Revista regio nr 24

nr. 24, iulie 2013
re v i s t a
Muzeul Antipa – un exemplu
de reuşită
„Cultura reprezintă efigia ornamentală
a unei țări” - Ion Caramitru
O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni
Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor
Emoţii sibiene
Itinerariu de vacanţă RegioItinerariu de vacanţă Regio
În județul Prahova, turiștii învață despre
traseul fructelor, din livadă până în cramă

www.inforegio.ro2
Bani europeni pentru
cultura autohtonă
În urmă cu exact un an scriam primul
editorial pentru revista pe care o
citiți acum. Descopeream, alături
de echipa editorială, cu uimire,
ce înseamnă bugetul comunitar,
atât pentru România, cât și pentru
toate celelalte țări din Uniunea
Europeană. Vă mărturisesc că am
avut nevoie de o documentare seri
oasă, amănunțită, pentru a înțelege
până în cele mai mici detalii proiectul
la care urma să lucrăm. Până în
acel moment, tratam subiectul,
în emisiunile de știri pe care le
moderam la televiziune, doar din
perspectiva nefericită a fondurilor
necheltuite. A sumei uriașe pe
care România o avea la dispoziție,
acolo, undeva, la Bruxelles, într-o
pușculiță uriașă, ținută sub un
lacăt fără cheie de paznicul –
trezorier al Uniunii Europene. Ușor-
ușor, cu exemplele concrete în
față, cu reușitele atâtor instituții
ale statului, ale antreprenorilor
privați, ale lăcașurilor culturale,
am priceput că banii europeni nu
sunt o Fata Morgana. Că îi putem
atinge mai ușor decât suntem tentați
să credem, doar cu seriozitate,
proiecte viabile și onestitate.
Eram uimit ce mană cerească pot
fi fondurile nerambursabile pentru
firme, școli, muzee, cetăți, ateliere,
iar enumerarea poate continua pe
încă două pagini. În numărul de față,
ne-am propus să abordăm studiul
și prezentarea câtorva proiecte
culturale susținute din fondurile
structurale. O analiză extrem de
interesantă, referitoare la Muzeul
Național de Istorie Naturală Grigore
Antipa din București, veți citi în
paginile 8 – 9. Peste 13 milioane de
euro a costat renovarea instituției,
bani veniți de la Ministerul Culturii,
dar şi dintr-un împrumut european.
Ei bine, odată cu modernizarea,
numărul de vizitatori a crescut la
peste 400 de mii de oameni pe an.
Dacă înmulțim cu 20 de lei, prețul
mediu al unui bilet de intrare,
obținem o sumă deloc de neglijat:
opt milioane de lei. Adică aproape
două milioane de euro. Iată cum,
banii investiți cu cap, cu grijă,
aduc, la rândul lor, alți bani. Muzeul
are acum din ce să susțină o parte
însemnată a cheltuielilor, blocajele
financiare bugetare sunt de domeniul
trecutului. Trecând mai departe, vă
propun și studiul de caz din paginile
24 – 25. Teatrul Național București
capătă haine noi, săli moderne,
foaiere elegante, în concordanță
cu pretențiile spectatorilor din
secolul XXI. Și de această dată, ca
în atâtea și atâtea alte cazuri, banii
au reprezentat cheia succesului
proiectului. Și am subliniat numai
exemplele din București. Însă,
în toată țara găsim proiecte
interesante și reușite. Muzeul de
Artă Ion Irimescu din Fălticeni,
Biserica Evanghelică din Sibiu sunt
alte lăcașuri modernizate, ale căror
povești le găsiți în actualul număr al
revistei Regio. Nu în ultimul rând,
subliniem și interviul cu maestrul Ion
Caramitru, care a avut amabilitatea
- și îi mulțumim pe acesată cale -
de a răspunde întrebărilor noastre
într-un moment dificil, în care se
confruntă cu probleme de sănătate.
Convins să v-am stârnit interesul,
nu-mi rămâne decât să vă urez
lectură plăcută. Vă dăm întâlnire din
nou, cu revista Regio, în toamnă și
promitem să revenim cu subiecte la
fel de importante.
Vacanţă plăcută!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/425.53.69, office@tipomar.ro, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

IUlIE 2013 3
Sumar
Regio în românia
04
„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări”
- Ion Caramitru
08 Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită
10 Emoţii sibiene
12 Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri
populare din Bihor
14
O perlă a coroanei culturale a
Municipiului Fălticeni
16
19
Comunicatorii Regio fac schimb
de bune practici
20 Visul unui fan
22 Ştiri regionale
24
TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI
După o investiție de 51 de milioane de euro,
vom avea una dintre cele mai moderne
instituții culturale din Europa
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26
SPANIA
Bani europeni pentru transformarea radicală a unui
complex minier în obiectiv turistic
28
UNGARIA
Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls
turismului lângă lacul Balaton
30 Agendă
31 Să mai și zâmbim!

www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Vlad IONESCU
„Cultura reprezintă efigia ornamentală
a unei țări”
Ion Caramitru
Un dialog cu Ion Caramitru
înseamnă întotdeauna o lecţie
de viaţă, de moralitate, de bun
simţ şi adevăr. Maestrul a avut
amabilitatea să stea de vorbă cu
noi într-un moment dificil, la doar
patru zile după o operaţie despre
care, zâmbitor, spunea că „se miră
că presa nu a aflat”. Gândurile
sale despre cultură, despre epoca
pe care o traversăm, despre criză
şi multe altele, în cele ce urmează.
În ultimele două decenii,
cultura a fost deplânsă ca
fiind cenuşăreasa bugetului
naţional. Mai este adevărat
acest lucru?
Ca să fim sinceri, când a fost,
când n-a fost Cenuşăreasă. Eu nu
pot să mă plâng. În perioada mea
de ministeriat am avut un buget
mulţumitor. E adevărat că pentru
asta mi-am depus două demisii
care mi-au întors bugetul ce
fusese tăiat. Cred că e o marotă
chestiunea asta, că pentru cultură
nu se găsesc bani, că, dacă e nevoie
în altă parte, mai bine se taie de
la cultură. Eu am putut demonstra
contrariul. Iar bugetul pe care l-am
avut în primul an de ministeriat
pentru refacerea monumentelor a
fost de 36 de ori mai mare decât
cel al predecesorului meu. Progra
mul naţional de restaurare a monu
mentelor pe care l-am înfiinţat
funcţionează şi acum; sigur că
depinde de politica guvernului, de
priorităţi. Nu mai sunt la curent
cu acest lucru. În ultimii ani, s-au
redus foarte mult fondurile pentru
cultură. A intervenit un program de
reduceri de cheltuieli, de reduceri
de personal. Mi-e teamă ca toate
acestea să nu afecteze terminarea
restaurării Teatrului Naţional din
Bucureşti. Pe de altă parte, trist
este că bugetele alternative - să le
numesc aşa - pentru evenimentele
importante, cultural vorbind, s-au
redus aproape până la zero. Sponsorii
au dispărut, pentru că legea nu le
permite să doneze decât 5% din
venitul brut şi doar dacă au profit.
În general, firmele raportează un
profit aproape de zero. Aşa că sunt
extrem de rare momentele în care
mai găsim sponsori.
Biblioteca Naţională

IUlIE 2013 5
America. Acolo nu există un minister
al culturii, dar marile fundaţii aco
peră toate nevoile culturale ale unui
stat imens, aşa cum este America.
Teatrele româneşti, cel
puţin cele din Bucureşti,
joacă majoritatea pieselor
cu casa închisă. Care este
explicaţia acestui lucru?
Am lăsat preţurile cât mai jos cu
putinţă, nu am putut face o politică
de mărire a preţurilor în plină criză.
Oamenii vin la teatru nu pentru lux,
nu pentru entertainment, ci pentru
că îşi găsesc un loc de referinţă.
Numărul mare de spectatori pe
care l-am avut de-a lungul anilor a
crescut şi cu 180%, în momentele
bune. Toate acestea, la un loc,
aduceau Teatrului Naţional un buget
mulţumitor. Totalul veniturilor din
bilete a reprezentat, dacă nu exa
gerez, un fel de record naţional,
între 18 şi 20% din totalul cheltuie
lilor. Cele mai mari cheltuieli sunt,
însă, în cadrul Teatrului Naţional.
Este un edificiu. Încălzirea, lumina,
toate serviciile de mentenanţă care
se fac cu firme, pentru că nu mai
avem personal, duc la o singură
concluzie: fără ajutor de la stat,
Teatrul Naţional moare, nu poate
trăi din încasările aduse de biletele
vândute.Fărăajutordelastat,niciun
teatru nu poate supravieţui în acest
moment. E nevoie de o reformă,
trebuie schimbat totul. Ungurii, de
exemplu, au făcut un gest radical,
au anulat contractele pe termen
nedeterminat. Dar nu actorii sunt
problema. Teatrul Naţional avea 500
de angajaţi - acum mai sunt 400.
Actori erau 100, restul de 400 de
oameni reprezentau serviciile. Deci
ei - actorii - reprezintă cam 25%.
Regio în România
Interviu
În al treilea rând, sunt voci cinice
care spun aşa: cu bani, fără bani,
cultura merge înainte. Total fals.
Cultura reprezintă efigia ornamen
tală a unei ţări. Nimic nu e lipsit de
cultură în tot ce se întâmplă pozitiv
în societate. Cultura nu înseamnă
numai arte, cultura înseamnă
cercetări, inventică, geniu. Aici
mă izbesc eu de neputinţa de a
înţelege. Fac paralele an de an -
în ultimii douăzeci de ani - cu ce
se întâmpla în România înainte de
Revoluţie. Guvernele erau ocupate
atunci de miniştri mai puţin docţi
sau semidocţi, cu rare excepţii. La
Consiliul Culturii se perindau tot
felul de închipuiţi. Pot să înţeleg
că atunci le era teamă de cultură,
se simţeau ameninţaţi de ea.
Acum, guvernele sunt formate din
intelectuali de marcă: profesori
universitari, jurişti, medici şi iată
că cine are de suferit e tocmai
cultura. Este un paradox.
Deci cultura are nevoie de
sprijin de la bugetul de
stat?
Obligatoriu! Sau poate trebuie rein
ventat sistemul. De exemplu, să îl
adoptăm pe cel care funcţionează în
Ateneul Român

