Recommandé
Contenu connexe
Tendances
Tendances (20)
En vedette
Similaire à Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
Similaire à Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie (20)
Ilie andreea ioana marea neagră – marea roşie
- 1. Student: Ilie Andreea-Ioana Facultatea de Geografie, Bucureşti Specializarea: Geografia Turismului Grupa: 108
- 2. Cuprins: Poziţionare geografică şi ţări riverane Aspecte generale Originea numelor/Istoric Proprietăţi fizico-chimice (aportul de apă dulce, salinitatea, temperatura şi dinamica apei) Ţărmuri Resurse Importanţă turistică Aspecte biblice Concluzii Bibliografie
- 3. Poziţionare Geografică Marea Neagră Marea Roşie
- 4. Aşezare geografică: State riverane: Marea Neagră este aşezată în partea estică a Europei de Sud-Est, între: 40º55′ şi 46º32′ lat. N şi 27º27′ şi 41º42′ long. E. Marea Roşie este situată în extremitatea estică a continentului african, între 20°9′ lat. N. şi 38°38′ long. E. Statele riverane Mării Negre sunt: Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România. Statele riverane Mării Roşii sunt: Egipt, Israel, Iordania, Sudan, Arabia Saudită, Yemen, Djibouti, Somalia, Eritreea. Ambele mări fac legătura între două continente: fie între Asia şi Europa, cum este cazul Mării Negre, fie între Asia şi Africa, aşa cum este în cazul Mării Roşii.
- 5. Aspecte generale Marea Neagră Marea Roşie Face parte din categoria mărilor interioare,comunicând cu Marea Mediterană prin strâmtorile: Bosfor (Marea Marmara) şi Dardanale (Marea Mediterană); cu Marea Azov comunică prin strâmtoarea Kerci; Suprafaţa este de 423 488 km²; Adâncimea medie este de 1271 metri; Volumul de apă este de 537 000 km³; Face parte din categoria mărilor mediterane intracontinentale, instalate în jgheaburi tectonice; Suprafaţa este de aproximativ 438 000 km²: Adâncimea medie este de 490 metri Volumul de apă este de 233 000 km³; Este cu totul uimitor faptul că ambele mări au aceeaşi adâncime maximă, de 2211 metri.
- 6. Originea numelor Marea Neagră Marea Roşie Prima denumire, dată de sciţi, a fost “Axaina”, adică albastru închis sau marea neprimitoare. În timpul colonizărilor greceşti a primit numele de “Pontos Euxeinos”, adică marea ospitalieră. În timpul romanilor, a apărut denumirea de “ Pontus Euxinus”, dar şi “Mare Scythicum”. În Evul Mediu, circula denumirea de “Megali Thalassa”, adică marea cea mare. Tot atunci, cronicarii italieni au dat numele de “Mare Maggiore”. Se presupune că adjectivul “negru” a fost dat pentru a scoate în evidenţă culoarea mării în timpul furtunilor, dar şi pericolul la care se expuneau navigatorii ce colindau acestă mare. De asemenea , culoarea “negru” poate face referire şi la absenţa vieţuitoarelor (90% din apă este lipsită de oxigen), din cauza lipsei curenţilor verticali,care duc la acumularea de gaze toxice. Marea Roşie a purtat numele de “Golful Arab”, dat de surse greceşti, până în secolul XX. Conform Herodot, Strabon şi Ptolomeu, aceasta era recunoscută sub numele de “Sinus Arabicus”, adică Marea Erythrias (Marea Roşie). O altă ipoteză provine de la existenţa unui trib, al himariţilor, al cărui semnificaţie este culoarea roşie. Se presupune că adjectivul “roşu” a fost dat din cauza unor explozii sezoniere ale cianobacteriilor de culoare roşie, în apropierea apei. De asemenea, o altă cauză pentru care a primit acestă denumire o reprezintă existenţa unor munţi (aflaţi în apropiere de mare) bogaţi în minerale de culoare roşie, numiţi “harei edom “.
- 7. Aşadar, se observă o asemănare în ceea ce priveşte numele celor două mări, ambele având trimiteri cromatice: Marea Neagră şi Marea Roşie. Marea Neagră Marea Roşie Potrivit unei teorii, culoarea roşie(Marea Roşie) indică Sudul , iar culoarea neagră (Marea Neagră)indică Nordul. Teoria provine din Asia,unde unele state foloseau culorile pentru a se referi la punctele cardinale.
- 8. Aportul de apă dulce Marea Neagră Marea Roşie În Marea Neagră se varsă numeroase râuri şi fluvii, printre care cele mai importante: Casimcea, Dunărea, Nistrul, Niprul, Bugul de Sud. Spre deosebire de Marea Neagră , Marea Roşie nu dispune de fluvii şi râuri importante care să se verse în ea. De aici rezultă şi diferenţele de salinitate dintre cele două mări.
