Revista Regio nr. 2

Bisericile de lemn din Maramureş,
incluse în circuitul turistic românesc
INTERVIUPolii de creştere,
piatră de încercare
pentru România
secretar de stat în MDRT
Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea economiei în zona Brazi
în bazinul Dunării
COOPERARE
ŞI DEZVOLTARE
Primul pasaj subteran
construit cu fonduri Regio
BACĂU
nr. 2, martie 2011
R E V I S T A
Răzvan
MURGEANU

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
CORECTITUDINE ŞI COERENŢĂ ÎN
RELAŢIILE CU PARTENERII EUROPENI
În timp ce atenţia opiniei publice este concentrată pe modul
de implementare a proiectelor cu finanţare europeană
nerambursabilă şi pe stadiul absorbţiei fondurilor europene,
în birourile de la Bucureşti şi Bruxelles, experţii negociază
pilonii pe care se va susţine viitoarea politică de coeziune.
Miza este extrem de importantă: modul de alocare a fondurilor
europene în perioada 2014-2020. Câţi bani va primi România,
în ce condiţii şi pentru ce tipuri de activităţi - sunt întrebări la
care, deocamdată, nu există răspunsuri concrete, dar care îi
frământă pe toţi cei interesaţi.
Pentru a avea, însă, un punct de plecare, ar trebui să ne
întrebăm ce vrem, dar şi ce putem oferi. Cu siguranţă, ne
dorim să avem susţinerea financiară pentru continuarea
marilor proiecte de dezvoltare în transport, agricultură
sau mediu. Este esenţial ca regiunile României să se
dezvolte unitar şi să iasă din clasamentul celor mai
sărace regiuni din Europa, iar pentru acest lucru avem
nevoie în continuare de fonduri dedicate şi de proiecte
care - încet, dar sigur - să îmbunătăţească condiţiile
de trai ale celor din jur. Pentru a produce schimbările
dorite, angajatul român trebuie să fie instruit şi
competitiv pe o piaţă a muncii în continuă schimbare.
Acestea sunt doar câteva dintre nevoile actuale pe care
le cunoaştem toţi.
Pentru a convinge, România trebuie, în primul rând, să
dovedească faptul că înţelege principiile care stau la
baza actualei construcţii financiare şi că poate utiliza
banii deja alocaţi într-un mod eficient şi transparent.
Apoi, cererile noastre trebuie susţinute cu argumente
valide. Nu în ultimul rând, o voce unitară cu alte
state membre ale Uniunii Europene în susţinerea unor
principii ne va ajuta să ne atingem obiectivele. O
politică externă coerentă, un mod onest de a ne raporta
la partenerii noştri europeni, o corectitudine în a trata
politicile europene, toate acestea nu fac decât să ne
ajute şi să ne recomande.
Despre ce se va stabili în următoarele luni la Bruxelles, despre
nivelul alocării pentru viitoarea perioadă de programare,
despre planurile experţilor români veţi citi, număr de număr,
în paginile revistei „Regio“, o publicaţie menită să răspundă
nevoilor de informare ale beneficiarilor Programului Operaţional
Regional, dar şi ale cetăţeanului simplu, care nu derulează
niciun proiect, dar a cărui viaţă se schimbă în bine şi datorită
politicilor europene.
Editorial
REDACÞIE Revista Regio
Redactor ºef: Vlad Mircea PUFU
Redactori: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE
Reporteri: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI;
Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
Divertisment: Mihaela RÎMNICEANU
Editor foto: Daniel PALADE
Corecturã: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
Graficã ºi DTP: Romicã NEAGU
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
www.inforegio.ro

MARTIE 2011MARTIE 2011 3
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
Cooperare şi dezvoltare în bazinul Dunării
REGIO ÎN ROMÂNIA
România şi perspectivele politicii de coeziune
Polii de creştere, piatră de încercare
pentru România
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Centrul Naţional pentru Sporturi de Iarnă,
în cursa pentru aur
Universitatea din Glasgow sprijină
întreprinderile mici
Vizita precontractuală, etapă importantă în încheierea
contractului de ﬁnanţare
Bacău: Primul pasaj subteran construit
cu fonduri Regio
Bisericile de lemn din Maramureş,
incluse în circuitul turistic românesc
Întrebări şi răspunsuri
Provocările Regio în 2011
Interviu cu Răzvan Murgeanu,
Reabilitarea DJ 101 sprijină dezvoltarea
economiei în zona Brazi
SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
AGENDĂ
04
06
07
21
23
09
14
16
18
11
19
26
25
Sumar

COOPERARE ŞI DEZVOLTARE ÎN BAZINUL DUNĂRII
STRATEGIA UNIUNII EUROPENE
PENTRU REGIUNEA DUNĂRII A
APĂRUT DIN NEVOIA DEZVOLTĂRII
IMENSULUI POTENŢIAL ECONOMIC,
SOCIAL ŞI DE MEDIU PE CARE ÎL ARE
ÎNTREAGA REGIUNEA TRAVERSATĂ DE
ACEST FLUVIU.
Documentul a fost elaborat la nivel
european sub forma unui plan co-
mun de lucru având la bază ideea
de cooperare între state. Strate-
gia porneşte de la un „precedent“
de succes - cooperarea în regiunea
Mării Baltice. Concepută ca o pro-
vocare în materie de cooperare
regională, Strategia Dunării nu va
dispune de fonduri suplimentare
faţă de finanţările UE existente, şi,
de asemenea, nu se vor aplica reguli
noi şi nici nu se vor crea instituţii
speciale pentru punerea ei în apli-
care. De fapt, dacă va fi o reuşită,
implementarea Strategiei va con-
stitui un bun exemplu de cooperare
pentru dezvoltare regională pe baza
instrumentelor oferite deja de po-
litica de coeziune.
În implementarea Strategiei au fost
cooptate 8 state membre UE (Ger-
mania, Austria, Ungaria, Republica
Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria,
România) şi alte 6 ţări europene din
spaţiul dunărean (Croaţia, Serbia,
Muntenegru, Bosnia-Herţegovina,
Moldova şi Ucraina). Propunerea
de Strategie elaborată de Comisia
Europeană a fost lansată în decem-
brie 2010 şi a fost rezultatul unei
consultări publice lansate în februa-
rie 2010, dar şi al unor discuţii punc-
tuale cu părţile interesate: state
membre, autorităţi regionale şi lo-
cale, ONG-uri. În forma elaborată
de Comisia Europeană, Strategia
Dunării conţine 11 domenii priori-
tare care privesc mobilitatea, ener-
gia durabilă, poluarea, inovarea,
turismul, locurile de muncă şi se-
curitatea.
Planul de acţiune al strategiei se
bazează pe patru piloni:
InterconectarearegiuniiDunării
(transport internodal, cultură şi
turism, reţele de energie);
Protejarea mediului în regiunea
Dunării(managementulresurselor
de apă, protecţia biodiversităţii
şi managementul riscurilor);
Creşterea prosperităţii regiunii
Dunării (educaţie, cercetare,
competitivitate);
Consolidarea regiunii Dunării
(capacitate instituţională şi secu-
ritate internă).
În luna februarie a acestui an, s-au
stabilitşianunţatcoordonatoriicelor
11 domenii prioritare ale strategiei.
În funcţie de complexitatea
acestora, câte un grup format
din două până la patru state va fi
responsabil de coordonarea unui
domeniu strategic. Primele sarcini
ale ţărilor coordonatoare vor fi
acelea de a stabili un program de
lucru şi de a identifica sursele de
finanţarepeprogrameleşiproiectele
care vizează dezvoltarea regiunii
Dunării. Pe de altă parte, ţările
implicate trebuie să îşi găsească noi
parteneri în zona ONG-urilor şi a
altor factori interesaţi în derularea
obiectivelor propuse. De altfel,
Strategia, în forma sa elaborată
de Comisia Europeană, are deja
conturate o serie de obiective pentru
care există şi termene de realizare.
De exemplu, pentru creşterea cu
până la 20% a transportului pe
Dunăre este menţionat, ca termen,
anul 2020 şi acelaşi termen este
prevăzut şi pentru reducerea
Uniunea Europeană azi
Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
14 ţări riverane

Uniunea Europeană azi
nivelului de nutrienţi, în scopul
readucerii ecosistemelor de la
Marea Neagră la nivelurile de acum
cinci decenii. Un termen mult mai
apropiat - anul 2013 - este prevăzut
pentru un obiectiv mai uşor de atins,
respectiv garantarea accesului la
internet în bandă largă de mare
viteză pentru cetăţenii UE din
această regiune. Dincolo de aceste
obiective şi termene, Strategia
pentru regiunea Dunării are o
perioadă nedeterminată şi a fost
gândită în aşa fel încât să asigure
realizarea unor obiective mult mai
ample ale Strategiei Europa 2020.
În ceea ce priveşte coordonarea
pe domenii prioritare, statele
responsabile au sarcina de a evalua
proiectele şi propunerile de impact
care corespund liniilor generale
ale Strategiei şi de a promova
realizarea lor. Planul de acţiune
va conţine proiecte prioritare în
domeniul transportului, inclusiv
al celui naval, acţiuni şi programe
pentru protejarea biodiversităţii din
bazinul Dunării, planuri de protejare
şi conservare a zonelor riverane
fluviului, dezvoltarea de energii
regenerabile. Se preconizează că
Strategia va fi supusă aprobării
Consiliului European în data de 18
aprilie 2011 şi adoptată în data de
24 iunie 2011. Potrivit calendarului,
statele riverane Dunării ar putea
trece la realizarea efectivă a
angajamentelor asumate, începând
cu a doua jumătate a anului 2011.
http://ec.europa.eu/
regional_policy/cooperation/
danube/index_en.htm
11 domenii prioritare
BENEFICII
PENTRU ROMÂNIA
creşterea competitivităţii
şi atractivităţii localităţilor
de la Dunăre;
avantaje economice rezul-
tate din parteneriate între
firme sau de tip public-privat;
atragerea unor investiţii în
domenii strategice precum
transporturile, mediul şi ener-
gia;
organizarea unor forumuri
economice anuale.

