![Care este scopul Programului? ,[object Object],[object Object],[object Object]]()
Recommandé
Recommandé
Contenu connexe
En vedette
En vedette (17)
Similaire à Leonardo da vinci
Similaire à Leonardo da vinci (20)
Leonardo da vinci
- 1. PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ LEONARDO DA VINCI
- 23. De la IDEE la PROIECT
- 35. Observatii generale cu privire la evaluarea proiectelor Procedura B
- 36. Diseminare Caracteristici generale Retele transnationale pentru multiplicarea rezultatelor inovative Cooperare transnationala in parteneriate multiactor pentru invatarea limbilor straine Proiectare si dezvoltare de practici inovative (metode, continut, produse) Caracteristici 50 % 150.000 3 Retele transnationale 75 % 200.000 2 Competente lingvistice 75 % 200.000 3 Proiecte Pilot Alocatie maxima LdV Suma max / an (€) Numar min. de tari participante Tip
- 42. MULTUMESC !
Notes de l'éditeur
- Programul “Leonardo da Vinci” a fost iniţiat şi lansat de Uniunea Europeană în anul 1994, ca un program comunitar de cooperare transnaţională în domeniul formării profesionale a forţei de muncă. Comisia Europeană coordonează şi cofinanţează acest program, care este operaţional începând cu anul 1995. Ca urmare a rezultatelor favorabile obţinute şi pentru a asigura continuitatea în articularea şi completarea iniţiativelor ţărilor europene în formarea profesională, Consiliul Uniunii Europene a hotărât, prin Decizia din 26 aprilie 1999, implementarea celei de- a doua faze a Programului “Leonardo da Vinci”. Aceasta se va desfăşura între 1 ianuarie 2000 şi 31 decembrie 2006 . România participă la Programul “Leonardo da Vinci” ca partener cu drepturi depline, începând cu 1 septembrie 1997. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este responsabilul naţional al programului, iar coordonarea derulării programului revine Centrului Naţional “Leonardo da Vinci”. C ontribuie la punerea în aplicare a unei politici comunitare de formare profesională care susţine şi completează acţiunile întreprinse de statele membre.
- creşterea calităţii şi a caracterului inovator în sistemele de formare profesională; creşterea dimensiunii europene în practicile şi sistemele de formare profesională; promovarea unei EUROPE a cunoaşterii prin realizarea unui spaţiu european de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale (Lisabona - 2000 şi Copenhaga - 2002); susţinerea politicilor statelor participante privind formarea pe parcursul întregii vieţi şi dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale.
- A). Întărirea aptitudinilor şi competenţelor tinerilor în cadrul formării profesionale prin: formare profesională prin alternanţă / ucenicie Scop: promovarea capacităţii de integrare profesională facilitatea inserţiei şi reinserţiei profesionale B). Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, dobândirea aptitudinilor şi competenţelor pe tot parcursul vieţii, asigurarea accesului la procesul formativ Scop: sporirea şi dezvoltarea capacităţii de adaptare facilitarea schimbărilor tehnologice şi din domeniul organizatoric C). Promovarea şi întărirea contribuţiei formării profesionale în procesul de inovare Scop: ameliorarea competitivităţii şi a spiritului de intreprindere crearea de noi locuri de muncă încurajarea cooperării între instituţiile de formare profesională, inclusiv universităţi şi întreprinderi, în special întreprinderi mici şi mijlocii. Sprijin deosebit pentru promovarea şi utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în cadrul formării profesionale .
- Participarea la Programul LdV se poate face prin diferite tipuri de proiecte / masuri . Cele 6 masuri sunt structurate în 3 proceduri. Procedura A – complet descentralizată (evaluarea se face numai la nivel naţional), Procedura B – semidescentralizată (evaluarea se face atât la nivel naţional, cat şi la nivelul CE) şi Procedura C – unde evaluarea se face numai la Bruxelles.
