SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  28
Télécharger pour lire hors ligne
nr. 6, iulie 2011
R E V I S T A
Investiţii Regio
pe piaţa turismului
la Neptun
Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului
Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte
de cazare din Delta Dunării
se modernizeeazăă ccuu
Structurile
fonduri Regio
INTERVIU
Director General, Direcţia Generală Turistică,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Carmen
MORARU
BUCOVINA
dezvoltă turismul
de pelerinaj
www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
www.inforegio.ro
ROMÂNIA TURISTICĂ, SCURT GHID DE UTILIZARE
Globalizarea şi dinamica civilizaţiei
plasează România la intersecţia dintre
peisajele sale fascinante, valorile
culturale autentice şi necesitatea de
a le promova într-o viziune modernă,
în care marketingul joacă un rol
decisiv. Cu o pondere de 3 – 3,5%
din PIB, turismul românesc are un
potenţial de dezvoltare cert, care
trebuie susţinut, însă, printr-un brand
nou, axat pe produse competitive şi
durabile.
În următorii cinci ani, sloganul
Exploraţi Grădina Carpaţilor concen-
trează viziunea de marketing şi se
adresează, turiştilor exploratori
dornici să descopere destinaţiile
româneşti.
Care sunt cele mai competitive
produse turistice ale României?
Cercetările recente arată că acestea
sunt circuitele culturale, turismul în
natură, turismul rural, pachetele de
tip city-break, turismul activ şi de
aventură,turismulbalnearşiwellness.
Le putem oferi turiştilor o vacanţă în
care să se regăsească arta, cultura,
educaţia, istoria sau spiritualitatea?
Bucovina, Maramureşul, Ardealul
sunt o dovadă că da, avem ce oferi
exploratorilor.
Întreg mecanismul proiectat la
Bucureşti, expoziţiile interne sau
internaţionale, campanile publicitare
sau vizitele de documentare ale
jurnaliştilor străini, promovările de
pe posturile de televiziune naţionale
sau internaţionale şi marketingul prin
internet sunt menite să atragă noi şi
noi turişti.
Cine a trecut prin pasul Tihuţa, cine a
fost la Botiza, cine a vizitat Voroneţul
sau a petrecut câteva zile în Deltă
ştie că merită să vizitezi România.
Noi, românii, ştim că avem ce oferi
oaspeţilor străini care provin din ţări
precum Germania, Franţa, Italia, SUA,
Austria, Marea Britanie, Rusia sau
Ungaria. Ne-am obişnuit cu drumurile
noastre, cu o cazare relativ ieftină şi
condiţii de multe ori sub aşteptări.
Infrastructura rămâne însă o mare
provocare pentru turismul românesc
şi pentru succesul acestuia, mai ales
când turiştii o compară cu cea din alte
ţări. Astfel, Regio este unul dintre
programele care, prin implementarea
sa, susţine dezvoltarea infrastructurii
de cazare şi agrement, printr-un efort
comun al autorităţilor şi mediului de
afaceri şi prin utilizarea eficientă a
resurselor publice şi private.
O ţară binecuvântată de frumuseţile
naturii nu poate fi performantă din
punct de vedere turistic dacă nu îşi
pune în valoare atuurile, şi asta nu
doar în planul imaginii.
Totuşi, cum vom reuşi să trezim sim-
patia consumatorului faţă de marcă,
mai importantă decât publicitatea
agresivă? Nu va fi uşor să creştem
conştientizarea, la nivel global, a
ofertei româneşti, dar este nevoie
să ne concentrăm pe produsele, pie-
ţele, segmentele cu cel mai mare
potenţial. Şi, mai mult decât atât,
să oferim produsele noastre turistice
la un standard care să nu creeze
senzaţia întoarcerii în timp, din cau-
za unui drum accidentat sau a unor
condiţii de cazare improprii.
Cum se vor concretiza acţiunile
de imagine, precum implicarea
Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului în organizarea meciului
prin care campionul Lucian Bute
şi-a păstrat titlul mondial? Doar prin
continuitate şi capitalizare sigură,
care să susţină ceea ce la nivel
strategic specialiştii au conturat deja
ca brand de ţară: România este o ţară
care merită explorată.
Pentru românii care nu trebuie să se
uite la CNN pentru a vedea clipurile
de promovare turistică a ţării
noastre, iată o nouă provocare de a
se bucura de frumuseţile unui spaţiu
dăruit cu generozitate de natură:
„Europa se îndreaptă către un turism
ecologic, către natură. România are o
strategie şi o viziune care se îndreaptă
în direcţia bună atunci când se
concentrează pe Carpaţi şi Deltă” -
a afirmat chiar secretarul general al
Organizaţiei Mondiale a Turismului,
Taleb Rifai, aflat, recent, într-o vizită
la Bucureşti.
Editorial
Dan CĂRBUNARU
IULIE 2011IULIE 2011 3
Sumar
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 Obiective şi provocări pentru turismul european
05 Cu trenul prin Europa, fără restricţii din partea
operatorilor
REGIO ÎN ROMÂNIA
06 Turismul românesc, în faţa provocărilor actuale
08 Braşovul, cursă contra cronometru
pentru contractarea a 74,3 milioane
de euro
09 România, destinaţie atractivă
pentru străini
INTERVIU cu d-na Carmen MORARU
Director General, Direcţia Generală Turistică,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
11 Bucovina dezvoltă turismul de pelerinaj
13 Istorie şi cultură la Curtea Domnească
din Târgovişte
15 Concept unic de promovare pentru
Ţara Făgăraşului
17 Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun,
Constanţa
19 Structurile de cazare din Delta Dunării se
modernizează cu fonduri Regio
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Centrul Naţional Flori Sălbatice din Liverpool, un model de
protejare a biodiversităţii
23 Centrul de vizitare a sit-ului Bătăliei lui Varus, o fereastră
către lumea triburilor germanice
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
www.inforegio.rowww.inforegio.ro4
OBIECTIVE ŞI PROVOCĂRI
PENTRU TURISMUL EUROPEAN
NOUL PLAN PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI ÎN EUROPA, LANSAT
ÎN IUNIE 2010, ÎŞI PROPUNE SĂ EX-
PLOATEZE MAI BINE POTENŢIALUL EXIS-
TENT ÎNTR-UN DOMENIU CARE JOACĂ
DEJA UN ROL IMPORTANT ÎN ECONOMIA
EUROPEANĂ. LA NIVELUL UNIUNII EU-
ROPENE, TURISMUL GENEREAZĂ PESTE
5% DIN PIB, IAR INDUSTRIA CARE SE
DEZVOLTĂ ÎN JURUL ACESTUI DOME-
NIU OFERĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRU
APROAPE 10 MILIOANE DE PERSOANE.
Iată două motive pragmatice pen-
tru ca decidenţii europeni să se
gândească la dezvoltarea acestui
sector, mai ales că, într-un clasa-
ment internaţional, cinci state eu-
ropene se află în topul primelor
zece destinaţii de vacanţă preferate
de turiştii din întreaga lume. Pe de
altă parte, Europa se confruntă cu
o concurenţă în creştere, pe piaţa
de turism, în ascensiune fiind Asia şi
America de Sud.
După dezbaterile iniţiate de Comi-
sia Europeană (CE), planul de dez-
voltare turistică a luat forma unui
set de 21 de propuneri, multe dintre
ele concentrate pe ideea atragerii
de turişti din ţările cu economii
emergente precum China, Rusia şi
Brazilia, dar şi pe o mai mare mo-
bilitate în interiorul spaţiului euro-
pean.
DEZVOLTARE PRIN
DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR
Una dintre premisele de la care
porneşte noul plan de dezvoltare a
turismului european este aceea de
diversificare a opţiunilor şi servici-
ilor. Păstrând această idee, devine
foarte important ca toate resursele
să fie corect evaluate pentru a fi
valorificate, pornind de la patri-
moniul cultural, continuând cu
educaţia, natura, site-urile natu-
rale protejate, patrimoniul mari-
tim şi subacvatic, gastronomia, etc.
Două dintre propunerile care merg
pe această linie vizează promo-
varea produselor şi serviciilor din
turism sub o marcă unică a patri-
moniului european. Astfel, CE pro-
pune instituirea unui sistem unic de
recunoaştere a serviciilor de înaltă
calitate şi atribuirea unor premii
pentru destinaţiile care ating aceste
standarde.
ÎN PAS CU TEHNOLOGIA
Pentru o mai bună promovare a
turismului în spaţiul european, CE
se raportează şi la evoluţiile tehno-
logice şi îşi propune să încurajeze
utilizarea tehnologiei, inclusiv pen-
tru rezervări accesibile, de exem-
plu, prin intermediul telefonului
mobil. Pe de altă parte, pe viitor, va
trebui să se pună mai mult accent
şi pe dezvoltarea promovării turis-
tice prin intermediul internetului,
ceea ce înseamnă că eforturile se
vor concentra pe dezvoltarea site-
urilor turistice. Nu în ultimul rând,
există propuneri pentru o sincroni-
zare a vacanţelor şcolare în sistemul
educaţional european, astfel încât
perioadele favorabile călătoriilor să
poată fi prelungite.
Uniunea Europeană azi
Cãtãlina JINGOIU |
Turism în Europa
21de propuneri
pentru dezvoltarea
turismului în
Europa
IULIE 2011IULIE 2011 5
Uniunea Europeană azi
Călătorii facile
DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE
TRANSPORT ÎN SPAŢIUL EUROPEAN
REPREZINTĂ UNA DINTRE CONDIŢIILE
UNEI BUNE DEZVOLTĂRI ECONOMICE A
STATELOR. TOCMAI DE ACEEA, DE-A
LUNGUL ULTIMELOR DECENII A EXISTAT
O PREOCUPARE PERMANENTĂ, LA NIVEL
EUROPEAN, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
TRANSPORTULUI INTERNAŢIONAL PRIN
REGLEMENTĂRI CLARE, EFICIENTE ŞI
UNITARE. PE ACEEAŞI LINIE SE ÎNSCRIU
ŞI PREOCUPĂRILE ACTUALE ALE COMISIEI
EUROPENE DE A ARMONIZA LEGISLAŢIA
ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI FEROVIAR
DE CĂLĂTORI ÎN STATELE TRAVERSATE
DE CORIDOARE PAN-EUROPENE DE CALE
FERATĂ.
Intenţia este aceea ca, pe viitor,
călătoriile cu trenul, chiar dacă se
desfăşoară într-un spaţiu mare, pe
teritoriul mai multor state, să fie la
fel de facile, din punct de vedere
al programării şi desfăşurării lor,
ca şi în cazul zborurilor operate de
companiile aeriene.
OPERATORII FEROVIARI
TREBUIE SĂ-ŞI LĂRGEASCĂ
ORIZONTUL
Specificul actual al transportului
pe calea ferată este dat de faptul
că operatorii din acest domeniu au
evoluat într-un context naţional.
De aici şi particularitatea fiecărei
companii, modalităţile diferite
de funcţionare a sistemelor de
rezervare, fără ca datele să poată
fi interschimbabile. Efectul este
acela că pasagerii sunt îngrădiţi
în încercările de a rezerva bilete
şi de a obţine informaţii privind
orarul şi rutele curselor feroviare
transfrontaliere.
La începutul lunii mai a anului 2011,
Comisia Europeană a anunţat că a
adoptat deja un regulament care
îşi propune să faciliteze călătoriile
transfrontaliere pe calea ferată,
prin standardizarea sistemelor
de programare şi de emitere a
tichetelor de călătorie. Practic,
acest lucru presupune crearea
unor sisteme interoperabile între
companiile de transport feroviar
care utilizează rutele pan-europene.
Acest regulament va fi urmat de o
măsură complementară care le va
impune, în 2012, operatorilor din
domeniul transportului feroviar să îşi
adapteze sistemele IT şi practicile la
acest obiectiv al interoperabilităţii.
Regulamentul propus de Comisia
Europeană vizează impunerea
unor standarde care să fie unanim
acceptate de operatori în ceea ce
priveşte bazele de date referitoare
la tarife şi mersul trenurilor. Acest
lucru ar permite ca informaţiile
referitoare la rezervările şi vânzările
de bilete să poată fi schimbate
între societăţile de transport de pe
întreg teritoriul UE, dar şi să fie mai
accesibile pentru operatorii care
vând bilete şi pentru călători.Astfel,
noul sistem ar permite accesul şi
la alt gen de informaţii, cum ar fi
cele legate de tipul trenului, orele
şi locurile de staţionare, condiţiile
disponibile la clasa întâi şi a doua,
locurile disponibile, planurile
tarifare, emiterea legitimaţiilor de
călătorie etc.
EUROPA VREA SĂ ELIMINE
BARIERELE
Comisia Europeană intenţionează
să impună şi alte măsuri suplimen-
tare pentru a elimina barierele
actuale care stau în calea dez-
voltării transportului feroviar de
persoane pe rute pan-europene.
Deocamdată, măsurile care vor
urma regulamentului deja propus
fac subiectul unor dezbateri publice
şi analize ale căror concluzii vor
fi discutate în etapele următoare
ale procesului început pentru
modernizarea transportului feroviar
transfrontalier.
CU TRENUL PRIN EUROPA, FĂRĂ RESTRICŢII
DIN PARTEA OPERATORILOR
Cãtãlina JINGOIU |
www.inforegio.rowww.inforegio.ro6
Regio în România
Ţinte strategice
TURISMUL, SUB DIFERITELE SALE
FORME,A CUNOSCUT O DEZVOLTARE
ŞI O DIVERSIFICARE ACCENTUATĂ ÎN
ULTIMELE DECENII, ASTFEL ÎNCÂT, ESTE
CONSIDERAT CA FIIND UNUL DINTRE CELE
MAI DINAMICE DOMENII ALE CIVILIZAŢIEI
ACTUALE, ÎN CONDIŢIILE ADAPTĂRII
FENOMENULUI TURISTIC LA CERINŢELE
ECONOMICE MONDIALE DE GLOBALIZARE
ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI
SERVICIILOR.
În prezent, deşi turismul din ţara
noastră deţine o pondere de 3 –
3,5% în PIB, are un potenţial sănătos
de dezvoltare, astfel încât România
să se transforme într-o destinaţie
regională puternică, pe termen me-
diu, şi într-o destinaţie cu adevărat
internaţională, pe termen lung.
RELANSARE
SUB UN NOU BRAND
După decenii de prezenţă pe
pieţele turistice internaţionale, de-
cizia României de a se relansa prin
realizarea unui nou brand turis-
tic reprezintă o dovadă că ţara
noastră se orientează către vânza-
rea unor produse turistice mai com-
petitive şi mai durabile, care să
corespundă mai bine necesităţilor
şi dorinţelor potenţialilor turişti.
Astfel, România se confruntă cu pro-
vocarea de a identifica şi apoi de a
livra noi experienţe şi produse pen-
tru pieţele turistice globale şi de a
profita mai bine de diversitatea ac-
tivelor turistice pe care le poate
utiliza pentru a atrage turişti.
România se află în faţa unor noi
provocări în ceea ce priveşte turis-
mul internaţional competitiv. Se im-
pune schimbarea modelului de dez-
voltare a turismului prin mutarea
accentului către experienţe mai di-
versificate ale turiştilor, produse cu
valoare adăugată mai mare şi seg-
mente de piaţă nişă, aplicând cali-
tate superioară, management şi teh-
nici de marketing actualizate. Prin-
cipalele avantaje competitive ale
ţării noastre sunt natura şi peisajele
fascinante, unicitatea patrimoniului
cultural, precum şi autenticitatea
culturii şi a stilului de viaţă. Con-
form unor studii recente, pe piaţa
internaţională se remarcă două
tendinţe importante: aceea de cul-
tivare a gustului turiştilor, precum
şi creşterea numărului celor care
optează pentru vacanţe în care arta,
cultura, istoria, educaţia şi spiritu-
alitatea joacă un rol important.
UN PLAN
PÂNĂ ÎN 2015
Viziunea de marketing a turismului
românesc pentru perioada 2011-2015
a fost definită prin intermediul pro-
cesului de branding, în cadrul căruia
Exploraţi Grădina Carpaţilor, ca slo-
gan pentru marketingul turistic din
România, pune accentul pe cele mai
importante active turistice ale ţării,
iar tema câştigătoare a „explorato-
rului” (călătorul cu discernământ)
indică în mod clar tipul de turist
avut în vedere şi experienţele, de
care se poate bucura în destinaţiile
din România.
Pe baza acestei viziuni şi a strate-
giei de marketing turistic, România
este în măsură să formuleze şi
TURISMUL ROMÂNESC,
ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR ACTUALE
Cãtãlina JINGOIU |
7
Promovare şi dezvoltare
IULIE 2011IULIE 2011
Regio în România
să comunice un nou model turis-
tic şi noi valori, în timp ce încă îşi
armonizează mediul economic, ju-
ridic şi de afaceri cu standardele eu-
ropene, inclusiv în ceea ce priveşte
industria turistică. În acest context,
strategia turistică naţională pentru
perioada 2011-2015 va reprezenta
fundamentul unei acceptări largi a
viziunii de marketing, atât de către
autorităţile locale, cât şi de către
actorii internaţionali din industria
de profil.
PROMOVARE
PE PIEŢELE-ŢINTĂ
În ceea ce priveşte activităţile MDRT
în scopul creşterii numărului de
turişti care vor alege să-şi petreacă
vacanţa în ţara noastră, pe termen
scurt şi mediu, una dintre acţiunile
prioritare va fi promovarea şi dez-
voltarea brandului turistic, în prin-
cipal, pe pieţele prioritare (Ger-
mania, Franţa, Italia, SUA, Austria,
Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Un-
garia). Respectând liniile directoare
ale strategiei de marketing turis-
tic, se vor derula, în continuare, di-
verse activităţi de promovare, res-
pectiv participarea la manifestările
expoziţionale interne şi externe,
editarea unor materiale informative
de prezentare a zonelor ţării sau a
unor produse turistice, iniţierea
unor campanii de publicitate, re-
alizarea unor vizite de informare
pentru jurnalişti sau reprezentanţi
ai unor tour-operatori străini, pro-
movarea prin intermediul postu-
rilor de televiziune româneşti sau
internaţionale, şi, nu în ultimul
rând, marketing prin internet.
RESPONSABILITATE ŞI COOPERARE
Nu putem să nu menţionăm, la final, un alt element important aflat
în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor
internaţionale: dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea
strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea
mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau non-acţiunilor noastre.
Acesta fiind contextul actual, succesul dezvoltării durabile a turis-
mului, inclusiv în ţara noastră, necesită o cooperare strânsă şi un
parteneriat între toţi factorii de decizie, publici şi privaţi, implicaţi di-
rect sau indirect în acest sector.
Călătorul cu discernământ este
un concept global bine definit
printre specialiştii sectoru-
lui de turism. El se regăseşte
şi printre călătorii cu intere-
se speciale, precum şi printre
călătorii de interes general.
EXISTĂ O IDEE CHEIE