Regio în România
Dezbateri şi idei
VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE
ESTE, ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ,
SUBIECTUL CARE GENEREAZĂ CELE
MAI INTENSE DEZBATERI ÎN SPAŢIUL
EUROPEAN. REFORMAREA POLITICII
DE COEZIUNE ÎNCEPÂND CU ANUL
2013 SE DECIDE DEJA, ÎN TERMENII
UNOR PRINCIPII CARE VOR STA LA BAZA
PROPUNERILOR LEGISLATIVE VIITOARE
PRIVIND POLITICA EUROPEANĂ DE
COEZIUNE.
În acest context, statele membre UE
îşi conturează poziţii clare cu privire
la reformarea politicii de coeziune
şi le susţin cu ocazia dezbaterilor
care au loc la nivel european.
Aceste dezbateri şi consultări
precedă momentul în care Comisia
Europeană va formula propunerile
finale privind viitoarea politică de
coeziune, moment estimat a avea
loc în vara anului 2011. Premisele
de la care pornesc toate dezbaterile
fac referire la faptul că politica
de coeziune trebuie să fie un
instrument comunitar important
pentru implementarea obiectivelor
Strategiei Europa 2020 şi trebuie
să rămână o politică bazată pe
solidaritatea dintre statele membre.
Poziţia României, aşa cum a fost
ea prezentată de către Guvernul
de la Bucureşti, porneşte de la
câteva principii clar stabilite la
nivel guvernamental.
Înprimulrând,reducereadecalajelor
de dezvoltare dintre statele şi regiu-
nile UE rămâne un deziderat impor-
tant şi, de aceea, România susţine
ca ţările şi regiunile cel mai puţin
dezvoltate să fie principalele benefi-
ciare ale politicii de coeziune. Prin
urmare, alocarea resurselor ar trebui
să ţină cont de nivelul de dezvoltare
şi convergenţă socio-economică a
regiunilor, ca de un criteriu primor-
dial. În ceea ce priveşte viitoarea
arhitectură a politicii de coeziune,
România susţine menţinerea actua-
lei configuraţii bazate pe cele trei
obiective, care trebuie să se sprijine
reciproc printr-o complementari-
tate sporită - convergenţă, competi-
tivitate regională şi ocuparea forţei
de muncă, cooperare teritorială
europeană. Obiectivul convergenţei
trebuie să rămână în centrul politicii
de coeziune.
În privinţa susţinerii politicii de
coeziune din bugetul comunitar, ţara
noastră a arătat, în permanenţă,
că finanţarea trebuie să fie cel
puţin la acelaşi nivel ca în perioada
2007-2013. Unele dintre cele mai
ample discuţii se poartă, în această
perioadă, pe tema mecanismelor
de finanţare care vor fi folosite în
viitoarea etapă de programare. În
această privinţă, România susţine
posibilitatea ce ar trebui acordată
statelor membre şi regiunilor de
a selecta priorităţi şi domenii de
intervenţie, în funcţie de condiţiile
şi provocările socio-economice şi
teritoriale specifice. Acesta este
motivul pentru care oficialii români
susţin că ţările şi regiunile cel
mai puţin dezvoltate ar trebui să
aibă la dispoziţie o gamă mult mai
diversificată de intervenţii.
În acelaşi context al discuţiilor
legate de finanţarea programelor,
România a insistat asupra faptului
că posibilitatea revizuirii alocărilor
naţionale şi regionale în funcţie
de „capacitatea de absorbţie“ nu
reprezintă un criteriu obiectiv şi
cuantificabil. Mai mult decât atât, o
astfel de abordare ar avea un efect
contrar asupra eforturilor regiunilor
mai puţin dezvoltate de a reduce
decalajele semnificative de ordin
economic, social şi teritorial.
ROMÂNIA ŞI PERSPECTIVELE
POLITICII DE COEZIUNE
Se estimează că în
al doilea semestru al anu-
lui 2011, Comisia Europeană
va prezenta perspectivele fi-
nanciare pentru următoarea
perioadă de programare, res-
pectiv 2014-2020, precum şi
un prim proiect al regulamen-
telor fondurilor structurale.
Elena OCEANU |Elena OCEANU |

7
Regio în România
Poli de creştere
MARTIE 2011MARTIE 2011
STADIUL DE IMPLEMENTARE A PRO-
IECTELOR PROPUSE ÎN CADRUL
AXEI PRIORITARE 1 - „SPRIJINIREA
DEZVOLTĂRII DURABILE A ORAŞELOR
– POLI URBANI DE CREŞTERE“ A
FĂCUT OBIECTUL UNEI EVALUĂRI RE-
CENTE. DISCUŢIILE PE ACEASTĂ TEMĂ
S-AU DESFĂŞURAT ÎN PERIOADA 24-26
FEBRUARIE 2011, LA BRAŞOV, CU
PARTICIPAREA TUTUROR RESPONSABI-
LILOR IMPLICAŢI ÎN IMPLEMENTAREA
PROIECTELOR, COORDONAREA ŞI SU-
PERVIZAREA LOR. CONCLUZIILE TUTU-
ROR ANALIZELOR DE PÂNĂ ACUM AU
ARĂTAT, ÎN PRIMUL RÂND, CĂ EXISTĂ
DISCREPANŢE MAJORE, ÎNTRE REGIUNI,
ÎN A FORMULA PROPUNERI DE PROIECTE
PE AXA 1, CARE BENEFICIAZĂ DE 30%
DIN BUGETUL ALOCAT REGIO.
Situaţia actuală este rezultatul unor
abordări diferite ale decidenţilor de
la nivelul fiecărui pol de creştere.
O parte dintre ei a marşat pe ideea
de a propune mai multe proiecte,
de o valoare mai mică, rezolvând
probleme punctuale. Ceilalţi au
avut o abordare la nivel de proiecte
majore, în special de infrastructură,
de valori foarte mari.
Discrepanţele au apărut după ce,
odată stabilite aceste obiective, la
nivel de strategie, ele nu s-au con-
cretizat în elaborarea şi depunerea
de proiecte corespunzătoare. În mo-
mentul de faţă, o analiză a proiec-
telor depuse, aprobate şi finanţate
pe Axa 1 arată că cel mai bine se
situează Iaşiul, urmat de oraşele
Cluj şi Craiova, la polul opus fiind
Constanţa cu două proiecte depuse
şi aflate în etapa precontractuală sau
de evaluare tehnică şi financiară.
Discuţiile de la Braşov au urmărit
stadiul implementării Planurilor In-
tegrate de Dezvoltare, al pregătirii
cererilor de finanţare şi identifica-
rea principalelor dificultăţi întâmpi-
nate. Printre problemele identifi-
cate se numără lipsa de colaborare
între primarii oraşelor declarate
poli de creştere şi coordonatorii de
poli, lipsa unei concordanţe între
strategiile elaborate la nivel local
şi proiectele propuse, evaluarea
greşită a oportunităţii unor proiec-
te pentru ca, mai apoi, ele să fie
retrase. Întâlnirea a constituit şi o
ocazie pentru responsabilii Regio
din cadrul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului de a trans-
mite un avertisment responsabililor
polilor de creştere. Este vorba de-
spre posibilitatea unei realocări
a sumelor disponibile pe Axa
Prioritară 1, în condiţiile în care
inerţia manifestată în elaborarea
proiectelor se va menţine. Realo-
carea, dacă va fi decisă, se va face
între subdomeniile aceleiaşi axe
prioritare. Se preconizează că o de-
cizie în acest sens va fi luată după
evaluările finale care vor avea loc în
luna august 2011.
POLII DE CREŞTERE,
PIATRĂ DE ÎNCERCARE PENTRU ROMÂNIA

Regio în România
CEI MAI PERFORMANŢI POLI DE CREŞTERE
Poli de creştere
„Polii de creştere şi Axa 1, în
general, pun România în poziţia de
deschizător de drumuri al
Europei. Nu există nicăieri, în
Europa, ceva similar; noi suntem
primii care experimentăm această
idee. De aceea nici nu putem
încerca o abordare prin
similitudine.“
RĂZVAN MURGEANU
secretar de stat MDRT
Municipiul Iaşi înregistrează cel
mai important avans, dintre cei
şaptepolidecreşteredinRomânia,
în ceea ce priveşte propunerile de
proiecte şi contractele semnate
pentru implementarea Planului
Integrat de Dezvoltare. Având la
dispoziţie circa 111 milioane de
euro, finanţare nerambursabilă
în cadrul POR - Axa Prioritară
1, Iaşiul a reuşit să îşi asigure
deja finanţarea a patru proiecte
majore, a căror valoare totală
reprezintă aproape jumătate din
alocarea de care beneficiază ca
pol urban de creştere.
Următorul pol de creştere din
România, în ordinea dată de ac-
cesarea fondurilor disponibile pe
această axă, este Cluj- Napoca.
Zona metropolitană Cluj include
municipiul Cluj Napoca şi 17 co-
mune din jurul acestuia, areal în
care ar urma să fie implementate
o serie de proiecte finanţate prin
Programul Regio sau din alte fon-
duri structurale. Până la sfârşitul
anului 2010, autorităţile clujene
aveau deja semnate contracte
pentru trei proiecte, vizând re-
abilitarea a două linii de tram-
vai şi restaurarea unui ansamblu
monument istoric, a căror sumă
solicitată din FEDR este de circa
35,8 milioane de euro, din to-
talul de 82 de milioane de euro
disponibile pentru acest pol de
creştere.
Municipiul Craiova este al treilea
pol de creştere, din ţară, în or-
dinea dată de sumele accesate
pentu finanţarea unor proiecte în
cadrul axei prioritare 1. Având,
deocamdată, un singur proiect în
implementare, Craiova va sem-
na, în perioada următoare con-
tracte de finanţare pentru alte
cinci proiecte aflate în prezent
în procesul de evaluare tehnică
şi financiară, proiecte care ar
urma să îmbunătăţească infra-
structura rutieră şi de transport
şi să revitalizeze centrul istoric al
oraşului. Proiectul deja contrac-
tat - „Realizare pasaj denivelat
suprateran peste intersecţia de
la km 0 al municipiului Craiova în
vederea preluării traficului auto
pe E 70, respectiv strada Calea
Bucureşti – bulevardul Nicolae
Titulescu“ – are o valoare totală
de circa 14 milioane de euro, din
care aproximativ 11 milioane de
euro reprezintă finanţare prin
Programul Regio şi cofinanţare
asigurată de la bugetul de stat.
Iaşi 111,2 milioane de euro
Constanţa 90,3 de milioane de euro
Ploieşti 97 de milioane de euro
Craiova 95,5 milioane de euro
Timişoara 70,5 milioane de euro
Cluj-Napoca 82,4 milioane de euro
Braşov 74,3 de milioane de euro
Alocare financiară
orientativă pentru
polii de creştere
din România –
contribuţie FEDR
şi cofinanţare din
bugetul de stat