www.inforegio.ro
Regio în România
6
Interviu
Aţi declarat, cu ocazia
primirii stelei din Piaţa
Timpului, că „Suntem în
primele rânduri ale teatrului
mondial. Oriunde merge
teatrul românesc, lasă urme
adânci, artiştii români sunt
recunoscuţi ca atare”. Ce
înseamnă această recunoaştere
pentru mediul teatral
românesc? Dar pentru tinerii
absolvenţi?
Înseamnă foarte mult. Reprezintă
un important orizont de aşteptare.
TNB, Bulandra şi toate celelalte
teatre întreprind turnee în toate
ţările şi artiştii sunt văzuţi în
producţii excepţionale. Nu poate
exista o bucurie mai mare pentru
un artist. Este o recunoaştere peste
hotare a teatrului românesc.
Şi este la fel de important
şi pentru tineri ? Ei au
aceleaşi sanse pe care le-aţi
avut dvs.?
Sigur că au, în măsura în care
sunt distribuiţi în piesele care
pleacă peste hotare. Şi putem să
ne amintim de spectacolele lui
Purcărete, cu foarte mulţi tineri.
Ei au făcut turnee în toată lumea.
Depinde şi de festivalul care te
invită. Problema tinerilor este alta.
Schemele bugetarilor sunt închise.
Nu se fac angajări.
Revenind la Teatrul
Naţional Bucureşti,
proiectul de reconstrucţie
este unul dintre cele mai mari
sau cel mai mare din România,
iar o parte din fonduri provine
de la Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei. Cât de
greu a fost sa obţineţi aceste
fonduri?
Să ne amintim cum au venit aceşti
bani în ţară. Guvernul Tăriceanu
a făcut un împrumut specific pe
cultură de la această bancă, bani
pe care i-a împărţit pe obiective. Au
fost două obiective mari - instituţii
de anvergură care funcţionează
în interiorul unor monumente
istorice şi clădiri de interes public:
Casa Armatei

IUlIE 2013 7
Biblioteca Naţională şi TNB. Numai
că nu toţi banii vin de acolo, o
parte vine de la guvern. Aproape
jumătate din fonduri ne-au fost
date de executive. Odată începută
construcţia la un asemenea edificiu,
guvernele au înţeles acest lucru, iar
lucrurile au mers bine.
Cum va arăta Teatrul
Naţional din Bucureşti la
încheierea proiectului?
Dacă intraţi pe Internet, vedeţi
imagini virtuale, atât din interior,
cât şi din exterior. Va arăta splendid.
Va avea un teatru în aer liber, pe
acoperiş. Refacem Lăptăria lui
Enache. Cafenele, florării, trei săli
noi - două sunt gata, iar a treia va
fi terminată pe 1 iulie, vorbim de
fosta sală de pictură de decoruri.
Regio în România
Interviu
Se va schimba sau va creşte
rolul socio-cultural al
celui mai mare teatru al ţării?
Va creşte imens, pentru că avem un
proiect serios. Vom dezvolta Teatrul
Naţional pentru copii. Sala Mică
va fi la dispoziţia experimentului
actorilor tineri, cei care nu au
unde să îşi joace piesele, le punem
la dispoziţie tot ce are teatrul:
trei săptămâni de repetiţii şi o
săptămână de spectacole, seară de
seară. Dacă spectacolul e bun, îl
păstrăm în stagiune.
Cum vedeţi viitorul culturii
în România?
Bine. Nu pot spune că am dubii.
(zâmbeşte, n.r.). N-a murit cultura
în regimul comunist, nu o să moară
acum, în regim democratic. Cultura
nu moare, ea se adaptează. Cu
aceleaşi vorbe, teatrul nu moare, el
se adaptează.
Muzeul „George Enescu”

www.inforegio.ro8
Regio în România
Vlad IONESCU
Analiză
Muzeul Antipa – un exemplu
de reuşită
De la redeschiderea din
septembrie 2011, muzeul
Grigore Antipa din Bucureşti a
atins recorduri de vizitatori la care
nici cei mai optimişti muzeografi nu
îndrăzneau să viseze. Dacă treci,
la sfârşit de săptămână, prin Piaţa
Victoriei, nu poţi să nu observi
coada interminabilă din faţa girafei
uriaşe care a devenit, ea în sine,
un punct de atracţie al capitalei.
Zeci de oameni aşteaptă cuminţi,
în coloană, să intre în instituţia
modernizată cu 13 milioane de
euro. Iar ceea ce găseşti înăuntru
te lasă cu respiraţia tăiată.
ISTORIE DE APROAPE DOUĂ
SECOLE, MODERNIZARE DE
DOI ANI
În cei aproape 200 de ani de
existenţă, Muzeul de Ştiinţe ale
Naturii a fost găzduit în diferite
clădiri din Bucureşti. Sediul actual,
cel din Piaţa Victoriei, a fost proiec
tat şi construit prin munca doctoru
lui şi savantului Grigore Antipa,
director timp de peste jumătate de
secol al instituţiei, adică între anii
1893–1944. De altfel, acestea au
fost şi motivele pentru care Regele
Carol al II-lea a hotărât ca muzeul
să poarte numele celui care i-a
dedicat, efectiv, viaţa. La vremea
respectivă, muzeul era o noutate,
atât prin modul de expunere, cât şi
prin rolul şi activitatea sa. Grigore
Antipa are şi marele merit de a
fi îmbogăţit substanţial colecţiile
instituţiei cu piese unice, adunate
cu mare greutate din toate colţurile
lumii.
În perioada comunistă şi post-
decembristă, chiar dacă instituţia
a cunoscut o uşoară îmbogăţire
a patrimoniului, iar muzeografii
au participat la câteva expediţii
internaţionale extrem de intere
sante şi benefice, putem spune că
lucrurile, în mare, au stagnat.
Asta, până în anul 2009. Directorul
Dumitru Murariu, cel care conducea
muzeul încă din 1988, a avut
îndrăzneala să propună un plan
măreţ de modernizare. Aşa cum
simţea şi a avut tăria să recunoască,
în pofida conservatorilor care i
s-au opus, realitatea secolului XXI
trebuia să intre şi pe uşile muzeului.
Murariu a intuit că profilul vizi
tatorului s-a schimbat. De acum,
muzeul trebuia să atragă utilizatorul
tabletelor, smartphone-urilor, omul
obişnuit deja cu interactivitatea
în orice domeniu. De asemenea,
profesorul Murariu a intuit că, fără
o strategie de marketing bine pusă
la punct, muzeul nu are nicio şansă
să crească interesul oamenilor faţă
de munca ştiinţifică din Antipa.
Lucrările ample de renovare,
restaurare şi reconstrucţie au durat
doi ani. Din fericire, statul român
a conştientizat importanţa cople
şitoare a unui asemenea muzeu în
formarea şi atragerea către ştiinţele
naturale, inclusiv a copiilor de
şcoală generală. 13 milioane de euro

IUlIE 2013 9
Regio în România
Analiză
a fost bugetul pus la dispoziţie de
Ministerul Culturii, iar restul provine
dintr-o finanţare europeană. După
modernizare, s-au format cozi,
lumea a venit să vadă schimbarea.
Fără tăgadă, putem afirma că este
cel mai mare succes pe care l-a
înregistrat o astfel de instituţie,
după Revoluţie.
MUZEUL ANTIPA, ÎN CÂTEVA
CIFRE. IMPRESIONANT!
În patrimoniul muzeului găsim
colecţii zoologice, de minerale şi de
roci, paleontologice şi etnografice.
Exponatele, în cea mai mare parte,
au fost colectate sau cumpărate de
specialişti din ţară şi străinătate,
dar au existat şi donaţii importante.
Astfel, colecţia muzeului a sporit
permanent. În prezent, în Muzeul
Antipa găsim peste 2 milioane de
piese. Iar cele enumerate mai jos
vă vor face să înţelegeţi de ce am
ales supratitlul. Este, într-adevăr,
impresionant:
l 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D,
plasme şi sisteme interactive de
prezentare a exponatelor;
l 30 de trofee (un leopard, un
crocodil, o vulpe polară, o marmotă,
etc.) au fost donate de milionarul
Gheorge Iaciu;
l 85.000 de euro au costat pregă
tirea şi transportarea trofeelor;
l 15.000 de euro a costat numai
naturalizarea exemplarului de urs
alb;
l 30 de diorame spectaculoase le
arată vizitatorilor viaţa animalelor
din toate bioregiunile ţării. Cinci
sunt exact aşa cum le-a aranjat
Grigore Antipa;
l 4,5 metri înălţime şi 3,5 metri
lungime are exponatul vedetă
al Muzeului Antipa, mamiferul
Deinotherium gigantissimum;
l Peste 400.000 de oameni vizi
tează muzeul anual. Înainte de
modernizare, cifra era sub 100 de
mii;
l 6.000 de oameni, în medie,
trec pragul instituţiei într-o zi de
weekend.
ANTIPA – PE LOCUL CINCI
ÎN EUROPA
„Eu cred în rolul social pe care
trebuie să-l îndeplinească Antipa.
Muzeul trebuie să fie un loc de
întâlnire cu prietenii, un spaţiu
de relaxare. Nu trebuie coborâtă
ştacheta programelor muzeale,
dar nici nu trebuie să fie ignorate
aşteptările vizitatorilor. Păstrând
caracterul ştiinţific al unei infor
maţii, o serveşti vizitatorului pe
măsura aşteptărilor sale, el vrea să
butoneze, omul a evoluat şi folo
seşte tehnologia.” - Directorul Mu
zeului Naţional de Istorie Naturală
„Grigore Antipa”, Dumitru Murariu.
Dumitru Murariu este de părere că
Muzeul Antipa, în forma şi structura
actuale, se situează pe locul cinci
în Europa, după instituţiile similare
din Londra, Paris, Berlin şi Viena.
O mândrie naţională susţinută de
un om, în vârstă de 77 de ani, cu
picioarele pe pământ, nicidecum
visător. De omul care a înţeles şi
şi-a asumat epoca în care trăim şi
care a avut tăria să pună în practică
ceea ce a gândit. Iar rezultatele se
văd. Bine ar fi ca exemplul Antipa
să se regăsească oriunde. Iar cozile
de duminica, din Piaţa Victoriei, să
fie replicate în faţa fiecărei instituţii
culturale din ţară.

