SlideShare a Scribd company logo
1 of 23
STUDII MECANO-CHIMICE ASUPRA
   FLUIDELOR DE RĂCIRE-UNGERE ÎN
PROCESELE DE PRELUCRARE MECANICĂ A
   COMPONENTELOR RULMENŢILOR




DOCTORAND : Ing. Nicolae-Adrian PĂLUŞAN



   CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. Dr. Ing. Şerban BOBANCU

                      Decembrie 2004
Cuprinsul tezei
•   Capitolul 1   Obiectivele şi scopul lucrării
•   Capitolul 2   Procese de aşchiere
•   Capitolul 3   Fluide de aşchiere
•   Capitolul 4   Principiile vâscozimetriei
•   Capitolul 5   Evaluarea parametrilor care caracterizează curgerea
                  fluidelor
• Capitolul 6     Curgerea Taylor-Couette
• Capitolul 7     Potenţialul de electrod la echilibru
• Capitolul 8     Descrierea aparatului Taylor-Couette cilindric –
                  principii generale
• Capitolul 9     Descrierea aparatului Taylor-Couette cilindric
                  construit pentru efectuarea cercetărilor asupra
                  lubrifianţilor – propunere de brevet
Cuprinsul tezei

•   Capitolul 10 Analize experimentale
•   Capitolul 11 Prelucrarea datelor experimentale pe aparatul-
                 propunere de brevet
•   Capitolul 12 Concluzii generale
•   Capitolul 13 Aplicaţii conexe ale aparatului Taylor-Couette
•   Capitolul 14 Contribuţii originale
•   Capitolul 15 Valorificarea rezultatelor cercetării
•   Capitolul 16 Propuneri de perspectivă în cercetările asupra
                 lubrifianţilor în curgerea Taylor-Couette
Obiectivele lucrării


• Stabilirea legăturilor între domeniile tehnice pe care le
  abordează teza, procesele de aşchiere, vâscozimetria şi
  măsurarea vâscozităţii, curgerea fluidelor şi procesele
  electrochimice

• Evaluarea experimentală a influenţei naturii
  materialului asupra curgerii fluidelor cu bază apoasă
  (reprezentate de fluidele de răcire-ungere)
Obiectivele lucrării
• Proiectarea si realizarea unui aparat de precizie
  ridicată, pentru măsurarea vâscozităţii si a altor
  parametrii reologici ai fluidelor - un asemenea aparat
  serveşte la stabilirea unor reţete de fluide de aşchiere
  specializate pentru procesele de aşchiere

• Stabilirea unui model matematic şi a metodologiei de
  prelucrare a datelor culese cu acest aparat

• Propunerea unui model matematic pentru procesele de
  lubrifiere şi răcire care se desfăşoară simultan în
  timpul aşchierii
Propunere – Mecanismele de funcţionare ale
       fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic
Procesul de răcire

Forta estimata exercitata de jetul liniar este:                  F = AJe ⋅ ρ ⋅ v Je ⋅ sin β e
                                                                                 2


Fluxul de energie termică transmis
prin convecţie fluidului de răcire:               qconv = − λn
                                                                 ∂θ
                                                                 ∂n
                                                                                      (
                                                                              = α conv θ   Γconv
                                                                                                   − θ ad   )
                                                                      Γconv

                                                                            α ⋅d
Numărul Nusselt mediu:                                                 Nu =
                                                                             αf
Puterea mecanică de împingere a jetului de
                                                                                 mt
fluid care caracterizează nu numai                                    P mec    =    ⋅ ∆P
procesul de răcire ci şi procesul de transport
al aşchiei şi procesul de lubrifiere:
                                                                                 ρ
Propunere – Mecanismele de funcţionare ale
             fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic
      Procesul de lubrifiere
    Modelul de penetrare în zona de interfaţă în timpul
    prelucrării prin aşchiere include trei faze principale:
         -adsorbţia capilară,
         -explozia micropicăturilor,
         -umplerea prin lubrifiere a capilarei cu fază gazoasă.