Regio în România
VIZITA PRECONTRACTUALĂ REPRE-
ZINTĂ ULTIMUL PAS ÎNAINTEA
SEMNĂRII CONTRACTULUI DE FINANŢARE
ŞI ACOPERĂ VERIFICAREA DE FACTO A
REALITĂŢII LA FAŢA LOCULUI (SITE
VISIT). CU ACEASTĂ OCAZIE, EXPERŢII
ORGANISMULUI INTERMEDIAR, ÎMPRE-
UNĂ CU OBSERVATORII AM POR,
VERIFICĂ DACĂ DOCUMENTELE DEPUSE
ODATĂ CU CEREREA DE FINANŢARE SUNT
CONFORME CU ORIGINALUL ŞI PREIAU
O SERIE DE DOCUMENTE ÎN ORIGINAL
ŞI COPII CERTIFICATE CONFORM CU
ORIGINALUL, SEMNATE ŞI ŞTAMPILATE
DE CĂTRE REPREZENTANTUL LEGAL AL
SOLICITANTULUI.
Vizita precontractuală este o etapă
indispensabilă semnării cererii de
finanţare, deoarece doar în urma
derulării cu succes a acesteia se
emite recomandarea încheierii con-
tractului de finanţare. În consecinţă,
chiar dacă pare pentru mulţi doar
o etapă administrativă, trebuie
tratată cu toată seriozitatea.
În cursul derulării procedurii de
evaluare şi contractare a proiectu-
lui, acesta reprezintă singurul mo-
ment când experţii Organismului
Intermediar şi ai AM POR se întâl-
nesc cu solicitantul. Prin urmare,
cu ocazia acestor vizite se pot
preîntâmpina şi rezolva anumite
probleme tipice, determinate de
necunoaşterea procedurilor Regio
sau a legislaţiei în vigoare, prestaţia
consultanţilor, probleme de proiecta-
re, neconcordanţe între elementele
descrise în proiect şi realitatea din
teren, neconcordanţe ale documen-
telor de proprietate, certificatelor,
acordurilor şi avizelor. De multe ori,
solicitanţii, fie ei autorităţi publice
locale (APL) sau actori privaţi (IMM),
nu cunosc suficient regulile accesării
fondurilor nerambursabile prin Re-
gio. Cele mai grave probleme în
acest sens apar în situaţia demarării
investiţiei anterior semnării con-
tractului de finanţare, ceea ce duce
automat la respingerea cererii de
finanţare.
De aceea, este recomandabil ca
solicitanţii, care consideră că nu au
cunoştinţele necesare, să apeleze
la consultanţi pentru elaborarea
proiectului. Aceasta presupune o
muncă în echipă, în care consultanţii
trebuie să reprezinte un sprijin se-
rios pentru solicitant în ceea ce
priveşte aplicarea procedurilor pro-
gramului, a normelor tehnice şi a
stabilirii cadrului legal.
Dar sunt şi cazuri când, cu ocazia
vizitei precontractuale, experţii
constată că proiectele au fost scri-
se fără o cunoaştere temeinică a
realităţii din teren. În astfel de ca-
zuri,cândseconstatăneconcordanţe
semnificative între cererea de
finanţare şi realitatea existentă la
faţa locului, care modifică obiec-
tivele şi indicatorii proiectului, nu
mai este vorba de acelaşi proiect.
Aceştia au fost evaluaţi iniţial şi au
primit un punctaj, iar modificarea
lor ar duce la schimbarea proiectu-
lui şi, astfel, ar impune o nouă evalu-
are. Sunt şi cazuri când, la vizitele
precontractuale, întâlnim solicitanţi
care, deşi au angajat consultanţi de
renume, aceştia nu se deplasează
VIZITA PRECONTRACTUALĂ, ETAPĂ IMPORTANTĂ
ÎN ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE FINANŢARE
EugenEugen POPESCUPOPESCU, expert Regio | Katalin, expert Regio | Katalin GALGAL, expert Regio |, expert Regio |
Proceduri Regio

pentru vizita precontractuală, fiind
localizaţi la mare distanţă de locul
de implementare al proiectului.
Astfel, solicitantul este lăsat des-
coperit, necunoscând detaliile de
ordin legislativ, economic sau teh-
nic menţionate în proiect de către
consultanţi.
Cheia unei colaborări de succes
este, bineînţeles, la îndemâ-
na solicitantului care încheie
contractul de colaborare cu
proiectanţi, consultanţi; aceştia
trebuie să îşi cunoască interesele,
competenţele şi limitele şi să
definească obligaţiile colaborato-
rilor, să stabilească modalităţi de
verifi-care şi penalizare ale aces-
tuia pentru prejudiciile pe care
dezinteresul sau neprofesiona-
lismul acestuia le poate cauza.
Unii solicitanţi se bazează atât de
mult pe serviciile consultanţilor,
încât de multe ori nu citesc cu
atenţie adresa trimisă de Organis-
mul Intermediar în pregătirea vizi-
tei (foarte explicită, de altfel).
Astfel, se ajunge la situaţii în care
fie documentele solicitate de Orga-
nismul Intermediar nu sunt semnate
şi ştampilate pe fiecare pagină, fie
nu este pregătit numărul de copii
solicitat, fie nu sunt disponibile
originalele pentru a fi confruntate
cu documentele depuse la cererea
de finanţare, ceea ce presupune
aducerea lor de la sediul principal,
de acasă sau de la firma de conta-
bilitate etc.
De aceea, pentru o bună derulare
a proiectului şi o absorbţie cât mai
bună a fondurilor nerambursabile
solicitate, Autoritatea de Manage-
ment recomandă să se apeleze la
consultanţi care să se poată im-
plica direct, atât în faza de scri-
ere a proiectului, cât şi la vizita
precontractuală şi chiar în imple-
mentarea proiectului, inclusiv la în-
tocmirea cererilor de rambursare.
La proiectele în care solicitanţii sunt
autorităţi publice locale se întâmplă
uneori să apară discrepanţe în-
tre documentele de atestare a
proprietăţii publice, regimul ju-
ridic al acestora şi extrasele de
carte funciară. De asemenea, se
constată la vizita la faţa locului că
nu pot fi prezentate Hotărârile de
Consiliu Local, respectiv Judeţean,
solicitate. Aceasta se întâmplă din
cauza faptului că, la stabilirea datei
vizitei, s-a luat în calcul o anumită
dată de întrunire a Consiliului care
fie s-a amânat, fie nu a mai luat în
discuţie aprobarea hotărârii respec-
tive. Ca atare, recomandăm sta-
bilirea datei vizitei precontractuale
după emiterea acestor documente.
O altă problemă, deloc neglijabilă,
apare din cauza amânării vizitei
precontractuale. Dat fiind faptul că
s-au pregătit documentele pentru
data stabilită iniţial, nu puţine sunt
cazurile când, în urma amânării
vizitei, termenul de valabilitate al
certificatului constatator emis de
Oficiul Registrul Comerţului, a cer-
tificatelor fiscale privind impozitele
şi taxele sau chiar a autorizaţiei de
construire este depăşit.
Nu există un model universal valabil
pentru elaborarea şi implementa-
rea unui proiect. Fiecare actor în
acest proces trebuie să acţioneze
cu responsabilitate: atât solici-
tantul, cât şi membrii echipei de
proiect, consultanţii, proiectanţii,
executanţii.
Situaţiile descrise
mai sus nu se pot, totuşi,
generaliza. Cei mai mulţi
solicitanţi sunt pregătiţi
foarte bine pentru etapa
vizitei precontractuale şi o
parcurg cu succes, primind
recomandarea de semnare
a contractului de finanţare.
Colaborarea cu succes rezultă
din cumularea bunelor practici
în tot ciclul de management
al proiectelor, ceea ce se
poate fructifica în orice etapă
şi perioadă de programare în
viitor.
Regio în România
Etape intermediare

