Stadiul implementarii Regio-Programul Operational Regional, mai 2013
Revista Regio nr. 6
1. nr. 6, iulie 2011
R E V I S T A
Investiţii Regio
pe piaţa turismului
la Neptun
Concept unic de promovare pentru Ţara Făgăraşului
Istorie şi cultură la Curtea Domnească din Târgovişte
de cazare din Delta Dunării
se modernizeeazăă ccuu
Structurile
fonduri Regio
INTERVIU
Director General, Direcţia Generală Turistică,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Carmen
MORARU
BUCOVINA
dezvoltă turismul
de pelerinaj
2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
www.inforegio.ro
ROMÂNIA TURISTICĂ, SCURT GHID DE UTILIZARE
Globalizarea şi dinamica civilizaţiei
plasează România la intersecţia dintre
peisajele sale fascinante, valorile
culturale autentice şi necesitatea de
a le promova într-o viziune modernă,
în care marketingul joacă un rol
decisiv. Cu o pondere de 3 – 3,5%
din PIB, turismul românesc are un
potenţial de dezvoltare cert, care
trebuie susţinut, însă, printr-un brand
nou, axat pe produse competitive şi
durabile.
În următorii cinci ani, sloganul
Exploraţi Grădina Carpaţilor concen-
trează viziunea de marketing şi se
adresează, turiştilor exploratori
dornici să descopere destinaţiile
româneşti.
Care sunt cele mai competitive
produse turistice ale României?
Cercetările recente arată că acestea
sunt circuitele culturale, turismul în
natură, turismul rural, pachetele de
tip city-break, turismul activ şi de
aventură,turismulbalnearşiwellness.
Le putem oferi turiştilor o vacanţă în
care să se regăsească arta, cultura,
educaţia, istoria sau spiritualitatea?
Bucovina, Maramureşul, Ardealul
sunt o dovadă că da, avem ce oferi
exploratorilor.
Întreg mecanismul proiectat la
Bucureşti, expoziţiile interne sau
internaţionale, campanile publicitare
sau vizitele de documentare ale
jurnaliştilor străini, promovările de
pe posturile de televiziune naţionale
sau internaţionale şi marketingul prin
internet sunt menite să atragă noi şi
noi turişti.
Cine a trecut prin pasul Tihuţa, cine a
fost la Botiza, cine a vizitat Voroneţul
sau a petrecut câteva zile în Deltă
ştie că merită să vizitezi România.
Noi, românii, ştim că avem ce oferi
oaspeţilor străini care provin din ţări
precum Germania, Franţa, Italia, SUA,
Austria, Marea Britanie, Rusia sau
Ungaria. Ne-am obişnuit cu drumurile
noastre, cu o cazare relativ ieftină şi
condiţii de multe ori sub aşteptări.
Infrastructura rămâne însă o mare
provocare pentru turismul românesc
şi pentru succesul acestuia, mai ales
când turiştii o compară cu cea din alte
ţări. Astfel, Regio este unul dintre
programele care, prin implementarea
sa, susţine dezvoltarea infrastructurii
de cazare şi agrement, printr-un efort
comun al autorităţilor şi mediului de
afaceri şi prin utilizarea eficientă a
resurselor publice şi private.
O ţară binecuvântată de frumuseţile
naturii nu poate fi performantă din
punct de vedere turistic dacă nu îşi
pune în valoare atuurile, şi asta nu
doar în planul imaginii.
Totuşi, cum vom reuşi să trezim sim-
patia consumatorului faţă de marcă,
mai importantă decât publicitatea
agresivă? Nu va fi uşor să creştem
conştientizarea, la nivel global, a
ofertei româneşti, dar este nevoie
să ne concentrăm pe produsele, pie-
ţele, segmentele cu cel mai mare
potenţial. Şi, mai mult decât atât,
să oferim produsele noastre turistice
la un standard care să nu creeze
senzaţia întoarcerii în timp, din cau-
za unui drum accidentat sau a unor
condiţii de cazare improprii.
Cum se vor concretiza acţiunile
de imagine, precum implicarea
Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului în organizarea meciului
prin care campionul Lucian Bute
şi-a păstrat titlul mondial? Doar prin
continuitate şi capitalizare sigură,
care să susţină ceea ce la nivel
strategic specialiştii au conturat deja
ca brand de ţară: România este o ţară
care merită explorată.
Pentru românii care nu trebuie să se
uite la CNN pentru a vedea clipurile
de promovare turistică a ţării
noastre, iată o nouă provocare de a
se bucura de frumuseţile unui spaţiu
dăruit cu generozitate de natură:
„Europa se îndreaptă către un turism
ecologic, către natură. România are o
strategie şi o viziune care se îndreaptă
în direcţia bună atunci când se
concentrează pe Carpaţi şi Deltă” -
a afirmat chiar secretarul general al
Organizaţiei Mondiale a Turismului,
Taleb Rifai, aflat, recent, într-o vizită
la Bucureşti.
Editorial
Dan CĂRBUNARU
3. IULIE 2011IULIE 2011 3
Sumar
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 Obiective şi provocări pentru turismul european
05 Cu trenul prin Europa, fără restricţii din partea
operatorilor
REGIO ÎN ROMÂNIA
06 Turismul românesc, în faţa provocărilor actuale
08 Braşovul, cursă contra cronometru
pentru contractarea a 74,3 milioane
de euro
09 România, destinaţie atractivă
pentru străini
INTERVIU cu d-na Carmen MORARU
Director General, Direcţia Generală Turistică,
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
11 Bucovina dezvoltă turismul de pelerinaj
13 Istorie şi cultură la Curtea Domnească
din Târgovişte
15 Concept unic de promovare pentru
Ţara Făgăraşului
17 Investiţii Regio pe piaţa turismului la Neptun,
Constanţa
19 Structurile de cazare din Delta Dunării se
modernizează cu fonduri Regio
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Centrul Naţional Flori Sălbatice din Liverpool, un model de
protejare a biodiversităţii
23 Centrul de vizitare a sit-ului Bătăliei lui Varus, o fereastră
către lumea triburilor germanice
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4
OBIECTIVE ŞI PROVOCĂRI
PENTRU TURISMUL EUROPEAN
NOUL PLAN PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI ÎN EUROPA, LANSAT
ÎN IUNIE 2010, ÎŞI PROPUNE SĂ EX-
PLOATEZE MAI BINE POTENŢIALUL EXIS-
TENT ÎNTR-UN DOMENIU CARE JOACĂ
DEJA UN ROL IMPORTANT ÎN ECONOMIA
EUROPEANĂ. LA NIVELUL UNIUNII EU-
ROPENE, TURISMUL GENEREAZĂ PESTE
5% DIN PIB, IAR INDUSTRIA CARE SE
DEZVOLTĂ ÎN JURUL ACESTUI DOME-
NIU OFERĂ LOCURI DE MUNCĂ PENTRU
APROAPE 10 MILIOANE DE PERSOANE.
Iată două motive pragmatice pen-
tru ca decidenţii europeni să se
gândească la dezvoltarea acestui
sector, mai ales că, într-un clasa-
ment internaţional, cinci state eu-
ropene se află în topul primelor
zece destinaţii de vacanţă preferate
de turiştii din întreaga lume. Pe de
altă parte, Europa se confruntă cu
o concurenţă în creştere, pe piaţa
de turism, în ascensiune fiind Asia şi
America de Sud.
După dezbaterile iniţiate de Comi-
sia Europeană (CE), planul de dez-
voltare turistică a luat forma unui
set de 21 de propuneri, multe dintre
ele concentrate pe ideea atragerii
de turişti din ţările cu economii
emergente precum China, Rusia şi
Brazilia, dar şi pe o mai mare mo-
bilitate în interiorul spaţiului euro-
pean.
DEZVOLTARE PRIN
DIVERSIFICAREA OPŢIUNILOR
Una dintre premisele de la care
porneşte noul plan de dezvoltare a
turismului european este aceea de
diversificare a opţiunilor şi servici-
ilor. Păstrând această idee, devine
foarte important ca toate resursele
să fie corect evaluate pentru a fi
valorificate, pornind de la patri-
moniul cultural, continuând cu
educaţia, natura, site-urile natu-
rale protejate, patrimoniul mari-
tim şi subacvatic, gastronomia, etc.
Două dintre propunerile care merg
pe această linie vizează promo-
varea produselor şi serviciilor din
turism sub o marcă unică a patri-
moniului european. Astfel, CE pro-
pune instituirea unui sistem unic de
recunoaştere a serviciilor de înaltă
calitate şi atribuirea unor premii
pentru destinaţiile care ating aceste
standarde.
ÎN PAS CU TEHNOLOGIA
Pentru o mai bună promovare a
turismului în spaţiul european, CE
se raportează şi la evoluţiile tehno-
logice şi îşi propune să încurajeze
utilizarea tehnologiei, inclusiv pen-
tru rezervări accesibile, de exem-
plu, prin intermediul telefonului
mobil. Pe de altă parte, pe viitor, va
trebui să se pună mai mult accent
şi pe dezvoltarea promovării turis-
tice prin intermediul internetului,
ceea ce înseamnă că eforturile se
vor concentra pe dezvoltarea site-
urilor turistice. Nu în ultimul rând,
există propuneri pentru o sincroni-
zare a vacanţelor şcolare în sistemul
educaţional european, astfel încât
perioadele favorabile călătoriilor să
poată fi prelungite.