    Fiecare dintre aceste capilare în mod evident posedă
    următoarele proprietăţi:
·         -este deschis la capătul dinspre spaţiul ambiental,
·         -partea capilarei aparţinătoare aşchiei se deplasează cu
u            viteză egală cu viteza lubrifiantului, iar cealaltă
              poate rămâne imobilă,
·         -temperatura pereţilor canalului (capilarei) este
             aproximativ egală cu temperatura medie de contact,
·         -pereţii capilarei sunt proaspăt formaţi, foarte curaţi
             şi prezintă suprafaţa activă-chimic.
Propunere – Mecanismele de funcţionare ale
                 fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic
    Modelul matematic al procesului de lubrifiere

    Penetrarea fazei lichide
                                                                     Patm
                                                        vl =
                                                                ρ l (1+ Pr )
    Ordinul de viteză a penetrării fazei de fluid:

,

    Modelul exploziei micropicăturii
                                                                  2 Rθ
    Viteza de formare a masei de gaz
                                                         v0 =
                                                                   M

    Umplerea cu faza gazoasă                                   tc
                                                         nc ≈                  Patm ⋅ t fil / Peq > t c
    Numărului aproximativ de cicluri de umplere (nc):         t fil
                                                              Patm
                                                         nc ≈                  Patm ⋅ t fil / Peq < t c
                                                              Peq
Stadiul actual

• Aparate Taylor-Couette cu un cilindru rotitor sprijinit pe
  lagăr mecanic
• Aparate Taylor-Couette cu doi cilindrii rotitori sprijiniţi
  pe lagăre mecanice

   Sunt utilizate la studii asupra

• stabilităţii curgerii fluidelor
• modificării parametrilor reologici caracteristici ai
  fluidelor newtoniene şi nenewtoniene
Aparatul Taylor-Couette Experimental
Aparatul Taylor-Couette Experimental
Aparatul Taylor-Couette Experimental
Aparatul Taylor-Couette Experimental
            lagărul gazostatic
Ecuaţia de mişcare a aparatului

Suma momentelor
forţelor vâscoase                         4πηh( ω 2 − ω1 ) ⋅ r12 ⋅ r22     ( ω − ω1 ) r 4
respectă relaţia:      M Fv + M F '     =                              + πη 2          1
                                    v
                                                 r12 − r22                     2δ
Momentul forţei cilindrului interior este definit
de relaţia:                                                  M FC = ρ M C ⋅ I ⋅ ε
                                                                      i       i



care este egal cu suma momentelor forţelor
vâscoase   M Fv   si   M F' :                                M F C i = M Fv + M F '
                                                                                       v
                          v




iar vâscozitatea dinamică poate
                                              η=
                                                                  [                (
                                                 π ( ω 2 − ω1 ) 8δhr12 r22 − r14 r22 − r12   )]
                                                              (           )
fi calculată cu relaţia:
şi este valabilă pentru orice tip de fluid               2δ r22 − r12 ρ M ⋅ I ⋅ ε
                                                                              Ci
Ecuaţia de mişcare a aparatului

Din relaţia anterioară se poate calcula cu uşurinţă             η ( ω2 − ω1 ) r1r2
forţa de forfecare dezvoltată în masa din fluid.            σf = ⋅
                                                                2    r2 − r12
                                                                      2



În apropierea tranziţiei se poate înlocui numărul original Reynolds cu numărul Taylor,
care reprezintă, în cel mai important mod, măsura timpului relativ în acest tip de curgere.
Numărul Taylor are următoarea expresie:



                                4ω1d 4 ω1r12 − ω 2 r22
                           Ta ≡        ⋅
                                 ν cin
                                   2
                                         r22 − r12
Zonele fizice ale curgerii Taylor-Couette
Rezultate experimentale

         S-au ales în această cercetare două tipuri de fluide miscibile cu apa,

                 - emulsia unui fluid cu 70% ulei mineral în compoziţie al cărei
amestec
             apă/fluid are concentraţia de 90/10 părţi având un aspect lăptos,

             - soluţia formată de un amestec glicerină/apă în proporţie de 10/90
părţi.