www.inforegio.ro10
Regio în România
Filă din istorie
Florian Schiponca
Emoţii sibiene
Am revenit în Sibiu mai repede
decât mă aşteptam. De fiecare
dată, o fac cu aceeaşi plăcere şi mă
întreb, oare, ce surpriză îmi mai
pregăteşte bătrânul Hermanstadt.
Îmi place să mă plimb prin centrul
vechi al oraşului, să privesc clădirile
vechi, să admir liniile frumoase ale
arhitecturii, să-mi imaginez oamenii
care au trecut, de-a lungul vremii,
pe aceste străzi. Trăiesc, de fiecare
dată, o experienţă emoţionantă şi
răscolitoare şi cred că în asta constă
farmecul deosebit al acestei aşezări.
Pătrunzând în inima Sibiului, în Piaţa
Mare, simţi din plin parfumul vre
murilor demult apuse. Fosta Bancă
de Credit Funciar, astăzi Primăria
oraşului, Biserica Catolică, Turnul
Sfatului şi o adevărată „salbă” de
clădiri cu valoare de patrimoniu,
aşezate ca mărgelele într-un şirag,
ţi se dezvăluie şi te încântă. Pentru
o clipă, timpul pare că se opreşte.
Prin pasajul de sub Turnul Sfatului
sau printre clădirea primăriei şi
Biserica Catolică poţi pătrunde în
Piaţa Mică, unde eşti înconjurat de
zeci de clădiri splendide, toate cu o
valoare de patrimoniu inestimabilă.
În spatele Pieţei Mici găseşti Piaţa
Huet, maiestuos dominată de su
perba clădire a Catedralei Evan
ghelice, cea mai importantă bise
rică săsească din România, în jurul
căreia s-a dezvoltat întregul oraş.
Aici şi-au găsit liniştea veşnică
baronul Samuel von Brukenthal sau
domnitorul Mihnea Vodă cel Rău.
„Nu este cea mai mare
biserică a sașilor, poate nici
cea mai frumoasă, dar este
cea mai importantă. Aici
au fost înmormântaţi toţi
oamenii celebri ai sașilor
din zonă, prim-preoții, dar
și comiți, şi, bineînțeles,
primarii Sibiului. În ceea
ce privește istoria, aceasta
se regăseşte în nucleul
vechi al orașului de sus al
Sibiului. Aici a început,
într-adevăr, Sibiul”, ne
spune Frank Thomas Ziegler,
manager cultural al Parohiei
Evanghelice C.A. Sibiu.

IUlIE 2013 11
Iată suficiente motive care au dus
la iniţierea unui amplu proiect
de restaurare a acoperişului
impresionantei catedrale, proiect
numit „Conservarea, protejarea
şi punerea în valoare a monumen
tului patrimoniu naţional Biserica
Evanghelică CA Sibiu prin restau
rarea acoperişului clădirii”, care
a obţinut finanţare Regio prin in
termediul Axei 5 a Programului
Operaţional Regional, Dezvoltarea și
promovarea turismului. Implemen
tarea acestui proiect se întinde pe
durata a 40 de luni, timp în care s-au
executat, şi încă se execută, delicate
lucrări de consolidare şi restaurare,
prin care se doreşte oprirea unui
pericol iminent, acela de prăbuşire
şi, la final, introducerea traseului cu
şarpantă originală din secolele XIV –
XV, unică în țara noastră, în circuitul
turistic.
„Dorim ca, după restaurarea
acestei vechi șarpante, să facem
un fel de coridor, un traseu prin
șarpantă, unul iluminat și cu toate
detaliile speciale care pot fi oferite
vizitatorilor interesați de valoarea
deosebită a acestei construcții
medievale. Noi nu dorim să facem
un monument funerar aici, vrem
să facem un loc viu, vizitat de
turiști, de aceea vrem să restaurăm
acoperișul și bolțile, să nu riscăm să
se prăbușească acoperișul”, spune
Kilian Dörr, prim-preotul Parohiei
Evanghelice C.A. Sibiu.
Termenul de finalizare a lucrărilor
este luna octombrie a acestui an,
lucrările de consolidare a con
strucţiei şi cele de zidărie fiind
finalizate în proporţie de 90%. Acum
se lucrează intens la învelitoarea
turnului bisericii, urmând ca, până
la final, 80% din ţiglă să fie înlocuită.
Valentin Păun, managerul de pro
iect, cel care şi-a luat uriaşa respon
sabilitate a reabilitării minunatului
edificiu gotic, ne spune: „Dacă ați
fost oriunde în Occident, în orice
capitală, în orice oraș, dacă pui
GPS-ul pe centrul orașului, acesta te
duce la o catedrală. Și ne-am gândit
că același rol o să-l joace și acest
obiectiv superb. A durat foarte mult
până a fost evaluat proiectul, un
proiect de dimensiuni foarte mari,
și cred că, dintre toate proiectele
pe care le-am făcut, acesta este cel
mai important”.
Nu-i aşa că am avut dreptate în
deschiderea articolului, atunci când
am spus că Sibiul ne pregăteşte, în
continuare, surprize?
Mă puteţi contrazice?
Regio în România
12.442.166lei
valoare totală
proiect
Filă din istorie
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Conservarea, protejarea
şi punerea în valoare a
monumentului patrimoniu
Naţional Biserica Evanghelică
CA Sibiu prin restaurarea
acoperişului clădirii”
Programul Operaţional
Regional, Axa 5, Dezvoltarea
și promovarea turismului,
domeniul major de
intervenţie 5.1., Restaurarea
şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, precum
şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe
Beneficiar: Parohia
Evanghelică Sibiu
Valoare totală proiect:
12.442.166 lei
Valoare totală eligibilă:
9.811.322 lei
Contribuţie de la bugetul
local: 1.275.471 lei

Arta culinară este cel mai bine
păstrată la țară. Delicatese și
bunătăți sunt preparate înainte de
fiecare sărbătoare. E o minunăție
să vezi femeile și fetele în straiele de
la străbuni, cum pregătesc merinde
și bucate, gustoase și sănătoase.
Tradițiile și obiceiurile sunt duse
din tată în fiu, iar preocuparea
Uniunii Europene pentru pentru
conservarea lor se transpune
în finanţarea proiectelor care
au drept obiectiv promovarea
moştenirii culturale.
Proiectul „Rustic și gustos – Tradiții
și obiceiuri populare din Bihor”,
creat și implementat de A.N.T.R.E.C
Bihor (Asociaţia Naţională de Turism
Rural, Ecologic şi Cultural) urmează
această linie şi a primit finanţare
prin Regio, tocmai pentru a aduce în
atenţia turiştilor, dar şi a localnicilor,
ceea ce reprezintă esenţa fiecărei
regiuni: identitatea culturală.
„Rustic și gustos” are rolul de a
conserva și cultiva datinile și obi
ceiurile românești în timp și spațiu.
Zona etno-folclorică a Bihorului se
defineşte prin portul popular, prin
folclorul muzical şi coregrafic, prin
obiceiuri şi tradiţii calendaristice,
www.inforegio.ro12
Regio în România
Tradiţii
Florian Schiponca
Rustic și gustos – Tradiții și obiceiuri
populare din Bihor