PE CARE TOŢI CĂLĂTORII
CU DISCERNĂMÂNT O
ÎMPĂRTĂŞESC:
Căutarea experienţelor unice,
a locurilor mai puţin explorate
sau descoperite de către mase.
Călătorii cu discernământ sunt
lideri de opinie şi formatori de
tendinţe.
Prin atragerea acestora este
foarte probabil să se genere-
ze un curent, în acest sens, din
partea altor segmente.
CĂLĂTORUL CU DISCERNĂMÂNT ESTE TIPUL
DE TURIST PE CARE ÎL AŞTEAPTĂ ROMÂNIA
www.inforegio.rowww.inforegio.ro8
Pol de creştere
BRAŞOVUL, CURSĂ CONTRA CRONOMETRU
PENTRU CONTRACTAREA A 74,3 MILIOANE DE EURO
CA POL URBAN DE CREŞTERE,
BRAŞOVUL,ÎMPREUNĂ CU LOCALITĂ-
ŢILE AFLATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ,
TREBUIE SĂ ABSOARBĂ, PÂNĂ LA FINALUL
ETAPEI DE PROGRAMARE 2007-2013,
FONDURI ÎN VALOARE TOTALĂ DE 74,3
MILIOANE DE EURO, ALOCATE PRIN
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL,
AXA PRIORITARĂ 1.
Obiectivul dezvoltării policentrice
pentru municipiul Braşov şi zona
limitrofă este definit în Planul In-
tegrat de Dezvoltare (PID) care
porneşte de la potenţialul de
creştere economică identificat în
arealul delimitat. Braşovul este, în
primul rând, o importantă destinaţie
turistică, amplasată într-un punct
strategic, de unde călătorul poate
porni către cele mai atractive obiec-
tive ale Munţilor Carpaţi. Având în
vedere acest potenţial, primul din-
tre obiectivele strategice prevăzute
în PID este dezvoltarea durabilă a
turismului. Mai departe, strategia de
dezvoltare are în vedere promova-
rea competitivităţii la nivelul econo-
miei locale, dezvoltarea infrastruc-
turii de transport şi comunicaţii, dar
şi creşterea standardului de viaţă
european în acest pol de creştere.
După ultimele revizuiri, lista proiec-
telor propuse spre finanţare în cadrul
POR, Axa Prioritară 1, prevede un
număr total de 34 de investiţii. Din-
tre acestea, 15 au ca obiectiv reabi-
litarea şi dezvoltarea infrastructurii
urbane, alte 13 vizează infrastruc-
tura socială, în timp ce şase proiecte
urmăresc derularea unor investiţii
necesare pentru dezvoltarea mediu-
lui de afaceri.
PATRU CONTRACTE SEMNATE
Până la această dată, au fost sem-
nate patru contracte de finanţare.
O primă investiţie, în infrastructu-
ra rutieră, prevede amenajarea unui
pasaj suprateran peste calea ferată
în zona străzii Independenţei. Cu o
finanţare de 25,4 milioane de lei, lu-
crarea va permite fluidizarea trafi-
cului şi reducerea cu 22% a duratei
de deplasare (prin eliminarea timpi-
lor de aşteptare) pe axa est-vest a
oraşului, între zona economică Co-
resi, cartierul Bartolomeu şi viitorul
campus universitar Genius.
Al doilea proiect, tot în domeniul in-
frastructurii rutiere, prevede cons-
truirea unui drum de legătură în lun-
gime totală de 2.092 m, de la vest la
est, prin viitoarea zonă economică
Coresi, între strada 13 Decembrie (DJ
103) şi strada Hărmanului (DN 11).
Bugetul total al proiectului este de
30,7 milioane de lei.
În ceea ce priveşte al treilea pro-
iect contractat, cel de reabilita-
re şi amenajare a Pieţei Unirii,
finanţat cu 5,4 milioane de lei,
investiţia este programată să
se încheie în februarie 2012.
Zona amenajată conform proiectu-
lui va fi dotată cu mobilier urban,
se vor amenaja 12 locuri de parcare
şi o staţie de autocar pentru debar-
carea turiştilor şi va fi construită o
fântână arteziană. De asemenea, va
fi asigurat iluminatul public şi arhi-
tectural al obiectivelor turistice din
zona Pieţei Unirii.
Al patrulea proiect are în vedere di-
versificarea ofertei de servicii socio-
culturale oferite locuitorilor mu-
nicipiului Braşov, prin reabilitarea
şi pregătirea pentru noi activităţi
a spaţiului fostului cinematograf
„Patria”. Reabilitarea clădirii va
permite amenajarea unui spaţiu
adecvat pentru susţinerea specta-
colelor Filarmonicii din Braşov, fapt
care va contribui la îmbogăţirea
posibilităţilor de petrecere a timpu-
lui liber. Bugetul proiectului este de
10,98 milioane de lei.
Alte şapte proiecte se află în diferi-
te etape de evaluare. Prin aceste
iniţiative se doreşte reabilitarea cen-
trelor istorice din Râşnov şi Codlea,
reabilitarea unor clădiri degradate
care vor fi transformate în locuinţe
sociale în municipiile Braşov şi
Săcele, precum şi reabilitarea un-
ui cămin pentru bătrâni în Braşov.
De asemenea, sunt propuse proiec-
te pentru amenajarea unui sistem de
supraveghere video în oraşul Braşov,
precum şi amenajarea unor spaţii de
agrement în Poiana Braşov. Valoa-
rea totală nerambursabilă solicitată
pentru cele şapte proiecte este de
aproximativ 13,8 milioane de euro,
ceea ce reprezintă 18,6% din alo-
carea disponibilă Polului de Creştere
Braşov.
Elena OCEANU |
Regio în România
Departamentul Polului de Creştere
Braşov îşi desfăşoară activitatea în
municipiul Braşov, Bd. Iuliu Maniu,
Nr. 62, Tel/Fax 0368 415760.
IULIE 2011IULIE 2011 9
Regio în România
Priorităţi pentru turism
ROMÂNIA, DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU STRĂINI
TURISMUL ROMÂNESC ÎNCEPE SĂ CULEAGĂ ROADELE
UNEI NOI STRATEGII DE PROMOVARE
CARE SUNT PRIORITĂŢILE
GENERALE PE CARE ROMÂNIA,
CA STAT MEMBRU UE, LE ARE
ÎN DOMENIUL TURISMULUI, PE
TERMEN SCURT ŞI MEDIU?
Ne dorim, în primul rând, ca dome-
niul turismului să fie luat în conside-
rare la aprobarea noului buget al
Uniunii Europene pentru perioada
2014-2020. De exemplu, ar trebui să
se ţină cont de „Strategia Dunării”,
iar alocările să fie mai mari, inclu-
siv pentru secţiunea referitoare la
turism. Pe de altă parte, o problemă
prioritară este dezvoltarea unui
model european de turism responsa-
bil din punct de vedere social. S-ar
impune, de asemenea, elaborarea
de noi iniţiative pentru a extinde se-
zonul de vârf, în contextul în care
sezonalitatea reprezintă o problemă
semnificativă pentru competitivi-
tatea turismului. Aşa cum avem în
România, programul „O săptămână la
mare” în extrasezon, ar putea exista
o iniţiativă la nivel european.
O altă problemă care trebuie avută
în vedere porneşte de la necesi-
tatea de a îmbunătăţi promovarea
turistică şi, aici, ar fi de luat în cal-
cul realizarea unor acţiuni comune
de către statele membre, cu oca-
zia unor evenimente importante, în
special sportive. O astfel de opor-
tunitate ne este oferită de Jocurile
Olimpice de la Londra, din 2012. Nu
în ultimul rând, în interiorul UE, este
necesară o mai bună coordonare şi
cooperare în domeniul turismului,
inclusiv în ceea ce priveşte consoli-
darea imaginii şi vizibilităţii Euro-
pei în terţe ţări şi chiar realizarea
unui brand turistic al Europei.
CARE SUNT CELE MAI
COMPETITIVE PRODUSE
TURISTICE ALE ROMÂNIEI?
Cercetările de piaţă ne-au arătat,
înaintea lansării noului brand de
turism, că cele mai competitive
şase produse turistice ale României
sunt circuitele culturale, turismul
în natură, turismul rural, pachete-
le tip city-break, turismul activ şi
de aventură, turismul balnear şi
wellness. Planul de marketing al
turismului românesc pentru peri-
oada 2011-2015 stabileşte cum vor
fi promovate aceste produse turis-
tice pe pieţele-sursă pentru a
creşte numărul de turişti care vin în
România.
CE ACTIVITĂŢI CU IMPACT
MAJOR AVEŢI ÎN VEDERE,
ANUL ACESTA, PENTRU
PROMOVAREA TURISTICĂ A
ROMÂNIEI?
Avem proiecte care vor fi realizate
cu fonduri europene nerambursabile
alocate prin Programul Operaţional
Regional. Menţionăm aici partene-
riatul cu Federaţia Română de
Box Profesionist pentru promova-
rea brandului de turism asociat
imaginii de campion a sportivului
Interviu cu d-na Carmen MORARU
Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
www.inforegio.rowww.inforegio.ro10
Lucian Bute, iar meciul din 9 iu-
lie, de la Bucureşti, a fost un eve-
niment la care brandul de turism a
fost intens mediatizat. Apoi, avem
în derulare o campanie de pro-
movare a României, ca destinaţie
turistică, pe trei canale TV cu acope-
rire internaţională - CNN, Euronews
şi Eurosport. În acelaşi timp, în
ţară, se desfăşoară campania ra-
dio-tv de promovare pe plan intern
a turismului românesc, derulată în
două etape, în perioada aprilie-iu-
nie şi septembrie-decembrie 2011.
Am fost prezenţi, de asemenea, cu
o intensă promovare la Festivalul
Bestfest care a avut loc în perioa-
da 1-3 iulie, în zona Pipera-Tunari.
CÂTĂ IMPORTANŢĂ SE ACORDĂ
PROMOVĂRII ONLINE?
Suntemconştienţideimpactulfoarte
mare al „reţelelor sociale”, bloguri,
forumuri, etc. şi faptul că acest im-
pact a schimbat modul în care se
vinde un produs turistic. Vânzarea
unor produse/destinaţii nu se mai
realizează prin acţiuni de publici-
tate agresivă, ci prin obţinerea unei
simpatii a consumatorului faţă de o
marcă. De aceea, promovarea online
urmăreşte creşterea conştientizării,
la nivel global, a ofertei româneşti
de turism şi concentrarea pe pro-
dusele/pieţele/segmentele cu cel
mai mare potenţial.
AREUŞIT ROMÂNIA SĂ FIE
O DESTINAŢIE ATRACTIVĂ
PENTRU TURIŞTII DIN STRĂINĂTATE,
ÎN 2010 ŞI 2011?
Da. La începutul anului, Institutul
Naţional de Statistică (INS) ne arăta
că numărul de turişti străini sosiţi
în România în 2010 a cunoscut o
creştere cu 5,6% faţă de anul 2009,
în vreme ce numărul de înnoptări ale
turiştilor străini, în anul precedent,
a crescut cu 3,7% faţă de 2009. În
ceea ce priveşte datele înregistrate
în primele cinci luni ale anului 2011,
tot conform INS, numărul turiştilor
străini veniţi în România a cres-
cut cu 9,8%, comparativ cu aceeaşi
perioadă din 2010, în vreme ce
numărul de înnoptări ale turiştilor
străini a crescut cu 9,2%, raportat
la aceeaşi perioadă a anului tre-
cut. În contextul economic actual,
sub rezerva apariţiei unor factori
externi sau interni care ar putea
avea impact semnificativ asupra
acestui sector, estimăm că trendul
crescător din prezent se va menţine
până la sfârşitul anului în curs.
CE ÎNSEAMNĂ PENTRU
ROMÂNIA PARTICIPAREA
LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
DUNĂRII?
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului va coordona, din partea
României, alături de Bulgaria, do-
meniul prioritar 3 care se referă la
Promovarea Culturii, a Turismului şi
a Relaţiilor Intercomunitare. Este o
responsabilitate, dar şi o recunoaş-
tere a sprijinului constant acordat
de MDRT la realizarea contribuţiilor
pe care România le-a avut la
această strategie. Priorităţile noas-
tre vor fi creşterea vizibilităţii re-
giunii Dunării şi a potenţialului ei
turistic şi asigurarea unei dezvol-
tări sustenabile a turismului prin
valorificarea resurselor existente,
acordând, în acelaşi timp, atenţia
cuvenită conservării naturii şi a
patrimoniului cultural. MDRT, în cali-
tatea sa de coordonator, va dialo-
ga cu toţi responsabilii de programe
cu finanţare europeană din regi-
une pentru a optimiza implementa-
rea proiectelor aflate deja în deru-
lare, dar şi pentru a identifica noi
iniţiative relevante pentru Strate-
gia Dunării. Ne propunem, de ase-
menea, să sprijinim organizaţiile
de profil în elaborarea unor pla-
nuri, strategii şi politici de turism,
dar şi să construim un sistem unitar
şi precis de colectare şi analizare
a datelor statistice menite să spri-
jine identificarea celor mai potrivi-
te soluţii de promovare. Avem în ve-
dere şi realizarea unei baze de date,
chiar a unui portal web, poate,
care să conţină produsele turistice,
evenimentele şi serviciile turistice
disponibile în regiunea Dunării.
O astfel de bază de date va fi un
instrument pentru industria de
turism şi pentru publicul larg.
Interviu realizat
de Dan CĂRBUNARU
Regio în România
Destinaţii atractive
IULIE 2011IULIE 2011 11
Regio în România
Peisaje naturale
BUCOVINA REPREZINTĂ, INCONTES-
TABIL, UNA DINTRE CELE MAI FAS-
CINANTE ATRACŢII ALE TURISMULUI
INTERN. TĂRÂMUL IDILIC SE REMARCĂ
PRIN PEISAJELE NATURALE DE O FRUMU-
SEŢE APARTE, PRIN VALOAREA MONU-
MENTELOR CULTURALE ŞI ARHITECTU-
RALE, PRIN TRADIŢII NEALTERATE ŞI, NU
ÎN ULTIMUL RÂND, PRIN OSPITALITATEA
OAMENILOR. VATRĂ A SPIRITUALITĂŢII
ROMÂNEŞTI, BUCOVINA, ESTE UN ŢINUT
ÎNCĂRCAT DE ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢIE.
Având un asemenea potenţial, valo-
rificarea lui s-a impus ca o necesi-
tatepentrupromovareaacesteizone
ca destinaţie turistică. Primul pas
către obiectivul amplu al dezvoltării
turismului bucovinean a fost, aşa
cum era şi normal, identificarea ele-
mentelor de specificitate care pot
contura oferta turistică. Concen-
trarea de mănăstiri şi locaşuri de
cult reprezintă unul dintre marile
avantaje ale zonei, confirmat şi de
faptul că turismul cultural-religios
a avut, întotdeauna, un trend favo-
rabil dezvoltării.
Dar, dincolo de acest însemnat pa-
trimoniu cultural, Bucovina are obi-
ceiuri şi tradiţii vechi de secole,
care se păstrează nealterate, are o
gastronomie locală excepţională, o
natură care te îmbie la relaxare şi
o climă prietenoasă. Toate acestea
au fost luate în calcul atunci când,
la nivelul autorităţilor locale, s-a
definit o strategie de promovare a
turismului bucovinean.
BUCOVINA ÎŞI AŞTEAPTĂ
PELERINII
Una dintre iniţiativele concepute
pentru promovarea Bucovinei ca
destinaţie turistică este proiectul
Pelerin în Bucovina, finanţat prin
Programul Operaţional Regional,
Axa Prioritară 5, DMI 5.3 Promova-
rea potenţialului turistic şi crearea
infrastructurii necesare în scopul
creşterii atractivităţii României ca
destinaţie turistică. Cu un buget de
circa 1 milion de lei şi o durată de
implementare de 12 luni, proiectul,
aflat în derulare şi gestionat de Con-
siliul Judeţean Suceava, îşi propune
promovarea produselor specifice şi
tradiţiilor din Bucovina, cu accent
pe dezvoltarea turismului de pele-
rinaj în judeţul Suceava.
Finanţarea Regio obţinută de Consi-
liul Judeţean Suceava va fi utilizată
pentru realizarea unor materiale de
promovare – broşuri, album, spot
publicitar, website - şi distribuirea
lor către publicul ţintă, participa-
BUCOVINA DEZVOLTĂ TURISMUL DE PELERINAJ
Elena OCEANU |
www.inforegio.rowww.inforegio.ro12
Regio în România
Turiştii pelerini
rea la un târg naţional de turism,
organizarea a două mari festi-
valuri şi promovarea lor, în perioa-
da sezonului cald, respectiv Festi-
valul de folclor (cu ocazia hramului
Mănăstirii Maicii Domnului) şi Festi-
valul de muzică religioasă (Cacica).
Cele două evenimente importante
prevăzute în proiect pentru atra-
gerea pelerinilor vor fi organiza-
te în luna august, cu ocazia hramu-
lui Mănăstirii Putna şi a sărbătorii
Adormirii Maicii Domnului la Sanctu-
arul Naţional Marian din Cacica. Fes-
tivalurile vor fi un prilej de a scoate
în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile
religioase şi însemnătatea celor
două locaşuri de cult, încărcate de
istorie. Pentru o promovare la nivel
naţional a celor două sărbători,
iniţiatorul proiectului va derula o
campanie publicitară în perioada
care precede evenimentele, prin di-
fuzarea unui spot pe postul naţional
de televiziune în perioada 1-15 au-
gust 2011. Festivalurile de la Putna
şi de la Cacica vor constitui două
oportunităţi de promovare care
vor fi valorificate prin distribuirea
a 10.000 de broşuri şi 1.000 de al-
bume realizate sub titlul „Pelerin
în Bucovina”.
Pentru mai multe informaţii despre proiectul „Pelerin în Bucovina”, accesaţi
pagina web de promovare a proiectului, disponibilă la:
http://www.cjsuceava.ro/pelerinb
„PELERIN ÎN
BUCOVINA„ S-A
PREZENTAT LA
TÂRGUL DE TURISM
AL ROMÂNIEI
Oactivitate de impact prevă-
zută în proiect şi derulată deja
a fost participarea la Târgul de
Turism al României, de la Romexpo,
ediţia 2011. Având un stand pro-
priu, reprezentanţii Consiliului
Judeţean Suceava l-au amena-
jat cu fotografii şi materiale care
au prezentat proiectul „Pelerin
în Bucovina” cu accent pe pro-
movarea, în premieră, a pele-
rinajului ortodox la Mănăstirea
Putna şi a pelerinajului catolic
la Basilica Catolică din Cacica.
Pe parcursul celor patru zile de
participare la Târg, pe la standul
Consiliului Judeţean Suceava au
trecut circa 20.000 de vizitatori
care au primit informaţii şi ma-
teriale de promovare cu privire
la turismul din Bucovina.
IULIE 2011IULIE 2011 13
Atracţii inedite
Regio în România
COMPLEXUL DE CLĂDIRI ŞI FORTIFICAŢII
MEDIEVALE CURTEA DOMNEASCĂ
DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL
DÂMBOVIŢA, ESTE UNUL DINTRE CELE MAI
IMPORTANTE ANSAMBLURI DE ARHITEC-
TURĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ. ISTORIA
SA PORNEŞTE DIN TIMPUL DOMNIEI
VOIEVODULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN,
CÂND S-AU RIDICAT CONSTRUCŢIILE ÎN
CARE LOCUIAU MEMBRII FAMILIEI VOIE-
VODALE ŞI DEMNITARII CURŢII. TURNUL
DE SUPRAVEGHERE ŞI APĂRARE, CUNOS-
CUT SUB NUMELE DE TURNUL CHINDIEI,
CARE DATEAZĂ DIN ACEA PERIOADĂ,
ARE MARE VALOARE SIMBOLICĂ PENTRU
COMPLEXUL DE CONSTRUCŢII.
Ansamblulacontinuatsăsedezvolte,
prin apariţia de noi construcţii în
timpul domniei lui Vlad Ţepeş şi prin
construirea de fortificaţii în timpul
domniei voievodului Petru Cercel,
căruia i se datorează şi apariţia unui
nou palat, a Bisericii Mari a Curţii şi
a grădinilor domneşti. O altă etapă
importantă în dezvoltarea complexu-
lui arhitectural s-a derulat în tim-
pul domniei lui Matei Basarab când
a fost construită şi o baie turcească.
Ultimele intervenţii au avut loc sub în-
drumarea lui Constantin Brâncoveanu,
a cărui domnie a fost, de altfel, ul-
tima de la Târgovişte.
Cu un asemenea trecut valoros din