Uniunea Europeană azi
Cãtãlina JINGOIU |
Turism în Europa
21de propuneri
pentru dezvoltarea
turismului în
Europa
5. IULIE 2011IULIE 2011 5
Uniunea Europeană azi
Călătorii facile
DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE
TRANSPORT ÎN SPAŢIUL EUROPEAN
REPREZINTĂ UNA DINTRE CONDIŢIILE
UNEI BUNE DEZVOLTĂRI ECONOMICE A
STATELOR. TOCMAI DE ACEEA, DE-A
LUNGUL ULTIMELOR DECENII A EXISTAT
O PREOCUPARE PERMANENTĂ, LA NIVEL
EUROPEAN, PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
TRANSPORTULUI INTERNAŢIONAL PRIN
REGLEMENTĂRI CLARE, EFICIENTE ŞI
UNITARE. PE ACEEAŞI LINIE SE ÎNSCRIU
ŞI PREOCUPĂRILE ACTUALE ALE COMISIEI
EUROPENE DE A ARMONIZA LEGISLAŢIA
ÎN DOMENIUL TRANSPORTULUI FEROVIAR
DE CĂLĂTORI ÎN STATELE TRAVERSATE
DE CORIDOARE PAN-EUROPENE DE CALE
FERATĂ.
Intenţia este aceea ca, pe viitor,
călătoriile cu trenul, chiar dacă se
desfăşoară într-un spaţiu mare, pe
teritoriul mai multor state, să fie la
fel de facile, din punct de vedere
al programării şi desfăşurării lor,
ca şi în cazul zborurilor operate de
companiile aeriene.
OPERATORII FEROVIARI
TREBUIE SĂ-ŞI LĂRGEASCĂ
ORIZONTUL
Specificul actual al transportului
pe calea ferată este dat de faptul
că operatorii din acest domeniu au
evoluat într-un context naţional.
De aici şi particularitatea fiecărei
companii, modalităţile diferite
de funcţionare a sistemelor de
rezervare, fără ca datele să poată
fi interschimbabile. Efectul este
acela că pasagerii sunt îngrădiţi
în încercările de a rezerva bilete
şi de a obţine informaţii privind
orarul şi rutele curselor feroviare
transfrontaliere.
La începutul lunii mai a anului 2011,
Comisia Europeană a anunţat că a
adoptat deja un regulament care
îşi propune să faciliteze călătoriile
transfrontaliere pe calea ferată,
prin standardizarea sistemelor
de programare şi de emitere a
tichetelor de călătorie. Practic,
acest lucru presupune crearea
unor sisteme interoperabile între
companiile de transport feroviar
care utilizează rutele pan-europene.
Acest regulament va fi urmat de o
măsură complementară care le va
impune, în 2012, operatorilor din
domeniul transportului feroviar să îşi
adapteze sistemele IT şi practicile la
acest obiectiv al interoperabilităţii.
Regulamentul propus de Comisia
Europeană vizează impunerea
unor standarde care să fie unanim
acceptate de operatori în ceea ce
priveşte bazele de date referitoare
la tarife şi mersul trenurilor. Acest
lucru ar permite ca informaţiile
referitoare la rezervările şi vânzările
de bilete să poată fi schimbate
între societăţile de transport de pe
întreg teritoriul UE, dar şi să fie mai
accesibile pentru operatorii care
vând bilete şi pentru călători.Astfel,
noul sistem ar permite accesul şi
la alt gen de informaţii, cum ar fi
cele legate de tipul trenului, orele
şi locurile de staţionare, condiţiile
disponibile la clasa întâi şi a doua,
locurile disponibile, planurile
tarifare, emiterea legitimaţiilor de
călătorie etc.
EUROPA VREA SĂ ELIMINE
BARIERELE
Comisia Europeană intenţionează
să impună şi alte măsuri suplimen-
tare pentru a elimina barierele
actuale care stau în calea dez-
voltării transportului feroviar de
persoane pe rute pan-europene.
Deocamdată, măsurile care vor
urma regulamentului deja propus
fac subiectul unor dezbateri publice
şi analize ale căror concluzii vor
fi discutate în etapele următoare
ale procesului început pentru
modernizarea transportului feroviar
transfrontalier.
CU TRENUL PRIN EUROPA, FĂRĂ RESTRICŢII
DIN PARTEA OPERATORILOR
Cãtãlina JINGOIU |
6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6
Regio în România
Ţinte strategice
TURISMUL, SUB DIFERITELE SALE
FORME,A CUNOSCUT O DEZVOLTARE
ŞI O DIVERSIFICARE ACCENTUATĂ ÎN
ULTIMELE DECENII, ASTFEL ÎNCÂT, ESTE
CONSIDERAT CA FIIND UNUL DINTRE CELE
MAI DINAMICE DOMENII ALE CIVILIZAŢIEI
ACTUALE, ÎN CONDIŢIILE ADAPTĂRII
FENOMENULUI TURISTIC LA CERINŢELE
ECONOMICE MONDIALE DE GLOBALIZARE
ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ A SECTORULUI
SERVICIILOR.
În prezent, deşi turismul din ţara
noastră deţine o pondere de 3 –
3,5% în PIB, are un potenţial sănătos
de dezvoltare, astfel încât România
să se transforme într-o destinaţie
regională puternică, pe termen me-
diu, şi într-o destinaţie cu adevărat
internaţională, pe termen lung.
RELANSARE
SUB UN NOU BRAND
După decenii de prezenţă pe
pieţele turistice internaţionale, de-
cizia României de a se relansa prin
realizarea unui nou brand turis-
tic reprezintă o dovadă că ţara
noastră se orientează către vânza-
rea unor produse turistice mai com-
petitive şi mai durabile, care să
corespundă mai bine necesităţilor
şi dorinţelor potenţialilor turişti.
Astfel, România se confruntă cu pro-
vocarea de a identifica şi apoi de a
livra noi experienţe şi produse pen-
tru pieţele turistice globale şi de a
profita mai bine de diversitatea ac-
tivelor turistice pe care le poate
utiliza pentru a atrage turişti.
România se află în faţa unor noi
provocări în ceea ce priveşte turis-
mul internaţional competitiv. Se im-
pune schimbarea modelului de dez-
voltare a turismului prin mutarea
accentului către experienţe mai di-
versificate ale turiştilor, produse cu
valoare adăugată mai mare şi seg-
mente de piaţă nişă, aplicând cali-
tate superioară, management şi teh-
nici de marketing actualizate. Prin-
cipalele avantaje competitive ale
ţării noastre sunt natura şi peisajele
fascinante, unicitatea patrimoniului
cultural, precum şi autenticitatea
culturii şi a stilului de viaţă. Con-
form unor studii recente, pe piaţa
internaţională se remarcă două
tendinţe importante: aceea de cul-
tivare a gustului turiştilor, precum
şi creşterea numărului celor care
optează pentru vacanţe în care arta,
cultura, istoria, educaţia şi spiritu-
alitatea joacă un rol important.
UN PLAN
PÂNĂ ÎN 2015
Viziunea de marketing a turismului
românesc pentru perioada 2011-2015
a fost definită prin intermediul pro-
cesului de branding, în cadrul căruia
Exploraţi Grădina Carpaţilor, ca slo-
gan pentru marketingul turistic din
România, pune accentul pe cele mai
importante active turistice ale ţării,
iar tema câştigătoare a „explorato-
rului” (călătorul cu discernământ)
indică în mod clar tipul de turist
avut în vedere şi experienţele, de
care se poate bucura în destinaţiile
din România.
Pe baza acestei viziuni şi a strate-
giei de marketing turistic, România
este în măsură să formuleze şi
TURISMUL ROMÂNESC,
ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR ACTUALE
Cãtãlina JINGOIU |
7. 7
Promovare şi dezvoltare
IULIE 2011IULIE 2011
Regio în România
să comunice un nou model turis-
tic şi noi valori, în timp ce încă îşi
armonizează mediul economic, ju-
ridic şi de afaceri cu standardele eu-
ropene, inclusiv în ceea ce priveşte
industria turistică. În acest context,
strategia turistică naţională pentru
perioada 2011-2015 va reprezenta
fundamentul unei acceptări largi a
viziunii de marketing, atât de către
autorităţile locale, cât şi de către
actorii internaţionali din industria
de profil.
PROMOVARE
PE PIEŢELE-ŢINTĂ
În ceea ce priveşte activităţile MDRT
în scopul creşterii numărului de
turişti care vor alege să-şi petreacă
vacanţa în ţara noastră, pe termen
scurt şi mediu, una dintre acţiunile
prioritare va fi promovarea şi dez-
voltarea brandului turistic, în prin-
cipal, pe pieţele prioritare (Ger-
mania, Franţa, Italia, SUA, Austria,
Marea Britanie/Irlanda, Rusia, Un-
garia). Respectând liniile directoare
ale strategiei de marketing turis-
tic, se vor derula, în continuare, di-
verse activităţi de promovare, res-
pectiv participarea la manifestările
expoziţionale interne şi externe,
editarea unor materiale informative
de prezentare a zonelor ţării sau a
unor produse turistice, iniţierea
unor campanii de publicitate, re-
alizarea unor vizite de informare
pentru jurnalişti sau reprezentanţi
ai unor tour-operatori străini, pro-
movarea prin intermediul postu-
rilor de televiziune româneşti sau
internaţionale, şi, nu în ultimul
rând, marketing prin internet.