- CUM SE POATE PARTICIPA? CU CINE? PROIECTELE LDV SE REALIZEAZA IN PARTENERIATE TRANSNATIONALE ca promotor , numai persoană juridică, prin proiect propriu ca partener , numai persoană juridică, în proiecte ale unor promotori din alte ţări sau din ţara de origine
- CINE?
- PENTRU CINE? Grupuri tinta Persoane fizice: Tineri în formare profesională iniţială Tineri absolvenţi, studenţi Tineri muncitori Persoane defavorizate pe piaţa muncii Cadre didactice, tutori Formatori şi gestionari de programe de formare profesională Manageri de întreprinderi Responsabili şi directori de resurse umane Specialişti în resurse umane Gestionari, proprietari de IMM Planificatori la nivel regional Reprezentanţi ai organizaţiilor sectoriale
- Apelul comunitar la propuneri de proiecte este procedura prin care CE realizează efectiv Programul “Leonardo da Vinci”. Apelul defineşte contextul, priorităţile, măsurile şi ţările participante şi furnizează principalele informaţii, inclusiv calendarul, specifice perioadei la care se referă. Calendarul prezentat în Acpp cuprinde datele limită anuale fixate la nivel comunitar pentru prezentarea, selecţionarea şi alegerea propunerilor de proiecte. Al treilea apel acoperă o perioadă de doi ani (2005 - 2006). CE publică Acpp în Jurnalul Oficial al CE. Acpp este disponibil, de asemenea, pe Internet (adrese CE). Apelul este structurat în două părţi , completate cu o anexă. Cele două părţi sunt intitulate: Context politic, priorităţi, calendar. Dispoziţii administrative şi financiare.
- Contextul apariţiei celui de-al III-lea Apel comunitar este acela în care CE doreşte transformarea, modernizarea, adaptarea educaţiei europene şi a sistemelor de formare profesională, având ca finalitate dezvoltarea unei pieţe europene a muncii, a unei Europe a cunoaşterii.
- Lisabona / martie, 2000 , când şefii de state şi guverne au stabilit, în timpul Consiliului European un nou obiectiv strategic: transformarea economiei UE în economia cea mai competitivă şi dinamică din lume, bazată pe cunoaştere (v. în S7 cele trei ţinte)
- Barcelona / martie 2002 : Consiliul European , prin documentele adoptate, a cerut ca sistemele de educaţie şi formare profesională din Europa să devină referinţă mondială în anul 2010
- Copenhaga / noiembrie 2002 : 31 miniştri ai educaţiei, parteneri sociali europeni şi Consiliul Europei adoptă “ declaraţia de la Copenhaga ”. Declaraţia de la Copenhaga defineşte un proces continu, direct şi concret (Lisabona, Barcelona) şi sintetizează un ansamblu de obiective şi provocări specifice în domeniul formării profesionale, a căror realizare impune cooperarea europeană în acest domeniu. Obiectivele incluse în declaraţie sunt următoarele: Dimensiunea europeană a învăţământului şi formării profesionale trebuie consolidată pentru a facilita mobilitatea şi dezvoltarea cooperării instituţionale, a partenerilor şi a iniţiativelor transnaţionale. Creşterea transparenţei în domeniul calificărilor. Elaborarea de noi metode de orientare şi consiliere profesională, realizate la nivel european. Recunoaşterea calificărilor profesionale între ţările europene. Dezvoltarea unei strategii pentru sprijinirea dezvoltării calificărilor şi competenţelor la nivelul sectoarelor şi domeniilor de activitate. Elaborarea unui ansamblu de principii pentru validarea pregătirii non formale şi informale. Elaborarea şi implementarea unui ansamblu de principii privind asigurarea şi ameliorarea calităţii. Creşterea cerinţelor privind competenţele personalului didactic şi ale formatorilor. Priorităţile politice generale şi obiectivele fixate prin Declaraţia de la Copenhaga au determinat orientarea realizării Programului “Leonardo da Vinci” , inclusiv a proiectelor, spre aceste priorităţi şi obiective, păstrând caracterul inovator şi experimental al Programului considerat instrument principal prin care Uniunea Europeană realizează politicile de formare profesională. Analiza priorităţilor şi obiectivelor stabilite prin Declaraţia de la Copenhaga, întreprinsă la nivelul DGEC – CE , a condus la două concluzii : majoritatea obiectivelor sunt realizabile prin cooperare europeană, axată pe valorificarea pregătirii profesionale; alte obiective sunt obiective tematice , a căror îndeplinire cere noi niveluri de cooperare: cooperare europeană instituţională sau cooperare sectorială pentru dezvoltarea unor competenţe internaţionale.
