Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proza, cu un singur fir narativ care prezinta o întâmplare in care personajele sunt necuvântatoare sau obiectele sunt personificate; scopul este de a critica defecte ale comportamentului uman . Fabula is species epic genre in lyrics or in prose, single narrative that shows an event in that characters are dumb or objects are personified; order is a critical behavioral defects human.

2. "Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare:
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi
place.
Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul, fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai
proastă,
Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră."
Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.

3. Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
"Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."
- "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?"
- "Dar ziceaţi..." - "Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam,
Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căţei."
Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem.

4. -Cine a fost Gr Alexandrescu?
-Ce opere literare aţi studiat din creaţia lui Gr Alexandrescu?
-Ce specie literară este Câinele şi căţelul de Gr Alexandrescu şi
cărui gen literar aparţine?
-Definiţi fabula.
-De ce credeţi că autorul a ales acest titlu? Semnificaţia titlului.
-Ce semnificaţie credeţi că are această întâmplare din lumea
animală?
-Pe cine întrupează protagoniştii?
-Care este rolul personificării protagoniştilor, Samson şi
Samurache?
-De ce autorul şi-a umanizat protagoniştii?
-Care este morala textului?
-Ce trăsături critică autorul?
-Aţi mai citit şi alte fabule de Gr Alexandrescu? Rezumaţi.

5. FABULA
Grigore Alexandrescu (1814-1885), unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii
române din prima jumătate a secolului al XIX-lea, a rămas în conştiinţa posterităţii prin
fabulele sale.
Fabula este specia genului epic, ce conţine o scurtă povestire alegorică,
în versuri sau în proză, în care sunt satirizate defecte omeneşti, cu scopul de a le
îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, plante sau obiecte înzestrate cu
însuşiri omeneşti.
Fabula este, aşadar, o povestire alegorică (alegoria este procedeul prin care
trăsăturile de caracter şi ideile umane sunt ascunse în spatele unor măşti de animale,
plante sau obiecte), în care figura de stil dominantă este personificarea.
În fabula „Câinele şi căţelul”, Grigore Alexandrescu satirizează pe acei
oameni care propovăduiesc egalitatea şi democraţia, dar nu le practică.
Principalul mod de expunere este dialogul şi de aceea fabula are aspectul
unei scenete cu trei personaje, dintre care două intră în dialog – câinele şi căţelul – iar
al treilea este doar ascultător, având statutul de personaj-martor.
Compoziţional, această fabulă este alcătuită din două părţi : sceneta propriu-zisă,
care este mai mare ca întindere şi morala, concentrată în doar două versuri, care
decodifică întâmplarea povestită, sugerând şi atitudinea autorului.

6. “. Titlul „Câinele şi căţelul” anunţă pe cei doi protagonişti ai fabulei.
Fiind o operă literară epică, în fabulă se povesteşte o întâmplare la care iau
parte personaje.
Acţiunea se desfăşoară într-o „curte”, spaţiu prin care se simbolizează
societatea, iar timpul de desfăşurare este „deunăzi”, adverb ce sugerează un timp
contemporan poetului, dar şi faptul că întâmplarea este repetabilă.
Subiectul fabulei Un dulău pe nume Samson, stând de vorbă cu „un bou
oarecare”, îşi exprimă opiniile despre egalitate arătându-şi revolta împotriva celor ce se
simt superiori pentru că se trag din neam nobil. El apreciază că asta e „o întâmplare”
care nu le măreşte valoarea şi meritele. Evidenţiind posibilitatea ca şi el să fie de viţă
nobilă, Samson precizează: „dar s-o arăt nu-mi place”. Mai mult, el afirmă că este
încântat când „toată lighioana măcar şi cea mai proastă / Câine sadea îmi zice, iar nu
Domnia voastră”.

7. În acest timp, căţelul Samurache, luând în serios cele auzite, intervine în
discuţie şi, apreciind ca „minunată” gândirea lui Samson, li se adresează cu formula
„fraţii mei”. La intervenţia prietenoasă a căţelului, care se dovedeşte prea lesne
încrezător în spusele dulăului, Samson îşi schimbă brusc tonul şi-i dă o replică violentă:
„«Noi, fraţii tăi, potaie! / O să-ţi dăm o bătaie / Care s-o pomeneşti»”. Samurache este
derutat de ceea ce aude, iar dulăul îşi întăreşte spusele: „«Adevărat, vorbeam că nu
iubesc mândria şi că urăsc pe lei, / Că voi egalitate, dar nu pentru căţei»”.
Ultimele versuri, „Acestea între noi adesea o vedem. / Şi numai cu cei mari
egalitate vrem”, constituie morala fabulei, în care autorul îşi exprimă, pe scurt,
atitudinea faţă de realitatea prezentă.
Semnificaţia alegoriei Ca în orice fabulă, cele trei personaje reprezintă
tipuri umane.
Dulăul Samson întruchipează pe omul ipocrit, parvenitul demagog, care
aspiră la ascensiune socială şi ale cărui fraze „lătrătoare” nu conţin decât vorbe goale,
minciuni.
Căţelul Samurache este tipul omului naiv şi cinstit, deoarece crede tot ce
aude şi se lasă adesea păcălit de aparenţe.
Boul „oarecare” sugerează prostia şi lipsa de opinie a oamenilor, deoarece
el asistă nepăsător la dialogul celor doi.
Personajele fabulei sunt construite antitetic, iar numele lor au rol
caracterizator.