IUlIE 2013 13
prin specificul fiecărei entităţi rurale.
Obiectivul proiectului „Rustic şi
gustos” a fost promovarea unui
produs turistic durabil, care să
respecte şi să perpetueze tradiţiile
şi obiceiurile populare specifice din
preajma Crăciunului și promovarea
produselor culinare tradiționale eco
ale zonei, prin târguri de profil.
Cu ajutorul finanțării europene,
ANTREC a organizat „Festivalul
Rustic și Gustos” și „Târgul de
produse bihorene ecologice”.
„Numai prin organizarea celor două
evenimente dedicate sărbătorilor
de iarnă și a târgului de produse
ecologice, am avut un impact
foarte puternic, am reușit să
atragem turiștii orientați mai mult
spre zona submontană. Numărul
acestora a crescut în zonă cu
200.000”, a declarat reprezentantul
A.N.T.R.E.C, Maria Tătar.
„Suntem mulțumiți de colaborarea,
la nivel financiar, cu instituţiile
abilitate, Autoritatea de Manage
ment şi Organismul Intermediar
pentru Turism, au fost prompți în
a răspunde tuturor solicitărilor
noastre”, a adăugat reprezentantul
beneficiarului, Maria Tătar.
„Rustic și gustos” se va desfășura
și în perioada post-implementare,
astfel că turiștii vor putea lua parte,
din nou, la evenimentele organizate
cu ocazia Crăciunului: ritualul de
sacrificare a porcului, concursul
pentru pregătirea preparatelor
tradiţionale - cârnaţi, caltaboşi,
jumări, slănină, toroş - sau pot
asista la pregătirea băuturilor
tradiţionale, pălinca şi vinul fiert.
La toate acestea se vor adăuga
obiceiuri şi tradiţii locale, așa cum
sunt colindele, scenetele rustice,
dansurile populare, mersul cu
colindatul, alditu colacului, jocul
turcii, dansul de Aleşd.
Regio în România
Tradiţii
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: „Rustic
şi gustos - tradiții şi obiceiuri
populare în zona Bihorului”
Beneficiar: ANTREC Bihor
Programul Operațional
Regional 2007-2013, Axa 5
- Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului
Valoare totală: 920.989 lei
Valoare eligibilă: 743.784 lei

www.inforegio.ro14
Regio în România
Florian SCHIPONCA
Artă
O perlă a coroanei culturale a
Municipiului Fălticeni
În periplul nostru pe tot cuprinsul
României, în căutarea proiectelor
de succes finanţate de Regio,
ne-am oprit în Nordul Moldovei,
în Municipiul Fălticeni. Un oraş
de care auzim destul de rar, dar
care este remarcabil prin numărul
mare de oameni de cultură şi de
ştiinţă pe care i-a dat neamului
românesc. Atestat documentar de
pe vremea domnitorului Alexandru
Lăpușneanu, Fălticeni este cel
de-al doilea centru urban al judeţu
lui Suceava, dar și unul dintre cele
mai importante ale României, dacă
ne raportăm la valoarea tezaurului
spiritual pe care-l adăposteşte.
De-a lungul timpului, aici s-au
format 16 academicieni, 60 de
doctori în ştiinţă şi cultură şi 12
generali ai armatei române. Cel
mai dificil este să enumeri toate
personalităţile Fălticeniului, fără a
uita pe cineva. Pentru a percepe,
totuşi, dimensiunea excepţională a
acestui adevărat leagăn de cultură
şi ştiinţă, vă voi spune că aici îşi au
rădăcinile scriitorii Nicolae Istrati,
Ion Creangă, Mihail Sadoveanu,
Anton Holban, Horia Lovinescu,
Nicolae Labiș, istoricii şi criticii
literari Eugen Lovinescu, Teodor V.
Stefanelli, Mihai Gafița, Constantin
Ciopraga, muzicieni şi oameni de
teatru, Matei Millo, Grigore Vasiliu-
Birlic, Paul Călinescu, omul de
ştiinţă Dimitrie Leonida, chirurgul
Ion Tănăsescu şi artiştii plastici Ion
Irimescu, Dimitrie Hârlescu şi Aurel
Băeşu.
Proiectul despre care doresc să vă
vorbesc este „Repararea, reabili
tarea şi modernizarea obiectivului
de patrimoniu Muzeul de Artă „Ion
Irimescu” din Municipiul Fălticeni”,
finanţat prin Programul Operaţional
Regional 2007-2013. Obiectivul pro
pus a fost acela de a reda circuitului
turistic cultural galeriile de artă şi
colecţiile cu o valoare excepţională
pe care muzeul le adăposteşte.
Maestrul Ion Irimescu, de care ne-am
despărţit cu numai opt ani în urmă
(2005), a adunat în peste un secol
de viaţă cea mai mare colecţie de
autor din România, a doua din lume,
cea mai mare fiind Colecţia Rodin
de la Paris. Aici se găsesc 5.500
de volume de artă, aproximativ
1.000 de lucrări de grafică şi peste
300 de sculpturi create de artist şi
recunoscute internaţional.
Clădirea muzeului însăşi are o
deosebită valoare de patrimoniu,
fiind construită în anul 1846, după
un plan tradiţional. Nivelul superior
a fost adăugat în anul 1890, când
s-a construit balconul de inspiraţie
neobizantină şi scara monumentală
din lemn de stejar. În cei peste 150
de ani de existenţă, clădirea a avut
destinaţii dintre cele mai diferite,
de la Palat Administrativ al Judeţului
Suceava, la sediu de prefectură, de
consiliu popular, casă a pionierilor şi
casă de cultură.
Proiectul complex a presupus lucrări
de consolidare şi termoizolare,
de refacere a structurii de lemn a
şarpantei, refacere a pardoselilor,
a tavanelor, a învelitorii, înlocuirea
completă a tâmplăriei, realizarea
iluminatului interior şi exterior, de
siguranţă şi decorativ, dotări inte
rioare specifice tuturor muzeelor
(instalaţii, echipamente şi dotări
destinate asigurării condiţiilor
optime de climatizare, antiefracţie
şi siguranţă la foc) şi modernizarea
utilităţilor (branşamente electrice,
canalizare, încălzire, alimentare
cu apă). A fost achiziţionat mobilier
specific pentru expunerea şi prote
jarea obiectelor de patrimoniu şi a
fost realizată infrastructura nece
sară pentru accesul persoanelor cu
mobilitate redusă.
Iată câteva mărturii ale celor direct
implicaţi în realizarea proiectului,
ocazionate de redeschiderea mu
zeului:
„Redeschiderea Muzeului de Artă
Ion Irimescu este un eveniment im
portant pentru comunitatea fălti
ceneană, pentru întregul ansamblu
cultural naţional. Deţinem o zestre

Regio în România
Artă
IUlIE 2013 15
culturală cu care ne putem mândri
pe toate scenele lumii. Am constatat
că această colecţie este cunoscută
în străinătate şi că oamenii vor
să vină să o viziteze. Începând de
astăzi, le transmitem că pot să vină
să viziteze şi să se bucure de tot
ceea ce înseamnă beneficiile acestui
proiect pentru cultura fălticeneană.
Mulţumesc tuturor celor care au
făcut posibil acest eveniment,
nu vorbesc doar de deschiderea
festivă ci, mai ales, de tot ceea ce
au însemnat munca şi rezultatele
vizibile ale proiectului de reparare,
reabilitare şi modernizare” (prof.
Gheorghe Cătălin Coman - Primarul
municipiului Fălticeni)
„Redeschiderea acestei instituţii de
cultură înseamnă punerea în valoare
a tezaurului pe care maestrul
Ion Irimescu l-a dăruit oraşului
Fălticeni. Printr-un act generos, Ion
Irimescu a dorit să ridice pe trepte
înalte, din punct de vedere spiritual,
localitatea, să devină un adevărat
centru cultural. Vizitatorul care
trece pragul muzeului începând
de astăzi simte un confort şi o
satisfacţie spirituală. Muzeul ră
mâne un punct de atracţie, atât
prin lucrările expuse, cât şi prin
amenajarea sălilor, a mobilierului
cu care a fost dotat. Avem în
vedere etapa a doua, în care va fi
reorganizată pinacoteca, pentru că
maestrul Irimescu a donat o parte
din colecţia sa personală cu lucrări
ale artiştilor consacraţi, vârfuri ale
picturii româneşti. Muzeul va fi un
spaţiu de interferenţă a artelor, în
care se poate viziona expoziţia, se
pot face audiţii muzicale, se poate
studia în bibliotecă, se vor organiza
expoziţii temporare, concerte de
muzică clasică şi multe alte acti
vităţi care să atragă publicul şi
care să demonstreze că Muzeul Ion
Irimescu este un centru cultural
de studii şi creaţie”. (Gheorghe
Dăscălescu - Directorul Muzeului de
Artă „Ion Irimescu”)
„Datoria Fălticeniului era să creeze
un ambient adecvat acestui tezaur.
Acest lucru s-a înfăptuit. Ţin să-i
felicit pe toţi cei care au participat
la acest proiect”. (prof. Alexandru
Rădulescu – Vicepreşedinte, Consi
liul Judeţean Suceava)
„Pe durata execuţiei lucrărilor am
avut 36 de deplasări Iaşi – Fălticeni,
pentru a putea urmări şi pentru a
contribui la realizarea unei lucrări
de calitate. Am avut concursul
specialiştilor angrenaţi în acest
proiect şi o colaborare foarte bună
cu Primăria Fălticeni. Palatul lui
Ion Irimescu este o clădire tipic
moldovenească, de trecere de
la conac la palat, are asemănări
funcţionale şi de planimetrie cu
Palatul de la Ruginoasa”. (Arh.
Ovidiu Alexievici – Proiectant)
„Nu pot să nu-mi aduc aminte de
bileţelul de pe măsuţa din apar
tamentul maestrului. Două lucruri
erau scrise acolo: bani pentru muzeu
şi centru cultural la Fălticeni. Primul
punct a fost realizat. Am speranţa
şi credinţa că va fi pus în aplicare
şi cel de-al doilea. Merită cuvinte
de mulţumire toţi cei care au făcut
posibilă redeschiderea muzeului.
Este de datoria noastră să facem
cunoscută această comoară tuturor
celor care vizitează Fălticeniul”.
(ing. Vasile Tofan – Primar al munici
piului Fălticeni/2004-2012)
Finalizat în anul 2012, proiectul
a reintrodus Muzeul de Artă „Ion
Irimescu” în circuitul turistic cul
tural atât de bogat în zona nordului
Moldovei, având în vedere aşezarea
geografică excepţională şi afluenţa
mare de turişti pelerini în Bucovina.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Repararea, reabilitarea şi
modernizarea obiectivului de
patrimoniu Muzeul de Artă
„Ion Irimescu” din Municipiul
Fălticeni”
Regional, Axa prioritară
5, Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului,
domeniul major de intervenție
5.1, Restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea/
modernizarea infrastructurilor
conexe
Valoare totală: 5.132.387 lei
Finanţare FEDR: 3.393.365 lei
Cofinanţare de la bugetul de
stat: 518.985 lei
Finanţare de la bugetul local:
79.843 lei

www.inforegio.ro16
Regio în România
Florian Schiponca
Turism viticol
Județul Prahova este renumit
pentru livezile de fructe,
pentru cramele pline de sortimente
de vinuri, care de care mai alese
și pentru veselia locuitorilor.
Măiestria localnicilor se vede
din prima clipă după felul în care
îngrijesc pomii, cum culeg roadele
și le transformă în licori bahice.
Autoritățile locale au știut să
pună în valoare aceste calități
deosebite ale locului și au obținut
două proiecte cu finanțare
europeană, care să îi încânte pe
turiști.
Promovarea obiectivelor
turistice de pe Drumul
Fructelor
Aflat în nordul judeţului Prahova,
„Drumul fructelor” străbate, de la
vest la est, mai multe localităţi. Ruta
are ca scop facilitarea dezvoltării
zonei, renumită pentru producţia
Muzeul de Istorie Brebu
Castelul Iulia Haşdeu