- În raport cu concluziile de mai sus, DGEC – CE a definit monitorizarea tematică şi valorificarea rezultatelor proiectelor ca noi instrumente de lucru în scopul eficientizării impactului Programului “Leonardo da Vinci”. În acest sens au fost aduse completări Apelului la propuneri 2003 – 2004 (în perspectiva exerciţiului 2004), a fost revăzut Planul de acţiune pentru valorificarea inovaţiei în formarea profesională şi a fost lansat un ansamblu de acţiuni şi activităţi în vederea intensificării impactului Programului “Leonardo da Vinci”. Capitolul III al Apelului la propuneri 2005 – 2006 subliniază câteva aspecte privind rolul sectoarelor de activitate şi, implicit, de formare profesională prin Programul “LdV”, în noul context european . În acelaşi capitol, Apelul precizează condiţiile pe care potenţialii promotori de proiecte trebuie să le respecte în noul context de abordare a “ apropierii sectoriale ”. În acest sens se încurajează implicarea mai activă a asociaţiilor profesionale şi reţelelor tematice în parteneriatele proiectelor.
- Apelul 2005 – 2006 formulează două grupe de priorităţi în domeniul formării profesionale: priorităţi strategice priorităţi specifice procedurilor B şi C . Priorităţi strategice Priorităţile strategice sunt definite în Capitolul IV al Apelului 2005 – 2006 şi rezultă din Declaraţia de la Copenhaga: Dezvoltarea pieţii muncii în Europa Transformarea, modernizarea şi adaptarea sistemelor europene de educaţie şi formare profesională Pornind de la aceste priorităţi strategice, Apelul 2005 – 2006 formulează teme specifice , care să permită atingerea obiectivelor pe care să se bazeze proiectele “Leonardo da Vinci” şi anume: promovarea transparenţei calificărilor ; ameliorarea calităţii sistemelor şi practicii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, dezvoltarea unui conţinut adecvat şi inovator în sistemul “ e-learning ” şi formarea continuă a personalului didactic şi a formatorilor ; transferul de credite în domeniul educaţiei şi formării profesionale şi validarea pregătirii nonformale şi informale .
- MOBILITĂŢI (Procedura A ) Măsura “mobilităţi” a PLV absoarbe peste 40 % din bugetul anual al PLV . CE consideră că experienţa de până acum în acest domeniu justifică acţiuni specifice de ameliorare a calităţii proiectelor, inclusiv a stagiilor de mobilităţi. În concepţia CE , mobilităţile în PLV constituie o ocazie unică , oferită diferitor beneficiari, de a se forma profesional sau de a-şi completa cunoştinţele profesionale într-o altă ţară europeană decât cea de origine. Pe de altă parte, mobilităţile PLV contribuie la: stabilirea pieţei de muncă europene; libera circulaţie a forţei de muncă; transparenţa competenţelor. Măsura “mobilităţi” a PLV este descentralizată integral şi de aceea oferă autorităţilor naţionale posibilităţi specifice privind conţinutul priorităţilor definite pentru aceste proiecte. Astfel, prin apeluri naţionale la propuneri de proiecte de mobilităţi, autorităţile naţionale au posibilitatea să includă priorităţi de interes naţional pentru această măsură. Este notabil că, prin conţinutul său apelul naţional trebuie să se articuleze cu apelul comunitar şi să se încadreze în prevederile generale ale Deciziei 382/1999 a CE privind PLV . Tocmai având în vedere cele de mai sus, Apelul european 2005 – 2006 alocă un spaţiu foarte restrâns măsurii “mobilităţi”. În schimb, apelul precizează că vor fi selecţionate prioritar (şanse sporite) propunerile de proiecte de mobilităţi în care vor fi clar definite următoarele elemente: pregătirea lingvistică şi culturală; obiectivele, conţinutul şi durata stagiului de f.p.; încadrarea pedagogică, dispozitivele de susţinere şi tutoriat; validarea cunoştinţelor profesionale dobândite. În perspectiva exerciţiului 2005 Comitetul Naţional “Leonardo da Vinci” urmează să analizeze şi să decidă privind lansarea unui Apel naţional 2005 pentru “mobilităţi”. Această decizie va fi dată publicităţii cel târziu până la 15 octombrie 2004 .