RESPONSABILITATE ŞI COOPERARE
Nu putem să nu menţionăm, la final, un alt element important aflat
în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor
internaţionale: dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea
strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea
mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau non-acţiunilor noastre.
Acesta fiind contextul actual, succesul dezvoltării durabile a turis-
mului, inclusiv în ţara noastră, necesită o cooperare strânsă şi un
parteneriat între toţi factorii de decizie, publici şi privaţi, implicaţi di-
rect sau indirect în acest sector.
Călătorul cu discernământ este
un concept global bine definit
printre specialiştii sectoru-
lui de turism. El se regăseşte
şi printre călătorii cu intere-
se speciale, precum şi printre
călătorii de interes general.
EXISTĂ O IDEE CHEIE
PE CARE TOŢI CĂLĂTORII
CU DISCERNĂMÂNT O
ÎMPĂRTĂŞESC:
Căutarea experienţelor unice,
a locurilor mai puţin explorate
sau descoperite de către mase.
Călătorii cu discernământ sunt
lideri de opinie şi formatori de
tendinţe.
Prin atragerea acestora este
foarte probabil să se genere-
ze un curent, în acest sens, din
partea altor segmente.
CĂLĂTORUL CU DISCERNĂMÂNT ESTE TIPUL
DE TURIST PE CARE ÎL AŞTEAPTĂ ROMÂNIA
8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8
Pol de creştere
BRAŞOVUL, CURSĂ CONTRA CRONOMETRU
PENTRU CONTRACTAREA A 74,3 MILIOANE DE EURO
CA POL URBAN DE CREŞTERE,
BRAŞOVUL,ÎMPREUNĂ CU LOCALITĂ-
ŢILE AFLATE ÎN ZONA METROPOLITANĂ,
TREBUIE SĂ ABSOARBĂ, PÂNĂ LA FINALUL
ETAPEI DE PROGRAMARE 2007-2013,
FONDURI ÎN VALOARE TOTALĂ DE 74,3
MILIOANE DE EURO, ALOCATE PRIN
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL,
AXA PRIORITARĂ 1.
Obiectivul dezvoltării policentrice
pentru municipiul Braşov şi zona
limitrofă este definit în Planul In-
tegrat de Dezvoltare (PID) care
porneşte de la potenţialul de
creştere economică identificat în
arealul delimitat. Braşovul este, în
primul rând, o importantă destinaţie
turistică, amplasată într-un punct
strategic, de unde călătorul poate
porni către cele mai atractive obiec-
tive ale Munţilor Carpaţi. Având în
vedere acest potenţial, primul din-
tre obiectivele strategice prevăzute
în PID este dezvoltarea durabilă a
turismului. Mai departe, strategia de
dezvoltare are în vedere promova-
rea competitivităţii la nivelul econo-
miei locale, dezvoltarea infrastruc-
turii de transport şi comunicaţii, dar
şi creşterea standardului de viaţă
european în acest pol de creştere.
După ultimele revizuiri, lista proiec-
telor propuse spre finanţare în cadrul
POR, Axa Prioritară 1, prevede un
număr total de 34 de investiţii. Din-
tre acestea, 15 au ca obiectiv reabi-
litarea şi dezvoltarea infrastructurii
urbane, alte 13 vizează infrastruc-
tura socială, în timp ce şase proiecte
urmăresc derularea unor investiţii
necesare pentru dezvoltarea mediu-
lui de afaceri.
PATRU CONTRACTE SEMNATE
Până la această dată, au fost sem-
nate patru contracte de finanţare.
O primă investiţie, în infrastructu-
ra rutieră, prevede amenajarea unui
pasaj suprateran peste calea ferată
în zona străzii Independenţei. Cu o
finanţare de 25,4 milioane de lei, lu-
crarea va permite fluidizarea trafi-
cului şi reducerea cu 22% a duratei
de deplasare (prin eliminarea timpi-
lor de aşteptare) pe axa est-vest a
oraşului, între zona economică Co-
resi, cartierul Bartolomeu şi viitorul
campus universitar Genius.
Al doilea proiect, tot în domeniul in-
frastructurii rutiere, prevede cons-
truirea unui drum de legătură în lun-
gime totală de 2.092 m, de la vest la
est, prin viitoarea zonă economică
Coresi, între strada 13 Decembrie (DJ
103) şi strada Hărmanului (DN 11).
Bugetul total al proiectului este de
30,7 milioane de lei.
În ceea ce priveşte al treilea pro-
iect contractat, cel de reabilita-
re şi amenajare a Pieţei Unirii,
finanţat cu 5,4 milioane de lei,
investiţia este programată să
se încheie în februarie 2012.
Zona amenajată conform proiectu-
lui va fi dotată cu mobilier urban,
se vor amenaja 12 locuri de parcare
şi o staţie de autocar pentru debar-
carea turiştilor şi va fi construită o
fântână arteziană. De asemenea, va
fi asigurat iluminatul public şi arhi-
tectural al obiectivelor turistice din
zona Pieţei Unirii.
Al patrulea proiect are în vedere di-
versificarea ofertei de servicii socio-
culturale oferite locuitorilor mu-
nicipiului Braşov, prin reabilitarea
şi pregătirea pentru noi activităţi
a spaţiului fostului cinematograf
„Patria”. Reabilitarea clădirii va
permite amenajarea unui spaţiu
adecvat pentru susţinerea specta-
colelor Filarmonicii din Braşov, fapt
care va contribui la îmbogăţirea
posibilităţilor de petrecere a timpu-
lui liber. Bugetul proiectului este de
10,98 milioane de lei.
Alte şapte proiecte se află în diferi-
te etape de evaluare. Prin aceste
iniţiative se doreşte reabilitarea cen-
trelor istorice din Râşnov şi Codlea,
reabilitarea unor clădiri degradate
care vor fi transformate în locuinţe
sociale în municipiile Braşov şi
Săcele, precum şi reabilitarea un-
ui cămin pentru bătrâni în Braşov.
De asemenea, sunt propuse proiec-
te pentru amenajarea unui sistem de
supraveghere video în oraşul Braşov,
precum şi amenajarea unor spaţii de
agrement în Poiana Braşov. Valoa-
rea totală nerambursabilă solicitată
pentru cele şapte proiecte este de
aproximativ 13,8 milioane de euro,
ceea ce reprezintă 18,6% din alo-
carea disponibilă Polului de Creştere
Braşov.
Elena OCEANU |
Regio în România
Departamentul Polului de Creştere
Braşov îşi desfăşoară activitatea în
municipiul Braşov, Bd. Iuliu Maniu,
Nr. 62, Tel/Fax 0368 415760.
9. IULIE 2011IULIE 2011 9
Regio în România
Priorităţi pentru turism
ROMÂNIA, DESTINAŢIE ATRACTIVĂ PENTRU STRĂINI
TURISMUL ROMÂNESC ÎNCEPE SĂ CULEAGĂ ROADELE
UNEI NOI STRATEGII DE PROMOVARE
CARE SUNT PRIORITĂŢILE
GENERALE PE CARE ROMÂNIA,
CA STAT MEMBRU UE, LE ARE
ÎN DOMENIUL TURISMULUI, PE
TERMEN SCURT ŞI MEDIU?
Ne dorim, în primul rând, ca dome-
niul turismului să fie luat în conside-
rare la aprobarea noului buget al
Uniunii Europene pentru perioada
2014-2020. De exemplu, ar trebui să
se ţină cont de „Strategia Dunării”,
iar alocările să fie mai mari, inclu-
siv pentru secţiunea referitoare la
turism. Pe de altă parte, o problemă
prioritară este dezvoltarea unui
model european de turism responsa-
bil din punct de vedere social. S-ar
impune, de asemenea, elaborarea
de noi iniţiative pentru a extinde se-
zonul de vârf, în contextul în care
sezonalitatea reprezintă o problemă
semnificativă pentru competitivi-
tatea turismului. Aşa cum avem în
România, programul „O săptămână la
mare” în extrasezon, ar putea exista
o iniţiativă la nivel european.
O altă problemă care trebuie avută
în vedere porneşte de la necesi-
tatea de a îmbunătăţi promovarea
turistică şi, aici, ar fi de luat în cal-
cul realizarea unor acţiuni comune
de către statele membre, cu oca-
zia unor evenimente importante, în
special sportive. O astfel de opor-
tunitate ne este oferită de Jocurile
Olimpice de la Londra, din 2012. Nu
în ultimul rând, în interiorul UE, este
necesară o mai bună coordonare şi
cooperare în domeniul turismului,
inclusiv în ceea ce priveşte consoli-
darea imaginii şi vizibilităţii Euro-
pei în terţe ţări şi chiar realizarea
unui brand turistic al Europei.
CARE SUNT CELE MAI
COMPETITIVE PRODUSE
TURISTICE ALE ROMÂNIEI?
Cercetările de piaţă ne-au arătat,
înaintea lansării noului brand de
turism, că cele mai competitive
şase produse turistice ale României
sunt circuitele culturale, turismul
în natură, turismul rural, pachete-
le tip city-break, turismul activ şi
de aventură, turismul balnear şi
wellness. Planul de marketing al
turismului românesc pentru peri-
oada 2011-2015 stabileşte cum vor
fi promovate aceste produse turis-
tice pe pieţele-sursă pentru a
creşte numărul de turişti care vin în
România.
CE ACTIVITĂŢI CU IMPACT
MAJOR AVEŢI ÎN VEDERE,
ANUL ACESTA, PENTRU
PROMOVAREA TURISTICĂ A
ROMÂNIEI?