IUlIE 2013 17
de fructe. Drumul leagă, între ele,
optsprezece localităţi prahovene şi
punctează 28 de obiective turistice.
Pe drumul fructelor, turistul intră în
lumea comunităţii săteşti, participă
la sărbătorile şi obiceiurile locului,
intră în atelierele meşteşugarilor şi
admiră arta acestora, colindă dea
lurile şi livezile, respiră atmosfera
satului prahovean.
„Produsul Drumul fructelor a fost
promovat în cadrul a șase eveni
mente, târguri de profil, plus 63 de
apariţii TV – la televiziunea naţională
de turism Travel Mix”, a declarat
Marius Nicolae, director executiv al
Direcției de Absorbție a Fondurilor
Europene din cadrul CJ Prahova.
Valoarea totală a proiectului este
de 992.334 lei.
Regio în România
Turism viticol
Biserica Sfântul Nicolae
Biserica Sf. Voievozi
Biserica BrebuBiserica VăleniBiserica Cuvioasa Paraschiva Vărbilău

Incursiune în istorie
pe Drumul Vinului din
Județul Prahova
După ce viticultorul și-a tăiat vița de
vie, îi dă „mâncare” (îngrășăminte)
pentru tot anul și o „aranjează”
frumos pe sârme. De acum încep
grijile lucrătorului din vie și se
termină doar atunci când strugurii
au fost duși la cramă. Grija cea
mare este aceea de a păstra via
sănătoasă până în toamnă. Aceasta
este perioada cea mai recomandată
pentru turiști să deguste mustul
proaspăt sau soiurile „Căpşunică”,
„Zaibăr” și „Fragă”, considerate
sortimente de vinuri autohtone.
„Drumul Vinului” șerpuiește prin
localităţile Filipeştii de Pădure,
Floreşti, Băicoi, Plopeni, Boldeşti-
Scăieni, Bucov, Vărbila, Valea
Călugărească, Jercălăi, Urlaţi,
Ceptura, Mizil şi Tohani. Turiştii
au posibilitatea de a degusta din
vinuri premiate la nivel național
și internațional aflate în cramele
domeniilor Dealu Mare, Tohani,
Budureasca, Ceptura, Halewood,
Basilescu, Videlmar şi Rovit Valea
Călugărească. Pe „Drumul Vinului”
pot fi vizitate palate regale, case
memoriale, biserici, mănăstiri și
conace.
„Adiacent, promovând Drumul
Vinului, am amenajat o cramă-
muzeu, cramă din 1777, care va
intra ca obiectiv turistic în proiect”,
a declarat Vasilică Neacșu, primarul
comunei Valea Călugărească, unul
dintre beneficiarii proiectului.
Dezvoltarea rurală în satele pra
hovene a devenit vizibilă: se
construiește, se creează locuri de
muncă, oamenii sunt mulțumiți.
„Mi-am atins scopul cu acest
proiect, se construiesc pensiuni,
muzeul a început să se promoveze,
mai există o cramă care poate fi
amenajată. Din punct de vedere
al dezvoltării regionale, proiectul
și-a atins scopul”, a mai adăugat
primarul.
www.inforegio.ro18
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Promovarea obiectivelor
turistice de pe drumul fructelor”
Beneficiar: Consiliul Județean
Prahova
Programul Operațional
Regional 2007-2013, Axa 5
- Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului
Valoare totală: 992.334 lei
Valoare eligibilă: 707.100 lei
Interior Muzeul vinului - TohaniGrădină Muzeul vinului - TohaniMuzeul vinului - Tohani
Turism viticol

IUlIE 2013 19
Regio în România
Echipa Regio
Comunicatorii Regio fac schimb
de bune practici
Eveniment
Pentru că, cel mai rapid, informaţiile
circulă din om în om, şi în domeniul
promovării fondurilor europene s-a
dovedit că implicarea cât mai multor
oameni, comunicatori din instituţii
centrale sau locale, din ONG, din
mediul privat sau din presă, aduce
importante beneficii Programului
Operaţional Regional.
Pornind de la o mână de oameni,
responsabilii de comunicare din
cadrul Autorităţii de Management
şi ai Organismelor Intermediare ale
programului, reţeaua celor implicaţi
în răspândirea informaţiilor despre
această sursă de finanţare a luat
naştere în 2009 şi a ajuns la peste
100 de membri, în prezent. De
fiecare dată când apare o modificare
legislativă, o actualizare a ghidurilor
solicitantului de finanţare, o in
strucţiune utilă în implementarea
proiectelor, comunicatorii Regio din
toată ţara răspândesc vestea, astfel
încât informaţiile utile să ajungă, în
timp oportun, la cei care derulează
proiecte finanţate prin program.
Şi când spun că răspândesc vestea,
mă refer la utilizarea tuturor
canalelor de comunicare existente,
de care beneficiem toţi şi care ne
ţin conectaţi la realitatea din lumea
întreagă: site-urile instituţiilor,
sesiuni de informare cu beneficiarii
sau alte categorii de public, paginile
din reţelele de socializare.
Pentru a consolida această reţea
de oameni implicaţi în proiectele
finanţate cu fonduri Regio, Autori
tatea de Management a Programului
Operaţional Regional organizează,
în fiecare an, o întâlnire, pentru a
le oferi oamenilor posibilitatea să
se cunoască, să schimbe informaţii,
dar, cel mai important, să identifice
mijloacele optime de comunicare,
cele care au dat cele mai bune
rezultate.
Anul acesta, comunicatorii Regio
s-au reunit la Mamaia, în perioada
26-28 iunie, la cel de-al patrulea
Forum, pentru a analiza activităţile
de informare şi publicitate deru
late de la ultima întâlnire (septem
brie 2012). Tema centrală a eveni
mentului a fost identificarea celui
mai eficient mijloc de comunicare
pentru Regio. Evident, misiune
imposibilă, întrucât fiecare parti
cipant, a adus un exemplu care, în
regiunea/judeţul/instituţia sa a dat
rezultate.
Dar a fost util, comunicatorii – peste
100 de participanţi - au avut ocazia
să fure meserie, să înveţe unii de la
alţii, ba chiar mai mult, să se pună
la curent cu cele mai noi tehnici şi
tehnologii în comunicare, aduse la
dispoziţia lor de către Autoritatea
de Management, prin intermediul
trainerilor cu experienţă invitaţi
la eveniment. S-a vorbit, aşadar,
despre atragerea utilizatorilor pe
paginile dedicate, din reţelele de
socializare, despre impactul filmului
interactiv, despre implicarea consu
matorului de informaţie în alegerea
canalului pe care vrea să fie
informat.

www.inforegio.ro20
Regio în România
Florian Schiponca
Visul unui fan
Restaurare
Sunt un fan declarat al ciclismului.
Urmăresc în fiecare an marile tururi
cicliste ale Europei, în special Turul
Italiei şi Turul Franţei. Competiţii
sportive de mare angajament,
întinse pe parcursul a câte trei
săptămâni fiecare, încleştări dra
matice între cei mai mari ciclişti
ai lumii, adrenalină şi mult efort
fizic. Dincolo de toate acestea,
sunt absolut fascinante bogăţia
de imagini şi decorul extraordinar
în care se deplasează caravana
multicoloră. Am întâlnit oameni care
nu au urcat niciodată pe o bicicletă,
dar care urmăresc ciclismul datorită
„călătoriei” pe care acesta o oferă
prin inima ţării în care se desfăşoară
traseul competiţiei. Sunt prezentate
locuri şi oameni, oraşe, comune,
sate, cătune, fiecare cu povestea
lor, cu istoria lor. Sunt prezentate,
mai ales, vestigii istorice, ruine,
castele, monumente, toate pentru
a marca vechimea şi importanţă
istorică a fiecărui loc în parte.
Se vede o grijă deosebită pentru
conservarea rădăcinilor locale şi
naţionale. Fascinant... Nu de puţine
ori mi-am imaginat cum ar arăta
un astfel de spectacol sportiv pus
în scenă în România, într-o ţară
atât de binecuvântată, cu locuri şi
peisaje superbe, cu oameni frumoşi,
cu atâta istorie... Avem atât de
multe locuri minunate, dar, din
păcate, multe dintre ele se găsesc
într-o avansată stare de degradare.
Şi în acest domeniu, Regio dă o mână
de ajutor, prin axa „Dezvoltarea
durabilă şi promovarea turismului”,
asigurând finanţări substanţiale
proiectelor care au un asemenea
obiectiv. În ultima vreme, edilii
localităţilor care au astfel de obiec
tive pe teritoriul lor au început să
descifreze mecanismul întocmirii
proiectelor, pentru a obţine finan
ţările atât de necesare.
De câte ori trec prin Ardeal, îmi
place să zăbovesc la Deva, oraş
aşezat ca într-un căuş de palmă
între dealuri, ultimele ramificaţii
ale munţilor Poiana Ruscă. Peisajul
este dominat de Dealul Cetăţii, pe
care se ridică, încă maiestuoase,
Cetatea Devei
Incinta II – Bastion semicircular Bethlen secţiune propunere
Incinta III – Poarta 1 dinspre aval situaţia existentă Incinta III – Poarta 1 dinspre aval propunere de reabilitare

