SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  13
Legume si Solarii
    Du-te la cuprins
    Meniu principal:




o   Salata VerdeSpanaculVarza albaConopidaGuliaTomateArdeiulVineteleCastravetelePepenele galben




       Solarii
    Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor avand invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o structura de rezistenta realizata din
    lemn, beton armat, metal, tevi din material plastic sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor materiale.
    In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solari, iar clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul constructive, inaltimea totala, forma
    acoperisului, materialul folosit la schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii, insusirile foliei, durata de exploatere si altele.




    Din punct de vedere al tipurilor constructive se disting adaposturi joase si adaposturi inalte (solaria propriu-zise).
    In cazul solariilor exista o gama larga de tipuri constructive, in cele ce urmeaza fiind prezentate cateva tipuri de solarii des intalnite.
    Solariul individual tip tunel este alcatuit din arce din otel-beton cu diametrul de 16mm, in forma de arc de cerc.Arcele se incastreaza cu splinturi in fundatii tip pahar realizate
    din stalpisori din beton-armat in care se inglobeaza, la turnare, stuturi de teava cu diametrul de 1 inch si lungimea de 15 cm. Prinderea arcelor de sol se mai poate realiza si
    prin intermediul unor tarusi de lemn sau metal.
    Invelitoarea din folie de polietilena, cu grosimea de 0,2 mm, se aseaza pe o retea din sarma galvanizata cu diametrul de 2mm infasurata pe fiecare arc, distanta intre 2 sarme
    alaturate find de 35 - 40cm. Rezistenta si deci durabilitatea foliei de polietilena este conditionata intr-o masura insemnata de modul de asezare si prindere de elementele de
    sustinere. Prinderea foliei cu sarma sau sfoara se va evita pe cat posibil, iar coaserea ei este interzisa categoric.
In scopul prelungirii duratei de serviciu al foliei, se recomanda consolidarea zonelor supuse unor solicitari mecanice mari, cum ar fi suprefetele supuse rafalelor puternice de
vant, partea superioare supusa socurilor datorate ploii si grindinei sau zonele unde se produc frecari mari intre folie si elementele de sustinere si prindere. Aceste consolidari pot
fi facute prin aplicarea la cald a unor fasii din folie avand latimea de 5 -8cm. Fasiile se aplica pe folie inaintea de montare pe scheletul de sustinere prin presare cu fierul de
calcat incalzit la 120 ° C. Pentru a se evita lipirea pe talpa fierului de calcat, peste folie se va aseza in timpul operatiei un strat de hartie de celofan sau hartie din ziar.
Un alt mod de consolidare a foliei se poate realiza cu ajutorul unei retele din sfoara de canepa, sfoara din polietilena, fasii din polipropilena, fasii din PVC.
Aceeasi retea daca se aplica si la fata dinspre interior a invelitorii asigura o durabilitate mult mai mare a foliei ferind-o de efectele daunatoare a actiunii vantului. In acest caz
sfoara nu mai poate fi prinsa de elementele de sustinere ale solarului si deaceea pe ambele laturi lungi ale solarului se bat tarusi din lemn sau carlige din otel-beton cu
diametrul de 16-18mm, bine ancorate in sol care vor servi la prinderea retelei din sfoara ce serveste la consolidarea invelitorii.




Intrucat in unele cazuri apare necesitatea folosirii foliei de polietilena recuperata, este bine sa se cunoasca faptul ca innodare simpla sau dubla se realizeaza prin procedeul
amintit mai nainte cu precizarea ca in cazul imbinarii duble fierul cald se aplica pe ambele fete.
O alta varianta de solar este tipul Buzau 77 la care sectiunea transversala indica faptul ca arcele semicirculare, cu raza de 2,70m sunt confectionate din teava de otel cu
diametru de 1 1/4 inch iar elementele longitudinale de rezistenta, longeronii, sunt alcatuiti din teava de otel cu diametrul de 1 inch.Tot in lungul solarului, la mijlocul distantei
dintre longeroni, se fixeaza cae o sarma zincata cu grosimea de 1,8mm care are rolul de a sprijini folia si de a prelua de la aceasta eforturile provenite, in special din actiunea
vantului. La contactul cu solul, folia este fixata cu pamantul rezultat din saparea santului de garda, practicat pe laturile lungi ale solarului.