punct de vedere istoric şi cultural,
Complexul Curtea Domnească re-
prezintă, astăzi, un obiectiv de
importanţă majoră pentru judeţul
Dâmboviţa, dar şi pentru călătorul
care şi-ar dori o incursiune în tre-
cut.
CURTEA DOMNEASCĂ
SE FACE CUNOSCUTĂ
CU FONDURI REGIO
Transformată în complex muzeal
în ultimele patru decenii, Curtea
Domnească se bucură de o atenţie
deosebită din partea autorităţilor
judeţene care au inclus acţiunile
de reabilitare a obiectivului în
Master Planul Consiliului Judeţean
Dâmboviţa. Dar, dincolo de reabili-
tare, Curtea Domnească are nevoie
şi de o promovare pe măsură pen-
tru a se bucura de statutul său de
atracţie turistică. În acest scop,
Consiliul Judeţean Dâmboviţa a
iniţiat, în 2010, proiectul „Dezvolta-
rea şi consolidarea turismului in-
tern prin promovarea complexului
de clădiri şi fortificaţii medievale
Curtea Domnească din judeţul
Dâmboviţa”, un proiect care a
primit undă verde la sfârşitul anu-
lui trecut. Finanţarea Regio în
valoare de aproape 1 milion de lei
este destinată promovării obiecti-
vului în sine, a zonei în care aces-
ta se află, a tradiţiilor şi întregu-
lui patrimoniu cultural existent în
ISTORIE ŞI CULTURĂ LA CURTEA DOMNEASCĂ
DIN TÂRGOVIŞTE
FONDURILE PENTRU PROMOVARE SUNT ALOCATE PRIN REGIO
Cãtãlina JINGOIU |
www.inforegio.rowww.inforegio.ro14
Regio în România
Promovare pentru succes
judeţul Dâmboviţa. Activităţile inclu-
se în proiectul Regio urmăresc să
transforme Curtea Domnească într-o
destinaţie atractivă pentru turism,
să dezvolte durabil produsele turis-
tice şi să crească utilizarea inter-
netului în serviciile de promovare
turistică. În slujba acestor obiective,
timp de un an, cât se derulează
proiectul, iniţiatorul său va realiza
o campanie de promovare, la nivel
naţional, prin participarea la târ-
guri naţionale de turism şi la festi-
valuri locale, prin difuzarea de spo-
turi radio, publicarea de machete
şi anunţuri în presa scrisă şi prin
prezentări pe panouri stradale. Din
calendarul activităţilor de promo-
vare mai fac parte prezentări ale
obiectivului în materiale de promo-
vare şi informare, distribuirea de
produse promoţionale personalizate
şi realizarea unei pagini de internet
pentru prezentarea Curţii Domneşti.
PROMOVARE
LA FESTIVALUL
„CUNUNA PETROLULUI”
O primă activitate de promovare
s-a desfăşurat deja în perioada
Festivalului - Concurs de Muzică
Naţională şi Populară „Cununa
Petrolului”, ediţia a III-a, găzduit
de oraşul Moreni în zilele de 17 şi 18
iunie 2011. Cu această ocazie, s-au
distribuit materiale de promovare
tuturor celor prezenţi, precum şi
unor persoane aflate în tranzit prin
oraşul Moreni. Festivalul „Cununa
Petrolului”, din municipiul Moreni,
a fost o bună oportunitate de pro-
movare, având în vedere că se
încadrează în primele zece proiecte
culturale din ţară şi a beneficiat de
o mediatizare intensă.
PROMOVARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
ŞI A ECONOMIEI LOCALE
În ceea ce priveşte impactul preconizat
după implementarea proiectului, iniţiatorii
estimează ca, după o asemenea campanie de
promovare, complexul Curtea Domnească să
devină mult mai cunoscut pe piaţa naţională a
turismului, iar publicul larg să aibă o imagine
pozitivă în legătură cu patrimoniul reprezentat
de acest complex de clădiri şi fortificaţii medi-
evale. Nu în ultimul rând, proiectul contribuie
la menţinerea locurilor de muncă existente şi la
crearea de noi locuri de muncă, odată ce va
creşte numărul de turişti.
Complexul
Curtea
Domneascã
va avea
pagină proprie pe
internet
IULIE 2011IULIE 2011 15
Regio în România
ŢARA FĂGĂRAŞULUI ESTE UNA
DINTRE CELE MAI PITOREŞTI
ZONE PE CARE ROMÂNIA LE POATE
TRANSFORMA ÎN PUNCTE MAJORE DE
ATRACŢIE TURISTICĂ. SITUATĂ ÎNTRE
OLT ŞI MUNŢII FĂGĂRAŞ, DE UNDE
ŞI DENUMIREA ALTERNATIVĂ DE ŢARA
OLTULUI, REGIUNEA ETNO-GEOGRAFICĂ
SE MÂNDREŞTE CU VÂRFURI CE MĂSOARĂ
PESTE 2.500 DE METRI, DAR ŞI CU
ZONE COLINARE CARE FAC TRECEREA
CĂTRE ALBIILE AFLUENŢILOR OLTULUI,
CU NUMEROASE VĂI CE POARTĂ NUMELE
VECHILOR AŞEZĂRI PERECHE SITUATE, ÎN
TRECUT, DE O PARTE ŞI DE ALTA A APELOR.
Leagăn al tradiţiilor şi culturii vechi
româneşti, păstrătoare a unor
importante mărturii ale istoriei,
începând cu perioada dacică şi
continuând cu ocupaţia romană,
Ţara Făgăraşului dispune de un
potenţial care, pe moment, este
prea puţin exploatat şi valorificat
în scopuri turistice. Un prim pas
lăudabil, făcut în această direcţie,
aparţine Centrului Regional pentru
Dezvoltare Durabilă şi Promovare a
Turismului în Ţara Făgăraşului.
PARTENERIAT
PENTRU PROMOVAREA
ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI
Constituită în 2009, conform legii
nr. 215/2001 privind înfiinţarea
Asociaţiilor de Dezvoltare Interco-
munitară, structura reuneşte 18
unităţi administrativ-teritoriale.
Cele 18 primării din judeţele Sibiu
şi Braşov, dintre care una singură de
oraş-ceadinVictoria-şi-audatmâna
pentru a crea o strategie comună
privind dezvoltarea comunităţilor
pe care le reprezintă.
În acest scop, fiecare dintre cele 18
primării şi-a identificat potenţialul
şi obiectivele specifice care ar urma
să fie promovate. Primul pas a fost
deja făcut prin lansarea unui proiect
care, de câteva luni, este deja în
implementare, şi care urmăreşte
crearea unui concept unic de pro-
movare pentru Ţara Făgăraşului.
Investiţia Regio, cu o valoare de
aproape 1 milion de lei, ar urma
să promoveze potenţialul turistic
din zona Munţilor Făgăraş pornind
de la necesitatea îmbunătăţirii
imaginii acestei regiuni, crescând
astfel atractivitatea sa pentru
turism şi afaceri. În planul efectelor
concrete, obiectivul proiectului
urmăreşte creşterea numărului de
turişti în zonă cu până la 16%, până
în anul 2015.
DESTINAŢII MAI ACCESIBILE
PENTRU TURIŞTI
Activităţile de promovare a Ţării
Făgăraşului, incluse în proiectul
Regio, ar urma să se concretizeze
prin realizarea unor hărţi şi pliante
care vor prezenta principalele
atracţii turistice ale zonei,
tradiţiile şi specificul lor, traseele
turistice disponibile, evenimentele
şi gastronomia locului. Astfel de
prezentări vor fi disponibile şi pe
pagina de internet proprie a regiunii
Ţării Făgăraşului care urmează
CONCEPT UNIC DE PROMOVARE
PENTRU ŢARA FĂGĂRAŞULUI
Cãtãlina JINGOIU |
18primării şi-au dat
mâna pentru
promovarea Ţării
Făgăraşului
Potenţial valoros
www.inforegio.rowww.inforegio.ro16
Regio în România
Publicitate online
să fie creată. O altă componentă
importantă a proiectului este
realizarea unui ghid turistic audio
care va putea fi descărcat de pe
site-ul nou construit, inclusiv pe
telefonul mobil. Ghidul audio va
conţine prezentări referitoare la
traseele turistice şi sărbătorile
tradiţionale, portul popular, obiec-
tivele de vizitat etc.
PROIECT CU ACCENT
PE PROMOVAREA ONLINE
Promovarea Ţării Făgăraşului,
în cadrul proiectului prezentat,
va pune un accent deosebit pe
posibilităţile oferite de mediul on-
line. În acest scop va fi creat un por-
tal web care se vrea a fi funcţional
începând cu prima parte a anului
2012. Portalul urmează să fie or-
ganizat pe trei secţiuni. Prima din-
tre ele va conţine informaţii referi-
toare la obiectivele turistice, tra-
seele, cultura, obiceiurile şi istoria
locului. Cea de-a doua secţiune este
cea rezervată unor filme de pre-
zentare a obiceiurilor şi tradiţiilor
locului, aşa cum ar fi Nunta de la
Drăguş sau obiceiurile gospodarilor
din preajma Crăciunului. O a treia
secţiune, care are o importantă
componentă utilă, va conţine un
ghid audio care îi va purta pe turişti
la cele mai atractive obiective din
Ţara Făgăraşului. Ghidul audio va
putea fi descărcat direct de pe por-
tal şi va fi folosit cu ajutorul tele-
fonului mobil, al unui Ipod sau a unui
mp3 player. De asemenea, vizitato-
rii portalului vor avea la dispoziţie
informaţii, actualizate periodic,
referitoare la starea vremii, grosi-
mea stratului de zăpadă în sezonul
rece, avertizări meteo, restricţii pe
trasee sau evenimente care au loc
în perioada imediat următoare.
Portalul va avea şi o secţiune de
comunicare. Vizitatorii vor putea
adresa, mesaje şi întrebări, astfel
urmând să fie evaluat şi impactul
proiectului.
Promovarea adresei de portal va
fi realizată prin intermediul tutu-
ror materialelor care se vor edita
în cadrul proiectului, prin postarea
unor link-uri pe site-urile primării-
lor din Ţara Făgăraşului şi ale unor
ONG-uri.
„Acest proiect este oportun şi
necesar să se realizeze pentru
că zona noastră dispune de un
potenţial extraordinar, atât
din punct de vedere turistic,
cât şi natural, cultural şi
tradiţional. Ţara Făgăraşului
este o zonă cu importante
tradiţii româneşti. Necesitatea
constituirii asociaţiei care
derulează acest proiect
a rezultat şi din dorinţa
noastră de a dezvolta şi alte
proiecte de amploare, pe
viitor, pentru infrastructura
din Ţara Făgăraşului.
Rezultatele unor astfel de
investiţii ne vor folosi pentru
dezvoltarea turismului şi
pentru dezvoltarea economică
a zonei”, ne-a declarat
primarul comunei Drăguş,
Gheorghe Sucaciu, preşedinte
al Centrului Regional pentru
Dezvoltare Durabilă şi
Promovare a Turismului în
Ţara Făgăraşului.
IULIE 2011IULIE 2011 17
HOTELIERII DE PE LITORALUL
ROMÂNESC DUC O LUPTĂ PERPE-
TUĂ ÎN ULTIMII ANI PENTRU A-ŞI EXTINDE
PLAJA DE CLIENŢI ŞI PENTRU A DEVENI
DIN CE ÎN CE MAI COMPETITIVI ATÂT
ÎN PLAN INTERN, CÂT, MAI ALES, PE
PIEŢELE EXTERNE, UNDE CONCURENŢA
ESTE FOARTE STRÂNSĂ.
Dar, ca în oricare altă afacere,
cheia o reprezintă investiţiile, iar
operatorii din turismul românesc
încep să înţeleagă că pot cuceri
piaţa doar dacă îşi vor asigura
condiţiile unei dezvoltări solide
printr-un aport important de
capital. Însă, acest capital nu
înseamnă obligatoriu angajamente
financiare împovărătoare pentru un
operator în turism, ci, mai degrabă
un plan finanţabil. Oportunitatea
unei investiţii serioase pentru viitor
o pot constitui fondurile europene,
aşa cum vom vedea în cazul proiec-
tului pe care vi-l prezentăm în
continuare.
SERVICII DIVERSIFICATE
CU O INVESTIŢIE DE
16,7 MILIOANE DE LEI
Societatea comercială Sulina Estival
2002, proprietara a patru facilităţi
de cazare din staţiunea Neptun,
a început în 2002 o investiţie
importantă care, la final, îi va
oferi posibilitatea să îşi diversifice
serviciiledeturism,săîşiconsolideze
poziţia pe piaţă şi să atragă un
număr mai mare de turişti. Planul
de dezvoltare al companiei este
susţinut cu o investiţie în valoare
de 16,7 milioane de lei, din care
9,2 milioane de lei reprezintă con-
tribuţia Uniunii Europene, alocare
financiară în cadrul Axei Prioritare 5
- Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului a Programului Operaţional
Regional.
MODERNIZARE ÎN DOUĂ ETAPE
Planul investiţional a fost conceput
în două etape. Iniţial, în octombrie
2009 au fost demarate lucrările de
extindere, care au vizat două dintre
facilităţile de cazare - „2 D Sulina”
şi „2 D Dobrogea” - reunite, după
modernizare, într-o singură unitate
hotelieră, sub numele „2 D Hotel
Resort & SPA”. Pe o suprafaţă de
circa 3.600 mp, au fost construite:
o recepţie comună pentru cele două
unităţi de cazare, un restaurant şi
o bucătărie, o sală de conferinţe
şi un centru SPA. În plus, lucrările,
finalizate înainte de debutul
sezonului estival 2011, au inclus
modernizarea piscinei acoperite,
deja existentă, şi amenajarea
unui corp de lifturi. Restaurantul,
construit de la zero, are o capacitate
de 350 de locuri şi asigură mesele
în sistem bufet suedez şi meniu à la
carte, dar creează şi perspectivele
pentru introducerea, pe viitor, a
unui sistem all-inclusive. Centrul
SPA, considerat a fi piesa de
rezistenţă a investiţiei, i-a permis
operatorului Sulina Estival 2009 să
îşi diversifice serviciile şi să includă
în oferta sa pachete wellness,
alcătuite din masaje de întreţinere
şi de relaxare, saună, salină, sală
de fitness. Oferta centrului SPA
include şi servicii medicale de tipul
electroterapiei, împachetărilor cu
nămol şi masajelor terapeutice.
În cea de-a doua etapă a investiţiei,
programată să înceapă în octombrie
2011 şi să se finalizeze în martie
2012, o altă unitate de cazare,
hotelul „2 D Delta” va intra în
reparaţii capitale. Pentru acest
obiectiv sunt prevăzute lucrări de
INVESTIŢII REGIO PE PIAŢA TURISMULUI
LA NEPTUN, CONSTANŢA
Cãtãlina JINGOIU |
Regio în România
Turism pe Litoral
www.inforegio.rowww.inforegio.ro18
Efecte palpabile
construcţii, schimbarea instalaţiilor
electrice, a celor sanitare şi de
ventilaţie, amenajarea unui sistem
de încălzire şi amenajări exterioare.
La final, investiţia va permite
trecerea la nivelul imediat următor
de clasificare - 3 stele.
EFECTE PALPABILE DUPĂ
PRIMA ETAPĂ
Efectele primei etape a investiţiei
se fac deja simţite, începând cu
sezonul estival actual, în care
gradul de contractare este de 100%.
Printre clienţii care au ales cele două
facilităţi renovate se află numeroşi
turişti străini, veniţi în principal, din
Germania şi Franţa.
În plan social, dezvoltarea celor
două unităţi de cazare a însemnat
creşterea numărului de locuri de
muncă oferite de operatorul „Sulina
Estival 2002”. Numărul angajaţilor
a crescut de la 68, în sezonul estival
2010, la 100, după implementarea
primei etape a proiectului. Noii
angajaţi au fost repartizaţi la
bucătărie şi restaurant, dar şi la
centrul SPA.
ÎN PERIOADA 22-24 IUNIE, LA
2 D HOTEL RESORT & SPA, ÎN
NEPTUN, A AVUT LOC A DOUA EDIŢIE
A FORUMULUI COMUNICATORILOR
REGIO. HOTELUL A DEMONSTRAT,
CU ACEASTĂ OCAZIE, PRIN CALITATEA
SERVICIILOR DE CAZARE OFERITE,
CĂ POATE FACE FAŢĂ CU SUCCES
EVENIMENTELOR DE AMPLOARE ŞI,
DECI, UNUI NUMĂR MARE DE TURIŞTI.
La Forum au participat peste 100
de persoane, reprezentanţi ai AM
POR, responsabili de comunicare
ai Organismelor Intermediare
pentru POR, membri ai Reţelei de
Comunicatori Regio care aparţin
altor instituţii ce îndeplinesc func-
ţii de informare şi promovare a
POR şi reprezentanţi mass–media.
Forumul Comunicatorilor Regio a
avut ca scop consolidarea reţelei
de comunicatori, realizarea
schimbului de experienţă între
membrii reţelei, identificarea unor
metode de dezvoltare, precum şi
informarea cu privire la stadiul de
implementare a programului.
Pe lângă componenta de infor-
mare, Forumul Comunicatorilor
Regio şi-a îndeplinit şi obiectivul
de formare a comunicatorilor
din reţea, aceştia participând la
ateliere de lucru organizate în
scopul perfecţionării în domeniul
comunicării şi utilizării eficiente
a tehnicilor de comunicare cu
jurnaliştii de presă scrisă şi radio,
darşiprinutilizareainstrumentelor
de comunicare online şi prin
dezvoltarea creativităţii video în
publicitatea TV şi online.
COMUNICATORII REGIO S-AU ÎNTÂLNIT LA NEPTUN
„După încheierea primei
etape a proiectului, au fost
atinşi o parte din factorii
determinanţi pentru
prelungirea duratei de
funcţionare a hotelului, în
sezon, şi anume, asigurarea
serviciilor de masă şi a
serviciilor de divertisment.
După ce vom finaliza şi
modernizarea Hotelului
Delta vom putea asigura şi
confortul termic pentru ca
sezonalitatea să poată fi
extinsă la şapte luni.”
HRISTIAN ŞAPERA, DIRECTOR
GENERAL S.C. SULINA ESTIVAL 2002
Regio în România
IULIE 2011IULIE 2011 19
SITUAT ÎN VECINĂTATEA BRAŢULUI
SFÂNTU GHEORGHE DIN DELTA
DUNĂRII, O ZONĂ CU UN POTENŢIAL
TURISTIC MAJOR, COMPLEXUL TURISTIC
PELICAN-MURIGHIOL ESTE UNA DINTRE
CELE MAI IMPORTANTE STRUCTURI DE
CAZARE DIN REGIUNEA DE SUD-EST
A ŢĂRII. AVANTAJELE SALE DECURG
DIN POZIŢIONAREA COMPLEXULUI ÎN
CADRUL DELTAIC, RECUNOSCUT PENTRU
UNICITATEA AMBIENTULUI NATURAL,
PRECUM ŞI DIN POTENŢIALUL DE CAZARE
IMPRESIONANT DE CARE DISPUNE (300
DE LOCURI).
Potenţialul turistic al Complexului
rezultă şi din faptul că este amplasat
într-un nod turistic important, punct
de acces către cele mai pitoreşti
zone ale Deltei, aşa cum sunt braţul
Sfântu Gheorghe, lacurile Uzlina
şi Razim. Accesul se poate face cu
maşina, iar, în apropiere, urmează
să fie construit un port turistic.
PROPRIETAR NOU,
PLANURI AMBIŢIOASE
În anul 2007, Complexul turistic
Pelican a trecut din patrimoniul sta-
tului în proprietatea SC Le Franc SRL
Tulcea, o societate cu o tradiţie de
15 ani în domeniul hotelier. Imediat
după preluare, noul proprietar a
pus la punct un plan de reabilitare-
modernizareaobiectivului şidetrans-
formare a sa într-o staţiune turis-
tică. Formula de dezvoltare a bazei
de cazare şi agrement a fost, pentru
proprietar, accesarea fondurilor
structurale. Astfel, printr-un proiect
Regio, finanţat în cadrul Axei Priori-
tare 5 - Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, SC Le Franc
SRL Tulcea a demarat, în urmă cu
doi ani, o investiţie în valoare
totală de 16,7 milioane de lei, din
care jumătate reprezintă asistenţă
financiară nerambursabilă. Practic,
în decursul a 28 de luni, cât se va
derula proiectul, spaţiile de cazare
vor fi complet transformate, urmând
ca, la final, să li se acorde şi o altă
clasificare. De asemenea, zonele de
agrement vor fi extinse şi reabilitate,
la fel spaţiile pentru servirea mesei
şi terasa restaurantului.
SERVICII DIVERSIFICATE
PENTRU TURIŞTI
Investiţia va face posibil ca viitoarea
staţiune turistică să ofere pentru
circa 300 de turişti, simultan,
STRUCTURILE DE CAZARE DIN DELTA DUNĂRII
SE MODERNIZEAZĂ CU FONDURI REGIO
Cãtãlina JINGOIU |
Regio în România
În inima Deltei
www.inforegio.rowww.inforegio.ro20