CARE SUNT PROVOCĂRILE
ANULUI 2011, ÎN CEEA CE
PRIVEŞTE DERULAREA REGIO?
Unul dintre principalele obiective pe
care le-am stabilit este cel legat de
încheierea etapei de contractare.
Până la jumătatea anului trebuie să
atragem, având contracte semnate
cu beneficiarii, un miliard de euro.
Ar mai putea rămâne, pentru a
doua jumătate a anului, câteva
acorduri fine, dar, doar atât. Pe
de altă parte, rata de absorbţie
a fondurilor europene trebuie să
crească. În această privinţă, avem
semnale foarte bune. De pildă, până
în prezent, s-au făcut deja plăţi de
700 de milioane lei, din care 320 de
milioane sunt contribuţia Uniunii
Europene. În fiecare zi primim
minimum 10 cereri de rambursare,
ceea ce este foarte mult. Astfel, de
la începutul anului şi până acum,
am cheltuit peste 100 de milioane
de euro, ceea ce mă face pe mine
să cred că vom depăşi acel miliard
de euro finanţare până la sfârşitul
anului.
CARE ESTE SITUAŢIA
PREFINANŢĂRII?
POT BENEFICIARII SUPORTA
COFINANŢAREA PROIECTELOR DIN
FONDURI PROPRII? CUM ESTE
SPRIJINIT MEDIUL DE AFACERI?
Cred că scepticismul unora derivă
din faptul că se face o comparaţie
cu perioada 2007-2009, când nu
s-a cheltuit nimic. În 2009, nu
contractasem decât 30% din suma
disponibilă prin Programul Regio.
În 2010, am contractat un miliard
şi jumătate de euro, iar lucrurile
au început să se mişte mai repede
decât până atunci. Beneficiarilor
din sistemul public, care au
contracte de finanţare încheiate,
li se acordă o prefinanţare de 30%,
iar beneficiarilor privaţi 35% (cu
scrisoare de garanţie bancară).
Pentru a-i stimula să încheie
contractele de lucrări mai repede,
prefinanţarea se acordă în tranşe,
cea de-a doua tranşă acordân-
du-se după încheierea contractului
de lucrări. În plus, TVA–ul aferent
cheltuielilor eligibile este suportat
PROVOCĂRILE REGIO ÎN 2011
Interviu
Interviu cu Răzvan Murgeanu

din bugetul de stat, respectiv
bugetul MDRT, şi este rambursat
odată cu rambursarea FEDR şi
cofinanţarea de la bugetul de stat.
Sigur, bugetele locale au o problemă
acum. În general, cofinanţarea de
2% era o încărcare mare pentru
administraţii. Dar, anul trecut, s-a
adoptat o Hotărâre de Guvern,
salutară, aş aprecia eu, potrivit
căreia primarii au voie să ia
împrumuturi de la bancă pentru
cofinanţarea proiectelor, peste
gradul de îndatorare, iar creditele
sunt garantate de stat. Nu toţi
primarii au înţeles acest mecanism,
dar, prin ADR-uri, ţinem în perma-
nenţă legătura cu ei, îi chemăm pe
cei de la Direcţiile de Investiţii de
la Unitatea de Implementare din
cadrul primăriilor şi le explicăm
cum funcţionează acest instrument
pe care îl au la dispoziţie. În zona
privată, am rezolvat problemele
de cofinanţare. Anul trecut, au
fost dificultăţi pe Domeniul
de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea
dezvoltării microîntreprinderilor.“
Dacă o firmă cerea 100 de lei,
trebuia să aibă cofinanţarea de 30%
din credit bancar. Am renunţat la
această condiţie, încă din mai 2010,
când am convins Comisia Europeană
că băncile nu vor să finanţeze astfel
de proiecte, pe care le consideră
mici, şi am eliminat contribuţia
beneficiarului, în condiţiile unei
finanţări de cel mult 200.000 de
euro. Şi nu numai că beneficiarii nu
au mai renunţat la proiecte, dar a
fost un boom de proiecte primite de
la microîntreprinderi.
CREDEŢI CĂ LIPSA
PERSONALULUI INSTRUIT,
ÎN ZONA BENEFICIARILOR, AR
PUTEA GENERA DIFICULTĂŢI ÎN
IMPLEMENTARE?
În această privinţă nu mai discutăm
şi nu mai facem concesii. În ceea ce
priveşte contractarea, abordarea
este următoarea: noi avem
disponibili 4,3 miliarde de euro şi
avem proiecte de 11 miliarde de
euro. Există, aşadar, o listă lungă
de rezervă, cu care vom merge
mai departe. Dacă discutăm de
implementare propriu-zisă, am
luat deja decizia ca Organismul
Intermediar să realizeze, în această
etapă, o instruire permanentă
cu beneficiarii. Această instruire
începe de la prima cerere de plată,
când beneficiarul este învăţat
cum să întocmească documentele,
pentru ca, apoi, să nu primească,
cu întârziere, sumele solicitate.
Fiecare cerere de rambursare trece
prin filtrul verificărilor procedurale
la nivelul Organismului Intermediar
responsabil şi al Autorităţii de
Management. Prin urmare, nu ar
mai trebui să apară probleme. Dacă
apar, atunci ele sunt rezultatul
unei rele intenţii. Avem exemplul
unui beneficiar care a închis ochii
la o modificare în proiect operată
de constructor, iar acum Corpul de
Control verifică investiţia. Probabil,
nu se vor face plăţile.
Interviu
„Anul trecut, s-a
adoptat o Hotărâre de
Guvern potrivit căreia
primarii au voie să ia împru-
muturi de la bancă pentru
cofinanţarea proiectelor,
peste gradul de îndatorare,
iar creditele sunt
garantate de stat.“

SE VOR MAI FACE REALOCĂRI,
ANUL ACESTA?
Nu cred. De altfel, nici nu prea avem
de unde. Şi, atenţie, chiar dacă se
vor face, în interiorul aceleiaşi
axe, nu mai este necesar acordul
Comisiei Europene. O decizie vom
lua în mai, la şedinţa Comitetului
de Monitorizare, dar, dacă vor fi, se
vor face în interiorul axelor.
PUTEM VORBI DEJA DESPRE
ÎNCEPEREA PREGĂTIRILOR
PENTRU URMĂTOAREA ETAPĂ DE
PROGRAMARE?
Am început deja pregătirile. Sunt
multe discuţii pe această temă,
sub coordonarea şefului AM POR,
domnul director general Gabriel
Friptu. Comisia Europeană vrea o
chestiune nouă care este legată de
populaţia de etnie romă. Intenţia
este de a introduce o axă separată
pentru incluziunea romilor şi,
în ceea ce ne priveşte, am avut
deja o primă rundă de discuţii cu
reprezentanţii Comisiei Europene.
Vom avea propriile propuneri, dar
deocamdată le discutăm.
SE DISCUTĂ INTENS
ŞI DESPRE SCHIMBAREA
MECANISMULUI DE
FINANŢARE.
AR AVANTAJA ACEST
MECANISM ROMÂNIA?
Dacă vorbim despre transferul
către regiuni, discuţia se duce
în zona riscului unei abordări
subiective. Va trebui să găsim un
modus vivendi, în aşa fel încât să-i
dăm şi administraţiei locale ce este
al ei, pentru că eu, personal, sunt
adeptul descentralizării complete,
dar trebuie văzut şi cum se poate
face acest lucru, aşa încât să fie
eficient. Este o altă discuţie legată
de crearea unui fond – aşa numita
„rezervă de performanţă“- care
să fie folosit pentru a încuraja
progresele obţinute de anumite
state sau regiuni.
Fondurile din această rezervă ar
urma să fie alocate, la jumătatea
perioadei de programare, în funcţie
de performanţe.
Este o abordare, dar, dacă noi
susţinem această formulă, mă
tem să nu ajungem la discrepanţe
mari între regiuni, ceea ce ar
fi în contradicţie cu principiul
fundamental al dezvoltării regionale
care vorbeşte despre uniformitate.
Şi, de aici, ar deriva o serie de
probleme sociale, cum ar fi cele de
migraţie, de pildă. Se poate discuta
despre stimulare, dar cred că nu
printr-o finanţare suplimentară.
Interviu realizat de
Cătălina JINGOIU
Interviu
„Comisia Europeană
vrea o chestiune nouă
care este legată de
populaţia de etnie romă.
Intenţia este aceea de a
introduce o axă separată
pentru incluziunea
romilor.“

SINGURUL PASAJ RUTIER SUBTERAN
DIN MUNICIPIUL BACĂU,REALIZAT LA
INIŢIATIVA MUNICIPALITĂŢII, ÎN CADRUL
UNUI PROIECT PE AXA PRIORITARĂ 2 –
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RE-
GIONALE ŞI LOCALE DE TRANSPORT“,
VA FI DAT ÎN FOLOSINŢĂ ANUL ACESTA.
Investiţia, în valoare de peste
30,7 milioane de lei, va contribui
substanţial la fluidizarea traficului,
dar şi la asigurarea unui grad sporit
de siguranţă a circulaţiei pe o lun-
gime de 277 de metri. În momentul
de faţă lucrările sunt realizate în
proporţie de 61%, iar termenul de
finalizare a proiectului este luna iu-
lie 2011.
SOLUŢIE INEDITĂ
Cea mai grea etapă a proiectului,
care a constituit şi cea mai mare
provocare, a fost implementa-
rea unei soluţii tehnice aplicate în
premieră, în România. Procedeul
a constat în construirea tunelului
propriu-zis în afara pasajului şi in-
troducerea lui, concomitent cu re-
alizarea săpăturilor, pe sub şinele de
cale ferată. Operaţiunea a început
în luna septembrie prin construirea
prefabricatului din beton, după care
a urmat cea mai dificilă etapă, cea
de introducere a mastodontului în
pământ, pe sub cele 14 linii de cale
ferată. Cel mai mare câştig al acestei
soluţii a fost faptul că beneficiarul
a evitat devierea traficului feroviar
în perioada derulării proiectului.
Procedura, care a inclus săpăturile
şi introducerea tunelului de 86,7
metri, s-a finalizat în decembrie
2010 fără a întâmpina dificultăţi de
execuţie. Pasajul Oituz-Ştefan Guşe
este compus din trei zone distincte:
rampa Ştefan Guşe, cu o lungime de
107.07 m, pasajul subteran propriu-
zis, care măsoară 86,7 m şi rampa
Oituz a cărei lungime are 67,8 metri.
AVANTAJE LA FINAL
Construirea pasajului subteran
la ieşirea din partea de vest a
municipiului Bacău va permite,
la final, realizarea unei legături
rutiere directe între strada Ştefan
Guşe, centrul municipiului Bacău
şi strada Gării, evitându-se, astfel,
varianta actuală, în care şoseaua
intersectează calea ferată într-un
punct în care se produc frecvent
ambuteiaje. De altfel, ruta actuală
este singura disponibilă locuitorilor
din cartierele Tache şi CFR pentru a
ajunge în centrul oraşului Bacău.
Pe de altă parte, proiectul
amenajării pasajului rutier sub-
teran era necesar în perspectiva
dezvoltării zonei. Municipalitatea
băcăuană intenţionează să extindă
zona rezidenţială prin dezvoltarea
cartierului CFR. Tot în cartierul Gării
a fost finalizată şi investiţia în noul
„Centru de Afaceri şi Expoziţional“,
ceea ce reclamă o infrastructură
de acces corespunzătoare. Nu în
ultimul rând, proiectele de dezvol-
tare a zonei vizează şi construirea
unui complex sportiv format din
stadion, pistă de atletism şi sală
de sport, în acest caz fiind vorba
despre o investiţie privată.
Regio în România
BACĂU: PRIMUL PASAJ SUBTERAN CONSTRUIT
CU FONDURI REGIO
Inovaţie în construcţie