Santul de garda are rol de a prelua apa colectata de invelitoarea solarului si de a o evacua la un colector din apropiere, evitandu-se astfel inundarea culturilor din interior.
Accesul in salarii cu mijloace hipo sau mecanizate, precum si operatia de aerisire se realizeaza in bune conditii cu ajutorul celor 2 burdufuri de capat.
Arcele semicirculare, cu raza de 2,70 m, care constituie ostatura solarului sunt de 3 tipuri:
- arce curente, confectionate din teava de otel cu diametru de 1 inch
- arce de capat , confectionate din teava de otel cu diametru de 1 ½ inch, prevazute cu arc-contrafisa din teava de acelasi diametru;
- arc dublu din zona de mijloc, din teava de diametru de 1 ¼ inch si rigidizat cu mintanti din teava cu diametru de 1 ½ inch.
Curbarea tevilor se poate face la rece cu ajutorul masinilor de indoit tevi la rece, pentru controlul curburii utilizandu-se un sablon trasat pe o scandura sau din beton.
Folia de polietilena este sustinuta de sarme zincate din otel zincat ci diametrul de 2,8 mm dispusa la distante variabile, judicios stabilite, in functie de variatia distributiei
incarcarilor.
Si in acest caz, pentru fixarea foliei se sapa santuri longitudinale cu adancimea de 30 cm, panantul rezultat din sapatura depozitandu-se temporar pe marginea dinspre exterior
a santului.
Folia, inainte de a fi montata pe schelet, se decupeaza in tronsoane, care trebuie sa aiba lungimea desfasurata a arcului, in cazul de fata de 8,50m la care se mai adauga
lungimea necesara fixariii prin ingropare si acoperire cu pamanat, respectiv 70 cm (35 cm de fiecare parte) astfel incat, dupa decupare, folia va masura pe conturul arcului 9,20
m lungime.
Fixarea foliei se incepe din directia opusa din care bate vantul dominant, avandu-se grija ca zona de suprapunere sa masoare 25-30 cm.La contactul cu solul, folia se acopera
cu pamantul rezultat din saparea santului.Pamantul se aseaza cat mai aproape de peretele solariului si se compacteaza bine.
Aerisirea si circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport in solar se asigura prin usile de la capat. Important de subliniat este faptul ca usile din frontoane pot fi
manevrate pe balamale pentru aerisire si circulatia oamenilor, iar pentru circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport portile pot fi indepartatecu usurinta prin
desprinderea montantului central al usii din imbinarea cu surub de la partea superioara si ridicarea de pe stutul fixat in beton.
Solariile tip tunel, prezentate pana aici, beneficiaza de numeroase avantaje, dintre care trebuie subliniate forma curba, aerodinamica a invelitorii avantajoasa pentru scurgerea
apelor meteorice si rezistenta la solicitarea dinamica a vantului, gabaritului suficient pentru accesul masinilor agricole specifice si a mijloacelor de transport hipo si mecanizat.
Indiferent de forma de solar tunel adoptata consolidarea la extrados a foliei cu banda de propilena cu sfoara din polietilena sau cu alte mijloace similare prezinta o importanta
majora in mentinerea in timp a constructiei si implicit in apararea culturilor de factorii meteorologici daunatori.