Natură şi confort
Regio în România
servicii diversificate care includ
cazare la standarde de cinci stele,
alimentaţie pe durata sejurului,
acces la piscine (interioară sau
exterioară), sală şi terenuri de sport,
servicii de agrement, de întreţinere
şi distracţie (bowling, biliard,
hipism, plimbări cu hidrobicicleta şi
schi jetul), organizarea de seminarii
şi conferinţe.
Structura de cazare a Complexului
Pelican este formată dintr-un hotel
cu două corpuri, dintre care unul
va fi modernizat, iar celălalt va
beneficia şi de lucrări de extindere,
precum şi 16 căsuţe care, în urma
investiţiei, se vor transforma în vile
cu dormitor, cameră de zi, baie şi
terasă. Complexul va avea inclusiv
spaţii de cazare cu băi adaptate
pentru persoanele cu dizabilităţi.
În ceea ce priveşte dotările
conexe spaţiului de cazare, ar fi
de menţionat că piscina exterioară
va fi una de dimensiuni olimpice
(peste 900 de mp), prevăzută cu
o instalaţie modernă de tratare a
apei. Turiştii vor avea la dispoziţie
şi săli de distracţie cu echipamente
de bowling, biliard, tenis de masă
şi cazinou şi va fi amenajat un
observator de păsări care va oferi
o vedere panoramică asupra Deltei
Dunării, de la o înălţime de 20 de
metri.
OPŢIUNI
DE TIMP LIBER
Turiştii vor putea să se odihnească
într-un complex cu o arhitectură
încadrată perfect în cadrul natural,
să se plimbe cu hidrobicicleta
pe Lacul Murighiol sau cu barca
pe canalele Dunării, să practice
pescuitul sau să viziteze cetatea
romană de la Halmyris, să se bucure
de deliciile gastronomiei locale şi de
vinurile din podgoriile autohtone.
38 DE NOI LOCURI
DE MUNCĂ
Proiectul contribuie la atinge-
rea obiectivului general al
Regio, prin faptul că susţine dez-
voltarea economică şi socială
durabilă a comunei Murighiol, lo-
calitate al cărei potenţial de dez-
voltare este furnizat, în primul
rând, de turism. Incontestabil,
Complexul Turistic Pelican –
Murighiol va deveni un element
de dezvoltare economică atât la
nivel local, cât şi regional, prin
crearea a 38 de noi locuri de
muncă, disponibile, în principal,
populaţiei locale, prin stimula-
rea industriilor şi serviciilor adi-
acente din zonă, prin atragerea
de turişti ca umare a marketing-
ului susţinut de beneficiar pentru
promovarea Deltei Dunării.
16căsuţe, transformate
în vile cu dormitor,
cameră de zi, baie
şi terasă
IULIE 2011IULIE 2011 21
Bază pentru industrie
Bani europeni în Uniunea Europeană
PROIECTUL CENTRUL NAŢIONAL
FLORI SĂLBATICE - SEMINŢE
PENTRU CREŞTERE ECONOMICĂ AJUTĂ
LA PROMOVAREA CREĂRII UNUI NOU
PEISAJ CU FLORI SĂLBATICE ÎN MAREA
BRITANIE. CENTRUL CONSTĂ ÎN
CONSTRUIREA UNEI SURSE DE ATRACŢIE
PENTRU VIZITATORI LA NIVEL NAŢIONAL
ŞI A UNEI BAZE PENTRU INDUSTRIA
DE SEMINŢE DE FLORI SĂLBATICE DIN
MERSEYSIDE-LIVERPOOL. PROIECTUL
INCLUDE, DE ASEMENEA, RECUPERAREA
A 14 HECTARE DE TEREN DIN PARCUL
COURT HEY ŞI AMENAJAREA A 30 DE
HECTARE CU FLORI SĂLBATICE PENTRU
PRODUCŢIA DE SEMINŢE, DE-A LUNGUL
UNOR ACOSTAMENTE ŞI TERENURI
AGRICOLE.
O PERIFERIE ÎNFLORITOARE
Proiectul şi-a propus să reacţioneze
în faţa unui declin rapid al bogăţiei
speciilor şi al diversităţii în Regatul
Unit, abordând, în acelaşi timp,
problema efectelor schimbărilor
climatice asupra mediului rural şi
a mediului înconjurător, precum şi
subiectul ocupării forţei de muncă
în zonele urbane defavorizate.
Acest proiect reuneşte unii dintre
cei mai importanţi jucători de
conservare creativă din primele
Centre Naţionale de Flori Sălbatice
din Europa.
Proiectul se derulează în cartierul
din Knowsley, la periferia oraşului
Liverpool, care are unele dintre
cele mai mari rate de scădere
imobiliară urbană în Europa, o
moştenire a declinului industriei de
manufactură.
NOI PEISAJE CU FLORI
SĂLBATICE
Scopul proiectului este acela de a
promova crearea de noi peisaje cu
flori sălbatice în Marea Britanie.
Pentru a realiza acest lucru, se
urmăreşte atingerea unor obiective
specifice, printre care:
- Transformarea parcului Court
Hey Park în atracţie turistică şi
centru activ pentru industria de
seminţe de flori sălbatice;
- Refacerea capacităţii de
producţie a suprafeţelor de teren
rămase în paragină, crearea de
locuri de muncă şi sprijinirea
agricultorilordinzonadeperiferie
urbană;
- Dezvoltarea unei noi nişe de
piaţă în domeniul obţinerii şi
selecţionării seminţelor de
flori sălbatice, prin conservare
creativă şi grădinăritul florilor
sălbatice, precum şi prin turism;
- Producerea unor cantităţi mari
de seminţe de flori sălbatice
pentru piaţa de desfacere la nivel
naţional;
- Îmbunătăţirea aspectului vizual
al terenurilor şi oferirea unui
habitat propice florilor sălbatice;
- Crearea unor afaceri durabile,
care să promoveze o etică de
mediu şi o bună administrare a
peisajului;
Aducerea la un loc a reprezen-
tanţilor naţionali ai organizaţiilor
de conservare pentru a forma un
Consiliu de Administraţie, care să
abordeze provocările legate de
conservarea geografică în faţa
schimbărilor climatice şi problemele
legate de provenienţă genetică.
CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE DIN LIVERPOOL,
UN MODEL DE PROTEJARE A BIODIVERSITĂŢII
Dan CÃRBUNARU |
www.inforegio.ro22
Atracţie turistică
PREMIU DE EXCELENŢĂ
PENTRU BIOSFERĂ URBANĂ
Proiectul a dus la refacerea întregii
zone, iar Centrul are acum o cafe-
nea, un magazin, facilităţi pentru
conferinţe, birouri, facilităţi de
prelucrare a seminţelor, tuneluri de
uscare şi spaţiu expoziţional.
Parcul Court Hey a fost transformat
într-un parc câştigător al Medaliei de
aur pentru Schema de turism verde,
în 2009, şi acum este o atracţie
turistică majoră în partea de nord-
vest a Marii Britanii. Însămânţările
de flori sălbatice au câştigat, de
asemenea, premiul UNESCO Omul şi
Biosfera şi Premiul de excelenţă al
Forumulului Biosfera Urbană.
Totodată, proiectul a reuşit să
repună în procesul de producţie, 30
de hectare de teren abandonate,
producând seminţe din peste 100
de specii de flori sălbatice pentru
comercializare, prin cataloage de
comandă prin poştă şi puncte de
vânzare cu amănuntul.
Însămânţările de flori sălbatice
sunt, la rândul lor, activ promovate
în spaţiile publice din întreaga
regiune Merseyside, şi, în special, în
Knowsley, care a devenit cunoscut
sub numele de Târgul de Flori
Sălbatice.Proiectulafostcatalizator
pentru stabilirea Expoziţiei Verzi şi
a Show-ului cu Flori Knowsley în
cadrul Centrului, atrăgând peste
20.000 de persoane anual.
PESTE 6 MILIOANE DE
EURO PENTRU FINANŢAREA
CENTRULUI
Pe de altă parte, proiectul a creat la
Centru 10 locuri de muncă full-time
şi 6 posturi part-time. Finanţarea
Centrului este suplimentată prin
închirieri de terenuri şi sub-con-
tractări în zona sectorului agricol
Merseyside.
Centrul Naţional de Flori Sălbatice
şi Seminţe pentru Creştere a creat o
bancă de seminţe şi un centru activ
pentru expoziţii de flori sălbatice,
artă. Proiectul a contribuit la
schimbarea percepţiilor interne
şi externe ale zonei, promovarea
cetăţenească, promovarea mândriei
locale şi a regenerat încrederea în
sine, într-o zonă de privare socială
ridicată.
Costul total al lucrărilor a fost de
6.360.000 euro, din care contribuţia
Uniunii Europene a fost de 1.127.160
euro, restul de bani provenind din
parteneriatul între autorităţile
locale din Mersey, Agenţia de
Dezvoltare Nord-Vest din Marea
Britanie, Consiliul Knowsley, Marele
Fond al Loteriei Naţionale, Prietenii
Parcului Court Hey, Green Machine
(companie specializată în tehnologii
de protecţie a mediului) şi Ducatul
de Lancaster.
Bani europeni în Uniunea Europeană
23
Istorie şi cultură
Bani europeni în Uniunea Europeană
IULIE 2011IULIE 2011
Dan CÃRBUNARU |
ÎN TOAMNA ANULUI 9, D.H.,
TRIBURILE GERMANICE ZDROBEAU
TREI LEGIUNI ROMANE, ÎN CEEA CE
AVEA SĂ RĂMÂNĂ ÎN ISTORIE CA
BĂTĂLIA LUI VARUS. GUVERNATORUL
TRIMIS DE AUGUSTUS A PIERIT ALĂTURI
DE CEI MAI MULŢI DINTRE LEGIONARII
ROMANI, ÎN SÂNGEROASA BĂTĂLIE
DIN PĂDUREATEUTOBURG, CARE I-A
DETERMINAT PE ROMANI SĂ ABANDONEZE
PLANURILE DE EXTINDERE ÎN GERMANIA
ŞI SĂ SE RETRAGĂ DINCOLO DE RIN.
DOUĂ MII DE ANI MAI TÂRZIU, PRIN
FINANŢARE EUROPEANĂ, GERMANII AU
CONSTRUIT UN IMPRESIONANT SPAŢIU DE
EXPOZIŢII ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE.
PESTE 150 DE MII DE
VIZITATORI ÎN MAI PUŢIN
DE DOI ANI
Ridicat în perioada iulie 2007 -
martie 2009, Centrul este situat
la intrarea în Muzeul şi parcul
Kalkriese, adăugându-se la atracţiile
culturale ale regiunii, pentru turiştii
locali şi străini. Complexul acoperă
o suprafaţă de 860 mp şi a fost
proiectat pentru a găzdui expoziţii
şi evenimente de mare anvergură.
Centrul de vizitare a fost ridicat
chiar pe sit-ul arheologic al Bătăliei
lui Varus şi s-a bucurat deja de
vizita a circa 150.000 de persoane.
Arhitectura cubică impresionantă a
clădirii a impresionat numărul mare
de turişti. De asemenea, aceştia au
beneficiat de multe expoziţii, care
i-au ajutat să cunoască mai bine
elemente de arheologie şi, mai ales,
modul de viaţă a vechilor triburi
germanice.
Centrul de vizitatori, Muzeul şi
Parcul Kalkriese, cercetarea arheo-
logică şi sit-ul bătăliei istorice oferă
împreună o atracţie unică, în care
fascinanta istorie a Germaniei şi a
Europei prind viaţă.
Uniunea Europeană a contribuit cu
1,5 milioane de euro la realizarea
acestui proiect, prin FEDR.
O INCURSIUNE ÎN LUMEA
TRIBURILOR GERMANICE
O prezentare specială, Conflict, a
făcut parte din mai multe expoziţii
arheologice şi a ilustrat Bătălia lui
Varus. Aceasta a introdus vizitatorii
în lumea triburilor germanice din
primele secole ale erei noastre.
Gama largă de expoziţii planificate
pentru viitor este deja pregătită să
atragă noi vizitatori.
Arhitecţii elveţieni Gigon şi Guyer,
deja cu un palmares dovedit prin
design-urile create pentru muzeu,
s-au îngrijit de proiectare, împreună
cu biroul de planificare Rohling
Osnabrück PBR. Antreprenorul
general al lucrărilor a fost compania
Hermanns, din Kassel.
În total, un uimitor spaţiu de 10.000
mc a fost închis cu beton armat.
CENTRUL DE VIZITARE A SIT-ULUI BĂTĂLIEI LUI VARUS,
O FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA TRIBURILOR GERMANICE
www.inforegio.rowww.inforegio.ro24
Prezentări originale
Bani europeni în Uniunea Europeană
Unul dintre momentele cele
mai impresionante din timpul
construcţiei a fost instalarea pla-
fonului,atuncicândaufostadăugate
40 de segmente de plafon, cel mai
mare cu o lungime de 18 m, o lăţime
de aproximativ 1 m şi cu o greutate
de aproximativ 13 tone.
O macara de 150 de tone a ridicat
bucăţile de beton şi oţel, piesă cu
piesă, puţin peste copaci, pentru a
le poziţiona, ceea ce a reprezentat
pentru vizitatori o privelişte care
tăia respiraţia.
O BĂTĂLIE CARE A MARCAT
EXTINDEREA IMPERIULUI
ROMAN
Bătălia de la Teutoburger Wald a fost
denumită de istoricii romani „clades
Variana” (învingerea lui Varus)
Rezultatul ei a fost înfrângerea
zdrobitoare a trei legiuni romane
împreunăcutrupeleanexe,careerau
sub conducerea senatorului roman
Publius Quinctilius Varus. Alianţa
triburilor germane a fost condusă
de Arminius (sau Hermann), un
prinţ al tribului germanic Cherusk.
În timpul conflictului militar a fost
nimicită o optime din efectivul total
al legiunilor romane. La aflarea
veştii privind înfrângerea, Augustus
le-a scos din lista legiunilor romane
pe cele trei distruse de triburile
germane.
Expoziţa “2.000 de ani de la bătălia
lui Varus” a fost finalizată în 2009, în
colaborare cu arhitecţi şi designeri
de grafică din Köln. Labirintul iniţial
a fost demontat şi înlocuit cu un
traseu mult mai bine organizat.
Turul expoziţiei este împărţit în şase
zone. La intrare, vizitatorul este
întâmpinat de prezentări secvenţi-
ale ale vieţii cotidiene a romanilor
şi germanilor, precum şi ale politicii
administrative duse de romani în
Germania. Tehnologia modernă
îi aduce faţă în faţă pe Varus şi
Arminius, pentru a discuta; actorii
Thomas Thieme şi Max Engelke
joacă rolul celor două figuri istorice
şi prezintă trei variante diferite
de posibile conversaţii. În centrul
expoziţiei, vizitatorii pot urmări
simularea unui atac-ambuscadă al
războinicilor germani.
Descoperirile arheologice oferă
perspective detaliate privind tru-
pele romane, echipamentele şi
organizarea lor militară.
Desigur, tehnologia modernă joacă
un rol important în cercetare. Prin
mijloacele de investigare ştiinţifică,
un lucru este cert: cercetarea
bătăliei este la fel de interesantă
ca un thriller!
„Fără noul centru de vizitatori, nu am fi fost în măsură niciodată să
îndeplinim cerinţele tehnice de curatori pentru aceste demonstraţii
extraordinare, care ne-au adus un premiu important pentru expoziţii de
bătălii şi prezentarea unor preţioase descoperiri arheologice. Întreaga
regiune şi ţară pot profita de noua şi înalta clasă a facilităţilor culturale”
- Dr. Joseph Rottmann, Director, Muzeul şi Parcul Kalkriese.
VIZIUNE INEDITĂ ASUPRA ISTORIEI
Noua expoziţie permanentă se adresează în mod explicit copiilor şi
tinerilor. Modele descriptive, efecte surprinzătoare, new media şi
ilustraţii detaliate, oferă celor interesaţi o viziune inedită asupra
istoriei. Cărţile ştiinţifice oferă suficient material pentru lectură şi
descoperiri. În timp ce vizitatorii ascultă interpretări ale textelor
antice, privirile lor se pot plimba neîngrădit prin expoziţie.
6
zoneexpoziţionale pentru
un tur istoric
complet
IULIE 2011IULIE 2011 25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
Website: www.mdrt.ro
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI
OPERAŢIONAL REGIONAL
BĂILE TUŞNAD, JUDEŢUL HARGHITA, ROMÂNIA, 31 IULIE
Ziua Lacului Sfânta Ana organizată de Asociaţia Ecu-Hangu
Este un eveniment care abordează trecutul, istoria locului, legendele legate de apariţia Lacului SfântaAna şi tradiţiile locului. Vor
fi aduse în prim plan personaje şi personalităţi din vremuri străvechi, tradiţia locală, gastronomia specifică zonei, meşteşugurile
şi portul popular. Activităţile incluse în programul evenimentului se vor desfăşura pe apa lacului şi în împrejurimile acestuia.
GEOAGIU, JUDEŢUL HUNEDOARA, ROMÂNIA, 12-14 AUGUST
Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni
Organizat de Primăria oraşului Geoagiu, festivalul are loc, ca în fiecare an, la sfârşitul de săptămână din preajma sărbătorii
religioase Sfânta Maria şi se desfăşoară în parcarea din centrul staţiunii Geoagiu Băi. Pe lângă concursul interpreţilor de muzică
populară selectaţi din ţară şi din străinătate, festivalul are şi o secţiune de recitaluri.
CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, ROMÂNIA, 1-4 SEPTEMBRIE
Festivalul de umor “Tudor Muşatescu”
Un eveniment cultural dedicat marelui poet, prozator, dramaturg şi umorist român Tudor Muşatescu. Festivalul va cuprinde
secţiuni de interpretare şi creaţie umoristică, spectacole de teatru de comedie, reprezentaţii ale unor grupuri de satiră şi
umor. Evenimentul se adresează atât locuitorilor, cât şi turiştilor.
VARŞOVIA, POLONIA, 20 IULIE
Relansarea TEN-T: către o politică durabilă a UE în domeniul transporturilor
Conferinţa, organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul polonez al Infrastructurii, îşi propune să reunească
toţi actorii din UE şi Polonia interesaţi de problemele referitoare la mobilitatea trans-europeană, durabilitatea şi eficienţa
transporturilor, noile obiective în domeniu, rolul noilor tehnologii şi modul cum pot fi acestea puse în aplicare. În cadrul
reuniunii se va evalua dacă prevederile din Carta albă a transporturilor sunt suficiente pentru o aplicare rapidă şi cu succes
a politicii TEN-T.
FRANKFURT, GERMANIA, 4 AUGUST
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene
La această reuniune, guvernatorii Băncii Centrale Europene urmează să adopte decizii de politică monetară pentru zona
euro. Aceste decizii vor fi date publicităţii, la scurt timp după reuniune, de preşedintele Băncii Centrale, în cadrul unei
întâlniri cu presa. Reuniunile Consiliului sunt şi un prilej de a evalua orientarea politicii monetare în zona euro.
www.inforegio.rowww.inforegio.ro26
Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
â
Zâmbet organizaţional
IULIE 2011IULIE 2011 27
Să mai şi zâmbim!
Lumea calculatorului
A - plin de taste
C - WWW
3 - Când se plictiseşte, se declanşează
10 - un CMS celebru
E - companie celebră pentru sisteme
de operare
14 - Rudă cu Linux
I - WORD+EXCEL+ACCESS+…
5 - Cel mai cunoscut editor de imagine
K - Un sistem de operare
M - Cea mai celebră enciclopedie online
12 - Companie celebră la noi, mai ales pentru
clientul de mesagerie instant (IM)
N - Şoarecele de la calculator
A B C D E F G H I J K L M N
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
SOLUŢIA CAREULUI
NUMERE
ÎNCRUCIŞATE DIN
NUMĂRUL 5 AL
REVISTEI REGIO:
5 6 7 8
1
2
3
4
9
8
7
6
4
5
1
2
0
3
1
5
1
0
2
3
Descoperă
SOLUŢIA CAREULUI
alăturat şi trimite-o până la
1 august 2011
la adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea
„LUMEA
CALCULATORULUI”
împreună cu datele tale
de contact şi participă
la extragerea
tombolei Regio.
Poţi câştiga premii
constând în materiale
promoţionale Regio.
Câştigătorul numărului 5 al revistei:
MIHAELA SIMION
Craiova, Dolj
ntru
MION
j
Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Website: www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: iulie 2011