- Complexitatea Programului “Leonardo da Vinci”, dificultatea elaborării unei propuneri de proiect, precum şi competenţa şi responsabilitatea realizării proiectului sunt pe deplin puse în evidenţă de elementele administrative şi financiare caracteristice acestui principal instrument de îndeplinire a politicilor comunitare în domeniul f.p. Aprofundarea, cunoaşterea şi respectarea de către promotorii din România a dispoziţiilor administrative şi finaniare este strict obligatorie. În contextul noilor exigenţe ale Comisiei Europene privind calitatea realizării proiectelor şi valorificarea optimă a rezultatelor, instituţiile – potenţial promotor, au datoria de a îşi autoanaliza temeinic disponibilitatea administrativă şi financiară pentru elaborarea şi realizarea unui proiect “Leonardo da Vinci”. În termenii noului “ Regulament financiar ” al Uniunii Europene, aplicabil fondurilor comunitare încep â nd cu anul 2003, beneficiarii proiectelor “Leonardo da Vinci” – instituţii şi persoane fizice – au obligaţii severe privind modul de utilizare a subvenţiei finanicare primite. Centrul Naţional “Leonardo da Vinci” (CN “LdV”) va continua să sprijine potenţialii promotori în vederea elaborării propunerilor şi realizării proiectelor. În acelaşi timp, în limita competenţelor sale, CN “LdV” nu va încuraja instituţiile promotor cu capacitate administrativă şi finanicară insuficientă pentru gestionarea optimă a unui proiect european. CN “LdV” nu va da curs sau va întrerupe imediat contractele de finanţare a proiectelor în care sunt identificate incompetenţa, superficialitatea sau tendinţa de utilizare inadecvată a fondurilor comunitare alocate. După caz, în asemenea situaţii vor fi întreprinse procedurile legale de restituire integrală sau parţială de către promotori a sumelor primite. În partea a 2-a a Apelului 2005 – 2006 sunt prezentate dispoziţii administrative şi financiare , care rezultă sau sunt corelate cu documente oficiale de referinţă: Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului UE (inclusiv reglementările specifice adoptate pe baza acestui regulament), Manualul administrativ şi finanicar şi Ghidul general al promotorului .
- Accente privind capitolele părţii a 2-a a Apelului 2005 – 2006 Cap. I – Criterii de eligibilitate Propunerea de proiect se prezintă într-o limbă oficială a UE (recomandabil într-o limbă accesibilă partenerilor în proiect) Cap. II – Criterii de excludere Conform Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor europene / Art. 93 – 96 sancţiuni administrative şi financiare vor putea fi luate contra promotorilor care se vor face vinovaţi de declaraţii false sau care au lipsuri grave faţă de obligaţiile lor contractuale. Cap. III – Criterii de selecţie Propunerile (mobilităţi) şi propunerile complete ( B şi C ) trebuie să fie însoţite de mai multe documente (v. Apel 2005 – 2006, pg. 21, Cap. III, versiunea franceză). Unele dintre aceste documente se cer numai instituţiilor private / nepublice (de exemplu: copie după contul de profit şi pierderi şi bilanţul financiar al promotorului pentru ultimele trei exerciţii financiare; copia statutului şi a certificatului oficial de înmatriculare a promotorului; un raport de audit extern pentru propunerile de proiecte prin care se solicită o subvenţie mai mare de 300.000 euro ş.a.). Cap. IV – Criterii de atribuire Criteriile de atribuire sunt expuse detaliat în Ghidul general al promotorului de proiecte (Punctul VI.3). Cap. V – Condiţii financiare Modalităţi de plată – Sunt expuse procedura de plată, mărimea tranşelor de finanţare şi momentele efectuării plăţilor Garanţii financiare – Se arată condiţiile în care agenţiile naţionale pot cere instituţiilor promotor o garanţie financiară prin care să fie limitate riscurile financiare legate de alocarea tranşelor preliminare. Costuri eligibile şi costuri ineligibile. Cunoaşterea tipurilor de cheltuieli pe care promotorul le poate efectua şi a celor care nu sunt acceptate, precum şi respectarea strictă a acestor prevederi este obligatorie pentru orice promotor. Realizarea unor costuri ineligibile se soldează, în mod sigur, cu suportarea fondurilor respective de către instituţia promotor sau de către cei care au efectuat asemenea cheltuieli.