- 9. Salinitatea Mării Negre În ceea ce priveşte Marea Neagră, salinitatea este oscilatorie. Datorită numeroaselor râuri şi fluvii, salinitatea este redusă la gurile de vărsare, de aproximativ 15-22 ‰, în comparaţie cu salinitatea medie a Oceanului Planetar care ajunge până la 35 ‰. Mai mult decât atât, la vărsarea Dunării în mare, salinitatea scade şi mai mult, fiind cuprinsă între valorile 3-10 ‰, până la adâncimea de 180-200 de metri. La adâncimi mai mari de 200 de metri, situaţia se schimbă radical, apa având o salinitate de 22-23 ‰. Salinitatea Mării Negre este influeţată în primul rând de aportul de apă dulce obţinut din vărsarea unor fluvii,râuri sau de existenţa unor curenţi: curenţi de suprafaţă dinspre Marea Neagră spre Marea Mediterană, curent de debit, de descărcare, cu o concentrare a sării de 17-19 ‰ şi curenţi la adâncime dinspre Marea Mediterană spre Marea Neagră, curent de compensaţie, cu o concentraţie a sării de 38-39 ‰.
- 10. Marea Neagră Marea Mediterană Curent de debit,de descărcare (17-18‰) Marea Mediterană Marea Neagră Curent de compensaţie (38-39 ‰) De aici rezultă stratificarea apei şi unicitatea Mării Negre. Strâmtoarea Bosfor Strâmtoarea Bosfor
- 11. Salinitatea Mării Roşii Contrar situaţiei întâlnite în “Pontus Euxinus”, salinitatea din Marea Roşie depăşeşte media salinităţii Oceanului Planetar, atingând valoarea de 41 ‰. Alături de Golful Persic, face parte din apele cele mai sărate ale Globului. Acest lucru se datoreză mai multor factori, precum: lipsa unor fluvii sau râuri însemnate cu apă dulce, care să se verse în mare; legătura îngustă cu Oceanul Indian (prin strâmtoarea Bab el-Mandeb); rata ridicată a evaporării, marea fiind aşezată în apropierea zonelor deşertice. S-a constat faptul că Marea Roşie este cea mai sărată de pe Glob, alături de Golful Persic. Astfel, se observă, fără îndoială, diferenţa dintre salinitatea Mării Negre şi cea a Mării Roşii.
- 12. Temperatura şi dinamica apelor Marea Neagră La suprafaţă (0-500 de metri adâncime), temperatura apei variază în funcţie de temperatura aerului : vara≈25˚C şi iarna≈0˚...- 2˚C, când apele îngheaţă la ţărm. Pe verticală, temperatura este de aproximativ 9˚C, de la 500 de metri adâncime. Mareele sunt mici, de 10-12 cm, iar valurile sunt de la 0,5 până la 10 metri, în funcţie de intensitatea vânturilor. Marea Roşie La suprafaţă (0-200 de metri), temperatura apei este constantă, de circa 21-25˚C. În ceea ce priveşte transparenţa, acesta este relativ bună până la adâncimea de 200 de metri. Marea Roşie este cunoscută pentru valurile puternice create de vânturi, dar şi pentru curenţii locali înşelători.
- 13. Ţărmurile Marea Neagră Prezintă ţărmuri joase cu lagune şi limane (cum este de exemplu, Laguna Razim-Sinoe). Totodată, la intrarea Dunării în mare se formeză şi o deltă (Delta Dunării), specifică ţărmurilor joase. Marea Neagră are în acelaşi timp parte şi de ţărmuri înalte cu faleze (cum este exemplul falezei de la Eforie la Vama Veche). Marea Roşie În contrast cu Marea Neagră, Marea Roşie prezintă ţărmuri joase, plaje însorite aproximativ pe toată perioada anului, aflându- se în vecinătatea zonelor deşertice( Sahara, Orientul Mijlociu ). Aici pot fi amintite ţărmurile din Egipt, cu plaje din oraşele Marsa Alam, Makadi sau Soma Bay.