Contenu connexe

En vedette

THROMBOPROPHYLAXIS DURING PREGNANCY, LABOUR AND AFTER DELIVERY
THROMBOPROPHYLAXIS  DURING PREGNANCY, LABOUR  AND AFTER DELIVERYTHROMBOPROPHYLAXIS  DURING PREGNANCY, LABOUR  AND AFTER DELIVERY
THROMBOPROPHYLAXIS DURING PREGNANCY, LABOUR AND AFTER DELIVERYAboubakr Elnashar
 

En vedette (20)

Peştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din BuşteniPeştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
 
Revista Regio nr. 4
Revista Regio nr. 4Revista Regio nr. 4
Revista Regio nr. 4
 
Revista Regio nr. 7
Revista Regio nr. 7Revista Regio nr. 7
Revista Regio nr. 7
 
Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33
 
Revista Regio nr. 17
Revista Regio nr. 17Revista Regio nr. 17
Revista Regio nr. 17
 
Revista Regio nr. 9
Revista Regio nr. 9Revista Regio nr. 9
Revista Regio nr. 9
 
Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16
 
Proiecte Regio în Arad
Proiecte Regio în AradProiecte Regio în Arad
Proiecte Regio în Arad
 
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE  PRIN REGIO- Revista nr. 26 PROIECTE SOCIALE  PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
 
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul IlfovProiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
 
The ocean animals
The ocean animalsThe ocean animals
The ocean animals
 
Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3Revista Regio nr. 3
Revista Regio nr. 3
 
Gustav holst
Gustav holstGustav holst
Gustav holst
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5
 
THROMBOPROPHYLAXIS DURING PREGNANCY, LABOUR AND AFTER DELIVERY
THROMBOPROPHYLAXIS  DURING PREGNANCY, LABOUR  AND AFTER DELIVERYTHROMBOPROPHYLAXIS  DURING PREGNANCY, LABOUR  AND AFTER DELIVERY
THROMBOPROPHYLAXIS DURING PREGNANCY, LABOUR AND AFTER DELIVERY
 
Brosura intrebari si raspunsuri regio
Brosura intrebari si raspunsuri regioBrosura intrebari si raspunsuri regio
Brosura intrebari si raspunsuri regio
 
Revista Regio nr. 14
Revista Regio nr. 14Revista Regio nr. 14
Revista Regio nr. 14
 
Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20
 
Revista Regio nr. 11
Revista Regio nr. 11Revista Regio nr. 11
Revista Regio nr. 11
 
Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2
 

Similaire à Revista Regio nr. 6

Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1lkjhgfdssa
 
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...ADR Nord
 
Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016andrei679
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Programul Operational Regional
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Alianta INFONET
 
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)Ghenadie Sontu
 
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Radu Big
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Programul Operational Regional
 
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDNREDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDNADR Nord
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Monica Revecu, prezentare ODA MAE
Monica Revecu, prezentare ODA MAEMonica Revecu, prezentare ODA MAE
Monica Revecu, prezentare ODA MAEAlianta INFONET
 
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu IBGTV
 
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015Margareta Capilnean
 
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of BucharestSeara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of BucharestIoana Sigarteu
 
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turisticAlex Filip
 

Similaire à Revista Regio nr. 6 (20)

Masterplan partea1
Masterplan partea1Masterplan partea1
Masterplan partea1
 
Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8
 
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
 
Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
 
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
Viorel Miron, Patrimoniul cultural din Republica Moldova pentru noi proiecte ...
 
Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29  Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29
 
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
Strategia de dezvoltare a turismului in republica Moldova (2020)
 
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
 
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare,...
 
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDNREDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
REDUCEREA ȘOMAJULUI ÎN ZONELE TURISTICE ALE RDN
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 5/2017
 
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM_mai 2015_Europe Direct Maramures
 
Monica Revecu, prezentare ODA MAE
Monica Revecu, prezentare ODA MAEMonica Revecu, prezentare ODA MAE
Monica Revecu, prezentare ODA MAE
 
Prezentare Youth@Cluj-Napoca 2015
Prezentare Youth@Cluj-Napoca 2015Prezentare Youth@Cluj-Napoca 2015
Prezentare Youth@Cluj-Napoca 2015
 
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
Programul "Bucurestiul Turistic" - Sorin Oprescu
 
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015
Newsletter Europe Direct Maramures iulie 2015
 
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of BucharestSeara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
Seara YP - Marketing Turistic - Travelers of Bucharest
 
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
2015.10.21 - Seara YP: Marketingul turistic
 
Proiectul EDEN Romania
Proiectul EDEN Romania Proiectul EDEN Romania
Proiectul EDEN Romania
 

Plus de Programul Operational Regional

Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Programul Operational Regional
 
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013Programul Operational Regional
 

Plus de Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
 
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestPrezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul Brăila
 
Evaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioEvaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor Regio
 
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
 
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
 Muzeul Regiunii Porţilor de Fier  Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
 
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București IlfovProiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
 
Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014
 
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
 
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-IlfovPromovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
 
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul ToplițaPromovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
 
Proiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul BrăilaProiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul Brăila
 
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul PrahovaAcţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
 
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
 
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-VActivităţi de promovare Regio în regiunea S-V
Activităţi de promovare Regio în regiunea S-V
 
Regio euronest iunie 2013
Regio euronest iunie 2013Regio euronest iunie 2013
Regio euronest iunie 2013
 