Un alt tip de solar este acela la care acoperisul este alcatuit din doua pante. Scheletul de rezistentaal acestui adapost se poate realiza din lemn sau metal iar acoperirea se
poate asigura cu folie din polietilena sau cu panouri demontabile alcatuite dintr-o rama di lemn pe care se fixeaza folie transparenta.
Stalpii acestui tip de solar se pot realiza din lemn de constructie rurala cu diametrul de 8- 12 cm care vor avea lungimea de 2,30 m din care 60 cm se vor ingropa in pamant
bupa o prealabila carbonizare sau carbolinizare. Capriorii se executa din rigle de brad cu sectiunea 48 X 75 mm si vor fi consolidati in apropiere de coama cu clesti din scanduri
de brad de 24mm grosime. Atat pe stalpii cat si pe capriori se intind sarme zincate cu diametrul de 1,8 mm la 30 cm distanta una de alta care vor servi ca suport pentru fixarea
foliei de polietilena. La coama si la muchiile facute de intersectia peretilor cu pantele acoperisului se vor fixa sipci de 48 X 75 cm care servesc atat la rigidizarea constructiei cat
si la fixarea foliei de polietilena. In cazul in care nu se dispune de material lemnos pentru fixarea foliei cu sipci profilate se pot utiliza saibe sau fasii din covor PVC cu grosime de
1,8 -2,2 mm.




Solariul din sticla denumit si sera solar este o constructie mai pretentioasa cu fundatii continue pe tot conturul, cu elementele de structura si de sustinere din profile metalice si
cu invelitoare din sticla de geam.
Deschiderea serei-solar este de 6,00m, inaltimea la streasina de 2,77m iar la coama de 4,30m. Aceste adaposturi, datorita complexitatii lor pot fi realizate pe unitati de profil
sau pe unitati agricole ce beneficiaza de personal calificat si de ateliere de lacatuserie cu dotare corespunzatoare.
Solarii cum sa construim
Solarii cum sa construim
Solarii cum sa construim
Solarii cum sa construim
Solarii cum sa construim

Contenu connexe

En vedette

Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae CepoiuPomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiutarzan1a
 
Taierea pomilor nc
Taierea pomilor ncTaierea pomilor nc
Taierea pomilor ncasr777
 
101 montaje electronice
101 montaje electronice101 montaje electronice
101 montaje electroniceolioha
 
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
Ingrasaminte organice
Ingrasaminte organiceIngrasaminte organice
Ingrasaminte organiceDaniel Balaj
 
Apicultura si produse apicole
Apicultura si produse apicoleApicultura si produse apicole
Apicultura si produse apicoleDaniel Balaj
 
Marea istorie ilustrata a lumii vol. 3 - evul mediu
Marea istorie ilustrata a lumii   vol. 3 - evul mediuMarea istorie ilustrata a lumii   vol. 3 - evul mediu
Marea istorie ilustrata a lumii vol. 3 - evul mediuFlorentina Claudia Calusaru
 
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Gherghescu Gabriel
 
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...Gherghescu Gabriel
 
Istoria rromilor
Istoria rromilorIstoria rromilor
Istoria rromiloragoramedia
 
Manual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceManual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceestiunfraiermaro
 

En vedette (20)

Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae CepoiuPomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
 
Taierea pomilor nc
Taierea pomilor ncTaierea pomilor nc
Taierea pomilor nc
 
Manualul zidarului
Manualul zidaruluiManualul zidarului
Manualul zidarului
 
Sobe
SobeSobe
Sobe
 
101 montaje electronice
101 montaje electronice101 montaje electronice
101 montaje electronice
 
Taierea pomilorfructiferi
Taierea pomilorfructiferiTaierea pomilorfructiferi
Taierea pomilorfructiferi
 
Pomi fructiferi
Pomi fructiferiPomi fructiferi
Pomi fructiferi
 
Flori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradinaFlori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradina
 
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
Ingrasaminte organice
Ingrasaminte organiceIngrasaminte organice
Ingrasaminte organice
 
Apicultura si produse apicole
Apicultura si produse apicoleApicultura si produse apicole
Apicultura si produse apicole
 
Tehnium
TehniumTehnium
Tehnium
 
Mar delicios rosu
Mar delicios rosuMar delicios rosu
Mar delicios rosu
 
Marea istorie ilustrata a lumii vol. 3 - evul mediu
Marea istorie ilustrata a lumii   vol. 3 - evul mediuMarea istorie ilustrata a lumii   vol. 3 - evul mediu
Marea istorie ilustrata a lumii vol. 3 - evul mediu
 
Arme si-armuri
Arme si-armuriArme si-armuri
Arme si-armuri
 
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
Pomicultura i si ii inmultirea prin seminte butasi marcote
 
Polenizare mar
Polenizare marPolenizare mar
Polenizare mar
 
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...
îNfiinţarea şi exploatarea livezilor superintensive de măr (cu pomi de tipul ...
 