- Deşi pot exista diferenţe în managementul diferitelor proiecte / grup ţintă, există unele principii de calitate comune care pot fi aplicate. Este importantă evidenţierea aspectelor specifice pentru a putea aprecia şi decide dacă idea dvs. de proiect este destul de robustă şi dacă aveţi resursele necesare pentru al implementa, în special considerând faptul că Programul LdV este extrem de competitiv, numai cele mai bune proiecte fiind finanţate. Principalele etape care se parcurg înaintea realizării efective a unui proiect de mobilităţi selecţionat : sunt arătate în Tabelul 1 . 1. L ansarea Apelului european şi / sau naţional la propuneri de proiecte 2. D ecizia de a depune o propunere de proiect 3. Formularea temei proiectului, identificarea surselor pentru cofinanţarea proiectului şi definirea principalelor coordonate ale viitoarei propuneri de proiect 4. A legerea instituţiei partener din străinătate ( partener extern ) şi obţinerea acordului oficial al acesteia de a participa la proiect 5. E laborarea propunerii de proiect 6. Prezentarea propunerii de proiect Dacă propunerea de proiect a fost SELECŢIONATĂ: 7. S elecţia viitorilor stagiari - Promotor 8. C ontractarea finanţării proiectului - Centrul Naţional “LdV” şi Promoto r 9. Pregătirea stagiarului în vederea participării la stagiu - Promotor 10. Încheierea altor contracte: Promotor – Partener extern, Promotor – Stagiar, Partener extern – Unitate de stagiu
- Inovaţie = termen dificil a fi definit în relaţie cu LdV care poate acoperi o arie extinsă de activităţi: dezvoltarea de noi materiale de formare, metodologii sau abordări. Un proiect poate să facă referiri inovative şi prin componenţa parteneriatului, metodelor de lucru sau strategiile de evaluare şi diseminare. Este extrem de important ca proiectele să ofere noi abordări care să conducă la rezultate utile în domeniul VET. Ideile inovative nu sunt suficiente prin ele însăţi. Succesul lor constă în demonstrarea aspectelor inovative ale proiectului. Proiectul trebuie bine justificat, şi anume, trebuie oferite motive clare care să explice necesitatea implementării proiectului Furnizaţi referinţe către studii, statistici EU sau naţionale; faceţi referire la documentele LdV când este cazul. În cazul în care aceasta nu este posibilă, explicaţi de ce şi demonstraţi cum aţi putu verifica necesitatea de formare (ateliere, seminarii, cercetări) Atenţie! Fiţi siguri că proiectul nu a mai fost finanţat prin fonduri europene. Dacă există şi alte iniţiative în acest sens, subliniaţi complementaritatea sau valoarea adăuga a proiectului dvs. faţă de celela l te
- Cheia succesului unui proiect este un parteneriat solid. Criterii de calitate pentru părţile implicate în proiecte LdV: Organizaţii de trimitere: Selecţia şi motivarea participanţilor Cine face ce – responsabilităţi clare contractuale şi stabilirea nivelurilor de comunicare care să permită acestora colaborarea într-un cadru definit Elaborarea programului de formare individualizat şi acceptat de toate părţile Pregătire lingvistică, culturală, practică, pedagogică a participanţilor Asigurare Monitorizare pe timpul stagiului Raportare individuală, întâlnire la întoarcere din stagiu Recunoaşterea experienţei Organizaţii de primire: Acomodare, primire (inclusiv aranjamente – doctor, dentist, farmacie) Integrare socială, culturală Tutoring O persoană responsabilă de tutoring - nominalizată Organizaţii de formare practică (întreprinderi, companii): Asigurare Repartizarea sarcinilor Acord asupra programului individual de formare, inclusiv durat şi progresul Numirea unui mentor Descriere clară a responsabilităţilor mentorului Evaluarea continuă a performanţei participantului Evaluarea detaliată a