Avem proiecte care vor fi realizate
cu fonduri europene nerambursabile
alocate prin Programul Operaţional
Regional. Menţionăm aici partene-
riatul cu Federaţia Română de
Box Profesionist pentru promova-
rea brandului de turism asociat
imaginii de campion a sportivului
Interviu cu d-na Carmen MORARU
Director General, Direcţia Generală Turistică, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10
Lucian Bute, iar meciul din 9 iu-
lie, de la Bucureşti, a fost un eve-
niment la care brandul de turism a
fost intens mediatizat. Apoi, avem
în derulare o campanie de pro-
movare a României, ca destinaţie
turistică, pe trei canale TV cu acope-
rire internaţională - CNN, Euronews
şi Eurosport. În acelaşi timp, în
ţară, se desfăşoară campania ra-
dio-tv de promovare pe plan intern
a turismului românesc, derulată în
două etape, în perioada aprilie-iu-
nie şi septembrie-decembrie 2011.
Am fost prezenţi, de asemenea, cu
o intensă promovare la Festivalul
Bestfest care a avut loc în perioa-
da 1-3 iulie, în zona Pipera-Tunari.
CÂTĂ IMPORTANŢĂ SE ACORDĂ
PROMOVĂRII ONLINE?
Suntemconştienţideimpactulfoarte
mare al „reţelelor sociale”, bloguri,
forumuri, etc. şi faptul că acest im-
pact a schimbat modul în care se
vinde un produs turistic. Vânzarea
unor produse/destinaţii nu se mai
realizează prin acţiuni de publici-
tate agresivă, ci prin obţinerea unei
simpatii a consumatorului faţă de o
marcă. De aceea, promovarea online
urmăreşte creşterea conştientizării,
la nivel global, a ofertei româneşti
de turism şi concentrarea pe pro-
dusele/pieţele/segmentele cu cel
mai mare potenţial.
AREUŞIT ROMÂNIA SĂ FIE
O DESTINAŢIE ATRACTIVĂ
PENTRU TURIŞTII DIN STRĂINĂTATE,
ÎN 2010 ŞI 2011?
Da. La începutul anului, Institutul
Naţional de Statistică (INS) ne arăta
că numărul de turişti străini sosiţi
în România în 2010 a cunoscut o
creştere cu 5,6% faţă de anul 2009,
în vreme ce numărul de înnoptări ale
turiştilor străini, în anul precedent,
a crescut cu 3,7% faţă de 2009. În
ceea ce priveşte datele înregistrate
în primele cinci luni ale anului 2011,
tot conform INS, numărul turiştilor
străini veniţi în România a cres-
cut cu 9,8%, comparativ cu aceeaşi
perioadă din 2010, în vreme ce
numărul de înnoptări ale turiştilor
străini a crescut cu 9,2%, raportat
la aceeaşi perioadă a anului tre-
cut. În contextul economic actual,
sub rezerva apariţiei unor factori
externi sau interni care ar putea
avea impact semnificativ asupra
acestui sector, estimăm că trendul
crescător din prezent se va menţine
până la sfârşitul anului în curs.
CE ÎNSEAMNĂ PENTRU
ROMÂNIA PARTICIPAREA
LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
DUNĂRII?
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului va coordona, din partea
României, alături de Bulgaria, do-
meniul prioritar 3 care se referă la
Promovarea Culturii, a Turismului şi
a Relaţiilor Intercomunitare. Este o
responsabilitate, dar şi o recunoaş-
tere a sprijinului constant acordat
de MDRT la realizarea contribuţiilor
pe care România le-a avut la
această strategie. Priorităţile noas-
tre vor fi creşterea vizibilităţii re-
giunii Dunării şi a potenţialului ei
turistic şi asigurarea unei dezvol-
tări sustenabile a turismului prin
valorificarea resurselor existente,
acordând, în acelaşi timp, atenţia
cuvenită conservării naturii şi a
patrimoniului cultural. MDRT, în cali-
tatea sa de coordonator, va dialo-
ga cu toţi responsabilii de programe
cu finanţare europeană din regi-
une pentru a optimiza implementa-
rea proiectelor aflate deja în deru-
lare, dar şi pentru a identifica noi
iniţiative relevante pentru Strate-
gia Dunării. Ne propunem, de ase-
menea, să sprijinim organizaţiile
de profil în elaborarea unor pla-
nuri, strategii şi politici de turism,
dar şi să construim un sistem unitar
şi precis de colectare şi analizare
a datelor statistice menite să spri-
jine identificarea celor mai potrivi-
te soluţii de promovare. Avem în ve-
dere şi realizarea unei baze de date,
chiar a unui portal web, poate,
care să conţină produsele turistice,
evenimentele şi serviciile turistice
disponibile în regiunea Dunării.
O astfel de bază de date va fi un
instrument pentru industria de
turism şi pentru publicul larg.
Interviu realizat
de Dan CĂRBUNARU
Regio în România
Destinaţii atractive
11. IULIE 2011IULIE 2011 11
Regio în România
Peisaje naturale
BUCOVINA REPREZINTĂ, INCONTES-
TABIL, UNA DINTRE CELE MAI FAS-
CINANTE ATRACŢII ALE TURISMULUI
INTERN. TĂRÂMUL IDILIC SE REMARCĂ
PRIN PEISAJELE NATURALE DE O FRUMU-
SEŢE APARTE, PRIN VALOAREA MONU-
MENTELOR CULTURALE ŞI ARHITECTU-
RALE, PRIN TRADIŢII NEALTERATE ŞI, NU
ÎN ULTIMUL RÂND, PRIN OSPITALITATEA
OAMENILOR. VATRĂ A SPIRITUALITĂŢII
ROMÂNEŞTI, BUCOVINA, ESTE UN ŢINUT
ÎNCĂRCAT DE ISTORIE ŞI SEMNIFICAŢIE.
Având un asemenea potenţial, valo-
rificarea lui s-a impus ca o necesi-
tatepentrupromovareaacesteizone
ca destinaţie turistică. Primul pas
către obiectivul amplu al dezvoltării
turismului bucovinean a fost, aşa
cum era şi normal, identificarea ele-
mentelor de specificitate care pot
contura oferta turistică. Concen-
trarea de mănăstiri şi locaşuri de
cult reprezintă unul dintre marile
avantaje ale zonei, confirmat şi de
faptul că turismul cultural-religios
a avut, întotdeauna, un trend favo-
rabil dezvoltării.
Dar, dincolo de acest însemnat pa-
trimoniu cultural, Bucovina are obi-
ceiuri şi tradiţii vechi de secole,
care se păstrează nealterate, are o
gastronomie locală excepţională, o
natură care te îmbie la relaxare şi
o climă prietenoasă. Toate acestea
au fost luate în calcul atunci când,
la nivelul autorităţilor locale, s-a
definit o strategie de promovare a
turismului bucovinean.
BUCOVINA ÎŞI AŞTEAPTĂ
PELERINII
Una dintre iniţiativele concepute
pentru promovarea Bucovinei ca
destinaţie turistică este proiectul
Pelerin în Bucovina, finanţat prin
Programul Operaţional Regional,
Axa Prioritară 5, DMI 5.3 Promova-
rea potenţialului turistic şi crearea
infrastructurii necesare în scopul
creşterii atractivităţii României ca
destinaţie turistică. Cu un buget de
circa 1 milion de lei şi o durată de
implementare de 12 luni, proiectul,
aflat în derulare şi gestionat de Con-
siliul Judeţean Suceava, îşi propune
promovarea produselor specifice şi
tradiţiilor din Bucovina, cu accent
pe dezvoltarea turismului de pele-
rinaj în judeţul Suceava.
Finanţarea Regio obţinută de Consi-
liul Judeţean Suceava va fi utilizată
pentru realizarea unor materiale de
promovare – broşuri, album, spot
publicitar, website - şi distribuirea
lor către publicul ţintă, participa-
BUCOVINA DEZVOLTĂ TURISMUL DE PELERINAJ
Elena OCEANU |
12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12
Regio în România
Turiştii pelerini
rea la un târg naţional de turism,
organizarea a două mari festi-
valuri şi promovarea lor, în perioa-
da sezonului cald, respectiv Festi-
valul de folclor (cu ocazia hramului
Mănăstirii Maicii Domnului) şi Festi-
valul de muzică religioasă (Cacica).
Cele două evenimente importante
prevăzute în proiect pentru atra-
gerea pelerinilor vor fi organiza-
te în luna august, cu ocazia hramu-
lui Mănăstirii Putna şi a sărbătorii
Adormirii Maicii Domnului la Sanctu-
arul Naţional Marian din Cacica. Fes-
tivalurile vor fi un prilej de a scoate
în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile
religioase şi însemnătatea celor
două locaşuri de cult, încărcate de
istorie. Pentru o promovare la nivel
naţional a celor două sărbători,
iniţiatorul proiectului va derula o
campanie publicitară în perioada
care precede evenimentele, prin di-
fuzarea unui spot pe postul naţional
de televiziune în perioada 1-15 au-
gust 2011. Festivalurile de la Putna
şi de la Cacica vor constitui două
oportunităţi de promovare care
vor fi valorificate prin distribuirea
a 10.000 de broşuri şi 1.000 de al-
bume realizate sub titlul „Pelerin
în Bucovina”.