8. Deşi este o operă literară epică, modul de expunere dominant
este dialogul care are rol primordial în evidenţierea trăsăturilor
morale ale personajelor, iar naraţiunea face legătura între cele
două secvenţe dialogate.
Valoarea creaţiei este susţinută şi de arta lui Alexandrescu
de a folosi un limbaj natural adecvat statutului personajelor şi
cerinţelor dialogului viu ce conferă oralitate stilului.
Fiind o naraţiune de mică întindere, în care sunt
satirizate defecte omeneşti cu scopul de a le îndrepta,
personajele sunt animale, iar autorul îşi exprimă opinia critică
despre cele prezentate, opera literară „Câinele şi căţelul” de
Grigore Alexandrescu este o fabulă.

9. •Rezolvând careul, veţi descoperi pe coloana AB o trăsătură a lui S.......
•Aşa îl face Samson pe Samurache
•Altă vorbă, de alint, a dulăului
•Prenumele autorului poeziei
•Aşa era boul cu care vorbea Samson
•Sentimentul pe care îl are dulăul pentru lei
• Asta doreşte Samson pentru toate dobitoacele
•.......dar nu şi pentru .....
L A
P E
G E
O E
U Ă
E E
C I

11. Să rezolvăm împreună!
1.Citeşte versurile care conţin
repere de timp şi de spaţiu.
2.Marchează pe text momentele
subiectului.
3.Povesteşte pe scurt întâmplările
relatate în fabula “Câinele şi
căţelul” de Grigore Alexandrescu.
4.Explică înţelesul moralei
fabulei.

12. Răspunsuri
 Subiectul este aparent simplu , având coordonatele
necesare unei opere epice:spaţiul de desfăşurare
este localizat într-o curte,iar timpul “deunăzi”exprimă
un timp repetabil.
 În fabula “Câinele şi căţelul” expoziţiunea este
posibila biografie sumară pe care şi-o face Samson şi
atitudinea de viaţă pe care o afirmă în faţa boului:în
ciuda descendenţei nobile , el nu este ca alte animale
“Cum lupii,urşii, leii”,ci este modest şi un veritabil
protector al celor defavorizaţi social.
Căţelul Samurache ascultă şi crede spusele lui
Samson care îi stârnesc bucuria şi admiraţia,de aceea
i se adresează direct.Samson este revoltat de lipsa de
respect a căţelului şi îl admonestează.

13. Răspunsuri
Intriga se naşte la intersecţia între ceea ce declară Samson
şi realizarea în fapt a acestor idei.
Desfăşurarea acţiunii este o etapă a acţiunii care lipseşte
dat fiind faptul că modalitatea de expunere dominantă este
dialogul, iar conflictul se materializează într-un schimb de
replici.
Momentul cel mai tensionat este cel marcat în replica
ameninţătoare a câinelui :”o să-ţi dăm o bătaie /Care s-o
pomeneşti” şi de replica neterminată şi profund nedumerită a
căţelului :”Dar ziceaţi...”
Deznodământului îi corespunde clarificarea pe care o
aduce Samson:”Adevărat vorbeam/Că nu iubesc pe lei,/Că
voi egalitate , dar nu pentru căţei.”

14. Răspunsuri
Ultimele două versuri constituie morala fabulei în
care autorul îşi exprimă în mod direct atitudinea faţă
de realitatea prezentată:”Aceasta între noi adesea o
vedem,/Şi numai cu cei mari egalitate vrem.”
Morala afirmă că cei care proclamă egalitatea o fac
numai în contextul în care se referă la superiori,nu şi
la cei mai mici decât ei.Faptul că atitudinea este
fixată temporal”în zilele noastre”arată că e vorba de
comportamente general umane.

15. Vorba-i de argint şi tăcerea de aur.
Explicaţi proverbul. Acest proverb
ilustrează comportamentul lui S........

16. Cu cine credeţi că vrea autorul să simpatizaţi?, Cu cine să nu
simpatizaţi?, Ce anume v-a determinat să fiţi sau să nu fiţi
de acord cu comportamentul protagoniştilor?

17. Care ar fi firul epic al fabulei din perspectiva voastră şi care
ar fi morala?