Istoria rromilor
Istoria rromilorIstoria rromilor
Istoria rromilor
 
Manual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electriceManual utilizare scheme electrice
Manual utilizare scheme electrice
 

Similaire à Solarii cum sa construim

Similaire à Solarii cum sa construim (13)

145126722 batardourile-din-palplanşe-de-lemn-sunt-de-forma-unor-pereţi-vertic...
145126722 batardourile-din-palplanşe-de-lemn-sunt-de-forma-unor-pereţi-vertic...145126722 batardourile-din-palplanşe-de-lemn-sunt-de-forma-unor-pereţi-vertic...
145126722 batardourile-din-palplanşe-de-lemn-sunt-de-forma-unor-pereţi-vertic...
 
Sere solarii
Sere solariiSere solarii
Sere solarii
 
Constructie solar
Constructie solarConstructie solar
Constructie solar
 
Constructie solar
Constructie solarConstructie solar
Constructie solar
 
Constructia si intretinerea unui teren de tenis
Constructia si intretinerea unui teren de tenisConstructia si intretinerea unui teren de tenis
Constructia si intretinerea unui teren de tenis
 
Ciupercarii
CiupercariiCiupercarii
Ciupercarii
 
Sere profi
Sere profiSere profi
Sere profi
 
Referate chimie
Referate chimieReferate chimie
Referate chimie
 
Referat rezervoare apa
Referat rezervoare apaReferat rezervoare apa
Referat rezervoare apa
 
Incalzire prin pardoseala
Incalzire prin pardosealaIncalzire prin pardoseala
Incalzire prin pardoseala
 
Detalii tehnice
Detalii tehniceDetalii tehnice
Detalii tehnice
 
Detalii tehnice
Detalii tehniceDetalii tehnice
Detalii tehnice
 
Mem Tehnic Incinta
Mem Tehnic IncintaMem Tehnic Incinta
Mem Tehnic Incinta
 

Plus de Gherghescu Gabriel

9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Plus de Gherghescu Gabriel (20)