plasamentului împreună cu participantul şi instituţia de primire C alitatea partenerilor externi: confirmarea disponibilităţii de implicare efectivă în realizarea optimă a proiectului (conţinutul programului zilnic şi asigurarea condiţiilor de sejur ale stagiarilor prin scrisoare de intenţie); confirmarea capacităţii instituţiei – partener de a îndeplini responsabilităţile şi atribuţiile necesare pentru susţinerea realizării unui proiect “Leonardo da Vinci” (prin scrisori de recomandare de la Agenţia Naţională “Leonardo da Vinci” din ţara partenerului sau de la alte instituţii cu credibilitate. După caz, se poate considera suficientă scrisoarea de intenţie). C ontractul dintre instituţia – promotor şi partenerul extern va fi elaborat conform modelului din exerciţiul 2000 şi va cuprinde, în mod suplimentar, următoarele: obligaţia partenerului extern de a monitoriza (zilnic sau săptămânal) realizarea programului de formare profesională al fiecărui stagiar; obligaţia partenerului extern de a controla periodic condiţiile de cazare şi masă ale stagiarilor şi, atunci când este cazul, de a acţiona operativ pentru eliminarea unor eventuale deficienţe; obligaţia partenerului extern de a elabora şi trimite instituţiei – promotor un raport de evaluare a programului de formare profesională urmat de fiecare stagiar, cu propuneri precise privind validarea sau invalidarea stagiului; obligaţia partenerului extern de a elabora şi trimite instituţiei – promotor un raport operativ lunar (model tip) privind derularea de ansamblu a stagiului (numai pentru proiectele cu durată de 2 – 12 luni ). În perioada la care se referă contractul, instituţia – promotor va acorda o atenţie specială respectării de către partenerul extern a următoarelor obligaţii, care îi revin acestuia din urmă potrivit contractului : monitorizarea zilnică sau cel puţin săptămânală a realizării programului individual de formare profesională şi a acoperirii stagiarilor împotriva riscurilor de accidente la unitatea de stagiu sau în afara ei; controlul săptămânal al condiţiile de sejur (cazare şi masă) de care beneficiază stagiarii; intervenţia operativă , individual sau împreună cu instituţia – promotor din România, pentru corectarea sau eliminarea unor deficienţe care pot aduce prejudicii realizării optime a proiectului; efectuarea în mod ritmic şi în condiţii de transparenţă deplină , a operaţiunilor financiare aferente proiectului şi, în primul rând plata drepturilor financiare ale stagiarilor (atunci când, în acord cu instituţia-promotor, partenerul extern are această atribuţie); informarea stagiarilor privind demersurile de natură financiară pe care le întreprinde şi cuantumul plăţilor globale pe care le efectuează în folosul stagiarilor din sumele primite de la instituţia – promotor; elaborarea şi trimiterea de către contractant, la termenele stabilite , a formularului statistic (pentru proiectele aflate în curs / finalizate la data de 31.03.2004) şi a raportului individual de evaluare a stagiului efectuat de fiecare stagiar. Contractul între instituţia – promotor şi unitatea trimiţătoare din România se va încheia atunci când stagiarii sunt selecţionaţi din alte instituţii (altă instituţie) decât instituţia – promotor. Contractul va fi elaborat de către instituţia promotor şi va include obligaţii punctuale ale părţilor privind selecţia unor stagiari care să corespundă exigenţelor specifice participării la un proiect “LdV ”. După caz, contractul va stipula obligaţii financiare pentru unitatea trimiţătoare (alocarea unui suport financiar, care să completeze alocaţia financiară individuală “LdV” ). În contract se pot stabili atribuţii şi responsabilităţi privind cooperarea părţilor pentru