Pentru mai multe informaţii despre proiectul „Pelerin în Bucovina”, accesaţi
pagina web de promovare a proiectului, disponibilă la:
http://www.cjsuceava.ro/pelerinb
„PELERIN ÎN
BUCOVINA„ S-A
PREZENTAT LA
TÂRGUL DE TURISM
AL ROMÂNIEI
Oactivitate de impact prevă-
zută în proiect şi derulată deja
a fost participarea la Târgul de
Turism al României, de la Romexpo,
ediţia 2011. Având un stand pro-
priu, reprezentanţii Consiliului
Judeţean Suceava l-au amena-
jat cu fotografii şi materiale care
au prezentat proiectul „Pelerin
în Bucovina” cu accent pe pro-
movarea, în premieră, a pele-
rinajului ortodox la Mănăstirea
Putna şi a pelerinajului catolic
la Basilica Catolică din Cacica.
Pe parcursul celor patru zile de
participare la Târg, pe la standul
Consiliului Judeţean Suceava au
trecut circa 20.000 de vizitatori
care au primit informaţii şi ma-
teriale de promovare cu privire
la turismul din Bucovina.
13. IULIE 2011IULIE 2011 13
Atracţii inedite
Regio în România
COMPLEXUL DE CLĂDIRI ŞI FORTIFICAŢII
MEDIEVALE CURTEA DOMNEASCĂ
DIN MUNICIPIUL TÂRGOVIŞTE, JUDEŢUL
DÂMBOVIŢA, ESTE UNUL DINTRE CELE MAI
IMPORTANTE ANSAMBLURI DE ARHITEC-
TURĂ MEDIEVALĂ ROMÂNEASCĂ. ISTORIA
SA PORNEŞTE DIN TIMPUL DOMNIEI
VOIEVODULUI MIRCEA CEL BĂTRÂN,
CÂND S-AU RIDICAT CONSTRUCŢIILE ÎN
CARE LOCUIAU MEMBRII FAMILIEI VOIE-
VODALE ŞI DEMNITARII CURŢII. TURNUL
DE SUPRAVEGHERE ŞI APĂRARE, CUNOS-
CUT SUB NUMELE DE TURNUL CHINDIEI,
CARE DATEAZĂ DIN ACEA PERIOADĂ,
ARE MARE VALOARE SIMBOLICĂ PENTRU
COMPLEXUL DE CONSTRUCŢII.
Ansamblulacontinuatsăsedezvolte,
prin apariţia de noi construcţii în
timpul domniei lui Vlad Ţepeş şi prin
construirea de fortificaţii în timpul
domniei voievodului Petru Cercel,
căruia i se datorează şi apariţia unui
nou palat, a Bisericii Mari a Curţii şi
a grădinilor domneşti. O altă etapă
importantă în dezvoltarea complexu-
lui arhitectural s-a derulat în tim-
pul domniei lui Matei Basarab când
a fost construită şi o baie turcească.
Ultimele intervenţii au avut loc sub în-
drumarea lui Constantin Brâncoveanu,
a cărui domnie a fost, de altfel, ul-
tima de la Târgovişte.
Cu un asemenea trecut valoros din
punct de vedere istoric şi cultural,
Complexul Curtea Domnească re-
prezintă, astăzi, un obiectiv de
importanţă majoră pentru judeţul
Dâmboviţa, dar şi pentru călătorul
care şi-ar dori o incursiune în tre-
cut.
CURTEA DOMNEASCĂ
SE FACE CUNOSCUTĂ
CU FONDURI REGIO
Transformată în complex muzeal
în ultimele patru decenii, Curtea
Domnească se bucură de o atenţie
deosebită din partea autorităţilor
judeţene care au inclus acţiunile
de reabilitare a obiectivului în
Master Planul Consiliului Judeţean
Dâmboviţa. Dar, dincolo de reabili-
tare, Curtea Domnească are nevoie
şi de o promovare pe măsură pen-
tru a se bucura de statutul său de
atracţie turistică. În acest scop,
Consiliul Judeţean Dâmboviţa a
iniţiat, în 2010, proiectul „Dezvolta-
rea şi consolidarea turismului in-
tern prin promovarea complexului
de clădiri şi fortificaţii medievale
Curtea Domnească din judeţul
Dâmboviţa”, un proiect care a
primit undă verde la sfârşitul anu-
lui trecut. Finanţarea Regio în
valoare de aproape 1 milion de lei
este destinată promovării obiecti-
vului în sine, a zonei în care aces-
ta se află, a tradiţiilor şi întregu-
lui patrimoniu cultural existent în
ISTORIE ŞI CULTURĂ LA CURTEA DOMNEASCĂ
DIN TÂRGOVIŞTE
FONDURILE PENTRU PROMOVARE SUNT ALOCATE PRIN REGIO
Cãtãlina JINGOIU |
14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14
Regio în România
Promovare pentru succes
judeţul Dâmboviţa. Activităţile inclu-
se în proiectul Regio urmăresc să
transforme Curtea Domnească într-o
destinaţie atractivă pentru turism,
să dezvolte durabil produsele turis-
tice şi să crească utilizarea inter-
netului în serviciile de promovare
turistică. În slujba acestor obiective,
timp de un an, cât se derulează
proiectul, iniţiatorul său va realiza
o campanie de promovare, la nivel
naţional, prin participarea la târ-
guri naţionale de turism şi la festi-
valuri locale, prin difuzarea de spo-
turi radio, publicarea de machete
şi anunţuri în presa scrisă şi prin
prezentări pe panouri stradale. Din
calendarul activităţilor de promo-
vare mai fac parte prezentări ale
obiectivului în materiale de promo-
vare şi informare, distribuirea de
produse promoţionale personalizate
şi realizarea unei pagini de internet
pentru prezentarea Curţii Domneşti.
PROMOVARE
LA FESTIVALUL
„CUNUNA PETROLULUI”
O primă activitate de promovare
s-a desfăşurat deja în perioada
Festivalului - Concurs de Muzică
Naţională şi Populară „Cununa
Petrolului”, ediţia a III-a, găzduit
de oraşul Moreni în zilele de 17 şi 18
iunie 2011. Cu această ocazie, s-au
distribuit materiale de promovare
tuturor celor prezenţi, precum şi
unor persoane aflate în tranzit prin
oraşul Moreni. Festivalul „Cununa
Petrolului”, din municipiul Moreni,
a fost o bună oportunitate de pro-
movare, având în vedere că se
încadrează în primele zece proiecte
culturale din ţară şi a beneficiat de
o mediatizare intensă.
PROMOVARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI
ŞI A ECONOMIEI LOCALE
În ceea ce priveşte impactul preconizat
după implementarea proiectului, iniţiatorii
estimează ca, după o asemenea campanie de
promovare, complexul Curtea Domnească să
devină mult mai cunoscut pe piaţa naţională a
turismului, iar publicul larg să aibă o imagine
pozitivă în legătură cu patrimoniul reprezentat
de acest complex de clădiri şi fortificaţii medi-
evale. Nu în ultimul rând, proiectul contribuie
la menţinerea locurilor de muncă existente şi la
crearea de noi locuri de muncă, odată ce va
creşte numărul de turişti.
Complexul
Curtea
Domneascã
va avea
pagină proprie pe
internet
15. IULIE 2011IULIE 2011 15
Regio în România
ŢARA FĂGĂRAŞULUI ESTE UNA
DINTRE CELE MAI PITOREŞTI
ZONE PE CARE ROMÂNIA LE POATE
TRANSFORMA ÎN PUNCTE MAJORE DE
ATRACŢIE TURISTICĂ. SITUATĂ ÎNTRE
OLT ŞI MUNŢII FĂGĂRAŞ, DE UNDE
ŞI DENUMIREA ALTERNATIVĂ DE ŢARA
OLTULUI, REGIUNEA ETNO-GEOGRAFICĂ
SE MÂNDREŞTE CU VÂRFURI CE MĂSOARĂ
PESTE 2.500 DE METRI, DAR ŞI CU
ZONE COLINARE CARE FAC TRECEREA
CĂTRE ALBIILE AFLUENŢILOR OLTULUI,
CU NUMEROASE VĂI CE POARTĂ NUMELE
VECHILOR AŞEZĂRI PERECHE SITUATE, ÎN
TRECUT, DE O PARTE ŞI DE ALTA A APELOR.
Leagăn al tradiţiilor şi culturii vechi
româneşti, păstrătoare a unor
importante mărturii ale istoriei,
începând cu perioada dacică şi
continuând cu ocupaţia romană,
Ţara Făgăraşului dispune de un
potenţial care, pe moment, este
prea puţin exploatat şi valorificat
în scopuri turistice. Un prim pas
lăudabil, făcut în această direcţie,
aparţine Centrului Regional pentru
Dezvoltare Durabilă şi Promovare a
Turismului în Ţara Făgăraşului.
PARTENERIAT
PENTRU PROMOVAREA
ŢĂRII FĂGĂRAŞULUI
Constituită în 2009, conform legii
nr. 215/2001 privind înfiinţarea
Asociaţiilor de Dezvoltare Interco-
munitară, structura reuneşte 18
unităţi administrativ-teritoriale.
Cele 18 primării din judeţele Sibiu
şi Braşov, dintre care una singură de
oraş-ceadinVictoria-şi-audatmâna
pentru a crea o strategie comună
privind dezvoltarea comunităţilor
pe care le reprezintă.
În acest scop, fiecare dintre cele 18
primării şi-a identificat potenţialul
şi obiectivele specifice care ar urma
să fie promovate. Primul pas a fost
deja făcut prin lansarea unui proiect
care, de câteva luni, este deja în
implementare, şi care urmăreşte
crearea unui concept unic de pro-
movare pentru Ţara Făgăraşului.