9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Solarii cum sa construim

  • 1. Legume si Solarii Du-te la cuprins Meniu principal: o Salata VerdeSpanaculVarza albaConopidaGuliaTomateArdeiulVineteleCastravetelePepenele galben Solarii Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor avand invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o structura de rezistenta realizata din lemn, beton armat, metal, tevi din material plastic sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor materiale. In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solari, iar clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii, insusirile foliei, durata de exploatere si altele. Din punct de vedere al tipurilor constructive se disting adaposturi joase si adaposturi inalte (solaria propriu-zise). In cazul solariilor exista o gama larga de tipuri constructive, in cele ce urmeaza fiind prezentate cateva tipuri de solarii des intalnite. Solariul individual tip tunel este alcatuit din arce din otel-beton cu diametrul de 16mm, in forma de arc de cerc.Arcele se incastreaza cu splinturi in fundatii tip pahar realizate din stalpisori din beton-armat in care se inglobeaza, la turnare, stuturi de teava cu diametrul de 1 inch si lungimea de 15 cm. Prinderea arcelor de sol se mai poate realiza si prin intermediul unor tarusi de lemn sau metal. Invelitoarea din folie de polietilena, cu grosimea de 0,2 mm, se aseaza pe o retea din sarma galvanizata cu diametrul de 2mm infasurata pe fiecare arc, distanta intre 2 sarme alaturate find de 35 - 40cm. Rezistenta si deci durabilitatea foliei de polietilena este conditionata intr-o masura insemnata de modul de asezare si prindere de elementele de sustinere. Prinderea foliei cu sarma sau sfoara se va evita pe cat posibil, iar coaserea ei este interzisa categoric.
  • 2. In scopul prelungirii duratei de serviciu al foliei, se recomanda consolidarea zonelor supuse unor solicitari mecanice mari, cum ar fi suprefetele supuse rafalelor puternice de vant, partea superioare supusa socurilor datorate ploii si grindinei sau zonele unde se produc frecari mari intre folie si elementele de sustinere si prindere. Aceste consolidari pot fi facute prin aplicarea la cald a unor fasii din folie avand latimea de 5 -8cm. Fasiile se aplica pe folie inaintea de montare pe scheletul de sustinere prin presare cu fierul de calcat incalzit la 120 ° C. Pentru a se evita lipirea pe talpa fierului de calcat, peste folie se va aseza in timpul operatiei un strat de hartie de celofan sau hartie din ziar. Un alt mod de consolidare a foliei se poate realiza cu ajutorul unei retele din sfoara de canepa, sfoara din polietilena, fasii din polipropilena, fasii din PVC.
  • 3. Aceeasi retea daca se aplica si la fata dinspre interior a invelitorii asigura o durabilitate mult mai mare a foliei ferind-o de efectele daunatoare a actiunii vantului. In acest caz sfoara nu mai poate fi prinsa de elementele de sustinere ale solarului si deaceea pe ambele laturi lungi ale solarului se bat tarusi din lemn sau carlige din otel-beton cu diametrul de 16-18mm, bine ancorate in sol care vor servi la prinderea retelei din sfoara ce serveste la consolidarea invelitorii. Intrucat in unele cazuri apare necesitatea folosirii foliei de polietilena recuperata, este bine sa se cunoasca faptul ca innodare simpla sau dubla se realizeaza prin procedeul amintit mai nainte cu precizarea ca in cazul imbinarii duble fierul cald se aplica pe ambele fete.
  • 4. O alta varianta de solar este tipul Buzau 77 la care sectiunea transversala indica faptul ca arcele semicirculare, cu raza de 2,70m sunt confectionate din teava de otel cu diametru de 1 1/4 inch iar elementele longitudinale de rezistenta, longeronii, sunt alcatuiti din teava de otel cu diametrul de 1 inch.Tot in lungul solarului, la mijlocul distantei dintre longeroni, se fixeaza cae o sarma zincata cu grosimea de 1,8mm care are rolul de a sprijini folia si de a prelua de la aceasta eforturile provenite, in special din actiunea vantului. La contactul cu solul, folia este fixata cu pamantul rezultat din saparea santului de garda, practicat pe laturile lungi ale solarului. Santul de garda are rol de a prelua apa colectata de invelitoarea solarului si de a o evacua la un colector din apropiere, evitandu-se astfel inundarea culturilor din interior. Accesul in salarii cu mijloace hipo sau mecanizate, precum si operatia de aerisire se realizeaza in bune conditii cu ajutorul celor 2 burdufuri de capat.