Revista regio nr 24
Revista regio nr 24Revista regio nr 24
Revista regio nr 24
 
Revista regio nr.23
Revista regio nr.23 Revista regio nr.23
Revista regio nr.23
 
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
 

Revista Regio nr. 6

  • 1. nr. 6, iulie 2011 R E V I S T A Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte de cazare din Delta Dunării se modernizeeazăă ccuu Structurile fonduri Regio INTERVIU Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Carmen MORARU BUCOVINA dezvoltă turismul de pelerinaj
  • 2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2 REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARU REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU EDITOR FOTO: Daniel PALADE CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro www.inforegio.ro ROMÂNIA TURISTICĂ, SCURT GHID DE UTILIZARE Globalizarea şi dinamica civilizaţiei plasează România la intersecţia dintre peisajele sale fascinante, valorile culturale autentice şi necesitatea de a le promova într-o viziune modernă, în care marketingul joacă un rol decisiv. Cu o pondere de 3 – 3,5% din PIB, turismul românesc are un potenţial de dezvoltare cert, care trebuie susţinut, însă, printr-un brand nou, axat pe produse competitive şi durabile. În următorii cinci ani, sloganul Exploraţi Grădina Carpaţilor concen- trează viziunea de marketing şi se adresează, turiştilor exploratori dornici să descopere destinaţiile româneşti. Care sunt cele mai competitive produse turistice ale României? Cercetările recente arată că acestea sunt circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachetele de tip city-break, turismul activ şi de aventură,turismulbalnearşiwellness. Le putem oferi turiştilor o vacanţă în care să se regăsească arta, cultura, educaţia, istoria sau spiritualitatea? Bucovina, Maramureşul, Ardealul sunt o dovadă că da, avem ce oferi exploratorilor. Întreg mecanismul proiectat la Bucureşti, expoziţiile interne sau internaţionale, campanile publicitare sau vizitele de documentare ale jurnaliştilor străini, promovările de pe posturile de televiziune naţionale sau internaţionale şi marketingul prin internet sunt menite să atragă noi şi noi turişti. Cine a trecut prin pasul Tihuţa, cine a fost la Botiza, cine a vizitat Voroneţul sau a petrecut câteva zile în Deltă ştie că merită să vizitezi România. Noi, românii, ştim că avem ce oferi oaspeţilor străini care provin din ţări precum Germania, Franţa, Italia, SUA, Austria, Marea Britanie, Rusia sau Ungaria. Ne-am obişnuit cu drumurile noastre, cu o cazare relativ ieftină şi condiţii de multe ori sub aşteptări. Infrastructura rămâne însă o mare provocare pentru turismul românesc şi pentru succesul acestuia, mai ales când turiştii o compară cu cea din alte ţări. Astfel, Regio este unul dintre programele care, prin implementarea sa, susţine dezvoltarea infrastructurii de cazare şi agrement, printr-un efort comun al autorităţilor şi mediului de afaceri şi prin utilizarea eficientă a resurselor publice şi private. O ţară binecuvântată de frumuseţile naturii nu poate fi performantă din punct de vedere turistic dacă nu îşi pune în valoare atuurile, şi asta nu doar în planul imaginii. Totuşi, cum vom reuşi să trezim sim- patia consumatorului faţă de marcă, mai importantă decât publicitatea agresivă? Nu va fi uşor să creştem conştientizarea, la nivel global, a ofertei româneşti, dar este nevoie să ne concentrăm pe produsele, pie- ţele, segmentele cu cel mai mare potenţial. Şi, mai mult decât atât, să oferim produsele noastre turistice la un standard care să nu creeze senzaţia întoarcerii în timp, din cau- za unui drum accidentat sau a unor condiţii de cazare improprii. Cum se vor concretiza acţiunile de imagine, precum implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în organizarea meciului prin care campionul Lucian Bute şi-a păstrat titlul mondial? Doar prin continuitate şi capitalizare sigură, care să susţină ceea ce la nivel strategic specialiştii au conturat deja ca brand de ţară: România este o ţară care merită explorată. Pentru românii care nu trebuie să se uite la CNN pentru a vedea clipurile de promovare turistică a ţării noastre, iată o nouă provocare de a se bucura de frumuseţile unui spaţiu dăruit cu generozitate de natură: „Europa se îndreaptă către un turism ecologic, către natură. România are o strategie şi o viziune care se îndreaptă în direcţia bună atunci când se concentrează pe Carpaţi şi Deltă” - a afirmat chiar secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, aflat, recent, într-o vizită la Bucureşti. Editorial Dan CĂRBUNARU
  • 3. IULIE 2011IULIE 2011 3 Sumar UNIUNEA EUROPEANĂ AZI 04 Obiective şi provocări pentru turismul european 05 Cu trenul prin Europa, fără restricţii din partea operatorilor REGIO ÎN ROMÂNIA 06 Turismul românesc, în faţa provocărilor actuale 08 Braşovul, cursă contra cronometru pentru contractarea a 74,3 milioane de euro 09 România, destinaţie atractivă pentru străini INTERVIU cu d-na Carmen MORARU Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului 11 Bucovina dezvoltă turismul de pelerinaj 13 Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte 15 Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului 17 Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun, Constanţa 19 Structurile de cazare din Delta Dunării se modernizează cu fonduri Regio BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 21 Centrul Naţional Flori Sălbatice din Liverpool, un model de protejare a biodiversităţii 23 Centrul de vizitare a sit-ului Bătăliei lui Varus, o fereastră către lumea triburilor germanice 25 AGENDĂ 26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
  • 4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4 OBIECTIVE ŞI PROVOCĂRI PENTRU TURISMUL EUROPEAN NOUL PLAN PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN EUROPA, LANSAT ÎN IUNIE 2010, ÎŞI PROPUNE SĂ EX- PLOATEZE MAI BINE POTENŢIALUL EXIS- TENT ÎNTR-UN DOMENIU CARE JOACĂ DEJA UN ROL IMPORTANT ÎN ECONOMIA EUROPEANĂ. LA NIVELUL UNIUNII EU- ROPENE, TURISMUL GENEREAZĂ PESTE 5% DIN PIB, IAR INDUSTRIA CARE SE DEZVOLTĂ ÎN JURUL ACESTUI DOME- NIU OFERĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRU APROAPE 10 MILIOANE DE PERSOANE. Iată două motive pragmatice pen- tru ca decidenţii europeni să se gândească la dezvoltarea acestui sector, mai ales că, într-un clasa- ment internaţional, cinci state eu- ropene se află în topul primelor zece destinaţii de vacanţă preferate de turiştii din întreaga lume. Pe de altă parte, Europa se confruntă cu o concurenţă în creştere, pe piaţa de turism, în ascensiune fiind Asia şi America de Sud. După dezbaterile iniţiate de Comi- sia Europeană (CE), planul de dez- voltare turistică a luat forma unui set de 21 de propuneri, multe dintre ele concentrate pe ideea atragerii de turişti din ţările cu economii emergente precum China, Rusia şi Brazilia, dar şi pe o mai mare mo- bilitate în interiorul spaţiului euro- pean. DEZVOLTARE PRIN DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR Una dintre premisele de la care porneşte noul plan de dezvoltare a turismului european este aceea de diversificare a opţiunilor şi servici- ilor. Păstrând această idee, devine foarte important ca toate resursele să fie corect evaluate pentru a fi valorificate, pornind de la patri- moniul cultural, continuând cu educaţia, natura, site-urile natu- rale protejate, patrimoniul mari- tim şi subacvatic, gastronomia, etc. Două dintre propunerile care merg pe această linie vizează promo- varea produselor şi serviciilor din turism sub o marcă unică a patri- moniului european. Astfel, CE pro- pune instituirea unui sistem unic de recunoaştere a serviciilor de înaltă calitate şi atribuirea unor premii pentru destinaţiile care ating aceste standarde. ÎN PAS CU TEHNOLOGIA Pentru o mai bună promovare a turismului în spaţiul european, CE se raportează şi la evoluţiile tehno- logice şi îşi propune să încurajeze utilizarea tehnologiei, inclusiv pen- tru rezervări accesibile, de exem- plu, prin intermediul telefonului mobil. Pe de altă parte, pe viitor, va trebui să se pună mai mult accent şi pe dezvoltarea promovării turis- tice prin intermediul internetului, ceea ce înseamnă că eforturile se vor concentra pe dezvoltarea site- urilor turistice. Nu în ultimul rând, există propuneri pentru o sincroni- zare a vacanţelor şcolare în sistemul educaţional european, astfel încât perioadele favorabile călătoriilor să poată fi prelungite. Uniunea Europeană azi Cãtãlina JINGOIU | Turism în Europa 21de propuneri pentru dezvoltarea turismului în Europa
  • 5. IULIE 2011IULIE 2011 5 Uniunea Europeană azi Călătorii facile DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT ÎN SPAŢIUL EUROPEAN REPREZINTĂ UNA DINTRE CONDIŢIILE UNEI BUNE DEZVOLTĂRI ECONOMICE A STATELOR. TOCMAI DE ACEEA, DE-A LUNGUL ULTIMELOR DECENII A EXISTAT O PREOCUPARE PERMANENTĂ, LA NIVEL EUROPEAN, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA TRANSPORTULUI INTERNAŢIONAL PRIN REGLEMENTĂRI CLARE, EFICIENTE ŞI UNITARE. PE ACEEAŞI LINIE SE ÎNSCRIU ŞI PREOCUPĂRILE ACTUALE ALE COMISIEI EUROPENE DE A ARMONIZA LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI FEROVIAR DE CĂLĂTORI ÎN STATELE TRAVERSATE DE CORIDOARE PAN-EUROPENE DE CALE FERATĂ. Intenţia este aceea ca, pe viitor, călătoriile cu trenul, chiar dacă se desfăşoară într-un spaţiu mare, pe teritoriul mai multor state, să fie la fel de facile, din punct de vedere al programării şi desfăşurării lor, ca şi în cazul zborurilor operate de companiile aeriene. OPERATORII FEROVIARI TREBUIE SĂ-ŞI LĂRGEASCĂ ORIZONTUL Specificul actual al transportului pe calea ferată este dat de faptul că operatorii din acest domeniu au evoluat într-un context naţional. De aici şi particularitatea fiecărei companii, modalităţile diferite de funcţionare a sistemelor de rezervare, fără ca datele să poată fi interschimbabile. Efectul este acela că pasagerii sunt îngrădiţi în încercările de a rezerva bilete şi de a obţine informaţii privind orarul şi rutele curselor feroviare transfrontaliere. La începutul lunii mai a anului 2011, Comisia Europeană a anunţat că a adoptat deja un regulament care îşi propune să faciliteze călătoriile transfrontaliere pe calea ferată, prin standardizarea sistemelor de programare şi de emitere a tichetelor de călătorie. Practic, acest lucru presupune crearea unor sisteme interoperabile între companiile de transport feroviar care utilizează rutele pan-europene. Acest regulament va fi urmat de o măsură complementară care le va impune, în 2012, operatorilor din domeniul transportului feroviar să îşi adapteze sistemele IT şi practicile la acest obiectiv al interoperabilităţii. Regulamentul propus de Comisia Europeană vizează impunerea unor standarde care să fie unanim acceptate de operatori în ceea ce priveşte bazele de date referitoare la tarife şi mersul trenurilor. Acest lucru ar permite ca informaţiile referitoare la rezervările şi vânzările de bilete să poată fi schimbate între societăţile de transport de pe întreg teritoriul UE, dar şi să fie mai accesibile pentru operatorii care vând bilete şi pentru călători.Astfel, noul sistem ar permite accesul şi la alt gen de informaţii, cum ar fi cele legate de tipul trenului, orele şi locurile de staţionare, condiţiile disponibile la clasa întâi şi a doua, locurile disponibile, planurile tarifare, emiterea legitimaţiilor de călătorie etc. EUROPA VREA SĂ ELIMINE BARIERELE Comisia Europeană intenţionează să impună şi alte măsuri suplimen- tare pentru a elimina barierele actuale care stau în calea dez- voltării transportului feroviar de persoane pe rute pan-europene. Deocamdată, măsurile care vor urma regulamentului deja propus fac subiectul unor dezbateri publice şi analize ale căror concluzii vor fi discutate în etapele următoare ale procesului început pentru modernizarea transportului feroviar transfrontalier. CU TRENUL PRIN EUROPA, FĂRĂ RESTRICŢII DIN PARTEA OPERATORILOR Cãtãlina JINGOIU |
  • 6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6 Regio în România Ţinte strategice TURISMUL, SUB DIFERITELE SALE FORME,A CUNOSCUT O DEZVOLTARE ŞI O DIVERSIFICARE ACCENTUATĂ ÎN ULTIMELE DECENII, ASTFEL ÎNCÂT, ESTE CONSIDERAT CA FIIND UNUL DINTRE CELE MAI DINAMICE DOMENII ALE CIVILIZAŢIEI ACTUALE, ÎN CONDIŢIILE ADAPTĂRII FENOMENULUI TURISTIC LA CERINŢELE ECONOMICE MONDIALE DE GLOBALIZARE ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI SERVICIILOR. În prezent, deşi turismul din ţara noastră deţine o pondere de 3 – 3,5% în PIB, are un potenţial sănătos de dezvoltare, astfel încât România să se transforme într-o destinaţie regională puternică, pe termen me- diu, şi într-o destinaţie cu adevărat internaţională, pe termen lung. RELANSARE SUB UN NOU BRAND După decenii de prezenţă pe pieţele turistice internaţionale, de- cizia României de a se relansa prin realizarea unui nou brand turis- tic reprezintă o dovadă că ţara noastră se orientează către vânza- rea unor produse turistice mai com- petitive şi mai durabile, care să corespundă mai bine necesităţilor şi dorinţelor potenţialilor turişti. Astfel, România se confruntă cu pro- vocarea de a identifica şi apoi de a livra noi experienţe şi produse pen- tru pieţele turistice globale şi de a profita mai bine de diversitatea ac- tivelor turistice pe care le poate utiliza pentru a atrage turişti. România se află în faţa unor noi provocări în ceea ce priveşte turis- mul internaţional competitiv. Se im- pune schimbarea modelului de dez- voltare a turismului prin mutarea accentului către experienţe mai di- versificate ale turiştilor, produse cu valoare adăugată mai mare şi seg- mente de piaţă nişă, aplicând cali- tate superioară, management şi teh- nici de marketing actualizate. Prin- cipalele avantaje competitive ale ţării noastre sunt natura şi peisajele fascinante, unicitatea patrimoniului cultural, precum şi autenticitatea culturii şi a stilului de viaţă. Con- form unor studii recente, pe piaţa internaţională se remarcă două tendinţe importante: aceea de cul- tivare a gustului turiştilor, precum şi creşterea numărului celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritu- alitatea joacă un rol important. UN PLAN PÂNĂ ÎN 2015 Viziunea de marketing a turismului românesc pentru perioada 2011-2015 a fost definită prin intermediul pro- cesului de branding, în cadrul căruia Exploraţi Grădina Carpaţilor, ca slo- gan pentru marketingul turistic din România, pune accentul pe cele mai importante active turistice ale ţării, iar tema câştigătoare a „explorato- rului” (călătorul cu discernământ) indică în mod clar tipul de turist avut în vedere şi experienţele, de care se poate bucura în destinaţiile din România. Pe baza acestei viziuni şi a strate- giei de marketing turistic, România este în măsură să formuleze şi TURISMUL ROMÂNESC, ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR ACTUALE Cãtãlina JINGOIU |
  • 7. 7 Promovare şi dezvoltare IULIE 2011IULIE 2011 Regio în România să comunice un nou model turis- tic şi noi valori, în timp ce încă îşi armonizează mediul economic, ju- ridic şi de afaceri cu standardele eu- ropene, inclusiv în ceea ce priveşte industria turistică. În acest context, strategia turistică naţională pentru perioada 2011-2015 va reprezenta fundamentul unei acceptări largi a viziunii de marketing, atât de către autorităţile locale, cât şi de către actorii internaţionali din industria de profil. PROMOVARE PE PIEŢELE-ŢINTĂ În ceea ce priveşte activităţile MDRT în scopul creşterii numărului de turişti care vor alege să-şi petreacă vacanţa în ţara noastră, pe termen scurt şi mediu, una dintre acţiunile prioritare va fi promovarea şi dez- voltarea brandului turistic, în prin- cipal, pe pieţele prioritare (Ger- mania, Franţa, Italia, SUA, Austria, Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Un- garia). Respectând liniile directoare ale strategiei de marketing turis- tic, se vor derula, în continuare, di- verse activităţi de promovare, res- pectiv participarea la manifestările expoziţionale interne şi externe, editarea unor materiale informative de prezentare a zonelor ţării sau a unor produse turistice, iniţierea unor campanii de publicitate, re- alizarea unor vizite de informare pentru jurnalişti sau reprezentanţi ai unor tour-operatori străini, pro- movarea prin intermediul postu- rilor de televiziune româneşti sau internaţionale, şi, nu în ultimul rând, marketing prin internet. RESPONSABILITATE ŞI COOPERARE Nu putem să nu menţionăm, la final, un alt element important aflat în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor internaţionale: dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau non-acţiunilor noastre. Acesta fiind contextul actual, succesul dezvoltării durabile a turis- mului, inclusiv în ţara noastră, necesită o cooperare strânsă şi un parteneriat între toţi factorii de decizie, publici şi privaţi, implicaţi di- rect sau indirect în acest sector. Călătorul cu discernământ este un concept global bine definit printre specialiştii sectoru- lui de turism. El se regăseşte şi printre călătorii cu intere- se speciale, precum şi printre călătorii de interes general. EXISTĂ O IDEE CHEIE PE CARE TOŢI CĂLĂTORII CU DISCERNĂMÂNT O ÎMPĂRTĂŞESC: Căutarea experienţelor unice, a locurilor mai puţin explorate sau descoperite de către mase. Călătorii cu discernământ sunt lideri de opinie şi formatori de tendinţe. Prin atragerea acestora este foarte probabil să se genere- ze un curent, în acest sens, din partea altor segmente. CĂLĂTORUL CU DISCERNĂMÂNT ESTE TIPUL DE TURIST PE CARE ÎL AŞTEAPTĂ ROMÂNIA
  • 8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8 Pol de creştere BRAŞOVUL, CURSĂ CONTRA CRONOMETRU PENTRU CONTRACTAREA A 74,3 MILIOANE DE EURO CA POL URBAN DE CREŞTERE, BRAŞOVUL,ÎMPREUNĂ CU LOCALITĂ- ŢILE AFLATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ, TREBUIE SĂ ABSOARBĂ, PÂNĂ LA FINALUL ETAPEI DE PROGRAMARE 2007-2013, FONDURI ÎN VALOARE TOTALĂ DE 74,3 MILIOANE DE EURO, ALOCATE PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1. Obiectivul dezvoltării policentrice pentru municipiul Braşov şi zona limitrofă este definit în Planul In- tegrat de Dezvoltare (PID) care porneşte de la potenţialul de creştere economică identificat în arealul delimitat. Braşovul este, în primul rând, o importantă destinaţie turistică, amplasată într-un punct strategic, de unde călătorul poate porni către cele mai atractive obiec- tive ale Munţilor Carpaţi. Având în vedere acest potenţial, primul din- tre obiectivele strategice prevăzute în PID este dezvoltarea durabilă a turismului. Mai departe, strategia de dezvoltare are în vedere promova- rea competitivităţii la nivelul econo- miei locale, dezvoltarea infrastruc- turii de transport şi comunicaţii, dar şi creşterea standardului de viaţă european în acest pol de creştere. După ultimele revizuiri, lista proiec- telor propuse spre finanţare în cadrul POR, Axa Prioritară 1, prevede un număr total de 34 de investiţii. Din- tre acestea, 15 au ca obiectiv reabi- litarea şi dezvoltarea infrastructurii urbane, alte 13 vizează infrastruc- tura socială, în timp ce şase proiecte urmăresc derularea unor investiţii necesare pentru dezvoltarea mediu- lui de afaceri. PATRU CONTRACTE SEMNATE Până la această dată, au fost sem- nate patru contracte de finanţare. O primă investiţie, în infrastructu- ra rutieră, prevede amenajarea unui pasaj suprateran peste calea ferată în zona străzii Independenţei. Cu o finanţare de 25,4 milioane de lei, lu- crarea va permite fluidizarea trafi- cului şi reducerea cu 22% a duratei de deplasare (prin eliminarea timpi- lor de aşteptare) pe axa est-vest a oraşului, între zona economică Co- resi, cartierul Bartolomeu şi viitorul campus universitar Genius. Al doilea proiect, tot în domeniul in- frastructurii rutiere, prevede cons- truirea unui drum de legătură în lun- gime totală de 2.092 m, de la vest la est, prin viitoarea zonă economică Coresi, între strada 13 Decembrie (DJ 103) şi strada Hărmanului (DN 11). Bugetul total al proiectului este de 30,7 milioane de lei. În ceea ce priveşte al treilea pro- iect contractat, cel de reabilita- re şi amenajare a Pieţei Unirii, finanţat cu 5,4 milioane de lei, investiţia este programată să se încheie în februarie 2012. Zona amenajată conform proiectu- lui va fi dotată cu mobilier urban, se vor amenaja 12 locuri de parcare şi o staţie de autocar pentru debar- carea turiştilor şi va fi construită o fântână arteziană. De asemenea, va fi asigurat iluminatul public şi arhi- tectural al obiectivelor turistice din zona Pieţei Unirii. Al patrulea proiect are în vedere di- versificarea ofertei de servicii socio- culturale oferite locuitorilor mu- nicipiului Braşov, prin reabilitarea şi pregătirea pentru noi activităţi a spaţiului fostului cinematograf „Patria”. Reabilitarea clădirii va permite amenajarea unui spaţiu adecvat pentru susţinerea specta- colelor Filarmonicii din Braşov, fapt care va contribui la îmbogăţirea posibilităţilor de petrecere a timpu- lui liber. Bugetul proiectului este de 10,98 milioane de lei. Alte şapte proiecte se află în diferi- te etape de evaluare. Prin aceste iniţiative se doreşte reabilitarea cen- trelor istorice din Râşnov şi Codlea, reabilitarea unor clădiri degradate care vor fi transformate în locuinţe sociale în municipiile Braşov şi Săcele, precum şi reabilitarea un- ui cămin pentru bătrâni în Braşov. De asemenea, sunt propuse proiec- te pentru amenajarea unui sistem de supraveghere video în oraşul Braşov, precum şi amenajarea unor spaţii de agrement în Poiana Braşov. Valoa- rea totală nerambursabilă solicitată pentru cele şapte proiecte este de aproximativ 13,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă 18,6% din alo- carea disponibilă Polului de Creştere Braşov. Elena OCEANU | Regio în România Departamentul Polului de Creştere Braşov îşi desfăşoară activitatea în municipiul Braşov, Bd. Iuliu Maniu, Nr. 62, Tel/Fax 0368 415760.