pregătirea stagiarilor pentru plecarea la stagiu, pentru monitorizarea participării stagiarilor la programul de formare profesională sau pentru valorificarea rezultatelor proiectului de mobilităţi. Contractul între partenerul extern şi unitatea de stagiu se va încheia când stagiul de formare profesională se execută în altă unitate decât instituţia partener-extern. Instituţia – promotor din România va solicita partenerului extern să încheie un asemenea contract , va recomanda care să fie principalele prevederi ale acestuia şi va solicita o copie a acestui document (după semnarea lui de către cele două părţi). Instituţia-promotor va monitoriza cu exigenţă, împreună cu partenerul extern, respectarea prevederilor contractului cu unitatea de stagiu. Principalele obiective ale monitorizării vor fi eficienţa programului individual de formare profesională şi asigurarea condiţiilor de sejur ale stagiarilor.
- Spre exemplu, dezvoltarea de noi module de formare trebuie să fie rezultatul colaborării partenerilor, dând posibilitatea de a dezvolta un cadru comun ţinând cont de specificul fiecărei ţări Un produs trebuie să fie rezultatul unei colaborări care să ţină cont de specificul naţional şi nu trebuie să fie dezvoltat doar într-o ţară şi exportat în parteneriat Planul de lucru trebuie descris clar în ce priveşte activităţile, rezultatele şi termenele. El trebuie să fie fezabil în raport cu obiectivele proiectului. Se recomandă includerea separată a unor pachete de activităţi pentru evaluare şi diseminare (stabiliţi obiective SMART: specifice, măsurabile, realizabile, realistice şi termene) C onducerea instituţiei – promotor are obligaţia să desemneze o echipă de 3 persoane care să efectueze gestiunea administrativă şi financiară a proiectului, inclusiv realizarea prevederilor contractului de finanţare a proiectului. Echipa va fi constituită din persoana de contact , un responsabil pentru programul de formare profesională a stagiarilor şi diseminarea rezultatelor proiectului şi un expert contabil . După caz, aceste persoane se pot deplasa la unitatea de stagiu pentru activităţi specifice, dar cheltuielile de transport şi sejur vor fi suportate de către LDV Persoanele din echipa de gestiune a proiectului îşi vor desfăşura activitatea, cu precădere în ţară. În limita disponibilului financiar al instituţiei-promotor persoanele din echipa de gestiune pot efectua activităţi aferente proiectului în ţara şi la unitatea de stagiu unde se efectuează proiectul. Asemenea activităţi se finanţează combinat (din bugetul proiectului şi din suport financiar alocat de instituţia-promotor) şi se vor aşeza în perioade de timp bine determinate şi corelate cu datele de începere-încheiere a stagiului de formare profesională. Persoanele care vor realiza eventuale acţiuni de monitorizare a stagiului din partea instituţiei promotor în ţara partener, trebuie să fie nominalizate în cadrul echipei pentru gestiunea proiectului. Un caz particular îl constituie proiectele de mobilităţi pentru tineri în formare profesională iniţială (elevi), în care stagiarii sunt însoţiţi, la unitatea de stagiu, de un îndrumător de la unitatea promotor. Îndrumătorul va fi prezent alături de stagiari (elevi) întreaga perioadă de stagiu şi va acoperi atât atribuţiile “persoanei de contact” cât şi ale responsabilului cu programul de formare profesională. La unitatea de stagiu îndrumătorul va efectua şi unele operaţii de gestiune financiară, dar acestea este necesar să fie monitorizate de către un expert în probleme financiar – contabile. Prestaţia expertului financiar contabil va viza, cu precădere, operaţiunile financiare specifice perioadelor anterioară şi posterioară stagiului şi se va realiza în ţară.