                                η Ta r2 / r = 1.060
         S-au ales cei doi parametrii=costructivi,
                                           1

                                 ΓTa = h / r1 = 2.636
Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în
              compoziţie
Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în
              compoziţie
Soluţia glicerină/apă
Concluzii

Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în compoziţie
  Umectabilitatea metalui
    - potenţialul electrochimic, potenţialul de sarcina zero (zero-electric)
    - microporozitatea suprafeţei
    - tendinţa de pasivare chimică a suprafeţei metalului


Soluţia glicerină/apă
  Umectabilitatea metalui
    - potenţialul electrochimic, potenţialul de sarcina zero (zero-electric)
    - tendinţa de pasivare chimică a suprafeţei metalului
    - tendinţa glicerinei de a forma agregate moleculare (12-100 molecule)
Contribuţii originale

Construcţia Aparatului Taylor-Couette experimental
•   Lagărul gazo-static,
•   Schimbarea simplă şi rapidă a cilindrilor interiori,
•   Realizarea unei game de turaţii largă, 0,05-500 rot/min.


Rezultatele testelor
• Corelarea parametrilor de curgere cu proprietăţile intrinseci
  (potenţialele chimic si electrochimice) ale metalelor utilizate şi
  proprietăţile tensioactive ale fluidelor la interfata cu aceste metale,
• Acceptarea unei posibile produceri a efectului Toms,
• Obţinerea unui mecanism de calcul a vâscozităţii pentru acest tip
  de aparat.
Contribuţii originale
Propunere de brevetare a Aparatului Taylor-Couette Experimental
Aparat pentru măsurarea vâscozităţii dinamice fără frecări parazite
Autori: Nicolae-Adrian Păluşan, Şerban Bobancu, Ioan-Mihai Costea

More Related Content

Viewers also liked (12)

разработка и Seo сегодня и завтра
разработка и Seo сегодня и завтраразработка и Seo сегодня и завтра
разработка и Seo сегодня и завтра
 
garmvis_2014_eng
garmvis_2014_enggarmvis_2014_eng
garmvis_2014_eng
 
Presentation AC2_EN
Presentation AC2_ENPresentation AC2_EN
Presentation AC2_EN
 
A Look Back
A Look Back A Look Back
A Look Back
 
Presentation AC2
Presentation AC2Presentation AC2
Presentation AC2
 
Northwestern tech
Northwestern techNorthwestern tech
Northwestern tech
 
Festes i celebracions de l’hinduisme
Festes i celebracions de l’hinduismeFestes i celebracions de l’hinduisme
Festes i celebracions de l’hinduisme
 
Abhilash resume
Abhilash resumeAbhilash resume
Abhilash resume
 
Palestra controle x design. ifsul/pelotas
Palestra controle x design. ifsul/pelotasPalestra controle x design. ifsul/pelotas
Palestra controle x design. ifsul/pelotas
 
LEA PROFILE
LEA PROFILELEA PROFILE
LEA PROFILE
 
GarmVIS (SK)
GarmVIS (SK)GarmVIS (SK)
GarmVIS (SK)
 