  • 9. IULIE 2011IULIE 2011 9 Regio în România Priorităţi pentru turism ROMÂNIA, DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU STRĂINI TURISMUL ROMÂNESC ÎNCEPE SĂ CULEAGĂ ROADELE UNEI NOI STRATEGII DE PROMOVARE CARE SUNT PRIORITĂŢILE GENERALE PE CARE ROMÂNIA, CA STAT MEMBRU UE, LE ARE ÎN DOMENIUL TURISMULUI, PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU? Ne dorim, în primul rând, ca dome- niul turismului să fie luat în conside- rare la aprobarea noului buget al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. De exemplu, ar trebui să se ţină cont de „Strategia Dunării”, iar alocările să fie mai mari, inclu- siv pentru secţiunea referitoare la turism. Pe de altă parte, o problemă prioritară este dezvoltarea unui model european de turism responsa- bil din punct de vedere social. S-ar impune, de asemenea, elaborarea de noi iniţiative pentru a extinde se- zonul de vârf, în contextul în care sezonalitatea reprezintă o problemă semnificativă pentru competitivi- tatea turismului. Aşa cum avem în România, programul „O săptămână la mare” în extrasezon, ar putea exista o iniţiativă la nivel european. O altă problemă care trebuie avută în vedere porneşte de la necesi- tatea de a îmbunătăţi promovarea turistică şi, aici, ar fi de luat în cal- cul realizarea unor acţiuni comune de către statele membre, cu oca- zia unor evenimente importante, în special sportive. O astfel de opor- tunitate ne este oferită de Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012. Nu în ultimul rând, în interiorul UE, este necesară o mai bună coordonare şi cooperare în domeniul turismului, inclusiv în ceea ce priveşte consoli- darea imaginii şi vizibilităţii Euro- pei în terţe ţări şi chiar realizarea unui brand turistic al Europei. CARE SUNT CELE MAI COMPETITIVE PRODUSE TURISTICE ALE ROMÂNIEI? Cercetările de piaţă ne-au arătat, înaintea lansării noului brand de turism, că cele mai competitive şase produse turistice ale României sunt circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, pachete- le tip city-break, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness. Planul de marketing al turismului românesc pentru peri- oada 2011-2015 stabileşte cum vor fi promovate aceste produse turis- tice pe pieţele-sursă pentru a creşte numărul de turişti care vin în România. CE ACTIVITĂŢI CU IMPACT MAJOR AVEŢI ÎN VEDERE, ANUL ACESTA, PENTRU PROMOVAREA TURISTICĂ A ROMÂNIEI? Avem proiecte care vor fi realizate cu fonduri europene nerambursabile alocate prin Programul Operaţional Regional. Menţionăm aici partene- riatul cu Federaţia Română de Box Profesionist pentru promova- rea brandului de turism asociat imaginii de campion a sportivului Interviu cu d-na Carmen MORARU Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
  • 10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10 Lucian Bute, iar meciul din 9 iu- lie, de la Bucureşti, a fost un eve- niment la care brandul de turism a fost intens mediatizat. Apoi, avem în derulare o campanie de pro- movare a României, ca destinaţie turistică, pe trei canale TV cu acope- rire internaţională - CNN, Euronews şi Eurosport. În acelaşi timp, în ţară, se desfăşoară campania ra- dio-tv de promovare pe plan intern a turismului românesc, derulată în două etape, în perioada aprilie-iu- nie şi septembrie-decembrie 2011. Am fost prezenţi, de asemenea, cu o intensă promovare la Festivalul Bestfest care a avut loc în perioa- da 1-3 iulie, în zona Pipera-Tunari. CÂTĂ IMPORTANŢĂ SE ACORDĂ PROMOVĂRII ONLINE? Suntemconştienţideimpactulfoarte mare al „reţelelor sociale”, bloguri, forumuri, etc. şi faptul că acest im- pact a schimbat modul în care se vinde un produs turistic. Vânzarea unor produse/destinaţii nu se mai realizează prin acţiuni de publici- tate agresivă, ci prin obţinerea unei simpatii a consumatorului faţă de o marcă. De aceea, promovarea online urmăreşte creşterea conştientizării, la nivel global, a ofertei româneşti de turism şi concentrarea pe pro- dusele/pieţele/segmentele cu cel mai mare potenţial. AREUŞIT ROMÂNIA SĂ FIE O DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU TURIŞTII DIN STRĂINĂTATE, ÎN 2010 ŞI 2011? Da. La începutul anului, Institutul Naţional de Statistică (INS) ne arăta că numărul de turişti străini sosiţi în România în 2010 a cunoscut o creştere cu 5,6% faţă de anul 2009, în vreme ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini, în anul precedent, a crescut cu 3,7% faţă de 2009. În ceea ce priveşte datele înregistrate în primele cinci luni ale anului 2011, tot conform INS, numărul turiştilor străini veniţi în România a cres- cut cu 9,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, în vreme ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini a crescut cu 9,2%, raportat la aceeaşi perioadă a anului tre- cut. În contextul economic actual, sub rezerva apariţiei unor factori externi sau interni care ar putea avea impact semnificativ asupra acestui sector, estimăm că trendul crescător din prezent se va menţine până la sfârşitul anului în curs. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU ROMÂNIA PARTICIPAREA LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DUNĂRII? Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va coordona, din partea României, alături de Bulgaria, do- meniul prioritar 3 care se referă la Promovarea Culturii, a Turismului şi a Relaţiilor Intercomunitare. Este o responsabilitate, dar şi o recunoaş- tere a sprijinului constant acordat de MDRT la realizarea contribuţiilor pe care România le-a avut la această strategie. Priorităţile noas- tre vor fi creşterea vizibilităţii re- giunii Dunării şi a potenţialului ei turistic şi asigurarea unei dezvol- tări sustenabile a turismului prin valorificarea resurselor existente, acordând, în acelaşi timp, atenţia cuvenită conservării naturii şi a patrimoniului cultural. MDRT, în cali- tatea sa de coordonator, va dialo- ga cu toţi responsabilii de programe cu finanţare europeană din regi- une pentru a optimiza implementa- rea proiectelor aflate deja în deru- lare, dar şi pentru a identifica noi iniţiative relevante pentru Strate- gia Dunării. Ne propunem, de ase- menea, să sprijinim organizaţiile de profil în elaborarea unor pla- nuri, strategii şi politici de turism, dar şi să construim un sistem unitar şi precis de colectare şi analizare a datelor statistice menite să spri- jine identificarea celor mai potrivi- te soluţii de promovare. Avem în ve- dere şi realizarea unei baze de date, chiar a unui portal web, poate, care să conţină produsele turistice, evenimentele şi serviciile turistice disponibile în regiunea Dunării. O astfel de bază de date va fi un instrument pentru industria de turism şi pentru publicul larg. Interviu realizat de Dan CĂRBUNARU Regio în România Destinaţii atractive
  • 11. IULIE 2011IULIE 2011 11 Regio în România Peisaje naturale BUCOVINA REPREZINTĂ, INCONTES- TABIL, UNA DINTRE CELE MAI FAS- CINANTE ATRACŢII ALE TURISMULUI INTERN. TĂRÂMUL IDILIC SE REMARCĂ PRIN PEISAJELE NATURALE DE O FRUMU- SEŢE APARTE, PRIN VALOAREA MONU- MENTELOR CULTURALE ŞI ARHITECTU- RALE, PRIN TRADIŢII NEALTERATE ŞI, NU ÎN ULTIMUL RÂND, PRIN OSPITALITATEA OAMENILOR. VATRĂ A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, BUCOVINA, ESTE UN ŢINUT ÎNCĂRCAT DE ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢIE. Având un asemenea potenţial, valo- rificarea lui s-a impus ca o necesi- tatepentrupromovareaacesteizone ca destinaţie turistică. Primul pas către obiectivul amplu al dezvoltării turismului bucovinean a fost, aşa cum era şi normal, identificarea ele- mentelor de specificitate care pot contura oferta turistică. Concen- trarea de mănăstiri şi locaşuri de cult reprezintă unul dintre marile avantaje ale zonei, confirmat şi de faptul că turismul cultural-religios a avut, întotdeauna, un trend favo- rabil dezvoltării. Dar, dincolo de acest însemnat pa- trimoniu cultural, Bucovina are obi- ceiuri şi tradiţii vechi de secole, care se păstrează nealterate, are o gastronomie locală excepţională, o natură care te îmbie la relaxare şi o climă prietenoasă. Toate acestea au fost luate în calcul atunci când, la nivelul autorităţilor locale, s-a definit o strategie de promovare a turismului bucovinean. BUCOVINA ÎŞI AŞTEAPTĂ PELERINII Una dintre iniţiativele concepute pentru promovarea Bucovinei ca destinaţie turistică este proiectul Pelerin în Bucovina, finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 5, DMI 5.3 Promova- rea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. Cu un buget de circa 1 milion de lei şi o durată de implementare de 12 luni, proiectul, aflat în derulare şi gestionat de Con- siliul Judeţean Suceava, îşi propune promovarea produselor specifice şi tradiţiilor din Bucovina, cu accent pe dezvoltarea turismului de pele- rinaj în judeţul Suceava. Finanţarea Regio obţinută de Consi- liul Judeţean Suceava va fi utilizată pentru realizarea unor materiale de promovare – broşuri, album, spot publicitar, website - şi distribuirea lor către publicul ţintă, participa- BUCOVINA DEZVOLTĂ TURISMUL DE PELERINAJ Elena OCEANU |
  • 12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12 Regio în România Turiştii pelerini rea la un târg naţional de turism, organizarea a două mari festi- valuri şi promovarea lor, în perioa- da sezonului cald, respectiv Festi- valul de folclor (cu ocazia hramului Mănăstirii Maicii Domnului) şi Festi- valul de muzică religioasă (Cacica). Cele două evenimente importante prevăzute în proiect pentru atra- gerea pelerinilor vor fi organiza- te în luna august, cu ocazia hramu- lui Mănăstirii Putna şi a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului la Sanctu- arul Naţional Marian din Cacica. Fes- tivalurile vor fi un prilej de a scoate în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile religioase şi însemnătatea celor două locaşuri de cult, încărcate de istorie. Pentru o promovare la nivel naţional a celor două sărbători, iniţiatorul proiectului va derula o campanie publicitară în perioada care precede evenimentele, prin di- fuzarea unui spot pe postul naţional de televiziune în perioada 1-15 au- gust 2011. Festivalurile de la Putna şi de la Cacica vor constitui două oportunităţi de promovare care vor fi valorificate prin distribuirea a 10.000 de broşuri şi 1.000 de al- bume realizate sub titlul „Pelerin în Bucovina”. Pentru mai multe informaţii despre proiectul „Pelerin în Bucovina”, accesaţi pagina web de promovare a proiectului, disponibilă la: http://www.cjsuceava.ro/pelerinb „PELERIN ÎN BUCOVINA„ S-A PREZENTAT LA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI Oactivitate de impact prevă- zută în proiect şi derulată deja a fost participarea la Târgul de Turism al României, de la Romexpo, ediţia 2011. Având un stand pro- priu, reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava l-au amena- jat cu fotografii şi materiale care au prezentat proiectul „Pelerin în Bucovina” cu accent pe pro- movarea, în premieră, a pele- rinajului ortodox la Mănăstirea Putna şi a pelerinajului catolic la Basilica Catolică din Cacica. Pe parcursul celor patru zile de participare la Târg, pe la standul Consiliului Judeţean Suceava au trecut circa 20.000 de vizitatori care au primit informaţii şi ma- teriale de promovare cu privire la turismul din Bucovina.
  • 13. IULIE 2011IULIE 2011 13 Atracţii inedite Regio în România COMPLEXUL DE CLĂDIRI ŞI FORTIFICAŢII MEDIEVALE CURTEA DOMNEASCĂ DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL DÂMBOVIŢA, ESTE UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ANSAMBLURI DE ARHITEC- TURĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ. ISTORIA SA PORNEŞTE DIN TIMPUL DOMNIEI VOIEVODULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN, CÂND S-AU RIDICAT CONSTRUCŢIILE ÎN CARE LOCUIAU MEMBRII FAMILIEI VOIE- VODALE ŞI DEMNITARII CURŢII. TURNUL DE SUPRAVEGHERE ŞI APĂRARE, CUNOS- CUT SUB NUMELE DE TURNUL CHINDIEI, CARE DATEAZĂ DIN ACEA PERIOADĂ, ARE MARE VALOARE SIMBOLICĂ PENTRU COMPLEXUL DE CONSTRUCŢII. Ansamblulacontinuatsăsedezvolte, prin apariţia de noi construcţii în timpul domniei lui Vlad Ţepeş şi prin construirea de fortificaţii în timpul domniei voievodului Petru Cercel, căruia i se datorează şi apariţia unui nou palat, a Bisericii Mari a Curţii şi a grădinilor domneşti. O altă etapă importantă în dezvoltarea complexu- lui arhitectural s-a derulat în tim- pul domniei lui Matei Basarab când a fost construită şi o baie turcească. Ultimele intervenţii au avut loc sub în- drumarea lui Constantin Brâncoveanu, a cărui domnie a fost, de altfel, ul- tima de la Târgovişte. Cu un asemenea trecut valoros din punct de vedere istoric şi cultural, Complexul Curtea Domnească re- prezintă, astăzi, un obiectiv de importanţă majoră pentru judeţul Dâmboviţa, dar şi pentru călătorul care şi-ar dori o incursiune în tre- cut. CURTEA DOMNEASCĂ SE FACE CUNOSCUTĂ CU FONDURI REGIO Transformată în complex muzeal în ultimele patru decenii, Curtea Domnească se bucură de o atenţie deosebită din partea autorităţilor judeţene care au inclus acţiunile de reabilitare a obiectivului în Master Planul Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Dar, dincolo de reabili- tare, Curtea Domnească are nevoie şi de o promovare pe măsură pen- tru a se bucura de statutul său de atracţie turistică. În acest scop, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a iniţiat, în 2010, proiectul „Dezvolta- rea şi consolidarea turismului in- tern prin promovarea complexului de clădiri şi fortificaţii medievale Curtea Domnească din judeţul Dâmboviţa”, un proiect care a primit undă verde la sfârşitul anu- lui trecut. Finanţarea Regio în valoare de aproape 1 milion de lei este destinată promovării obiecti- vului în sine, a zonei în care aces- ta se află, a tradiţiilor şi întregu- lui patrimoniu cultural existent în ISTORIE ŞI CULTURĂ LA CURTEA DOMNEASCĂ DIN TÂRGOVIŞTE FONDURILE PENTRU PROMOVARE SUNT ALOCATE PRIN REGIO Cãtãlina JINGOIU |
  • 14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14 Regio în România Promovare pentru succes judeţul Dâmboviţa. Activităţile inclu- se în proiectul Regio urmăresc să transforme Curtea Domnească într-o destinaţie atractivă pentru turism, să dezvolte durabil produsele turis- tice şi să crească utilizarea inter- netului în serviciile de promovare turistică. În slujba acestor obiective, timp de un an, cât se derulează proiectul, iniţiatorul său va realiza o campanie de promovare, la nivel naţional, prin participarea la târ- guri naţionale de turism şi la festi- valuri locale, prin difuzarea de spo- turi radio, publicarea de machete şi anunţuri în presa scrisă şi prin prezentări pe panouri stradale. Din calendarul activităţilor de promo- vare mai fac parte prezentări ale obiectivului în materiale de promo- vare şi informare, distribuirea de produse promoţionale personalizate şi realizarea unei pagini de internet pentru prezentarea Curţii Domneşti. PROMOVARE LA FESTIVALUL „CUNUNA PETROLULUI” O primă activitate de promovare s-a desfăşurat deja în perioada Festivalului - Concurs de Muzică Naţională şi Populară „Cununa Petrolului”, ediţia a III-a, găzduit de oraşul Moreni în zilele de 17 şi 18 iunie 2011. Cu această ocazie, s-au distribuit materiale de promovare tuturor celor prezenţi, precum şi unor persoane aflate în tranzit prin oraşul Moreni. Festivalul „Cununa Petrolului”, din municipiul Moreni, a fost o bună oportunitate de pro- movare, având în vedere că se încadrează în primele zece proiecte culturale din ţară şi a beneficiat de o mediatizare intensă. PROMOVARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ŞI A ECONOMIEI LOCALE În ceea ce priveşte impactul preconizat după implementarea proiectului, iniţiatorii estimează ca, după o asemenea campanie de promovare, complexul Curtea Domnească să devină mult mai cunoscut pe piaţa naţională a turismului, iar publicul larg să aibă o imagine pozitivă în legătură cu patrimoniul reprezentat de acest complex de clădiri şi fortificaţii medi- evale. Nu în ultimul rând, proiectul contribuie la menţinerea locurilor de muncă existente şi la crearea de noi locuri de muncă, odată ce va creşte numărul de turişti. Complexul Curtea Domneascã va avea pagină proprie pe internet
  • 15. IULIE 2011IULIE 2011 15 Regio în România ŢARA FĂGĂRAŞULUI ESTE UNA DINTRE CELE MAI PITOREŞTI ZONE PE CARE ROMÂNIA LE POATE TRANSFORMA ÎN PUNCTE MAJORE DE ATRACŢIE TURISTICĂ. SITUATĂ ÎNTRE OLT ŞI MUNŢII FĂGĂRAŞ, DE UNDE ŞI DENUMIREA ALTERNATIVĂ DE ŢARA OLTULUI, REGIUNEA ETNO-GEOGRAFICĂ SE MÂNDREŞTE CU VÂRFURI CE MĂSOARĂ PESTE 2.500 DE METRI, DAR ŞI CU ZONE COLINARE CARE FAC TRECEREA CĂTRE ALBIILE AFLUENŢILOR OLTULUI, CU NUMEROASE VĂI CE POARTĂ NUMELE VECHILOR AŞEZĂRI PERECHE SITUATE, ÎN TRECUT, DE O PARTE ŞI DE ALTA A APELOR. Leagăn al tradiţiilor şi culturii vechi româneşti, păstrătoare a unor importante mărturii ale istoriei, începând cu perioada dacică şi continuând cu ocupaţia romană, Ţara Făgăraşului dispune de un potenţial care, pe moment, este prea puţin exploatat şi valorificat în scopuri turistice. Un prim pas lăudabil, făcut în această direcţie, aparţine Centrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovare a Turismului în Ţara Făgăraşului. PARTENERIAT PENTRU PROMOVAREA ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI Constituită în 2009, conform legii nr. 215/2001 privind înfiinţarea Asociaţiilor de Dezvoltare Interco- munitară, structura reuneşte 18 unităţi administrativ-teritoriale. Cele 18 primării din judeţele Sibiu şi Braşov, dintre care una singură de oraş-ceadinVictoria-şi-audatmâna pentru a crea o strategie comună privind dezvoltarea comunităţilor pe care le reprezintă. În acest scop, fiecare dintre cele 18 primării şi-a identificat potenţialul şi obiectivele specifice care ar urma să fie promovate. Primul pas a fost deja făcut prin lansarea unui proiect care, de câteva luni, este deja în implementare, şi care urmăreşte crearea unui concept unic de pro- movare pentru Ţara Făgăraşului. Investiţia Regio, cu o valoare de aproape 1 milion de lei, ar urma să promoveze potenţialul turistic din zona Munţilor Făgăraş pornind de la necesitatea îmbunătăţirii imaginii acestei regiuni, crescând astfel atractivitatea sa pentru turism şi afaceri. În planul efectelor concrete, obiectivul proiectului urmăreşte creşterea numărului de turişti în zonă cu până la 16%, până în anul 2015. DESTINAŢII MAI ACCESIBILE PENTRU TURIŞTI Activităţile de promovare a Ţării Făgăraşului, incluse în proiectul Regio, ar urma să se concretizeze prin realizarea unor hărţi şi pliante care vor prezenta principalele atracţii turistice ale zonei, tradiţiile şi specificul lor, traseele turistice disponibile, evenimentele şi gastronomia locului. Astfel de prezentări vor fi disponibile şi pe pagina de internet proprie a regiunii Ţării Făgăraşului care urmează CONCEPT UNIC DE PROMOVARE PENTRU ŢARA FĂGĂRAŞULUI Cãtãlina JINGOIU | 18primării şi-au dat mâna pentru promovarea Ţării Făgăraşului Potenţial valoros
  • 16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16 Regio în România Publicitate online să fie creată. O altă componentă importantă a proiectului este realizarea unui ghid turistic audio care va putea fi descărcat de pe site-ul nou construit, inclusiv pe telefonul mobil. Ghidul audio va conţine prezentări referitoare la traseele turistice şi sărbătorile tradiţionale, portul popular, obiec- tivele de vizitat etc. PROIECT CU ACCENT PE PROMOVAREA ONLINE Promovarea Ţării Făgăraşului, în cadrul proiectului prezentat, va pune un accent deosebit pe posibilităţile oferite de mediul on- line. În acest scop va fi creat un por- tal web care se vrea a fi funcţional începând cu prima parte a anului 2012. Portalul urmează să fie or- ganizat pe trei secţiuni. Prima din- tre ele va conţine informaţii referi- toare la obiectivele turistice, tra- seele, cultura, obiceiurile şi istoria locului. Cea de-a doua secţiune este cea rezervată unor filme de pre- zentare a obiceiurilor şi tradiţiilor locului, aşa cum ar fi Nunta de la Drăguş sau obiceiurile gospodarilor din preajma Crăciunului. O a treia secţiune, care are o importantă componentă utilă, va conţine un ghid audio care îi va purta pe turişti la cele mai atractive obiective din Ţara Făgăraşului. Ghidul audio va putea fi descărcat direct de pe por- tal şi va fi folosit cu ajutorul tele- fonului mobil, al unui Ipod sau a unui mp3 player. De asemenea, vizitato- rii portalului vor avea la dispoziţie informaţii, actualizate periodic, referitoare la starea vremii, grosi- mea stratului de zăpadă în sezonul rece, avertizări meteo, restricţii pe trasee sau evenimente care au loc în perioada imediat următoare. Portalul va avea şi o secţiune de comunicare. Vizitatorii vor putea adresa, mesaje şi întrebări, astfel urmând să fie evaluat şi impactul proiectului. Promovarea adresei de portal va fi realizată prin intermediul tutu- ror materialelor care se vor edita în cadrul proiectului, prin postarea unor link-uri pe site-urile primării- lor din Ţara Făgăraşului şi ale unor ONG-uri. „Acest proiect este oportun şi necesar să se realizeze pentru că zona noastră dispune de un potenţial extraordinar, atât din punct de vedere turistic, cât şi natural, cultural şi tradiţional. Ţara Făgăraşului este o zonă cu importante tradiţii româneşti. Necesitatea constituirii asociaţiei care derulează acest proiect a rezultat şi din dorinţa noastră de a dezvolta şi alte proiecte de amploare, pe viitor, pentru infrastructura din Ţara Făgăraşului. Rezultatele unor astfel de investiţii ne vor folosi pentru dezvoltarea turismului şi pentru dezvoltarea economică a zonei”, ne-a declarat primarul comunei Drăguş, Gheorghe Sucaciu, preşedinte al Centrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovare a Turismului în Ţara Făgăraşului.
  • 17. IULIE 2011IULIE 2011 17 HOTELIERII DE PE LITORALUL ROMÂNESC DUC O LUPTĂ PERPE- TUĂ ÎN ULTIMII ANI PENTRU A-ŞI EXTINDE PLAJA DE CLIENŢI ŞI PENTRU A DEVENI DIN CE ÎN CE MAI COMPETITIVI ATÂT ÎN PLAN INTERN, CÂT, MAI ALES, PE PIEŢELE EXTERNE, UNDE CONCURENŢA ESTE FOARTE STRÂNSĂ. Dar, ca în oricare altă afacere, cheia o reprezintă investiţiile, iar operatorii din turismul românesc încep să înţeleagă că pot cuceri piaţa doar dacă îşi vor asigura condiţiile unei dezvoltări solide printr-un aport important de capital. Însă, acest capital nu înseamnă obligatoriu angajamente financiare împovărătoare pentru un operator în turism, ci, mai degrabă un plan finanţabil. Oportunitatea unei investiţii serioase pentru viitor o pot constitui fondurile europene, aşa cum vom vedea în cazul proiec- tului pe care vi-l prezentăm în continuare. SERVICII DIVERSIFICATE CU O INVESTIŢIE DE 16,7 MILIOANE DE LEI Societatea comercială Sulina Estival 2002, proprietara a patru facilităţi de cazare din staţiunea Neptun, a început în 2002 o investiţie importantă care, la final, îi va oferi posibilitatea să îşi diversifice serviciiledeturism,săîşiconsolideze poziţia pe piaţă şi să atragă un număr mai mare de turişti. Planul de dezvoltare al companiei este susţinut cu o investiţie în valoare de 16,7 milioane de lei, din care 9,2 milioane de lei reprezintă con- tribuţia Uniunii Europene, alocare financiară în cadrul Axei Prioritare 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului a Programului Operaţional Regional. MODERNIZARE ÎN DOUĂ ETAPE Planul investiţional a fost conceput în două etape. Iniţial, în octombrie 2009 au fost demarate lucrările de extindere, care au vizat două dintre facilităţile de cazare - „2 D Sulina” şi „2 D Dobrogea” - reunite, după modernizare, într-o singură unitate hotelieră, sub numele „2 D Hotel Resort & SPA”. Pe o suprafaţă de circa 3.600 mp, au fost construite: o recepţie comună pentru cele două unităţi de cazare, un restaurant şi o bucătărie, o sală de conferinţe şi un centru SPA. În plus, lucrările, finalizate înainte de debutul sezonului estival 2011, au inclus modernizarea piscinei acoperite, deja existentă, şi amenajarea unui corp de lifturi. Restaurantul, construit de la zero, are o capacitate de 350 de locuri şi asigură mesele în sistem bufet suedez şi meniu à la carte, dar creează şi perspectivele pentru introducerea, pe viitor, a unui sistem all-inclusive. Centrul SPA, considerat a fi piesa de rezistenţă a investiţiei, i-a permis operatorului Sulina Estival 2009 să îşi diversifice serviciile şi să includă în oferta sa pachete wellness, alcătuite din masaje de întreţinere şi de relaxare, saună, salină, sală de fitness. Oferta centrului SPA include şi servicii medicale de tipul electroterapiei, împachetărilor cu nămol şi masajelor terapeutice. În cea de-a doua etapă a investiţiei, programată să înceapă în octombrie 2011 şi să se finalizeze în martie 2012, o altă unitate de cazare, hotelul „2 D Delta” va intra în reparaţii capitale. Pentru acest obiectiv sunt prevăzute lucrări de INVESTIŢII REGIO PE PIAŢA TURISMULUI LA NEPTUN, CONSTANŢA Cãtãlina JINGOIU | Regio în România Turism pe Litoral