Investiţia Regio, cu o valoare de
aproape 1 milion de lei, ar urma
să promoveze potenţialul turistic
din zona Munţilor Făgăraş pornind
de la necesitatea îmbunătăţirii
imaginii acestei regiuni, crescând
astfel atractivitatea sa pentru
turism şi afaceri. În planul efectelor
concrete, obiectivul proiectului
urmăreşte creşterea numărului de
turişti în zonă cu până la 16%, până
în anul 2015.
DESTINAŢII MAI ACCESIBILE
PENTRU TURIŞTI
Activităţile de promovare a Ţării
Făgăraşului, incluse în proiectul
Regio, ar urma să se concretizeze
prin realizarea unor hărţi şi pliante
care vor prezenta principalele
atracţii turistice ale zonei,
tradiţiile şi specificul lor, traseele
turistice disponibile, evenimentele
şi gastronomia locului. Astfel de
prezentări vor fi disponibile şi pe
pagina de internet proprie a regiunii
Ţării Făgăraşului care urmează
CONCEPT UNIC DE PROMOVARE
PENTRU ŢARA FĂGĂRAŞULUI
Cãtãlina JINGOIU |
18primării şi-au dat
mâna pentru
promovarea Ţării
Făgăraşului
Potenţial valoros
16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16
Regio în România
Publicitate online
să fie creată. O altă componentă
importantă a proiectului este
realizarea unui ghid turistic audio
care va putea fi descărcat de pe
site-ul nou construit, inclusiv pe
telefonul mobil. Ghidul audio va
conţine prezentări referitoare la
traseele turistice şi sărbătorile
tradiţionale, portul popular, obiec-
tivele de vizitat etc.
PROIECT CU ACCENT
PE PROMOVAREA ONLINE
Promovarea Ţării Făgăraşului,
în cadrul proiectului prezentat,
va pune un accent deosebit pe
posibilităţile oferite de mediul on-
line. În acest scop va fi creat un por-
tal web care se vrea a fi funcţional
începând cu prima parte a anului
2012. Portalul urmează să fie or-
ganizat pe trei secţiuni. Prima din-
tre ele va conţine informaţii referi-
toare la obiectivele turistice, tra-
seele, cultura, obiceiurile şi istoria
locului. Cea de-a doua secţiune este
cea rezervată unor filme de pre-
zentare a obiceiurilor şi tradiţiilor
locului, aşa cum ar fi Nunta de la
Drăguş sau obiceiurile gospodarilor
din preajma Crăciunului. O a treia
secţiune, care are o importantă
componentă utilă, va conţine un
ghid audio care îi va purta pe turişti
la cele mai atractive obiective din
Ţara Făgăraşului. Ghidul audio va
putea fi descărcat direct de pe por-
tal şi va fi folosit cu ajutorul tele-
fonului mobil, al unui Ipod sau a unui
mp3 player. De asemenea, vizitato-
rii portalului vor avea la dispoziţie
informaţii, actualizate periodic,
referitoare la starea vremii, grosi-
mea stratului de zăpadă în sezonul
rece, avertizări meteo, restricţii pe
trasee sau evenimente care au loc
în perioada imediat următoare.
Portalul va avea şi o secţiune de
comunicare. Vizitatorii vor putea
adresa, mesaje şi întrebări, astfel
urmând să fie evaluat şi impactul
proiectului.
Promovarea adresei de portal va
fi realizată prin intermediul tutu-
ror materialelor care se vor edita
în cadrul proiectului, prin postarea
unor link-uri pe site-urile primării-
lor din Ţara Făgăraşului şi ale unor
ONG-uri.
„Acest proiect este oportun şi
necesar să se realizeze pentru
că zona noastră dispune de un
potenţial extraordinar, atât
din punct de vedere turistic,
cât şi natural, cultural şi
tradiţional. Ţara Făgăraşului
este o zonă cu importante
tradiţii româneşti. Necesitatea
constituirii asociaţiei care
derulează acest proiect
a rezultat şi din dorinţa
noastră de a dezvolta şi alte
proiecte de amploare, pe
viitor, pentru infrastructura
din Ţara Făgăraşului.
Rezultatele unor astfel de
investiţii ne vor folosi pentru
dezvoltarea turismului şi
pentru dezvoltarea economică
a zonei”, ne-a declarat
primarul comunei Drăguş,
Gheorghe Sucaciu, preşedinte
al Centrului Regional pentru
Dezvoltare Durabilă şi
Promovare a Turismului în
Ţara Făgăraşului.
17. IULIE 2011IULIE 2011 17
HOTELIERII DE PE LITORALUL
ROMÂNESC DUC O LUPTĂ PERPE-
TUĂ ÎN ULTIMII ANI PENTRU A-ŞI EXTINDE
PLAJA DE CLIENŢI ŞI PENTRU A DEVENI
DIN CE ÎN CE MAI COMPETITIVI ATÂT
ÎN PLAN INTERN, CÂT, MAI ALES, PE
PIEŢELE EXTERNE, UNDE CONCURENŢA
ESTE FOARTE STRÂNSĂ.
Dar, ca în oricare altă afacere,
cheia o reprezintă investiţiile, iar
operatorii din turismul românesc
încep să înţeleagă că pot cuceri
piaţa doar dacă îşi vor asigura
condiţiile unei dezvoltări solide
printr-un aport important de
capital. Însă, acest capital nu
înseamnă obligatoriu angajamente
financiare împovărătoare pentru un
operator în turism, ci, mai degrabă
un plan finanţabil. Oportunitatea
unei investiţii serioase pentru viitor
o pot constitui fondurile europene,
aşa cum vom vedea în cazul proiec-
tului pe care vi-l prezentăm în
continuare.
SERVICII DIVERSIFICATE
CU O INVESTIŢIE DE
16,7 MILIOANE DE LEI
Societatea comercială Sulina Estival
2002, proprietara a patru facilităţi
de cazare din staţiunea Neptun,
a început în 2002 o investiţie
importantă care, la final, îi va
oferi posibilitatea să îşi diversifice
serviciiledeturism,săîşiconsolideze
poziţia pe piaţă şi să atragă un
număr mai mare de turişti. Planul
de dezvoltare al companiei este
susţinut cu o investiţie în valoare
de 16,7 milioane de lei, din care
9,2 milioane de lei reprezintă con-
tribuţia Uniunii Europene, alocare
financiară în cadrul Axei Prioritare 5
- Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului a Programului Operaţional
Regional.
MODERNIZARE ÎN DOUĂ ETAPE
Planul investiţional a fost conceput
în două etape. Iniţial, în octombrie
2009 au fost demarate lucrările de
extindere, care au vizat două dintre
facilităţile de cazare - „2 D Sulina”
şi „2 D Dobrogea” - reunite, după
modernizare, într-o singură unitate
hotelieră, sub numele „2 D Hotel
Resort & SPA”. Pe o suprafaţă de
circa 3.600 mp, au fost construite:
o recepţie comună pentru cele două
unităţi de cazare, un restaurant şi
o bucătărie, o sală de conferinţe
şi un centru SPA. În plus, lucrările,
finalizate înainte de debutul
sezonului estival 2011, au inclus
modernizarea piscinei acoperite,
deja existentă, şi amenajarea
unui corp de lifturi. Restaurantul,
construit de la zero, are o capacitate
de 350 de locuri şi asigură mesele
în sistem bufet suedez şi meniu à la
carte, dar creează şi perspectivele
pentru introducerea, pe viitor, a
unui sistem all-inclusive. Centrul
SPA, considerat a fi piesa de
rezistenţă a investiţiei, i-a permis
operatorului Sulina Estival 2009 să
îşi diversifice serviciile şi să includă
în oferta sa pachete wellness,
alcătuite din masaje de întreţinere
şi de relaxare, saună, salină, sală
de fitness. Oferta centrului SPA
include şi servicii medicale de tipul
electroterapiei, împachetărilor cu
nămol şi masajelor terapeutice.
În cea de-a doua etapă a investiţiei,
programată să înceapă în octombrie
2011 şi să se finalizeze în martie
2012, o altă unitate de cazare,
hotelul „2 D Delta” va intra în
reparaţii capitale. Pentru acest
obiectiv sunt prevăzute lucrări de
INVESTIŢII REGIO PE PIAŢA TURISMULUI
LA NEPTUN, CONSTANŢA
Cãtãlina JINGOIU |
Regio în România
Turism pe Litoral
18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18
Efecte palpabile
construcţii, schimbarea instalaţiilor
electrice, a celor sanitare şi de
ventilaţie, amenajarea unui sistem
de încălzire şi amenajări exterioare.
La final, investiţia va permite
trecerea la nivelul imediat următor
de clasificare - 3 stele.
EFECTE PALPABILE DUPĂ
PRIMA ETAPĂ
Efectele primei etape a investiţiei
se fac deja simţite, începând cu
sezonul estival actual, în care
gradul de contractare este de 100%.
Printre clienţii care au ales cele două
facilităţi renovate se află numeroşi
turişti străini, veniţi în principal, din
Germania şi Franţa.
În plan social, dezvoltarea celor
două unităţi de cazare a însemnat
creşterea numărului de locuri de
muncă oferite de operatorul „Sulina
Estival 2002”. Numărul angajaţilor
a crescut de la 68, în sezonul estival
2010, la 100, după implementarea
primei etape a proiectului. Noii
angajaţi au fost repartizaţi la
bucătărie şi restaurant, dar şi la
centrul SPA.