IUlIE 2013 21
Regio în România
Restaurare
ruinele Cetăţii Deva. Starea avansa
tă de degradare a ruinelor, cel
mai important punct de atracţie
turistică al oraşului, a determinat
autorităţile devene să iniţieze
proiectul „Reabilitarea zonei urbane
- Dealul Cetăţii Deva” - monument al
naturii şi istoric cu valoare turistică
ridicată. Într-o discuţie avută cu
Andrei Nistor, purtător de cuvânt şi
consilier al primarului Municipiului
Deva, acesta mi-a spus: „Cetatea
Devei este principalul obiectiv
turistic al municipiului. Este unul
dintre puţinele monumente din
ţară care are o dublă importanţă:
este atât monument al naturii, cât
şi monument istoric. Tocmai de
aceea se impunea aducerea sa la un
stadiu care să permită valorizarea
maximă a potenţialului său turistic.
Evident, asta se traduce în bani la
bugetul local, atât direct, cât şi
indirect.”
Proiectul este complex şi presupune
ample lucrări de restaurare, execu
tate sub strictă supraveghere arheo
logică, începând cu înlăturarea
vegetaţiei din apropierea clădirii,
curăţarea zidurilor de depuneri şi
de vegetaţie (ierburi şi muşchi),
degajarea părţii superioare de
depunerile de pământ şi moloz din
dărâmături, restabilirea cotelor
originale, conservarea primară şi
consolidarea, curăţarea suprafeţelor
de zidărie din piatră şi cărămidă,
plombări de ziduri, consolidări ale
zidăriei, consolidări ale arcelor şi
bolţilor din cărămidă, consolidări
ale arcelor porţilor de acces,
lucrări de reabilitare volumetrică şi
funcţională, refacerea pardoselilor
din lespezi de piatră naturală,
refacerea rigolei din piatră naturală,
refacerea porţilor de acces din
lemn, refacerea tâmplăriei din
lemn de stejar. În plus, se va
asigura iluminatul spaţiilor folosind
proiectoare luminoase şi reflectoare.
Proiectul este, încă, la început, însă
am suficiente motive să cred că, în
sfârşit, frumoasa Cetate a Devei va
fi salvată. Hotărârea oficialităţilor
locale de a se mobiliza pentru atra
gerea fondurilor europene, expri
mată de Petru Mărginean, primarul
Municipiului Deva, îmi întăreşte
această convingere: „Am spus, în
repetate rânduri, că dezvoltarea
comunităţii nu se poate face în lipsa
accesării fondurilor europene. Este
una dintre priorităţile mandatului
meu să eficientizăm Direcţia de
Programe Europene din cadrul
primăriei şi să creştem gradul de
absorbţie a fondurilor europene.”
Visez la ziua în care Turul României
va fi unul important în calendarul
mondial şi se va opri la Deva, iar
elicopterul Eurosport va survola
oraşul şi cetatea, într-o transmisiune
directă de excepţie.
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect:
„Reabilitarea zonei urbane -
Dealul Cetăţii Deva”
Regional, Axa prioriată 5,
Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului,
domeniul 5.1., Restaurarea
şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, precum
şi crearea/modernizarea
infrastructurilor conexe
Valoare totală: 29.304.648 lei
Finanţare FEDR: 21.965.880
lei
Valoarea nerambursabilă din
bugetul național: 3.359.487 lei
Cofinanțarea beneficiarului:
516.844 lei
Incinta III – Poarta 1 – starea actuală
Poarta 2 văzută din aval - situaţie existentă Poarta 2 Secţiune propunere de reabilitare

www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
SUD
MUNTENIA
CENTRU
Festival
În perioada 18-21 iulie, la Cluj-Napoca va avea loc
Festivalul Peninsula. Evenimentul se derulează cu
sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al Municipiului
Cluj-Napoca şi reuneşte, în acest an, artişti de top,
precum: Alborosie, vedetă internaţională a muzicii
reggae, DJ din Ungaria, Sterbinszky şi Julian, trupa
clujeană Altar şi mulţi alţii. Anul 2013 marchează
mutarea festivalului de la Târgu Mureş, la Cluj. Pentru
mai multe informaţii despre eveniment, accesaţi
http://www.peninsula.ro/
Reuniuni
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în
colaborare cu Consiliul Concurenței, a organizat, în
luna iunie, la Piatra Neamţ, „Reuniunea bilaterală
România – Republica Moldova” privind cooperarea
în domeniul concurenței şi al dezvoltării regionale.
Reuniunea a constituit o oportunitate pentru
autoritățile naționale, regionale și locale din cele
două țări de a puncta cele mai importante aspecte
ale cooperării dintre România şi Republica Moldova în
domeniul menționat. Agenda evenimentului a constat
în prezentarea rezultatelor proiectelor de twinning
derulate de Consiliul Concurenței și ADR Nord-Est,
precum și dezbateri privind noutățile legislative în
domeniul concurenței și al ajutorului de stat.
Fonduri Regio
În luna iunie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia a organizat o întâlnire de lucru cu
beneficiarii fondurilor Regio, cu scopul prezentării
stadiului implementării programului în Sud Muntenia,
al contractelor de execuţie de lucrări pentru proiectele
finanţate din Regio, al decontării cheltuielilor şi pentru
a explica prevederile Instrucţiunii nr. 105, privind
mecanismul decontării cererilor de plată. Totodată,
s-au purtat discuţii tehnice legate de problemele
apărute în implementarea contractelor de finanţare,
precum şi despre neregulile identificate şi corecțiile
financiare aplicate. Prioritatea Agenției pentru
Dezvoltare Regională Sud Muntenia este prevenirea
unor astfel de probleme în proiectele aflate în
implementare în acest moment.
Acces la cetate
Pe 21 iunie 2013 a fost semnat, la sediul ADR Centru
din Alba Iulia, contractul de finanțare Regio pentru
proiectul „Ascensor plan înclinat Cetatea Râșnov”.
Prin această investiție, se va realiza ascensorul în
plan înclinat la Cetatea Râşnov, cu o lungime de
rulare de 165 metri liniari, cu două stații și având o
cabină de 18 persoane şi se vor amenaja un centru de
informare turistică, precum și 65 mp de alei de acces,
cu o platformă pentru belvedere. Proiectul are un
buget total de peste 15,3 milioane lei, din care suma
nerambursabilă solicitată este de circa 7,25 milioane
lei. Durata întregului proiect este de 17 luni.

IUlIE 2013 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
VEST
BUCUREŞTI
-ILFOV
Hunedoara
va avea drumuri noi
La sfârşitul lunii iunie 2013, Primăria Municipiului Brad
a semnat contractul de finanţare pentru proiectul
„Reabilitare infrastructură municipală – Strada
Decebal Brad, jud. Hunedoara”. Prin realizarea
acestui proiect Regio, beneficiarul urmăreşte îmbună
tăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona municipiului
Brad, prin modernizarea legăturilor rutiere în nordul
judeţului Hunedoara şi prin asigurarea unei alternative
de conectare la reţeaua drumurilor naţionale.
Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7,64
milioane lei, dintre care, aproximativ 6,05 milioane lei
reprezintă finanţarea nerambursabilă. Proiectul va fi
implementat pe parcursul a 9 luni.
Afaceri
ADR Sud-Vest Oltenia anunţă depunerea, la nivelul
regiunii Sud-Vest Oltenia, a trei pachete integrate
de proiecte, în vederea obţinerii unor finanţări
nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial
Creşterea Competitivităţii Economice - POS CCE, Axa
prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de
producţie, în cadrul Operaţiunii 1.3.1 „Dezvoltarea
structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional
şi internaţional – Poli de Competitivitate”. Astfel, ADR
S-V Oltenia îşi propune să dezvolte o serie de clustere
şi poli de competitivitate în domenii precum: mediu,
turism, automotive, agricultură şi servicii urbane.
Această iniţiativă este în desfăşurare şi vizează
dezvoltarea uniformă şi susţinută a acestor sectoare.
Vizită de studiu
În perioada 24–27 iunie 2013, Agenţia pentru
Dezvoltare Regională Sud–Est a găzduit o vizită de
studiu efectuată de un grup de reprezentanți ai
societății civile şi ai Agenției de Dezvoltare Regională
Sud, din Republica Moldova. Vizita de studiu a avut
ca scop cunoașterea specificului activității instituțiilor
de dezvoltare regională din România și a modului de
implementare a politicilor de dezvoltare regională. Au
fost prezentate informaţii generale despre Programul
Operaţional Regional 2007–2013 şi despre activităţile
finanţate prin acest program. Sesiunea a fost urmată
de vizite la proiecte Regio finalizate.
Eveniment
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov
a participat, în luna iunie, în calitate de partener,
la evenimentul ECONOPHYSICS, NEW ECONOMY &
COMPLEXITY INTERNATIONAL CONFERENCE „ENEC
2013”, organizat la Facultatea Hyperion din Bucureşti.
Scopul acestui eveniment a fost de a aduce împreună
oameni de ştiinţă, profesori, cercetători şi specialişti,
în vederea schimbului de noi idei şi practici în aria
econofizicii şi a noii economii mondiale. Au fost
susţinute prezentări de către specialiştii invitaţi din
mai multe ţări, în cele 3 secţiunii: Econofizica, Noua
economie şi Complexitate. Specialiştii ADR au susţinut
prezentări pe următoarele teme: „Rolul leadership-
ului în noua economie”, „Complexitatea procesului
de integrare în Uniunea Europeană” şi „Barierele
comunicării în administraţie publică”.