- 15. Delta Dunării Ţărm cu faleză, staţiunea 2 Mai Marea Neagră
- 16. Resurse Marea Neagră Marea Roşie Marea Neagră prezintă în primul strat: plante (alge,varză de mare, la ţărm), faună (peşte :sturionii,care sunt relicte glaciare; scrumbie, şprot, hamsie) delfini şi foca de Marea Neagră . Apar şi meduze ,dar şi păsări (pescăruşi, albatroşi) În acelaşi timp, în al doilea strat al Mării Negre există viermi plaţi şi bacterii anaerobe. Al doilea strat al Mării Negre este mai sărac din cauza lipsei curenţilor pe verticală, care duce la acumularea de gaze toxice (hidrogen sulfurat). Astfel, s-a luat în calcul ideea de a creea recife de corali artificiali. Marea Roşie găzduieşte aproximativ 1200 de specii de peşte, dintre care 10% sunt endemice, precum peştii cu ac. Apar, de asemenea mai multe specii de rechini, printre care: rechinul bici, rechinul leopard, rechinul ciocan. Trebuie menţionat faptul că, Marea Roşie deţine aproximativ 2000 de km de recife de corali, majoritatea datând de acum 5000 de ani. Epavele din Marea Roşie au permis dezvoltarea unor specii, precum: corali evantai sau corali pietroşi, creând astfel un habitat pentru moluşte şi crustacee. Aşadar, Marea Roşie dispune de plante, dar şi de faună bine-dezvoltate, pe când Marea Neagră are câteva specii de plante şi elemente ale faunei, doar în primul strat.
- 17. Sturion, Marea Neagră Hamsii, Marea Neagră Rechinul Leopard,Marea Roşie Peştele cu ac, Marea Roşie
- 18. Marea Neagră dispune, însă de importante resurse de petrol şi gaze naturale în platforma continentală, resurse ce au fost descoperite abia în 1980, iar 8 ani mai târziu au început să fie exploatate. În Marea Roşie, în schimb se găseşte Yanbu, unul dintre cele mai mari porturi petroliere ale Arabiei Saudite. Prin intermediul Mării Roşii şi Mării Mediterane, petrolul poate lua drumul spre Europa şi America. Extracţie petrol, Marea Neagră
- 19. Importanţă turistică Marea Neagră Marea Roşie Marea Neagră atrage numeroşi turişti, prin staţiunile sale: Mamaia, Eforie, Vama-Veche (România); Albena, Nisipurile de Aur, Balchik (Bulgaria); Antalya, Belek, Kemer (Turcia); Batumi (Georgia); Soci (Rusia); Odessa, Yalta (Ucraina), etc. Marea Roşie dispune şi ea de potenţial turistic, având drept staţiuni: Dahab, Soma Bay, Safaga,Makadi Bay, El Gouda (Egipt); Jeddah, Riyad (Arabia Saudită); Eilat (Israel), etc. Ambele mări atrag turişti prin plajele cu nisip fin, prin modalităţile în care te poţi relaxa: fie citeşti, stând pe şezlong, fie poţi avea activitate, aici fiind vorba de sporturile acvatice practicabile: scubadiving, surf, jet ski, etc.
- 20. Atât în Marea Neagră, cât şi în Marea Roşie se practică sporturi acvatice. Cea mai interesantă activitate ar fi scuba divingul(scufundările), unde în adâncurile mărilor se pot găsi epave, recife de corali sau alte vietăţi marine. Se poate practica de asemenea: schiul nautic, windsurf-ul. Epavă, Marea Roşie Epavă, după cel De-al Doilea Război Mondial, Marea Roşie
- 21. Legături religioase Marea Neagră Marea Roşie Există o teorie conform căreia, “Potopul lui Noe” a avut loc în interiorul Mării Negre. Teoria a fost îmbrăţişată de către William Ryen şi Walter Pitman. Aceştia susţineau faptul că la un moment dat Marea Mediterană ar fi inundat Marea Neagră. Acest moment coincide întâmplării biblice: Potopul lui Noe. Cercetătorul Sergiu Haimonovici susţine şi el această teorie,aducând un argument puternic: prezenţa unor specii acvatice specifice Mării Mediterane, în Marea Neagră. Şi în ceea ce priveşte Marea Roşie există conexiuni cu religia. Marea Roşie este una dintre mările biblice, amintită în evenimentele petrecute în jurul profetului Moise. Se presupune că aceasta este marea pe care Moise a despărţit-o pentru a-i putea salva pe evrei de tirania egiptenilor. Întâmplări asemănnătoare s- ar mai fi întâmplat şi în Piska (Peru), Lisabona (Portugalia) sau în Sicilia (Italia).
- 22. Concluzii Se poate spune că cele două mări au puncte în comun, precum: numele, care are tentă cromatică, adâncimea maximă (2211m.) , legături cu povestirile biblice, vieţuitoare comune sau faptul că ambele despart două continente. Totuşi, fiecare mare are specificul ei, de exemplu: Marea Neagră are un strat de apă,unde se acumulează hidrogen sulfurat, adică un mediu ce nu este propice vieţuitoarelor. Pe când Marea Roşie este cea mai sărată mare de pe Glob (41‰), valorile ei fiind mai mari decât media Oceanului Planetar.