유니티3D coroutine 활용
유니티3D coroutine 활용유니티3D coroutine 활용
유니티3D coroutine 활용
 

Lucrare teza sustinere publica

  • 1. STUDII MECANO-CHIMICE ASUPRA FLUIDELOR DE RĂCIRE-UNGERE ÎN PROCESELE DE PRELUCRARE MECANICĂ A COMPONENTELOR RULMENŢILOR DOCTORAND : Ing. Nicolae-Adrian PĂLUŞAN CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. Dr. Ing. Şerban BOBANCU Decembrie 2004
  • 2. Cuprinsul tezei • Capitolul 1 Obiectivele şi scopul lucrării • Capitolul 2 Procese de aşchiere • Capitolul 3 Fluide de aşchiere • Capitolul 4 Principiile vâscozimetriei • Capitolul 5 Evaluarea parametrilor care caracterizează curgerea fluidelor • Capitolul 6 Curgerea Taylor-Couette • Capitolul 7 Potenţialul de electrod la echilibru • Capitolul 8 Descrierea aparatului Taylor-Couette cilindric – principii generale • Capitolul 9 Descrierea aparatului Taylor-Couette cilindric construit pentru efectuarea cercetărilor asupra lubrifianţilor – propunere de brevet
  • 3. Cuprinsul tezei • Capitolul 10 Analize experimentale • Capitolul 11 Prelucrarea datelor experimentale pe aparatul- propunere de brevet • Capitolul 12 Concluzii generale • Capitolul 13 Aplicaţii conexe ale aparatului Taylor-Couette • Capitolul 14 Contribuţii originale • Capitolul 15 Valorificarea rezultatelor cercetării • Capitolul 16 Propuneri de perspectivă în cercetările asupra lubrifianţilor în curgerea Taylor-Couette
  • 4. Obiectivele lucrării • Stabilirea legăturilor între domeniile tehnice pe care le abordează teza, procesele de aşchiere, vâscozimetria şi măsurarea vâscozităţii, curgerea fluidelor şi procesele electrochimice • Evaluarea experimentală a influenţei naturii materialului asupra curgerii fluidelor cu bază apoasă (reprezentate de fluidele de răcire-ungere)
  • 5. Obiectivele lucrării • Proiectarea si realizarea unui aparat de precizie ridicată, pentru măsurarea vâscozităţii si a altor parametrii reologici ai fluidelor - un asemenea aparat serveşte la stabilirea unor reţete de fluide de aşchiere specializate pentru procesele de aşchiere • Stabilirea unui model matematic şi a metodologiei de prelucrare a datelor culese cu acest aparat • Propunerea unui model matematic pentru procesele de lubrifiere şi răcire care se desfăşoară simultan în timpul aşchierii
  • 6. Propunere – Mecanismele de funcţionare ale fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic Procesul de răcire Forta estimata exercitata de jetul liniar este: F = AJe ⋅ ρ ⋅ v Je ⋅ sin β e 2 Fluxul de energie termică transmis prin convecţie fluidului de răcire: qconv = − λn ∂θ ∂n ( = α conv θ Γconv − θ ad ) Γconv α ⋅d Numărul Nusselt mediu: Nu = αf Puterea mecanică de împingere a jetului de mt fluid care caracterizează nu numai P mec = ⋅ ∆P procesul de răcire ci şi procesul de transport al aşchiei şi procesul de lubrifiere: ρ
  • 7. Propunere – Mecanismele de funcţionare ale fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic Procesul de lubrifiere Modelul de penetrare în zona de interfaţă în timpul prelucrării prin aşchiere include trei faze principale: -adsorbţia capilară, -explozia micropicăturilor, -umplerea prin lubrifiere a capilarei cu fază gazoasă. Fiecare dintre aceste capilare în mod evident posedă următoarele proprietăţi: · -este deschis la capătul dinspre spaţiul ambiental, · -partea capilarei aparţinătoare aşchiei se deplasează cu u viteză egală cu viteza lubrifiantului, iar cealaltă poate rămâne imobilă, · -temperatura pereţilor canalului (capilarei) este aproximativ egală cu temperatura medie de contact, · -pereţii capilarei sunt proaspăt formaţi, foarte curaţi şi prezintă suprafaţa activă-chimic.