www.inforegio.ro24
Studiu de caz
Regio în România
Bogdan IONESCU
TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI
După o investiție de 51 de milioane de euro,
vom avea una dintre cele mai moderne
instituții culturale din Europa
Citatele de mai sus sunt extrase din
presa anului 1852, anul inaugurării
Teatrului Național din București.
În peste un secol și jumătate de
existenţă, teatrul a trecut prin
toate meandrele istoriei României
și a capitalei. Încă de la început,
instituția a devenit un focalizator al
vieții culturale românești, pe care nu
l-a putut distruge nici chiar bomba
americană lansată în 1944, încasată
de Teatrul Național, deși menită
edificiului mai mare și mai vizibil
al Palatului Telefoanelor. Dispărut
fizic, în urma bombardamentului,
teatrul și-a păstrat spiritul viu
până la construirea noii clădiri pe
locul în care se află și astăzi, în
Piața Universității. Construcția pe
lângă care trec zilnic sute de mii
de bucureșteni sau vizitatori ai
capitalei a fost inaugurată în 1973
și a trecut prin câteva „facelift”-uri
arhitecturale.
În anul 2008, autoritățile locale ale
Bucureștiului și cele din Ministerul
Culturii – puse în fața unor probleme
de funcționalitate a instituției și
de rezistență structurală a clădirii
– au inițiat un proiect de renovare
majoră a sediului Teatrului Național.
Cu o valoare de 51 de milioane de
euro, dintre care 27 de milioane
de euro, credit de la Banca pentru
Dezvoltare a Consiliului Europei,
renovarea TNB devine cel mai mare
proiect de reabilitare și restaurare
„Afluența publicului fu atât de
mare, încât prețul unui bilet de
intrare se urcă până la un galben
pentru un loc la parter. Lojile
scânteiau de luxul poleielilor
și de toaletele elegante ale
doamnelor, ale căror parure
prețioase reflectau razele
nenumăratelor lumini și semănau
ca niște fluturi într-un stup de
albine”, Cezar Boliac, în ziarul
Trompeta Carpaților.
„[...] Monumentul este clădit
într-un stil nobil și într-adevăr
artistic; proporțiunile îi sunt
potrivite și distinsa-i simplicitate
este imposantă. Teatrul cel nou
din București este, fără îndoială,
unul din cele mai frumoase
teatre din Europa și o podoabă
a Capitalei. Are un parter de
338 de staluri, împărțite în două
categorii, trei rânduri de loji
frumos decorate și deasupra o
largă și încăpătoare galerie”,
Bukarester Deutsche Zeitung,
nr. 2.
Macbeth - Mihai Calota, Ovidiu Cuncea, Matei Alexandru, Eduard Adam

IUlIE 2013 25
Studiu de caz
Regio în România
a infrastructurii culturale din
România.
Lucrările, pentru care au licitat zece
firme de construcții, au demarat
în anul 2011. Proiectul este, însă,
mult mai ambițios decât simpla
renovare: unul dintre capitolele
foarte importante din „caietul de
sarcini” a fost refuncționalizarea
teatrului. După modelul Teatrului
Barbican Hall din Londra, TNB va
deveni un centru cultural, deschis
de dimineața până seara târziu,
care va oferi vizitatorilor accesul la
evenimente și întâmplări culturale
diverse, nu numai din lumea tea
trului: expoziții, biblioteci, lecturi,
conferințe. Interesul uriaș al
iubitorilor de teatru care a făcut ca,
în ultimii ani, majoritatea pieselor
să se joace cu casa închisă, i-a
determinat pe comanditarii proiec
tului să prevadă mărirea capacității
clădirii de la 1.720 de locuri, în
prezent, la peste 3.100, la predarea
lucrărilor, în 2014.
La finalizarea lucrărilor, Teatrul
Național va avea unul dintre cele
mai mari și mai moderne sedii din
Europa, sediu care va cuprinde spații
pentru expoziții, conferințe, cafe
nele și șapte spații de joc: Sala Mare
(900 de locuri), Sala Mică (250 de
locuri), Sala Studio (598 de locuri),
Sala Atelier (300 de locuri), Sala
Pictură (286 de locuri), Sala Media
şi Amfiteatrul în aer liber. Sălile vor
fi rezervate atât spectacolelor per
manente ale instituției, cât și spec
tacolelor realizate de studenți sau
mini-stagiunilor unor teatre invitate.
„Va arăta splendid. Va avea un
teatru în are liber pe acoperiş.
Refacem Lăptaria lui Enache.
Cafenele, florării, trei săli noi - două
sunt gata, iar a treia va fi terminată
pe 1 iulie, vorbim de fosta sală de
pictură de decoruri”, ne-a declarat
directorul TNB, Ion Caramitru, în
cadrul interviului pe care îl puteți
citi în paginile numărului de față al
revistei Regio. „Rolul socio-cultural
al teatrului va creşte imens, pentru
că avem un proiect serios. Sala Mică
va fi la dispoziţia experimentului
actorilor tineri, cei care nu au unde
să îşi joace piesele, le punem la
dispoziţie tot ce are teatrul”.
Așa cum spuneam, reabilitarea,
restaurarea și refuncționalizarea
Teatrului Național București este
cel mai mare proiect de acest
gen din România și reprezintă un
extraordinar exemplu de colaborare
între autoritatea locală, respectiv
Primăria Generală a Municipiului
București, și factorii decizionali din
Ministerul Culturii.
Egoistul - Lamia Beligan şi Radu Beligan
Inimă de câine - Mircea Rusu, Victor Rebengiuc

Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
SPANIA
Bani europeni pentru transformarea radicală
a unui complex minier în obiectiv turistic
Preocupările pentru îmbunătă
țirea calității vieții, reducerea
consumului de energie din surse
neregenerabile, reducerea po
luării, corelate cu o creștere
economică sănătoasă și sustenabilă,
au produs, în întreaga Uniune
Europeană, schimbări – pe termen
scurt – uneori dramatice, alteori
surprinzătoare. Aceste schimbări
s-au tradus prin închiderea unor
mari unități industriale, facilități
de producție, centrale termice
pe combustibili fosili, exploatări
miniere. Consecințele, așa cum
spuneam, pe termen scurt, au
fost dispariția unui mare număr de
locuri de muncă, crize economice
localizate, dispariția unor întregi
ramuri economice. Pentru a
contracara aceste efecte negative,
a fost nevoie de creativitate și de
resurse financiare. Iar beneficiile
apărute pe termen mediu au arătat
că deciziile inițiale au fost de bun
augur. Un exemplu relevant este
închiderea minelor spaniole de
mercur din La Mancha, Castilla.
Timp de 2000 de ani, exploatarea
minieră Almadén a fost cel mai
mare furnizor de mercur al lumii. Se
estimează că de aici a fost extrasă
o treime din cantitatea de mercur
folosită de umanitate, în întreaga sa
istorie. La apogeul său, în complexul
minier castilian lucrau peste 2.000
de mineri.
În anul 2003, minele din Almadén au
fost închise ca urmare a restricțiilor
Uniunii Europene privind producția,
stocarea și exportul mercurului (una
dintre cele mai toxice substanțe,
cu efecte ireversibile asupra siste
mului nervos uman și animal).
Pusă în fața acestei decizii dure,
compania minieră Mayasa a inițiat
un proiect cu două direcții de
acțiune complementare: curățarea
și restaurarea ecologică a zonei și
transformarea acesteia într-un parc
istoric și educațional.
Ambițiile proiectului au fost uriașe,
dacă luăm în consideraţie doar
operațiunile de ecologizare. Numai
deșeurile de extracție acumulate

în ultimele două secole atinseseră
un volum de 3,5 milioane de tone,
acoperind o suprafață de zece
hectare. Cea de-a doua direcție a
proiectului a constat în conservarea
și restaurarea facilităților: galerii
subterane, utilaje de minerit, clădiri
și situri cu semnificație istorică, cu
scopul includerii acestora în circuitul
turistic și educațional. Astfel, după
implementarea proiectului, înce
pând cu anul 2006, complexul a fost
deschis publicului, vizitatorii având
acces în galeriile minei principale,
în Spitalul San Rafael, construit
între anii 1755-1773, în clădirile în
care erau cazați minerii, în fostul
depozit de mercur devenit muzeu.
Una dintre principalele căi de acces
în complexul din Almadén este
Poarta Carlos al IV-lea, restaurată
ca pe vremea când prin ea treceau
carele trase de bivoli ce transportau
mercurul până la Sevilla, de unde
era trimis în Mexic, pentru obținerea
argintului.
Dincolo de lucrările de ecologizare
și restaurare, parcul a fost dotat
cu un sistem modern de măsurare
a vaporilor de mercur, un sistem de
protecție și siguranță a vizitatorilor
și șase căi de evacuare de urgență,
dotate cu alarme inteligente.
Întreaga investiție a costat aproape
11 milioane de euro, dintre care
peste 1,4 milioane au reprezentat
finanțare nerambursabilă prin
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională. Noua destinație a
complexului minier a creat locuri
de muncă, dar numărul lor este
încă departe de a le compensa pe
cele pierdute odată cu încetarea
activităților de extracție și de
prelucrare. Prin urmare, proprie
tarul parcului, compania publică
Mayasa, a semnat acorduri cu auto
ritățile municipale din Almadén și
cu guvernul regional din Castilla
– La Mancha pentru a promova
oportunitățile turistice, industriale
și de afaceri pe care le oferă com
plexul, cu scopul atragerii de noi
investitori și creării de noi locuri de
muncă.
În anul 2012, succesul proiectului
a fost recunoscut și de UNESCO,
organizația incluzând complexul pe
lista sa de obiective de patrimoniu
de valoare mondială.
Exemplu european
IUlIE 2013 27
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: „De la
exploatare minieră, la parc
turistic minier”
Finanțare: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
2000-2007
Cost total: 10.918.300 euro
Finanțare nerambursabilă:
1.410.800 euro