Trafic mai sigur
Regio în România
SIGURANŢA ÎN TRAFIC
Amenajarea pasajului îşi propune
şi creşterea gradului de siguranţă a
circulaţiei, obiectiv care va fi atins
prin monitorizarea video a traficu-
lui rutier şi pietonal, de la un capăt
la celălalt al pasajului, dar şi prin
folosirea unor sisteme electronice
luminoase de avertizare la intrarea
şi ieşirea din pasaj.
În plus, amenajarea rutieră va
beneficia de un sistem de sen-
zori pentru controlul umidităţii şi
temperaturii, care monitorizează
stadiul de formare a poleiului şi
comandă automat sistemul de
încăl-zire din straturile căii de ru-
lare. Pasajul dispune, de asemenea,
de senzori de fum şi pentru nivelul
apelor în puţurile de evacuare.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT „Pasaj rutier subteran Str. Oituz – Str. General
Ştefan Guşe, Municipiul Bacău“
BENEFICIAR: Municipiul Bacău
VALOAREA PROIECTULUI: 30.765.172 lei
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ : 24.595.342 lei
CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 6.169.830 lei
DATA ÎNCEPERII: 16.03.2009
DATA FINALIZĂRII: 16.06.2011
ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului

SIMBOLURI DE MARE ÎNSEMNĂTATE
PROTEJATE PRIN INCLUDEREA LOR
ÎN PATRIMONIUL UNESCO, BISERICILE
DE LEMN DIN MARAMUREŞ FORMEAZĂ
UN ANSAMBLU ARHITECTURAL CU
UN STIL APARTE CARE DAU NOTA DE
ORIGINALITATE ÎN OFERTA TURISTICĂ A
JUDEŢULUI MARAMUREŞ.
Lucrări colective ai căror autori au
rămas, în cele mai multe cazuri,
în anonimat, bisericile de lemn
maramureşene se remarcă prin
tehnica îmbinărilor din lemn şi in-
geniozitatea soluţiilor constructive
care îmbină pragmatismul cu arta.
Ansamblul arhitectural bisericesc
din Maramureş a evoluat în timp, în
funcţie de priceperea, experienţa
şi fantezia constructorilor locali, ei
reuşind să impună un anume stil în
redarea plastică a formelor şi mo-
tivelor ornamentale. Pentru a reuşi
să pună mai bine în valoare acest
patrimoniu arhitectural judeţean
şi pentru a antrena mai multe
zone cu un nivel scăzut de dez-
voltare economică, autorităţile
maramureşene au inclus un
număr de 16 biserici de
lemn, aflate în zone diferite
ale judeţului, într-un proiect
Regio care a primit o finanţare
de 15,46 milioane de lei.
Investiţia urmăreşte reabili-
tarea căilor de acces către cele
16 obiective turistice şi amenajarea
de parcări pentru autoturisme şi
autocare în proximitatea drumului
de acces. În plus, proiectul prevede
şi înfiinţarea unor puncte de infor-
mare turistică pentru fiecare dintre
cele 16 unităţi de cult, alimentarea
cu apă din surse locale individuale
sau prin racordarea la sistemul cen-
tralizat, canalizarea apelor uzate,
iluminatul stradal în zona monu-
mentului istoric şi a parcării, ilu-
minatul arhitectural şi de punere în
valoare a obiectivului. Plusvaloarea,
din punct de vedere al atractivităţii
turistice, va fi conferită de sporirea
vizibilităţii acestor monumente.
Proiectul, intitulat „Circuitul bi-
sericilor de lemn din Transilvania de
Nord“, este dezvoltat de Consiliul
Judeţean Maramureş în parteneriat
cu 14 autorităţi publice locale şi cu
Regio în România
eperea, experienţa
ructorilor locali, ei
nă un anume stil în
a formelor şi mo-
tale. Pentru a reuşi
tru autoturisme şi î
tale. Pentru a reuşi
ne în valoare acest
tectural judeţean
rena mai multe
scăzut de dez-
că, autorităţile
au inclus un
biserici de
one diferite
tr-un proiect
mit o finanţare
oane de lei.
reşte reabili-
cces către cele
stice şi amenajarea
t t t i i
BISERICILE DE LEMN DIN MARAMUREŞ,
INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTIC
ROMÂNESC
Patrimoniu pus în valoare
Elena OCEANU |Elena OCEANU |

cele 16 unităţi de cult implicate.
Proiectul a fost semnat la 30 iunie
2010 şi are o durată de implemen-
tare de 26 de luni. Proiectul are o
valoare totală de 19.099.091 lei,
din care 13.149.474 lei provin din
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională.
Regio în România
PROIECT „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord“
BENEFICIAR: Parteneriatul dintre unitatea administrativ teritorială
judeţul Maramureş, 14 unităţi administrative locale comunale şi
16 unităţi de cult
VALOAREA PROIECTULUI: 19.099.091 lei
CONTRIBUŢIA UE : 13.149.474 lei
CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI: 309.399 lei
DATA ÎNCEPERII: 01.07.2010
DATA FINALIZĂRII: 31.08.2012
ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului
Circuit al bisericilor
„Maramureşul este o regi-
une care atrage ca un mag-
net turişti români şi străini
deopotrivă. Tocmai din acest
motiv proiectul Circuitul bi-
sericilor de lemn din Tran-
silvania de Nord va pune în
valoare bisericile de lemn,
arta populară, datinile şi
obiceiurile maramureşene,
valorificând în acest fel
potenţialul turistic de care
dispune judeţul nostru.
Monumentele istorice sunt
documente care vorbesc în
locul ctitorilor. Dacă în Mol-
dovaşiŢaraRomânească,cti-
torii proveneau din păturile
sociale mai înstărite, în
Transilvania sarcina ridicării
locaşurilor de închinare
a rămas doar pe umerii
ţăranilor. Însă, geniul cre-
ator românesc nu a suferit,
iar bisericile de lemn ridi-
cate, cu preponderenţă în
nordul ţării noastre, de
strămoşii noştri, au devenit
reprezentative pentru isto-
ria României, în general, şi
pentru istoria bisericească,
în special, ca adevărate co-
mori ale credinţei creştine.
Ele trezesc un profund senti-
ment de admiraţie în sufle-
tul celor care le vizitează.
De aceea, iniţiativa de a
derula acest proiect a fost
susţinută atât de Episcopia
Ortodoxă a Maramureşului
şi Sătmarului, cât şi de
Episcopia Greco-Catolică
a Maramureşului. Prin
implementarea proiectu-
lui se urmăreşte ridicarea
standardului de viaţă în
Maramureş prin crearea de
noi locuri de muncă şi diver-
sificarea celor existente, cât
şi oportunităţi de creştere a
economiilor locale.
De asemenea, această inves-
tiţie realizată din fonduri
europene va aduce noi
oportunităţi în sectorul ser-
viciilor achiziţionate ulte-
rior de turişti şi companii
de turism, inclusiv bunuri
şi servicii produse de alte
sectoare economice cum ar
fi comerţ, construcţii, trans-
porturi, industria alimentară,
confecţii şi încălţăminte,
industria mică şi de arti-
zanat.
Turiştii vor avea la dispo-
ziţie puncte de informare
turistică, accesul la aceste
obiective turistice va fi fa-
cilitat prin dezvoltarea in-
frastructurii, crearea de
alei şi parcări.
Prin consacrarea monu-
mentelor istorice ca desti-
natie turistică, proiectul va
duce la creşterea cererii de
turism în Maramureş şi im-
plicit, în România. Printre
principalii beneficiari ai
proiectului se vor număra
toţi cei care vor dori să se
îmbogăţească sufleteşte.“
MIRCEA MAN
Preşedinte
Consiliul Judeţean
Maramureş
http://www.cjmaramures.ro
/detaliu.aspx?eID=593&t=
programe&Node=13
Detalii despre acest
proiect pot fi consultate
pe pagina de web a
proiectului:

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1.CARE SUNT OBLIGAŢIILE
BENEFICIARULUI REGIO PRIVIND
PUBLICITATEA PROIECTULUI?
RĂSPUNS
Orice beneficiar de finanţare în
cadrul Regio îşi asumă, prin sem-
narea contractului de finanţare,
obligaţia să implementeze atât
măsurile de informare minime,
impuse prin Anexa II la contract,
cât şi pe cele incluse în cererea
de finanţare.
Prin Anexa II la contractul de
finanţare, denumită „Măsurile de
Informare şi Publicitate“, bene-
ficiarul va anunţa începerea
activităţilor proiectului, printr-un
comunicat de presă într-un ziar
local, iar la finalizarea proiectu-
lui, va publica un anunţ de presă
privind rezultatele proiectului,
în ziarul local cu cea mai mare
audienţă. În plus, faţă de aceste
două materiale de presă, bene-
ficiarul va implementa toate
măsurile de publicitate incluse
în cererea de finanţare. Dacă, de
exemplu, comunicatul de presă/
anunţul de rezultate, prevăzut
prin Anexa II, coincide cu un co-
municat de presă / anunţ de presă
prevăzut în cererea de finanţare,
atunci este suficientă o singură
publicare a acestuia.
2.DUPĂ ÎNCHEIEREA IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI BENEFICIARUL POATE
VINDE SPAŢIUL DE PRODUCŢIE
CREAT?
RĂSPUNS
Conform contractului de finan-
ţare, beneficiarul se obligă să
nu înstrăineze, să nu instituie
gaj sau o altă garanţie bancară,
sub nicio formă, asupra obiecte-
lor/bunurilor, fie ele mobile
sau imobile, finanţate în cadrul
proiectului, pe perioada de va-
labilitate a contractului (3 ani
după expirarea perioadei de
implementare a proiectului).
3.PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI, BENEFICIARUL POATE
MODIFICA LOCUL DE IMPLEMENTARE?
RĂSPUNS
Dacă proiectul prevede numai
achiziţionarea de bunuri, schim-
barea spaţiului în care beneficia-
rul desfăşoară activitatea pen-
tru care au fost achiziţionate
este permisă doar cu notificarea
prealabilă, în scris, a OI şi AM POR
şi cu respectarea următoarelor
condiţii:
a) schimbarea spaţiului nu
este de natură să afecteze
îndeplinirea indicatorilor stabiliţi
prin cererea de finanţare pentru
măsurarea atingerii rezultatelor
şi obiectivelor proiectului;
b) noul spaţiu se află în mediul
urban (într-o localitate urbană),
în România;
c) în cazul închirierii noului
spaţiu, contractul de închiriere
acoperă perioada de minim 3 ani
de la data finalizării imple-
mentării proiectului sau frac-
ţiunea rămasă din această
perioadă, în funcţie de momen-
tul la care intervine schimbarea
spaţiului.
4.DACĂ O MICROÎNTREPRINDERE
DEPUNE PROIECT ÎN CADRUL DMI
4.3 “SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII
MICROÎNTREPRINDERILOR”, IAR
PÂNĂ LA MOMENTUL VIZITEI DE
PRECONTRACTARE ÎŞI PIERDE CALITATEA
DE MICROÎNTREPRINDERE, SE VA
ÎNCHEIA CONTRACTUL DE FINANŢARE?
RĂSPUNS
Nu. Pierderea calităţii de
microîntreprindere conduce
la nerespectarea criteriilor de
eligibilitate, caz în care proiectul
nu mai poate fi acceptat pentru
contractare.
Alte întrebări şi
răspunsuri, la adresa:
www.inforegio.ro/index.
php?page=PUBLICATIONS_INFO
Util pentru beneficiari
Regio în România
www.inforegio.ro

REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN
ÎN LUNGIME DE 30 DE KILOMETRI,
CARE TRANZITEAZĂ JUDEŢELE PRAHOVA
ŞI DÂMBOVIŢA ESTE UNUL DINTRE PRI-
MELE PROIECTE FINALIZATE ŞI FINANŢATE
DIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGI-
ONAL 2007-2013. PROIECTUL, ÎN
VALOARE TOTALĂ DE 45,8 MILIOANE
DE LEI, CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ A ZONEI INDUSTRIALE BRAZI,
DAR ŞI A ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE
ALE SOCIETĂŢILOR CARE OPEREAZĂ ÎN
LOCALITĂŢILE ADIACENTE ŞOSELEI.
Proiectul a fost realizat în partene-
riat de către Consiliul Judeţean Pra-
hova şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa
şi a avut ca obiectiv reabilitarea
drumului judeţean 101G, tronsonul
Tătărani – Brazi – Brazii de Jos – Ti-
nosu – Şirna – Hăbăud – Crivăţu, fiind
finanţat din Axa Prioritară 2, Dome-
niul major de intervenţie 2.1 - „Re-
abilitarea şi modernizarea reţelei de
drumuri judeţene, străzi urbane şi
reabilitarea şoselelor de centură“.
Lucrările au fost finalizate în termen
de un an de la semnarea contractu-
lui de finanţare, iar recepţia a fost
făcută pe 3 iunie 2010.
DESCONGESTIONAREA
TRAFICULUI
Reabilitarea DJ 101G are o impor-
tanţă semnificativă pentru traficul
rutier din judeţul Prahova. Şoseaua
leagă oraşul reşedinţă de judeţ al
Prahovei de câteva comune, iar rea-
bilitarea ei contribuie la desconges-
tionarea celui mai aglomerat drum
din România, DN 1 Bucureşti – Braşov.
Prin îmbunătăţirea conexiunii dintre
DN 1A şi DN 1 şi facilitarea trans-
portului de marfă pe ruta Ploieşti
– Târgovişte – Bucureşti, operatorii
de transport realizează economii,
iar activitatea societăţilor comer-
ciale din zonă a cunoscut un apre-
ciabil reviriment. Pentru cetăţenii
şi autorităţile locale din localităţile
prin care trece drumul reabilitat,
investiţia reprezintă o oportunitate
pentru revitalizarea afacerilor, dar şi
pentru viaţa de zi cu zi.
Marian Zaharia e mulţumit de
investiţie şi de calitatea lucrării:
„Era rău tare înainte, aveam
un drum de piatră pe care abia
mergeau căruţele. Acum avem o
şosea adevărată“, spune primarul
comunei Şirna.
Vasile Şerban, primarul comunei
Corneşti, afirmă că drumul face mai
uşoară viaţa oamenilor din locali-
tatea sa, care pot ajunge mai uşor
la artere importante ce duc către
Bucureşti sau Braşov: „Sunt bucuros
că s-a putut finaliza un asemenea
Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |
REABILITAREA DJ 101 SPRIJINĂ DEZVOLTAREA
ECONOMIEI ÎN ZONA BRAZI
De la piatră la asfalt
Regio în România

Descongestionarea traficului pe DN-1
proiect finanţat cu bani europeni.
DJ 101G are o importanţă foarte
mare pentru că face legătura
cu DN1, iar cetăţenii pot ajunge
mult mai repede şi mai comod la
Bucureşti, Ploieşti sau Braşov.“
RELANSAREA
ZONEI ECONOMICE BRAZI
Dana Traian, şef Serviciu Comuni-
care din Agenţia pentru Dezvoltare
Regională Sud-Muntenia, declară
că proiectul relansează activitatea
economică în zona economică
Brazi:
„DJ 101G leagă sudul Ploieştiului
de comunele Bărcăneşti, Brazi,
Şirna, Tinosu şi Corneşti, putând
astfel să descongestioneze traficul
pe DN1, sectorul Ploieşti-Bucureşti
şi, totodată, să faciliteze legătura
rutieră cu municipiul Târgovişte
pe Valea Ialomiţei. DJ 101G, având
un traseu paralel cu magistrala de
cale ferată 300 Bucureşti-Ploieşti,
colectează marfa transportată pe
această magistrală, manevrată prin
staţiile Crivina, Brazi şi Ploieşti
Triaj. Prin implementarea proiec-
tului se asigură extinderea şi
îmbunătăţirea deservirii zonei eco-
nomice Brazi“.
VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI: 45.802.088 LEI
VALOAREA NEELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 142.475 LEI
VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI: 38.416.128 LEI
TVA: 7.243.485 LEI
CONTRIBUŢIA PROPRIE ÎN PROIECT: 910.798 LEI
CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI
ELIGIBILE: 768.323 LEI
CONTRIBUŢIA SOLICITANTULUI ŞI A PARTENERULUI LA CHELTUIELI
NEELIGIBILE: 142.475 LEI
TVA: 7.243.485 LEI
ASISTENŢA FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ: 37.647.806 LEI
DATA ÎNCEPERII LUCRĂRILOR - 01.11.2009
DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI - 01.06.2011
DATA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR DE EXECUŢIE - 31.05.2010
ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Muntenia
AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului
Regio în România