  • 8. Propunere – Mecanismele de funcţionare ale fluidelor de aşchiere – Modelul teoretic Modelul matematic al procesului de lubrifiere Penetrarea fazei lichide Patm vl = ρ l (1+ Pr ) Ordinul de viteză a penetrării fazei de fluid: , Modelul exploziei micropicăturii 2 Rθ Viteza de formare a masei de gaz v0 = M Umplerea cu faza gazoasă tc nc ≈ Patm ⋅ t fil / Peq > t c Numărului aproximativ de cicluri de umplere (nc): t fil Patm nc ≈ Patm ⋅ t fil / Peq < t c Peq
  • 9. Stadiul actual • Aparate Taylor-Couette cu un cilindru rotitor sprijinit pe lagăr mecanic • Aparate Taylor-Couette cu doi cilindrii rotitori sprijiniţi pe lagăre mecanice Sunt utilizate la studii asupra • stabilităţii curgerii fluidelor • modificării parametrilor reologici caracteristici ai fluidelor newtoniene şi nenewtoniene
  • 14. Ecuaţia de mişcare a aparatului Suma momentelor forţelor vâscoase 4πηh( ω 2 − ω1 ) ⋅ r12 ⋅ r22 ( ω − ω1 ) r 4 respectă relaţia: M Fv + M F ' = + πη 2 1 v r12 − r22 2δ Momentul forţei cilindrului interior este definit de relaţia: M FC = ρ M C ⋅ I ⋅ ε i i care este egal cu suma momentelor forţelor vâscoase M Fv si M F' : M F C i = M Fv + M F ' v v iar vâscozitatea dinamică poate η= [ ( π ( ω 2 − ω1 ) 8δhr12 r22 − r14 r22 − r12 )] ( ) fi calculată cu relaţia: şi este valabilă pentru orice tip de fluid 2δ r22 − r12 ρ M ⋅ I ⋅ ε Ci
  • 15. Ecuaţia de mişcare a aparatului Din relaţia anterioară se poate calcula cu uşurinţă η ( ω2 − ω1 ) r1r2 forţa de forfecare dezvoltată în masa din fluid. σf = ⋅ 2 r2 − r12 2 În apropierea tranziţiei se poate înlocui numărul original Reynolds cu numărul Taylor, care reprezintă, în cel mai important mod, măsura timpului relativ în acest tip de curgere. Numărul Taylor are următoarea expresie: 4ω1d 4 ω1r12 − ω 2 r22 Ta ≡ ⋅ ν cin 2 r22 − r12
  • 16. Zonele fizice ale curgerii Taylor-Couette
  • 17. Rezultate experimentale S-au ales în această cercetare două tipuri de fluide miscibile cu apa, - emulsia unui fluid cu 70% ulei mineral în compoziţie al cărei amestec apă/fluid are concentraţia de 90/10 părţi având un aspect lăptos, - soluţia formată de un amestec glicerină/apă în proporţie de 10/90 părţi. η Ta r2 / r = 1.060 S-au ales cei doi parametrii=costructivi, 1 ΓTa = h / r1 = 2.636
  • 18. Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în compoziţie
  • 19. Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în compoziţie
  • 21. Concluzii Emulsia fluidului cu 70% ulei mineral în compoziţie Umectabilitatea metalui - potenţialul electrochimic, potenţialul de sarcina zero (zero-electric) - microporozitatea suprafeţei - tendinţa de pasivare chimică a suprafeţei metalului Soluţia glicerină/apă Umectabilitatea metalui - potenţialul electrochimic, potenţialul de sarcina zero (zero-electric) - tendinţa de pasivare chimică a suprafeţei metalului - tendinţa glicerinei de a forma agregate moleculare (12-100 molecule)
  • 22. Contribuţii originale Construcţia Aparatului Taylor-Couette experimental • Lagărul gazo-static, • Schimbarea simplă şi rapidă a cilindrilor interiori, • Realizarea unei game de turaţii largă, 0,05-500 rot/min. Rezultatele testelor • Corelarea parametrilor de curgere cu proprietăţile intrinseci (potenţialele chimic si electrochimice) ale metalelor utilizate şi proprietăţile tensioactive ale fluidelor la interfata cu aceste metale, • Acceptarea unei posibile produceri a efectului Toms, • Obţinerea unui mecanism de calcul a vâscozităţii pentru acest tip de aparat.
  • 23. Contribuţii originale Propunere de brevetare a Aparatului Taylor-Couette Experimental Aparat pentru măsurarea vâscozităţii dinamice fără frecări parazite Autori: Nicolae-Adrian Păluşan, Şerban Bobancu, Ioan-Mihai Costea