Exemplu european
Ilinca Obădescu
www.inforegio.ro28
UNGARIA
Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă
un nou impuls turismului lângă lacul Balaton
Festetics. Unul dintre cele
mai mari castele din Ungaria,
datând din 1750, supravieţuitor
al celui de-al Doilea Război
Mondial, a fost supus, cu sprijinul
fondurilor nerambursabile europe
ne, unor renovări considerabile,
pentru a-şi păstra valoarea patri
monială şi pentru a atrage și găzdui
mai mulţi turişti.
„Înfiinţarea unui muzeu de
vânătoare şi a unei expoziţii de
machete feroviare într-o clădire
nouă, în parcul Castelului Festetics,
a impulsionat turismul în regiunea
de vest a Ungariei. Noul muzeu joacă
un rol-cheie în satisfacerea nevoilor
culturale ale vizitatorilor maghiari
şi străini şi oferă numeroase noi
oportunităţi de locuri de muncă
pentru localnici”, spune profesorul
Sandor Fodor de la Universitatea
Eötvös Loránd, Budapesta.
Castelul Festetics, situat în Kesthely,
în apropierea Lacului Balaton, este
acum casa amatorilor de vânătoare
şi a împătimiţilor de machete de
trenuri. Dezvoltarea noului muzeu a
fost posibilă prin asistenţă financiară
acordată de Uniunea Europeană
pentru modernizarea unei clădiri
neutilizate a castelului Festetics.
Construit în stil baroc, Castelul
Festetics se află într-un parc de
mari dimensiuni, la nord de centrul
oraşului Keszthley. Construirea
palatului, care a devenit reședință
pentru familia Festetics pentru mai
mult de două sute de ani, a început
în 1745. De-a lungul existenței sale,
acesta s-a triplat în dimensiune - de
la 34 de camere, la 101 camere,
iar grădina franceză a fost extinsă
cu o grădină engleză în formă de
potcoavă, proiectată de Henry
Ernest Milnert.

Palatul adăposteşte Muzeul Castelul
Helikon, o bibliotecă având un
fond de carte de peste 100.000 de
volume, precum şi una dintre cele
mai mari colecţii de trăsuri din
Europa centrală.
Ca urmare a implementării proiec
tului, clădirea renovată poate
găzdui, în condiții optime, Muzeul
de Vânătoare şi Expoziţia de
Machete Feroviare. Finalizarea
proiectului a creat 23 de noi locuri
de muncă permanente. Impactul
pozitiv asupra economiei regiunii
s-a făcut simțit încă din primul an
de după implementare. Astfel, în
2008, peste 100.000 de vizitatori
au trecut prin poarta monumentală
din fier forjat a complexului istoric.
Numărul vizitelor a crescut de la
an la an, în prezent înregistrându-
se o medie de 200.000 de vizitatori
anual. La un preț mediu al bile
tului de intrare de 6,75 euro
pentru accesul general, veniturile
complexului depășesc un milion de
euro pe an. Creșterea numărului de
vizitatori a dat un important imbold
și serviciilor conexe din regiune:
hoteluri, pensiuni, restaurante,
vânătoare și pescuit.
Exemplu european
IUlIE 2013 29
2.700.000 euro
finanţare FEDR
pentru proiectul
„Helikon
Kastélymúzeum”
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Denumire proiect: „Helikon
Kastélymúzeum”
Program: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională,
2004-2006
Finanțare FEDR: 2.700.000
euro
Beneficiar: Helikon
Kastélymúzeum

www.inforegio.ro30
Autoritatea de Management pentru
POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării
Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrap.ro,
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Autoritatea Națională pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru
Instrumente Structurale
(Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare şi monitorizare a Programului
Operaţional Regional
Agendă
Helsinki, Finlanda, 26-28.08.2013
Muncă, bunăstare şi avere. Îmbătrânirea activă la locul de muncă
Scopul acestei conferinţe internaţionale este de a reuni cercetătorii şi experţii din domeniu, pentru a prezenta şi discuta nevoile şi
soluţiile majore de cercetare şi dezvoltare. Printre subiectele discutate se vor număra: identificarea factorilor care sprijină prelungirea
vieţii profesionale, relaţia dintre muncă şi bunăstare în rândul tinerilor şi al vârstnicilor, medicina muncii pentru angajaţii cu handicap,
noi modele de echilibru între viaţă şi muncă şi modalităţi de lucru flexibil.
Delalii la: http://europa.eu/ey2012/ey2012main.jsp?langId=encatId=970eventsId=864furtherEvents=yes
Bucureşti, România, 01.09.2013
Dialogul cetăţenilor în Bucureşti
Prin acest eveniment, oamenii au posibilitatea de a vorbi în mod direct cu politicienii Uniunii Europene despre drepturile şi aşteptările lor
de la aceasta. Dialogurile au loc în fiecare ţară membră, cu ocazia Anului European al Cetăţenilor (2013).
http://ec.europa.eu/debate-future-europe/citizens-dialogues/romania/bucharest/index_en.htm
Bucureşti, RomÂnia, 01-28.09.2013
Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția 2013
Festivalul va avea loc în perioada 1-28 septembrie 2013, va avea un număr de 150 de spectacole de muzică, operă și balet în Bucureşti şi în
alte centre culturale din ţară: Arad, Bacău, Brașov, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. Festivalul Internaţional „George Enescu” este considerat
de Guvernul României şi Ministerul Culturii o prioritate a politicii culturale. Detalii la http://www.cultura.ro/articol/509
În toată Europa, 21.09.2013
Ziua Europeană a Cooperării
Campania reuneşte peste 70 de programe de cooperare din UE şi la frontierele sale externe, care vizează şi România. Astfel, se arată
impactul pe care programele de cooperare îl au asupra dezvoltării acestor zone. Detalii: http://www.ecday.eu
Iaşi, România, 26-29.09.2013
Târgul pentru Fermieri și Industrie Alimentară – AGRALIM
Acest eveniment va fi organizat sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este cel mai important eveniment expoziţional
din Moldova. Va avea loc în două locaţii din Iaşi şi va fi structurat pe 3 direcţii de specialitate: Agro Farma – Târg pentru Agricultură, Mașini
și Utilaje Agricole; Agro Alimenta – Târg pentru Industria Alimentară și Ambalaje; Agro Zoo – Târg de Animale și Păsări de Rasă. Tot în acea
perioadă se vor mai desfăşura şi Forumul Agricol şi Balul Fermierilor. Pentru mai multe detalii: http://www.madr.ro/ro/targuri-expozitii.html

IUlIE 2013 31
Să mai şi zâmbim!
Un
apel telefonic
la o agenție de turism:
- Faceți excursii în Egipt?
- Da, desigur.
- Spuneți-mi, vă rog, ce stațiuni
balneare sunt acolo?
- Sharm-eli, Hurgada, Taba,
Nuveiba...
- Stop... Nuveiba. Nuveiba e bine!
- Când doriți să plecați?
- A, nu, nu plecăm. Noi doar
rezolvăm
integrame.
Într-un castel
medieval ghidul îi
conduce pe turiști pe niște scări
întortocheate, coborând tot mai jos
și mai jos. Undeva la capătul labirintului
apare o ușă pe care scrie „Camera de
tortură”. Intră cu toții; înăuntru o mulțime
de schelete, unele mai noi, altele mai
vechi... Turiștii întreabă:
- Ale cui sunt rămășițele?
Ghidul răspunde :
- Legenda spune că aici și-au găsit
sfârșitul turiștii care n-au dat
bacșis ghidului... dar asta este
doar o legendă...
Un vas de
croazieră, undeva
în Oceanul Pacific...
Unul dintre pasageri îi arată
căpitanului că pe o insuliţă, în
depărtare, e un om zdrenţăros,
care sare şi dă din mâini. Îl
întreabă pe căpitan:
- Cine e tipul?
- Nu știu, dar de câte ori
trecem pe aici se bucură
nespus.
Un turist
impacientat sună la
pompieri să anunțe un
incendiu izbucnit în camera
vecină a hotelului unde era
cazat. Vocea de la celălalt
capăt al firului întreabă: „Cum
ajungem acolo?” „Aoleeeu – se
sperie și mai tare turistul,
dar nu mai aveți mașinile
alea mari și roșii?”

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrap.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Data publicării: iulie 2013

Revista regio nr 24

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Similaire à Revista regio nr 24

Similaire à Revista regio nr 24 (20)

Plus de Programul Operational Regional

Plus de Programul Operational Regional (20)

Revista regio nr 24