  • 5. Arcele semicirculare, cu raza de 2,70 m, care constituie ostatura solarului sunt de 3 tipuri: - arce curente, confectionate din teava de otel cu diametru de 1 inch - arce de capat , confectionate din teava de otel cu diametru de 1 ½ inch, prevazute cu arc-contrafisa din teava de acelasi diametru; - arc dublu din zona de mijloc, din teava de diametru de 1 ¼ inch si rigidizat cu mintanti din teava cu diametru de 1 ½ inch. Curbarea tevilor se poate face la rece cu ajutorul masinilor de indoit tevi la rece, pentru controlul curburii utilizandu-se un sablon trasat pe o scandura sau din beton. Folia de polietilena este sustinuta de sarme zincate din otel zincat ci diametrul de 2,8 mm dispusa la distante variabile, judicios stabilite, in functie de variatia distributiei incarcarilor. Si in acest caz, pentru fixarea foliei se sapa santuri longitudinale cu adancimea de 30 cm, panantul rezultat din sapatura depozitandu-se temporar pe marginea dinspre exterior a santului. Folia, inainte de a fi montata pe schelet, se decupeaza in tronsoane, care trebuie sa aiba lungimea desfasurata a arcului, in cazul de fata de 8,50m la care se mai adauga lungimea necesara fixariii prin ingropare si acoperire cu pamanat, respectiv 70 cm (35 cm de fiecare parte) astfel incat, dupa decupare, folia va masura pe conturul arcului 9,20 m lungime.
  • 6. Fixarea foliei se incepe din directia opusa din care bate vantul dominant, avandu-se grija ca zona de suprapunere sa masoare 25-30 cm.La contactul cu solul, folia se acopera cu pamantul rezultat din saparea santului.Pamantul se aseaza cat mai aproape de peretele solariului si se compacteaza bine. Aerisirea si circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport in solar se asigura prin usile de la capat. Important de subliniat este faptul ca usile din frontoane pot fi manevrate pe balamale pentru aerisire si circulatia oamenilor, iar pentru circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport portile pot fi indepartatecu usurinta prin desprinderea montantului central al usii din imbinarea cu surub de la partea superioara si ridicarea de pe stutul fixat in beton.
  • 7. Solariile tip tunel, prezentate pana aici, beneficiaza de numeroase avantaje, dintre care trebuie subliniate forma curba, aerodinamica a invelitorii avantajoasa pentru scurgerea apelor meteorice si rezistenta la solicitarea dinamica a vantului, gabaritului suficient pentru accesul masinilor agricole specifice si a mijloacelor de transport hipo si mecanizat. Indiferent de forma de solar tunel adoptata consolidarea la extrados a foliei cu banda de propilena cu sfoara din polietilena sau cu alte mijloace similare prezinta o importanta majora in mentinerea in timp a constructiei si implicit in apararea culturilor de factorii meteorologici daunatori. Un alt tip de solar este acela la care acoperisul este alcatuit din doua pante. Scheletul de rezistentaal acestui adapost se poate realiza din lemn sau metal iar acoperirea se poate asigura cu folie din polietilena sau cu panouri demontabile alcatuite dintr-o rama di lemn pe care se fixeaza folie transparenta. Stalpii acestui tip de solar se pot realiza din lemn de constructie rurala cu diametrul de 8- 12 cm care vor avea lungimea de 2,30 m din care 60 cm se vor ingropa in pamant bupa o prealabila carbonizare sau carbolinizare. Capriorii se executa din rigle de brad cu sectiunea 48 X 75 mm si vor fi consolidati in apropiere de coama cu clesti din scanduri de brad de 24mm grosime. Atat pe stalpii cat si pe capriori se intind sarme zincate cu diametrul de 1,8 mm la 30 cm distanta una de alta care vor servi ca suport pentru fixarea foliei de polietilena. La coama si la muchiile facute de intersectia peretilor cu pantele acoperisului se vor fixa sipci de 48 X 75 cm care servesc atat la rigidizarea constructiei cat
  • 8. si la fixarea foliei de polietilena. In cazul in care nu se dispune de material lemnos pentru fixarea foliei cu sipci profilate se pot utiliza saibe sau fasii din covor PVC cu grosime de 1,8 -2,2 mm. Solariul din sticla denumit si sera solar este o constructie mai pretentioasa cu fundatii continue pe tot conturul, cu elementele de structura si de sustinere din profile metalice si cu invelitoare din sticla de geam. Deschiderea serei-solar este de 6,00m, inaltimea la streasina de 2,77m iar la coama de 4,30m. Aceste adaposturi, datorita complexitatii lor pot fi realizate pe unitati de profil sau pe unitati agricole ce beneficiaza de personal calificat si de ateliere de lacatuserie cu dotare corespunzatoare.