- Proiectul nu se poate implementa decât după semnarea contractului de finanţare. Pentru a-l putea implementa rapid şi eficient este necesară o bună planificare şi organizare.
- Monitorizare = procesul de colectare si inregistrare sistematica a unor informatii pentru a verifica progresul realizarii obiectivelor pe perioada de derulare a proiectului. Evaluare = un exercitiu structurat de colectare informatii despre un proiect sau activitate cu scopul de a crea vedere de ansamblu asupra progresului atins fata de un set de criterii predeterminate, asupra implicatiilor fata de actiunile viitoare si pentru atingerea unor concluzii privind posibilitatile de ameliorare. Legătura între monitorizare şi evaluare poate aduce beneficii. Prin evaluare, se pot identifica problemele şi pot fi aplicate măsurile corective. Spre exemplu, prin evaluarea rapoartelor trimise de către parteneri (evaluarea progresului şi îndeplinirii planului de lucru) se poate concluziona că aceştia şi-au îndeplinit responsabilităţile. Evaluarea poate fi legată şi de diseminare. Rezultatele evaluarii pot fi de interes pentru: Beneficiari (indeplinirea obiectivelor de formare, evaluarea competentelor si abilitatilor dobandite prin mobilitate) Partenerilor Partenerilor sociali (sindicate, patronate) Organizatii colabortoare (local, regional, national) Alte proiecte cu finantare europeana Factorilor de decizie Monitorizarea proiectelor de mobilităţi impune promotorului dezvoltarea unor demersuri complexe şi eficiente pe toată perioada stagiului. Principalele componente ale monitorizării sunt monitorizarea conţinutului programului individual de stagiu şi monitorizarea condiţiilor de sejur (cazare şi masă) ale stagiarilor. Pentru promotor, monitorizarea după aceste două componente pune unele probleme, generate de durata relativ scurtă a unor stagii (3 – 12 săptămâni), de faptul că stagiul se desfăşoară în altă ţară şi, de multe ori, în mai multe localităţi din ţara gazdă. Promotorul va putea depăşi asemenea dificultăţi numai printr-o cooperare constantă şi eficace cu partenerii externi (organizaţia de primire şi unitatea de stagiu). Contractul dintre promotorul din România şi partenerul extern (organizaţia de primire) şi contractul cu unitatea de stagiu vor fi documente de bază pentru o astfel de cooperare. Promotorul efectuează monitorizarea prin acţiuni şi activităţi specifice (contacte prin telefon, fax sau poştă electronică, rapoarte operative ale stagiarilor sau ale partenerilor externi, vizite la faţa locului ş.a.). Este esenţial ca promotorul să fie informat la zi privind evoluţia realizării proiectului şi, pe această bază, împreună cu partenerii externi să intervină cu promptitudine pentru preîntâmpinarea şi corijarea oricărei situaţii care poate afecta negativ proiectul. În procesul de monitorizare, conducătorul instituţiei – promotor are obligaţia să aducă imediat la cunoştinţa CN orice acţiune, activitate sau incident care poate periclita realizarea obiectivelor proiectului sau poate genera un conflict între stagiar şi partenerii proiectului. Într-o asemenea situaţie, instituţia promotor va comunica CN demersurile pe care le întreprinde pentru stingerea conflictului respectiv.
- Ce evaluam? Aspectul inovative si modul in care a fost atins prin proiect Activitatile transnationale si modul in care s-au realizat Care a fost plus valoarea Eficienta parteneriatului Cum s-a raspuns la nevoile de formare mentionate in propunere Programul de formare a fost adecvat grupului tinta specificat S-au identificat sau urmarit aspecte care sa stea la baza unor proiecte ulterioare Instrumente de evaluare Chestionare Examene Proiecte finale Rapoarte individuale Interviuri Feed back
- Diseminarea are scopul de a promova şi a face publice rezultatele proiectului asigurând vizibilitatea, impactul şi durabilitatea proiectului.