  • 18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18 Efecte palpabile construcţii, schimbarea instalaţiilor electrice, a celor sanitare şi de ventilaţie, amenajarea unui sistem de încălzire şi amenajări exterioare. La final, investiţia va permite trecerea la nivelul imediat următor de clasificare - 3 stele. EFECTE PALPABILE DUPĂ PRIMA ETAPĂ Efectele primei etape a investiţiei se fac deja simţite, începând cu sezonul estival actual, în care gradul de contractare este de 100%. Printre clienţii care au ales cele două facilităţi renovate se află numeroşi turişti străini, veniţi în principal, din Germania şi Franţa. În plan social, dezvoltarea celor două unităţi de cazare a însemnat creşterea numărului de locuri de muncă oferite de operatorul „Sulina Estival 2002”. Numărul angajaţilor a crescut de la 68, în sezonul estival 2010, la 100, după implementarea primei etape a proiectului. Noii angajaţi au fost repartizaţi la bucătărie şi restaurant, dar şi la centrul SPA. ÎN PERIOADA 22-24 IUNIE, LA 2 D HOTEL RESORT & SPA, ÎN NEPTUN, A AVUT LOC A DOUA EDIŢIE A FORUMULUI COMUNICATORILOR REGIO. HOTELUL A DEMONSTRAT, CU ACEASTĂ OCAZIE, PRIN CALITATEA SERVICIILOR DE CAZARE OFERITE, CĂ POATE FACE FAŢĂ CU SUCCES EVENIMENTELOR DE AMPLOARE ŞI, DECI, UNUI NUMĂR MARE DE TURIŞTI. La Forum au participat peste 100 de persoane, reprezentanţi ai AM POR, responsabili de comunicare ai Organismelor Intermediare pentru POR, membri ai Reţelei de Comunicatori Regio care aparţin altor instituţii ce îndeplinesc func- ţii de informare şi promovare a POR şi reprezentanţi mass–media. Forumul Comunicatorilor Regio a avut ca scop consolidarea reţelei de comunicatori, realizarea schimbului de experienţă între membrii reţelei, identificarea unor metode de dezvoltare, precum şi informarea cu privire la stadiul de implementare a programului. Pe lângă componenta de infor- mare, Forumul Comunicatorilor Regio şi-a îndeplinit şi obiectivul de formare a comunicatorilor din reţea, aceştia participând la ateliere de lucru organizate în scopul perfecţionării în domeniul comunicării şi utilizării eficiente a tehnicilor de comunicare cu jurnaliştii de presă scrisă şi radio, darşiprinutilizareainstrumentelor de comunicare online şi prin dezvoltarea creativităţii video în publicitatea TV şi online. COMUNICATORII REGIO S-AU ÎNTÂLNIT LA NEPTUN „După încheierea primei etape a proiectului, au fost atinşi o parte din factorii determinanţi pentru prelungirea duratei de funcţionare a hotelului, în sezon, şi anume, asigurarea serviciilor de masă şi a serviciilor de divertisment. După ce vom finaliza şi modernizarea Hotelului Delta vom putea asigura şi confortul termic pentru ca sezonalitatea să poată fi extinsă la şapte luni.” HRISTIAN ŞAPERA, DIRECTOR GENERAL S.C. SULINA ESTIVAL 2002 Regio în România
  • 19. IULIE 2011IULIE 2011 19 SITUAT ÎN VECINĂTATEA BRAŢULUI SFÂNTU GHEORGHE DIN DELTA DUNĂRII, O ZONĂ CU UN POTENŢIAL TURISTIC MAJOR, COMPLEXUL TURISTIC PELICAN-MURIGHIOL ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE STRUCTURI DE CAZARE DIN REGIUNEA DE SUD-EST A ŢĂRII. AVANTAJELE SALE DECURG DIN POZIŢIONAREA COMPLEXULUI ÎN CADRUL DELTAIC, RECUNOSCUT PENTRU UNICITATEA AMBIENTULUI NATURAL, PRECUM ŞI DIN POTENŢIALUL DE CAZARE IMPRESIONANT DE CARE DISPUNE (300 DE LOCURI). Potenţialul turistic al Complexului rezultă şi din faptul că este amplasat într-un nod turistic important, punct de acces către cele mai pitoreşti zone ale Deltei, aşa cum sunt braţul Sfântu Gheorghe, lacurile Uzlina şi Razim. Accesul se poate face cu maşina, iar, în apropiere, urmează să fie construit un port turistic. PROPRIETAR NOU, PLANURI AMBIŢIOASE În anul 2007, Complexul turistic Pelican a trecut din patrimoniul sta- tului în proprietatea SC Le Franc SRL Tulcea, o societate cu o tradiţie de 15 ani în domeniul hotelier. Imediat după preluare, noul proprietar a pus la punct un plan de reabilitare- modernizareaobiectivului şidetrans- formare a sa într-o staţiune turis- tică. Formula de dezvoltare a bazei de cazare şi agrement a fost, pentru proprietar, accesarea fondurilor structurale. Astfel, printr-un proiect Regio, finanţat în cadrul Axei Priori- tare 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, SC Le Franc SRL Tulcea a demarat, în urmă cu doi ani, o investiţie în valoare totală de 16,7 milioane de lei, din care jumătate reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă. Practic, în decursul a 28 de luni, cât se va derula proiectul, spaţiile de cazare vor fi complet transformate, urmând ca, la final, să li se acorde şi o altă clasificare. De asemenea, zonele de agrement vor fi extinse şi reabilitate, la fel spaţiile pentru servirea mesei şi terasa restaurantului. SERVICII DIVERSIFICATE PENTRU TURIŞTI Investiţia va face posibil ca viitoarea staţiune turistică să ofere pentru circa 300 de turişti, simultan, STRUCTURILE DE CAZARE DIN DELTA DUNĂRII SE MODERNIZEAZĂ CU FONDURI REGIO Cãtãlina JINGOIU | Regio în România În inima Deltei
  • 20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20 Natură şi confort Regio în România servicii diversificate care includ cazare la standarde de cinci stele, alimentaţie pe durata sejurului, acces la piscine (interioară sau exterioară), sală şi terenuri de sport, servicii de agrement, de întreţinere şi distracţie (bowling, biliard, hipism, plimbări cu hidrobicicleta şi schi jetul), organizarea de seminarii şi conferinţe. Structura de cazare a Complexului Pelican este formată dintr-un hotel cu două corpuri, dintre care unul va fi modernizat, iar celălalt va beneficia şi de lucrări de extindere, precum şi 16 căsuţe care, în urma investiţiei, se vor transforma în vile cu dormitor, cameră de zi, baie şi terasă. Complexul va avea inclusiv spaţii de cazare cu băi adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi. În ceea ce priveşte dotările conexe spaţiului de cazare, ar fi de menţionat că piscina exterioară va fi una de dimensiuni olimpice (peste 900 de mp), prevăzută cu o instalaţie modernă de tratare a apei. Turiştii vor avea la dispoziţie şi săli de distracţie cu echipamente de bowling, biliard, tenis de masă şi cazinou şi va fi amenajat un observator de păsări care va oferi o vedere panoramică asupra Deltei Dunării, de la o înălţime de 20 de metri. OPŢIUNI DE TIMP LIBER Turiştii vor putea să se odihnească într-un complex cu o arhitectură încadrată perfect în cadrul natural, să se plimbe cu hidrobicicleta pe Lacul Murighiol sau cu barca pe canalele Dunării, să practice pescuitul sau să viziteze cetatea romană de la Halmyris, să se bucure de deliciile gastronomiei locale şi de vinurile din podgoriile autohtone. 38 DE NOI LOCURI DE MUNCĂ Proiectul contribuie la atinge- rea obiectivului general al Regio, prin faptul că susţine dez- voltarea economică şi socială durabilă a comunei Murighiol, lo- calitate al cărei potenţial de dez- voltare este furnizat, în primul rând, de turism. Incontestabil, Complexul Turistic Pelican – Murighiol va deveni un element de dezvoltare economică atât la nivel local, cât şi regional, prin crearea a 38 de noi locuri de muncă, disponibile, în principal, populaţiei locale, prin stimula- rea industriilor şi serviciilor adi- acente din zonă, prin atragerea de turişti ca umare a marketing- ului susţinut de beneficiar pentru promovarea Deltei Dunării. 16căsuţe, transformate în vile cu dormitor, cameră de zi, baie şi terasă
  • 21. IULIE 2011IULIE 2011 21 Bază pentru industrie Bani europeni în Uniunea Europeană PROIECTUL CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE - SEMINŢE PENTRU CREŞTERE ECONOMICĂ AJUTĂ LA PROMOVAREA CREĂRII UNUI NOU PEISAJ CU FLORI SĂLBATICE ÎN MAREA BRITANIE. CENTRUL CONSTĂ ÎN CONSTRUIREA UNEI SURSE DE ATRACŢIE PENTRU VIZITATORI LA NIVEL NAŢIONAL ŞI A UNEI BAZE PENTRU INDUSTRIA DE SEMINŢE DE FLORI SĂLBATICE DIN MERSEYSIDE-LIVERPOOL. PROIECTUL INCLUDE, DE ASEMENEA, RECUPERAREA A 14 HECTARE DE TEREN DIN PARCUL COURT HEY ŞI AMENAJAREA A 30 DE HECTARE CU FLORI SĂLBATICE PENTRU PRODUCŢIA DE SEMINŢE, DE-A LUNGUL UNOR ACOSTAMENTE ŞI TERENURI AGRICOLE. O PERIFERIE ÎNFLORITOARE Proiectul şi-a propus să reacţioneze în faţa unui declin rapid al bogăţiei speciilor şi al diversităţii în Regatul Unit, abordând, în acelaşi timp, problema efectelor schimbărilor climatice asupra mediului rural şi a mediului înconjurător, precum şi subiectul ocupării forţei de muncă în zonele urbane defavorizate. Acest proiect reuneşte unii dintre cei mai importanţi jucători de conservare creativă din primele Centre Naţionale de Flori Sălbatice din Europa. Proiectul se derulează în cartierul din Knowsley, la periferia oraşului Liverpool, care are unele dintre cele mai mari rate de scădere imobiliară urbană în Europa, o moştenire a declinului industriei de manufactură. NOI PEISAJE CU FLORI SĂLBATICE Scopul proiectului este acela de a promova crearea de noi peisaje cu flori sălbatice în Marea Britanie. Pentru a realiza acest lucru, se urmăreşte atingerea unor obiective specifice, printre care: - Transformarea parcului Court Hey Park în atracţie turistică şi centru activ pentru industria de seminţe de flori sălbatice; - Refacerea capacităţii de producţie a suprafeţelor de teren rămase în paragină, crearea de locuri de muncă şi sprijinirea agricultorilordinzonadeperiferie urbană; - Dezvoltarea unei noi nişe de piaţă în domeniul obţinerii şi selecţionării seminţelor de flori sălbatice, prin conservare creativă şi grădinăritul florilor sălbatice, precum şi prin turism; - Producerea unor cantităţi mari de seminţe de flori sălbatice pentru piaţa de desfacere la nivel naţional; - Îmbunătăţirea aspectului vizual al terenurilor şi oferirea unui habitat propice florilor sălbatice; - Crearea unor afaceri durabile, care să promoveze o etică de mediu şi o bună administrare a peisajului; Aducerea la un loc a reprezen- tanţilor naţionali ai organizaţiilor de conservare pentru a forma un Consiliu de Administraţie, care să abordeze provocările legate de conservarea geografică în faţa schimbărilor climatice şi problemele legate de provenienţă genetică. CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE DIN LIVERPOOL, UN MODEL DE PROTEJARE A BIODIVERSITĂŢII Dan CÃRBUNARU |
  • 22. www.inforegio.ro22 Atracţie turistică PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU BIOSFERĂ URBANĂ Proiectul a dus la refacerea întregii zone, iar Centrul are acum o cafe- nea, un magazin, facilităţi pentru conferinţe, birouri, facilităţi de prelucrare a seminţelor, tuneluri de uscare şi spaţiu expoziţional. Parcul Court Hey a fost transformat într-un parc câştigător al Medaliei de aur pentru Schema de turism verde, în 2009, şi acum este o atracţie turistică majoră în partea de nord- vest a Marii Britanii. Însămânţările de flori sălbatice au câştigat, de asemenea, premiul UNESCO Omul şi Biosfera şi Premiul de excelenţă al Forumulului Biosfera Urbană. Totodată, proiectul a reuşit să repună în procesul de producţie, 30 de hectare de teren abandonate, producând seminţe din peste 100 de specii de flori sălbatice pentru comercializare, prin cataloage de comandă prin poştă şi puncte de vânzare cu amănuntul. Însămânţările de flori sălbatice sunt, la rândul lor, activ promovate în spaţiile publice din întreaga regiune Merseyside, şi, în special, în Knowsley, care a devenit cunoscut sub numele de Târgul de Flori Sălbatice.Proiectulafostcatalizator pentru stabilirea Expoziţiei Verzi şi a Show-ului cu Flori Knowsley în cadrul Centrului, atrăgând peste 20.000 de persoane anual. PESTE 6 MILIOANE DE EURO PENTRU FINANŢAREA CENTRULUI Pe de altă parte, proiectul a creat la Centru 10 locuri de muncă full-time şi 6 posturi part-time. Finanţarea Centrului este suplimentată prin închirieri de terenuri şi sub-con- tractări în zona sectorului agricol Merseyside. Centrul Naţional de Flori Sălbatice şi Seminţe pentru Creştere a creat o bancă de seminţe şi un centru activ pentru expoziţii de flori sălbatice, artă. Proiectul a contribuit la schimbarea percepţiilor interne şi externe ale zonei, promovarea cetăţenească, promovarea mândriei locale şi a regenerat încrederea în sine, într-o zonă de privare socială ridicată. Costul total al lucrărilor a fost de 6.360.000 euro, din care contribuţia Uniunii Europene a fost de 1.127.160 euro, restul de bani provenind din parteneriatul între autorităţile locale din Mersey, Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest din Marea Britanie, Consiliul Knowsley, Marele Fond al Loteriei Naţionale, Prietenii Parcului Court Hey, Green Machine (companie specializată în tehnologii de protecţie a mediului) şi Ducatul de Lancaster. Bani europeni în Uniunea Europeană
  • 23. 23 Istorie şi cultură Bani europeni în Uniunea Europeană IULIE 2011IULIE 2011 Dan CÃRBUNARU | ÎN TOAMNA ANULUI 9, D.H., TRIBURILE GERMANICE ZDROBEAU TREI LEGIUNI ROMANE, ÎN CEEA CE AVEA SĂ RĂMÂNĂ ÎN ISTORIE CA BĂTĂLIA LUI VARUS. GUVERNATORUL TRIMIS DE AUGUSTUS A PIERIT ALĂTURI DE CEI MAI MULŢI DINTRE LEGIONARII ROMANI, ÎN SÂNGEROASA BĂTĂLIE DIN PĂDUREATEUTOBURG, CARE I-A DETERMINAT PE ROMANI SĂ ABANDONEZE PLANURILE DE EXTINDERE ÎN GERMANIA ŞI SĂ SE RETRAGĂ DINCOLO DE RIN. DOUĂ MII DE ANI MAI TÂRZIU, PRIN FINANŢARE EUROPEANĂ, GERMANII AU CONSTRUIT UN IMPRESIONANT SPAŢIU DE EXPOZIŢII ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE. PESTE 150 DE MII DE VIZITATORI ÎN MAI PUŢIN DE DOI ANI Ridicat în perioada iulie 2007 - martie 2009, Centrul este situat la intrarea în Muzeul şi parcul Kalkriese, adăugându-se la atracţiile culturale ale regiunii, pentru turiştii locali şi străini. Complexul acoperă o suprafaţă de 860 mp şi a fost proiectat pentru a găzdui expoziţii şi evenimente de mare anvergură. Centrul de vizitare a fost ridicat chiar pe sit-ul arheologic al Bătăliei lui Varus şi s-a bucurat deja de vizita a circa 150.000 de persoane. Arhitectura cubică impresionantă a clădirii a impresionat numărul mare de turişti. De asemenea, aceştia au beneficiat de multe expoziţii, care i-au ajutat să cunoască mai bine elemente de arheologie şi, mai ales, modul de viaţă a vechilor triburi germanice. Centrul de vizitatori, Muzeul şi Parcul Kalkriese, cercetarea arheo- logică şi sit-ul bătăliei istorice oferă împreună o atracţie unică, în care fascinanta istorie a Germaniei şi a Europei prind viaţă. Uniunea Europeană a contribuit cu 1,5 milioane de euro la realizarea acestui proiect, prin FEDR. O INCURSIUNE ÎN LUMEA TRIBURILOR GERMANICE O prezentare specială, Conflict, a făcut parte din mai multe expoziţii arheologice şi a ilustrat Bătălia lui Varus. Aceasta a introdus vizitatorii în lumea triburilor germanice din primele secole ale erei noastre. Gama largă de expoziţii planificate pentru viitor este deja pregătită să atragă noi vizitatori. Arhitecţii elveţieni Gigon şi Guyer, deja cu un palmares dovedit prin design-urile create pentru muzeu, s-au îngrijit de proiectare, împreună cu biroul de planificare Rohling Osnabrück PBR. Antreprenorul general al lucrărilor a fost compania Hermanns, din Kassel. În total, un uimitor spaţiu de 10.000 mc a fost închis cu beton armat. CENTRUL DE VIZITARE A SIT-ULUI BĂTĂLIEI LUI VARUS, O FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA TRIBURILOR GERMANICE
  • 24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24 Prezentări originale Bani europeni în Uniunea Europeană Unul dintre momentele cele mai impresionante din timpul construcţiei a fost instalarea pla- fonului,atuncicândaufostadăugate 40 de segmente de plafon, cel mai mare cu o lungime de 18 m, o lăţime de aproximativ 1 m şi cu o greutate de aproximativ 13 tone. O macara de 150 de tone a ridicat bucăţile de beton şi oţel, piesă cu piesă, puţin peste copaci, pentru a le poziţiona, ceea ce a reprezentat pentru vizitatori o privelişte care tăia respiraţia. O BĂTĂLIE CARE A MARCAT EXTINDEREA IMPERIULUI ROMAN Bătălia de la Teutoburger Wald a fost denumită de istoricii romani „clades Variana” (învingerea lui Varus) Rezultatul ei a fost înfrângerea zdrobitoare a trei legiuni romane împreunăcutrupeleanexe,careerau sub conducerea senatorului roman Publius Quinctilius Varus. Alianţa triburilor germane a fost condusă de Arminius (sau Hermann), un prinţ al tribului germanic Cherusk. În timpul conflictului militar a fost nimicită o optime din efectivul total al legiunilor romane. La aflarea veştii privind înfrângerea, Augustus le-a scos din lista legiunilor romane pe cele trei distruse de triburile germane. Expoziţa “2.000 de ani de la bătălia lui Varus” a fost finalizată în 2009, în colaborare cu arhitecţi şi designeri de grafică din Köln. Labirintul iniţial a fost demontat şi înlocuit cu un traseu mult mai bine organizat. Turul expoziţiei este împărţit în şase zone. La intrare, vizitatorul este întâmpinat de prezentări secvenţi- ale ale vieţii cotidiene a romanilor şi germanilor, precum şi ale politicii administrative duse de romani în Germania. Tehnologia modernă îi aduce faţă în faţă pe Varus şi Arminius, pentru a discuta; actorii Thomas Thieme şi Max Engelke joacă rolul celor două figuri istorice şi prezintă trei variante diferite de posibile conversaţii. În centrul expoziţiei, vizitatorii pot urmări simularea unui atac-ambuscadă al războinicilor germani. Descoperirile arheologice oferă perspective detaliate privind tru- pele romane, echipamentele şi organizarea lor militară. Desigur, tehnologia modernă joacă un rol important în cercetare. Prin mijloacele de investigare ştiinţifică, un lucru este cert: cercetarea bătăliei este la fel de interesantă ca un thriller! „Fără noul centru de vizitatori, nu am fi fost în măsură niciodată să îndeplinim cerinţele tehnice de curatori pentru aceste demonstraţii extraordinare, care ne-au adus un premiu important pentru expoziţii de bătălii şi prezentarea unor preţioase descoperiri arheologice. Întreaga regiune şi ţară pot profita de noua şi înalta clasă a facilităţilor culturale” - Dr. Joseph Rottmann, Director, Muzeul şi Parcul Kalkriese. VIZIUNE INEDITĂ ASUPRA ISTORIEI Noua expoziţie permanentă se adresează în mod explicit copiilor şi tinerilor. Modele descriptive, efecte surprinzătoare, new media şi ilustraţii detaliate, oferă celor interesaţi o viziune inedită asupra istoriei. Cărţile ştiinţifice oferă suficient material pentru lectură şi descoperiri. În timp ce vizitatorii ascultă interpretări ale textelor antice, privirile lor se pot plimba neîngrădit prin expoziţie. 6 zoneexpoziţionale pentru un tur istoric complet
  • 25. IULIE 2011IULIE 2011 25 Agendă AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.mdrt.ro COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL BĂILE TUŞNAD, JUDEŢUL HARGHITA, ROMÂNIA, 31 IULIE Ziua Lacului Sfânta Ana organizată de Asociaţia Ecu-Hangu Este un eveniment care abordează trecutul, istoria locului, legendele legate de apariţia Lacului SfântaAna şi tradiţiile locului. Vor fi aduse în prim plan personaje şi personalităţi din vremuri străvechi, tradiţia locală, gastronomia specifică zonei, meşteşugurile şi portul popular. Activităţile incluse în programul evenimentului se vor desfăşura pe apa lacului şi în împrejurimile acestuia. GEOAGIU, JUDEŢUL HUNEDOARA, ROMÂNIA, 12-14 AUGUST Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni Organizat de Primăria oraşului Geoagiu, festivalul are loc, ca în fiecare an, la sfârşitul de săptămână din preajma sărbătorii religioase Sfânta Maria şi se desfăşoară în parcarea din centrul staţiunii Geoagiu Băi. Pe lângă concursul interpreţilor de muzică populară selectaţi din ţară şi din străinătate, festivalul are şi o secţiune de recitaluri. CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, ROMÂNIA, 1-4 SEPTEMBRIE Festivalul de umor “Tudor Muşatescu” Un eveniment cultural dedicat marelui poet, prozator, dramaturg şi umorist român Tudor Muşatescu. Festivalul va cuprinde secţiuni de interpretare şi creaţie umoristică, spectacole de teatru de comedie, reprezentaţii ale unor grupuri de satiră şi umor. Evenimentul se adresează atât locuitorilor, cât şi turiştilor. VARŞOVIA, POLONIA, 20 IULIE Relansarea TEN-T: către o politică durabilă a UE în domeniul transporturilor Conferinţa, organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul polonez al Infrastructurii, îşi propune să reunească toţi actorii din UE şi Polonia interesaţi de problemele referitoare la mobilitatea trans-europeană, durabilitatea şi eficienţa transporturilor, noile obiective în domeniu, rolul noilor tehnologii şi modul cum pot fi acestea puse în aplicare. În cadrul reuniunii se va evalua dacă prevederile din Carta albă a transporturilor sunt suficiente pentru o aplicare rapidă şi cu succes a politicii TEN-T. FRANKFURT, GERMANIA, 4 AUGUST Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene La această reuniune, guvernatorii Băncii Centrale Europene urmează să adopte decizii de politică monetară pentru zona euro. Aceste decizii vor fi date publicităţii, la scurt timp după reuniune, de preşedintele Băncii Centrale, în cadrul unei întâlniri cu presa. Reuniunile Consiliului sunt şi un prilej de a evalua orientarea politicii monetare în zona euro.
  • 26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26 Să mai şi zâmbim! Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate! ZOOM REGIO â Zâmbet organizaţional
  • 27. IULIE 2011IULIE 2011 27 Să mai şi zâmbim! Lumea calculatorului A - plin de taste C - WWW 3 - Când se plictiseşte, se declanşează 10 - un CMS celebru E - companie celebră pentru sisteme de operare 14 - Rudă cu Linux I - WORD+EXCEL+ACCESS+… 5 - Cel mai cunoscut editor de imagine K - Un sistem de operare M - Cea mai celebră enciclopedie online 12 - Companie celebră la noi, mai ales pentru clientul de mesagerie instant (IM) N - Şoarecele de la calculator A B C D E F G H I J K L M N 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 SOLUŢIA CAREULUI NUMERE ÎNCRUCIŞATE DIN NUMĂRUL 5 AL REVISTEI REGIO: 5 6 7 8 1 2 3 4 9 8 7 6 4 5 1 2 0 3 1 5 1 0 2 3 Descoperă SOLUŢIA CAREULUI alăturat şi trimite-o până la 1 august 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro, cu menţiunea „LUMEA CALCULATORULUI” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio. Câştigătorul numărului 5 al revistei: MIHAELA SIMION Craiova, Dolj ntru MION j
  • 28. Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro 0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii? Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: iulie 2011