ÎN PERIOADA 22-24 IUNIE, LA
2 D HOTEL RESORT & SPA, ÎN
NEPTUN, A AVUT LOC A DOUA EDIŢIE
A FORUMULUI COMUNICATORILOR
REGIO. HOTELUL A DEMONSTRAT,
CU ACEASTĂ OCAZIE, PRIN CALITATEA
SERVICIILOR DE CAZARE OFERITE,
CĂ POATE FACE FAŢĂ CU SUCCES
EVENIMENTELOR DE AMPLOARE ŞI,
DECI, UNUI NUMĂR MARE DE TURIŞTI.
La Forum au participat peste 100
de persoane, reprezentanţi ai AM
POR, responsabili de comunicare
ai Organismelor Intermediare
pentru POR, membri ai Reţelei de
Comunicatori Regio care aparţin
altor instituţii ce îndeplinesc func-
ţii de informare şi promovare a
POR şi reprezentanţi mass–media.
Forumul Comunicatorilor Regio a
avut ca scop consolidarea reţelei
de comunicatori, realizarea
schimbului de experienţă între
membrii reţelei, identificarea unor
metode de dezvoltare, precum şi
informarea cu privire la stadiul de
implementare a programului.
Pe lângă componenta de infor-
mare, Forumul Comunicatorilor
Regio şi-a îndeplinit şi obiectivul
de formare a comunicatorilor
din reţea, aceştia participând la
ateliere de lucru organizate în
scopul perfecţionării în domeniul
comunicării şi utilizării eficiente
a tehnicilor de comunicare cu
jurnaliştii de presă scrisă şi radio,
darşiprinutilizareainstrumentelor
de comunicare online şi prin
dezvoltarea creativităţii video în
publicitatea TV şi online.
COMUNICATORII REGIO S-AU ÎNTÂLNIT LA NEPTUN
„După încheierea primei
etape a proiectului, au fost
atinşi o parte din factorii
determinanţi pentru
prelungirea duratei de
funcţionare a hotelului, în
sezon, şi anume, asigurarea
serviciilor de masă şi a
serviciilor de divertisment.
După ce vom finaliza şi
modernizarea Hotelului
Delta vom putea asigura şi
confortul termic pentru ca
sezonalitatea să poată fi
extinsă la şapte luni.”
HRISTIAN ŞAPERA, DIRECTOR
GENERAL S.C. SULINA ESTIVAL 2002
Regio în România
19. IULIE 2011IULIE 2011 19
SITUAT ÎN VECINĂTATEA BRAŢULUI
SFÂNTU GHEORGHE DIN DELTA
DUNĂRII, O ZONĂ CU UN POTENŢIAL
TURISTIC MAJOR, COMPLEXUL TURISTIC
PELICAN-MURIGHIOL ESTE UNA DINTRE
CELE MAI IMPORTANTE STRUCTURI DE
CAZARE DIN REGIUNEA DE SUD-EST
A ŢĂRII. AVANTAJELE SALE DECURG
DIN POZIŢIONAREA COMPLEXULUI ÎN
CADRUL DELTAIC, RECUNOSCUT PENTRU
UNICITATEA AMBIENTULUI NATURAL,
PRECUM ŞI DIN POTENŢIALUL DE CAZARE
IMPRESIONANT DE CARE DISPUNE (300
DE LOCURI).
Potenţialul turistic al Complexului
rezultă şi din faptul că este amplasat
într-un nod turistic important, punct
de acces către cele mai pitoreşti
zone ale Deltei, aşa cum sunt braţul
Sfântu Gheorghe, lacurile Uzlina
şi Razim. Accesul se poate face cu
maşina, iar, în apropiere, urmează
să fie construit un port turistic.
PROPRIETAR NOU,
PLANURI AMBIŢIOASE
În anul 2007, Complexul turistic
Pelican a trecut din patrimoniul sta-
tului în proprietatea SC Le Franc SRL
Tulcea, o societate cu o tradiţie de
15 ani în domeniul hotelier. Imediat
după preluare, noul proprietar a
pus la punct un plan de reabilitare-
modernizareaobiectivului şidetrans-
formare a sa într-o staţiune turis-
tică. Formula de dezvoltare a bazei
de cazare şi agrement a fost, pentru
proprietar, accesarea fondurilor
structurale. Astfel, printr-un proiect
Regio, finanţat în cadrul Axei Priori-
tare 5 - Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, SC Le Franc
SRL Tulcea a demarat, în urmă cu
doi ani, o investiţie în valoare
totală de 16,7 milioane de lei, din
care jumătate reprezintă asistenţă
financiară nerambursabilă. Practic,
în decursul a 28 de luni, cât se va
derula proiectul, spaţiile de cazare
vor fi complet transformate, urmând
ca, la final, să li se acorde şi o altă
clasificare. De asemenea, zonele de
agrement vor fi extinse şi reabilitate,
la fel spaţiile pentru servirea mesei
şi terasa restaurantului.
SERVICII DIVERSIFICATE
PENTRU TURIŞTI
Investiţia va face posibil ca viitoarea
staţiune turistică să ofere pentru
circa 300 de turişti, simultan,
STRUCTURILE DE CAZARE DIN DELTA DUNĂRII
SE MODERNIZEAZĂ CU FONDURI REGIO
Cãtãlina JINGOIU |
Regio în România
În inima Deltei
20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20
Natură şi confort
Regio în România
servicii diversificate care includ
cazare la standarde de cinci stele,
alimentaţie pe durata sejurului,
acces la piscine (interioară sau
exterioară), sală şi terenuri de sport,
servicii de agrement, de întreţinere
şi distracţie (bowling, biliard,
hipism, plimbări cu hidrobicicleta şi
schi jetul), organizarea de seminarii
şi conferinţe.
Structura de cazare a Complexului
Pelican este formată dintr-un hotel
cu două corpuri, dintre care unul
va fi modernizat, iar celălalt va
beneficia şi de lucrări de extindere,
precum şi 16 căsuţe care, în urma
investiţiei, se vor transforma în vile
cu dormitor, cameră de zi, baie şi
terasă. Complexul va avea inclusiv
spaţii de cazare cu băi adaptate
pentru persoanele cu dizabilităţi.
În ceea ce priveşte dotările
conexe spaţiului de cazare, ar fi
de menţionat că piscina exterioară
va fi una de dimensiuni olimpice
(peste 900 de mp), prevăzută cu
o instalaţie modernă de tratare a
apei. Turiştii vor avea la dispoziţie
şi săli de distracţie cu echipamente
de bowling, biliard, tenis de masă
şi cazinou şi va fi amenajat un
observator de păsări care va oferi
o vedere panoramică asupra Deltei
Dunării, de la o înălţime de 20 de
metri.
OPŢIUNI
DE TIMP LIBER
Turiştii vor putea să se odihnească
într-un complex cu o arhitectură
încadrată perfect în cadrul natural,
să se plimbe cu hidrobicicleta
pe Lacul Murighiol sau cu barca
pe canalele Dunării, să practice
pescuitul sau să viziteze cetatea
romană de la Halmyris, să se bucure
de deliciile gastronomiei locale şi de
vinurile din podgoriile autohtone.
38 DE NOI LOCURI
DE MUNCĂ
Proiectul contribuie la atinge-
rea obiectivului general al
Regio, prin faptul că susţine dez-
voltarea economică şi socială
durabilă a comunei Murighiol, lo-
calitate al cărei potenţial de dez-
voltare este furnizat, în primul
rând, de turism. Incontestabil,
Complexul Turistic Pelican –
Murighiol va deveni un element
de dezvoltare economică atât la
nivel local, cât şi regional, prin
crearea a 38 de noi locuri de
muncă, disponibile, în principal,
populaţiei locale, prin stimula-
rea industriilor şi serviciilor adi-
acente din zonă, prin atragerea
de turişti ca umare a marketing-
ului susţinut de beneficiar pentru
promovarea Deltei Dunării.
16căsuţe, transformate
în vile cu dormitor,
cameră de zi, baie
şi terasă
21. IULIE 2011IULIE 2011 21
Bază pentru industrie
Bani europeni în Uniunea Europeană
PROIECTUL CENTRUL NAŢIONAL
FLORI SĂLBATICE - SEMINŢE
PENTRU CREŞTERE ECONOMICĂ AJUTĂ
LA PROMOVAREA CREĂRII UNUI NOU
PEISAJ CU FLORI SĂLBATICE ÎN MAREA
BRITANIE. CENTRUL CONSTĂ ÎN
CONSTRUIREA UNEI SURSE DE ATRACŢIE
PENTRU VIZITATORI LA NIVEL NAŢIONAL
ŞI A UNEI BAZE PENTRU INDUSTRIA
DE SEMINŢE DE FLORI SĂLBATICE DIN
MERSEYSIDE-LIVERPOOL. PROIECTUL
INCLUDE, DE ASEMENEA, RECUPERAREA
A 14 HECTARE DE TEREN DIN PARCUL
COURT HEY ŞI AMENAJAREA A 30 DE
HECTARE CU FLORI SĂLBATICE PENTRU
PRODUCŢIA DE SEMINŢE, DE-A LUNGUL
UNOR ACOSTAMENTE ŞI TERENURI
AGRICOLE.