Pol al performanţei sportive
UN MILION DE EURO INVESTIT
DIN FONDUL EUROPEAN PENTRU
DEZVOLTARE REGIONALĂ, CÂTEVA IDEI
BUNE ŞI O EXPERIENŢĂ ŞTIINŢIFICĂ ŞI
TEHNICĂ BOGATĂ AU FĂCUT DINTR-UN
ORAŞ SUEDEZ UN POL AL PERFORMANŢEI
ŞI DEZVOLTĂRII REGIONALE. LA
ÖSTERSUND FUNCŢIONEAZĂ UN CENTRU
NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE
IARNĂ, CARE A DEVENIT UN LOC IDEAL
DE ÎNTÂLNIRE PENTRU CEI CARE ASPIRĂ
SĂ DEVINĂ SPORTIVI PROFESIONIŞTI.
Zona atrage acum mulţi atleţi –
majoritatea schiorilor fondişti şi
membriiechipelordebiatlonlocuiesc
şi se antrenează în Östersund. Odată
cu această evoluţie, au fost create
noi locuri de muncă, iar Centrul
a ajuns să ﬁe renumit în întreaga
lume pentru tehnologia avansată în
cercetarea sporturilor de iarnă.
CALEA CĂTRE CREAREA
ECHIPEI CÂŞTIGĂTOARE
Ideea construirii unui centru pentru
sporturi de iarnă în Östersund,
Jämtland, chiar în inima Suediei,
s-a născut în cadrul Confederaţiei
Sportive Regionale din Jämtland-
Härjedalen. Această confederaţie
sportivă a încheiat acorduri de
parteneriat cu Consiliul Local
Östersund, Consiliul Judeţean
Jämtland şi diverse companii private
pentru crearea unui centru sportiv
de talie mondială, cu accent pe
dezvoltarea sporturilor de iarnă şi
îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.
Centrul a devenit parte a campusului
Universităţii Mid Sweden din Öster-
sund în 2007 şi este administrat de
organizaţii sportive, Consiliul Local
şi Consiliul Judeţean. Dezvoltarea
lui s-a bazat pe patru direcţii dis-
tincte: promovarea dezvoltării şi
cercetării, găzduirea unui labora-
tor universitar pentru studenţii la
ştiinţe sportive, funcţionarea ca
centru de testare pentru sporturi
de clasă mondială şi asigurarea
pregătirii pentru Comitetul Olimpic
Suedez.
Şase echipe de atleţi, ale căror dis-
cipline includ schi fond, biatlon,
alpin, freestyle, snow-boarding şi
patinaj, lucrează cu tehnicile şi
tehnologiile centrului, în baza unui
aranjament cu beneﬁcii reciproce.
Graţie aportului sportivilor de elită,
Centrul are posibilitatea să creeze
şi să îmbunătăţească echipamente-
le sportive profesionale.
Pornind de la practicarea unor
tehnici noi în schiul de fond şi în
săritura cu prăjina, a căror valoare
a fost demonstrată de câştigătoarea
medaliei olimpice de aur la Torino
în 2006, Björn Lind, şi mergând
până la alegeri înţelepte privind
nutriţia, graţie cercetărilor în
metabolismul zaharurilor din timpul
antrenamentelor dure, Centrul
este o mină de aur pentru atleţii
care vor să îşi îmbunătăţească
performanţele.
MARCAREA PE HARTĂ
Östersund a devenit unul dintre
marile centre de cercetare şi dezvol-
tare sportivă din Suedia. Prin com-
binarea sportului de performanţă
ÖSTERSUND, SUEDIA
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU SPORTURI DE IARNĂ,
ÎN CURSA PENTRU AUR
Bani europeni în Uniunea Europeană

Sport şi studii universitare
cu cercetarea, Centrul ajută şi
atleţii şi Universitatea. Atleţii au
ocazia să-şi îmbunătăţească teh-
nicile şi să-şi continue studiile. Uni-
versitatea câştigă de pe urma labo-
ratoarelor de cercetare la standarde
internaţionale, mai ales în fiziologie
şi biomecanică.
STUDIU DE ADAPTARE
A PRACTICANŢILOR DE
BIATLON
Înprezent,laCentrulNaţionalpentru
Sporturi de Iarnă, se află în derulare
un studiu care urmăreşte modul
în care rezultatele sportive ale
biatloniştilor sunt afectate de frig.
Cercetările de până acum, realizate
de specialişti ai Universităţii Mid
Sweden, au arătat că abilitatea
practicanţilor de biatlon este afec-
tată în mod negativ de vremea
rece, în sensul că precizia în proba
de tragere la ţintă se pierde atunci
când temperaturile sunt scăzute.
Astfel, la centrul din Östersund, s-a
iniţiat un proiect pentru studierea
performanţelor în funcţie de adap-
tarea sportivilor la mediul rece şi
adaptarea biatloniştilor la condiţii
de temperatură scăzută. Şapte
biatlonişti de elită din Suedia au fost
introduşi în program, fiind supuşi
la două teste ale funcţiilor motorii
în anumite condiţii de mediu. În
plus, sportivii au efectuat şi un test
de tragere cu arma, prima dată la
temperatura camerei, iar a doua
oară, după ce şi-au răcit mâinile şi
antebraţele în apă cu temperatura
de 10 grade Celsius, timp de 20
de minute. Rezultatele se află în
perioada de procesare, dar profeso-
rul Erika Schagatay, şeful de proiect,
spune că abilitatea sportivilor de a
se adapta la temperaturile scăzute,
ar fi un pas înainte pentru creşterea
performanţelor.
Deşi la început cercetările se axau
doar pe atleţii cu performanţe,
aceleaşi echipamente pot fi folosite,
în prezent, pentru evaluarea unor
proiecte de sănătate publică. În
ultimii ani, Centrul Naţional pentru
Sporturi de Iarnă a colaborat cu alte
universităţi din Austria, Germania,
Franţa, Italia, Finlanda, Norvegia
şi SUA în derularea unor proiecte
din acest domeniu. Una dintre
colaborări vizează chiar dezvoltarea
omului şi procesul de îmbătrânire.
R e g i u n e a
Östersund are
acum un loc bine de-
limitat pe harta lumii spor-
turilor de iarnă. Majoritatea
participanţilor la Sporturile
Olimpice de iarnă de la Van-
couver din 2010 au o legătură
strânsă cu Centrul şi Univer-
sitatea, folosind avantajele
acestora. Utilizând sistemele
de poziţionare globală, Cen-
trul poate reproduce anumite
decoruri, cum ar fi pârtia de
schi din Vancouver. Astfel de
simulări avantajează sportivii
în competiţii.

Parteneriat între comunitate şi cercetători
SUTE DE ÎNTREPRINDERI SCOŢIENE
ŞI-AU GĂSIT UN LOC PE PIAŢĂ ŞI
AU PROSPERAT DUPĂ CE AU PRIMIT
ASISTENŢĂ DE SPECIALITATE DIN PARTEA
UNIVERSITĂŢII DIN GLASGOW.
Scopul iniţiativei finanţate cu
peste 700 de mii de euro din
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională a fost să ajute afacerile
private de pe coasta de vest a Scoţiei
accesând potenţialul şi avantajele
unui mare centru universitar din
Regatul Unit al Marii Britanii.
Proiectul Dialoguri, derulat între
anii 2002-2006, a fost finanţat cu
707.500 euro şi a ajutat şi consiliat
265 de întreprinderi, creând 50 de
noi locuri de muncă.
DIALOGURI,
UN REAL SUCCES
O cercetare a mediului economic
a demonstrat faptul că afacerile
scoţiene aveau deficienţe în ceea
ce priveşte exploatarea experienţei
cadrelor universitare sau academicie-
nilor de profil de către companiile
private. Proiectul Dialoguri propunea
tocmai identificarea şi comunicarea
oportunităţilor de afaceri pentru a
completa golurile prezente în piaţă.
Pentru dezvoltarea economică a re-
giunii, echipa proiectului Dialoguri
a reunit cei mai importanţi jucători
din domeniu, de la comunitatea de
cercetători până la Consiliul Local,
sectorul întreprinzătorilor privaţi,
Serviciul Naţional de Sănătate sau
Scottish Enterprise. Proiectul a dez-
voltat un sistem de schimb de date
on-line care ajută micile întreprin-
deri să găsească soluţiile potrivi-
te cu necesităţile şi interesele
lor. De asemenea, proiectul a pus
la dispoziţia utilizatorilor un site
care permite partenerilor dintr-un
contract semnarea mult mai rapidă
a acestuia, şi implicit, rezolvarea
în timp real a formalităţilor con-
tractuale.
REZULTATE ALE
PROIECTULUI DIALOGURI
Dialoguri a creat posibilitatea
unui parteneriat între comunitatea
regională de afaceri şi cercetători.
O companie locală, producătoare de
softuri pentru întreprinderi din in-
dustria petrolului şi gazelor, Science
Soft, a prosperat în urma partene-
riatului asigurat de acest proiect.
Din această colaborare a rezultat
dezvoltarea unui pachet de
programe tehnice, care le-a permis,
pentru prima dată, companiilor
energetice să extragă ţiţei prin
folosirea analizelor ştiinţifice. A fost
creat şi un incubator de afaceri,
cu o gamă largă de activităţi şi
seminarii organizate tocmai pentru
a iniţia noi parteneriate şi pentru
a mediatiza profilul proiectului în
comunităţile de afaceri. Un exemplu
de idee transformat într-o afacere
prin proiectul Dialoguri este Paper
Filament. Dialoguri a ajutat doi
studenţi la inginerie şi design de
produs să pună pe picioare o afacere
de design inovativ, care prezenta
soluţii pentru probleme întâlnite zi
de zi. Invenţiile lor patentate sunt
balamalele pentru uşi sigure pentru
GLASGOW, SCOŢIA DE SUD-VEST, REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
UNIVERSITATEA DIN GLASGOW SPRIJINĂ
ÎNTREPRINDERILE MICI

Baze de date pentru studenţi
Proiectul Dialoguri a primit 707.500 euro
de la FEDR, în perioada 2002-2006
copii şi alarma portabilă pentru
suferinzii de epilepsie.
O EXPERIENŢĂ PLINĂ DE
SATISFACŢII
O varietate largă de activităţi s-a
pusînmişcare în urma implementării
proiectului Dialoguri. Un program
care continuă această iniţiativă pre-
supune ca reprezentanţii proiectului
Dialoguri să viziteze întreprinderile
mici şi să le ofere acestora o bază
de date cu studenţi ai universităţii
din Glasgow care pot fi recrutaţi
sau consultaţi în domenii precum
inovaţii de produs şi studii de piaţă.
De asemenea, proiectul a mai asigu-
rat crearea unei baze de date, care
să sprijine companiile de profil pre-
zente deja pe piaţa din regiune şi să
stabilească colaborări cu centrul de
cercetare. Lecţiile învăţate în urma
derulării acestui proiect au ajutat
la menţinerea unor legături apro-
piate între organizaţiile publice şi
private implicate în livrarea şi trans-
ferul de cunoştinţe. În urma succesu-
lui înregistrat de proiectul Dialoguri,
Universitatea a lansat „Reţeaua de
inovaţie“, creată pentru a spori
implicarea companiilor scoţiene
în inovaţia şi perfecţionarea pro-
duselor şi crearea unor noi lanţuri
de furnizori. Companiile pot accesa
fonduri de până la 5.700 euro pen-
tru proiecte de colaborare în dome-
niul cercetării şi dezvoltării, dând
astfel companiilor oportunitatea să
realizeze parteneriate puternice şi
sustenabile cu Universitatea.
O ALTĂ AFACERE DE SUCCES
O altă afacere de succes care a de-
marat prin Dialoguri se referă la
evoluţia aplicaţiilor iPhone, un stu-
diu de caz al secţiunii Eu şi giganţii
din cadrul universităţii. Este vorba
despre o nouă gamă de jocuri iefti-
ne şi educaţionale pentru telefonul
mobil dedicate copiilor, dezvoltată
de o firmă din Glasgow în colabo-
rare cu Universitatea din aceeaşi
localitate pentru a satisface chiar
nevoile bebeluşilor.
Cele cinci jocuri din seria „Privirea
copilului“ pentru iPhone încurajează
recunoaşterea formelor, culorilor şi
contrastului, urmărirea şi abilităţile
motorii, şi, de asemenea, distincţia
dintre dispoziţie şi emoţii.
Compania respectivă a colaborat
şi cu experţi în psihologie pentru
a exista siguranţa că jocurile vor
stimula, educa şi delecta copiii. Jo-
curile au fost proiectate şi pentru
a permite părinţilor să se joace cu
copiii. Eu şi giganţii plănuieşte după
succesul aplicaţiilor să dezvolte şi
o relaţie cu univestitatea privind
activităţi de educaţie.

Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Munte-
nia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod
poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod
poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
BIRMINGHAM, MAREA BRITANIE, 22-23 MARTIE 2011
Forumul European al Eco-Inovaţiei, ediţia a zecea, organizat în parteneriat de Departamentul pentru
Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale al Marii Britanii (DEFRA) şi Comisia Europeană (DG pentru Mediu).
Evenimentul aduce în prim plan tendinţele din domeniul eco-inovaţiei şi tehnologiei de mediu şi sprijină Planul de Acţiune
pentru Tehnologii de Mediu (ETAP) al Uniunii Europene. Forumul va reuni jucători-cheie din domeniul afacerilor, din mediul
academic, domeniul financiar şi protecţia mediului. La ediţia de anul acesta se vor formula propuneri în legătură cu domeniile
prioritare ale acţiunilor viitoare în ceea ce priveşte eficienţa resurselor şi securitatea produselor.
BUDAPESTA, UNGARIA, 24-25 MARTIE 2011
Conferinţa „Abordări viitoare în problema apelor Europei”
Conferinţa face parte din programul preşedinţiei ungare a UE. Discuţiile vor clarifica diferitele viziuni în legătură cu resursele
de apă ale Europei, în termenii cantităţii şi calităţii acestora, modului de utilizare a apei şi posibilităţilor de exploatare în
timp. De asemenea, în cadrul acestui eveniment, se va discuta despre strategiile care privesc conservarea rezervelor de apă
în următoarele decenii, în Europa. Conferinţa se adresează strategilor din domeniul gestionării apelor, de la nivel naţional şi
internaţional, managerilor de programe, organizaţiilor neguvernamentale şi comunităţii ştiinţifice. Înscrierile se fac în perioada
10-15 martie 2011.
BRUXELLES, BELGIA, 28-29 MARTIE 2011
Forumul Taxelor de la Bruxelles
Forumul este o conferinţă anuală care aduce la aceeaşi masă decidenţi din zona elaborării politicilor globale, experţi, părţi
interesate şi public general din întreaga lume, pentru a discuta despre problematica taxelor. Este găzduit la Bruxelles şi are
loc sub directa coordonare a comisarului pentru Taxe, Uniune Vamală, Luptă Anti-Fraudă şi Audit. Tema de anul acesta a
forumului este „Taxarea în sectorul financiar”. Înscrierile se fac până pe 18 martie 2011.
ALBA IULIA, ROMÂNIA, 17 MARTIE 2011
Conferinţa Regională privind Implementarea Planului de Comunicare pentru Regio-Programul Operaţional
Regional şi Reuniunea Comunicatorilor Regio din Regiunea de Dezvoltare Centru.
La eveniment vor participa membrii reţelei de comunicatori Regio, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţilor publice
locale, ai IMM-urilor şi ONG-urilor relevante în implementarea programului în această zonă.
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 31 MARTIE -3 APRILIE 2011
Târgul de Turism al României, ediţia a 25-a, eveniment patronat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului şi găzduit de Romexpo
Târgul se adresează agenţiilor de turism, tour operatorilor, autorităţilor şi asociaţiilor profesionale din domeniul turismului,
staţiunilor turistice şi complexelor balneare, hotelurilor, pensiunilor publicului general. Evenimentul are caracter internaţional
şi este destinat, după cum rezultă din cele menţionate mai sus, atât specialiştilor, cât şi publicului larg.

Să mai şi zâmbim!
Ţie ce culoare ţi se potriveşte?
Culorile Regio
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
ROŞUL este o culoare puternică,
contrastantă, motivantă, entuziastă, care
oferă predispoziţie spre aventură. Reprezintă
pasiune, dar şi nervoziate, uneori, chiar
pericole sau violenţă.
VERDELE este cea mai relaxantă
culoare pentru ochi şi, totodată,
este culoarea naturii, inducând
ideea de bucurie, copilărie, joacă,
libertate. Este o culoare care face
o persoană să se simtă plină de
energie, revigorată, sănătoasă.
Verdele este culoarea speranţei,
a pozitivismului, a echilibrului şi
autocontrolului.
GALBENUL este cea mai tonică dintre culori. Stimulează memoria şi
atenţia şi este cea mai indicată culoare pentru cei care învaţă sau
lucrează într-un mediu care necesită aceste abilităţi. Este culoarea
soarelui, a verii, a florilor, culoarea optimismului.
ALBASTRUL se asociază cu gândirea, statornicia
şi adevărul. Este liniştitor, introspectiv şi
responsabil. Albastrul închis adaugă spiritualitate
şi intuiţie.
ORANGE este culoarea care îndeamnă
la un puternic sentiment matern, la
nevoia de a oferi protecţie. Are un
efect stimulator, emotiv, creează
senzaţia de apropiere.
ALBASTRUL ELECTRIC este culoarea
înţelepciunii, a păcii, dar şi a profunzimii,
a necunoscutului şi a frumuseţii. Este,
de asemenea, o culoare a protecţiei şi
dragostei sincere.
VIOLETUL stimulează intelectul. Este
culoarea înţelepciunii şi sugerează luxul,
sofisticatul, romantismul, emoţiile.
NEGRUL reprezintă neantul. Negrul
absoarbe celelalte culori, este simbol
de austeritate şi rigoare. Pe de
altă parte, evocă adesea calmul şi
meditaţia. Este, totodată, o culoare a
seriozităţii, fiind nonculoarea formală
şi convenţională.

Descoperă soluţia integramei
de mai jos şi trimite-o până la
1 aprilie 2011 la adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro, cu
menţiunea Regio Rebus împreună
cu datele tale de contact şi participă
la extragerea tombolei Regio.
Poţi câştiga premii constând în
materiale promoţionale Regio.
Să mai şi zâmbim!
F P O R
U R A E
I N P G
O N A I
R A D I O
1
2
3
4
5
1 2 3 4 5
REZOLVARE REBUS
Revista Regio nr. 1
Cuvântul cheie: R E G I O
CAMERA ASCUNSĂ… REGIO
REGIO REBUS
Întâmplarea din numărul
curent a avut loc în momentul
realizării celui de-al doilea film de
promovare a Regio, cel din 2010.
Soluţia tehnică a fost aceea a unui
colaj de intervenţii - ceea ce în
limbaj de televiziune se cheamă
„sincroane“. Cei care urmau să
susţină aceste intervenţii erau
colegi din organizaţia noastră, care
aveau sarcina de a vorbi despre
aspecte practice ale programului.
La momentul filmărilor, unul
dintre colegi îşi sărbătorea ziua
de naştere, iar colegii lui, s-au
gândit să-i pregătească o farsă
împreună cu echipa de producţie.
Cu o zi înainte, a fost anunţat
că, în locul unui sincron de un
minut, acesta va dura trei minute
şi, în consecinţă, va trebui să
memoreze şi să reproducă un text
de cinci pagini. Pentru colegul în
cauză, ziua filmărilor a debutat
cu tot felul de probleme - create
intenţionat de cei care ştiau ce
va urma - pentru ca, la momentul
apariţiei în faţa camerei, să fie
deja suficient de tracasat, iar
intervenţia sa să fie compromisă.
La sfârşitul filmărilor, operatorul
a concluzionat:
- Imaginile le vom prezenta
conducerii pentru a selecta ceea
ce este relevant. Dar, trebuie să
ştii că momentele în care ai avut
anumite ezitări vor fi acoperite cu
secvenţe din diferite proiecte.
Ceea ce, în mod practic,
a însemnat că, după circa zece
secunde de înregistrare, în care
colegul vorbea liber despre
Regio, locul său, în imagine, era
luat de poze profesioniste ale unor
modele celebre.
- Bine, dar asta nu are nici
o legătură cu ceea ce spun eu, a
replicat subiectul nostru.
- E adevărat, dar pentru că
te-ai bâlbâit, am zis să distragem
atenţia cu imagini, iar pe tine să te
scăpăm de chinuri şi să îţi urăm:
LA MULŢI ANI!
LABIRINT REGIO
IDEEDE PROIECT
Câştigătorii numărului
trecut sunt:
NUŢĂ AIDA - CONSUELA
Craiova
MARIN OVIDIU MARIUS
Craiova

Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oﬁcială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: martie 2011
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?

Revista Regio nr. 2

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (9)

En vedette

En vedette (8)

Similaire à Revista Regio nr. 2

Similaire à Revista Regio nr. 2 (20)

Plus de Programul Operational Regional

Plus de Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 2