O PERIFERIE ÎNFLORITOARE
Proiectul şi-a propus să reacţioneze
în faţa unui declin rapid al bogăţiei
speciilor şi al diversităţii în Regatul
Unit, abordând, în acelaşi timp,
problema efectelor schimbărilor
climatice asupra mediului rural şi
a mediului înconjurător, precum şi
subiectul ocupării forţei de muncă
în zonele urbane defavorizate.
Acest proiect reuneşte unii dintre
cei mai importanţi jucători de
conservare creativă din primele
Centre Naţionale de Flori Sălbatice
din Europa.
Proiectul se derulează în cartierul
din Knowsley, la periferia oraşului
Liverpool, care are unele dintre
cele mai mari rate de scădere
imobiliară urbană în Europa, o
moştenire a declinului industriei de
manufactură.
NOI PEISAJE CU FLORI
SĂLBATICE
Scopul proiectului este acela de a
promova crearea de noi peisaje cu
flori sălbatice în Marea Britanie.
Pentru a realiza acest lucru, se
urmăreşte atingerea unor obiective
specifice, printre care:
- Transformarea parcului Court
Hey Park în atracţie turistică şi
centru activ pentru industria de
seminţe de flori sălbatice;
- Refacerea capacităţii de
producţie a suprafeţelor de teren
rămase în paragină, crearea de
locuri de muncă şi sprijinirea
agricultorilordinzonadeperiferie
urbană;
- Dezvoltarea unei noi nişe de
piaţă în domeniul obţinerii şi
selecţionării seminţelor de
flori sălbatice, prin conservare
creativă şi grădinăritul florilor
sălbatice, precum şi prin turism;
- Producerea unor cantităţi mari
de seminţe de flori sălbatice
pentru piaţa de desfacere la nivel
naţional;
- Îmbunătăţirea aspectului vizual
al terenurilor şi oferirea unui
habitat propice florilor sălbatice;
- Crearea unor afaceri durabile,
care să promoveze o etică de
mediu şi o bună administrare a
peisajului;
Aducerea la un loc a reprezen-
tanţilor naţionali ai organizaţiilor
de conservare pentru a forma un
Consiliu de Administraţie, care să
abordeze provocările legate de
conservarea geografică în faţa
schimbărilor climatice şi problemele
legate de provenienţă genetică.
CENTRUL NAŢIONAL FLORI SĂLBATICE DIN LIVERPOOL,
UN MODEL DE PROTEJARE A BIODIVERSITĂŢII
Dan CÃRBUNARU |
22. www.inforegio.ro22
Atracţie turistică
PREMIU DE EXCELENŢĂ
PENTRU BIOSFERĂ URBANĂ
Proiectul a dus la refacerea întregii
zone, iar Centrul are acum o cafe-
nea, un magazin, facilităţi pentru
conferinţe, birouri, facilităţi de
prelucrare a seminţelor, tuneluri de
uscare şi spaţiu expoziţional.
Parcul Court Hey a fost transformat
într-un parc câştigător al Medaliei de
aur pentru Schema de turism verde,
în 2009, şi acum este o atracţie
turistică majoră în partea de nord-
vest a Marii Britanii. Însămânţările
de flori sălbatice au câştigat, de
asemenea, premiul UNESCO Omul şi
Biosfera şi Premiul de excelenţă al
Forumulului Biosfera Urbană.
Totodată, proiectul a reuşit să
repună în procesul de producţie, 30
de hectare de teren abandonate,
producând seminţe din peste 100
de specii de flori sălbatice pentru
comercializare, prin cataloage de
comandă prin poştă şi puncte de
vânzare cu amănuntul.
Însămânţările de flori sălbatice
sunt, la rândul lor, activ promovate
în spaţiile publice din întreaga
regiune Merseyside, şi, în special, în
Knowsley, care a devenit cunoscut
sub numele de Târgul de Flori
Sălbatice.Proiectulafostcatalizator
pentru stabilirea Expoziţiei Verzi şi
a Show-ului cu Flori Knowsley în
cadrul Centrului, atrăgând peste
20.000 de persoane anual.
PESTE 6 MILIOANE DE
EURO PENTRU FINANŢAREA
CENTRULUI
Pe de altă parte, proiectul a creat la
Centru 10 locuri de muncă full-time
şi 6 posturi part-time. Finanţarea
Centrului este suplimentată prin
închirieri de terenuri şi sub-con-
tractări în zona sectorului agricol
Merseyside.
Centrul Naţional de Flori Sălbatice
şi Seminţe pentru Creştere a creat o
bancă de seminţe şi un centru activ
pentru expoziţii de flori sălbatice,
artă. Proiectul a contribuit la
schimbarea percepţiilor interne
şi externe ale zonei, promovarea
cetăţenească, promovarea mândriei
locale şi a regenerat încrederea în
sine, într-o zonă de privare socială
ridicată.
Costul total al lucrărilor a fost de
6.360.000 euro, din care contribuţia
Uniunii Europene a fost de 1.127.160
euro, restul de bani provenind din
parteneriatul între autorităţile
locale din Mersey, Agenţia de
Dezvoltare Nord-Vest din Marea
Britanie, Consiliul Knowsley, Marele
Fond al Loteriei Naţionale, Prietenii
Parcului Court Hey, Green Machine
(companie specializată în tehnologii
de protecţie a mediului) şi Ducatul
de Lancaster.
Bani europeni în Uniunea Europeană
23. 23
Istorie şi cultură
Bani europeni în Uniunea Europeană
IULIE 2011IULIE 2011
Dan CÃRBUNARU |
ÎN TOAMNA ANULUI 9, D.H.,
TRIBURILE GERMANICE ZDROBEAU
TREI LEGIUNI ROMANE, ÎN CEEA CE
AVEA SĂ RĂMÂNĂ ÎN ISTORIE CA
BĂTĂLIA LUI VARUS. GUVERNATORUL
TRIMIS DE AUGUSTUS A PIERIT ALĂTURI
DE CEI MAI MULŢI DINTRE LEGIONARII
ROMANI, ÎN SÂNGEROASA BĂTĂLIE
DIN PĂDUREATEUTOBURG, CARE I-A
DETERMINAT PE ROMANI SĂ ABANDONEZE
PLANURILE DE EXTINDERE ÎN GERMANIA
ŞI SĂ SE RETRAGĂ DINCOLO DE RIN.
DOUĂ MII DE ANI MAI TÂRZIU, PRIN
FINANŢARE EUROPEANĂ, GERMANII AU
CONSTRUIT UN IMPRESIONANT SPAŢIU DE
EXPOZIŢII ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE.
PESTE 150 DE MII DE
VIZITATORI ÎN MAI PUŢIN
DE DOI ANI
Ridicat în perioada iulie 2007 -
martie 2009, Centrul este situat
la intrarea în Muzeul şi parcul
Kalkriese, adăugându-se la atracţiile
culturale ale regiunii, pentru turiştii
locali şi străini. Complexul acoperă
o suprafaţă de 860 mp şi a fost
proiectat pentru a găzdui expoziţii
şi evenimente de mare anvergură.
Centrul de vizitare a fost ridicat
chiar pe sit-ul arheologic al Bătăliei
lui Varus şi s-a bucurat deja de
vizita a circa 150.000 de persoane.
Arhitectura cubică impresionantă a
clădirii a impresionat numărul mare
de turişti. De asemenea, aceştia au
beneficiat de multe expoziţii, care
i-au ajutat să cunoască mai bine
elemente de arheologie şi, mai ales,
modul de viaţă a vechilor triburi
germanice.
Centrul de vizitatori, Muzeul şi
Parcul Kalkriese, cercetarea arheo-
logică şi sit-ul bătăliei istorice oferă
împreună o atracţie unică, în care
fascinanta istorie a Germaniei şi a
Europei prind viaţă.
Uniunea Europeană a contribuit cu
1,5 milioane de euro la realizarea
acestui proiect, prin FEDR.
O INCURSIUNE ÎN LUMEA
TRIBURILOR GERMANICE
O prezentare specială, Conflict, a
făcut parte din mai multe expoziţii
arheologice şi a ilustrat Bătălia lui
Varus. Aceasta a introdus vizitatorii
în lumea triburilor germanice din
primele secole ale erei noastre.
Gama largă de expoziţii planificate
pentru viitor este deja pregătită să
atragă noi vizitatori.
Arhitecţii elveţieni Gigon şi Guyer,
deja cu un palmares dovedit prin
design-urile create pentru muzeu,
s-au îngrijit de proiectare, împreună
cu biroul de planificare Rohling
Osnabrück PBR. Antreprenorul
general al lucrărilor a fost compania
Hermanns, din Kassel.
În total, un uimitor spaţiu de 10.000
mc a fost închis cu beton armat.
CENTRUL DE VIZITARE A SIT-ULUI BĂTĂLIEI LUI VARUS,
O FEREASTRĂ CĂTRE LUMEA TRIBURILOR GERMANICE
24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24
Prezentări originale
Bani europeni în Uniunea Europeană
Unul dintre momentele cele
mai impresionante din timpul
construcţiei a fost instalarea pla-
fonului,atuncicândaufostadăugate
40 de segmente de plafon, cel mai
mare cu o lungime de 18 m, o lăţime
de aproximativ 1 m şi cu o greutate
de aproximativ 13 tone.
O macara de 150 de tone a ridicat
bucăţile de beton şi oţel, piesă cu
piesă, puţin peste copaci, pentru a
le poziţiona, ceea ce a reprezentat
pentru vizitatori o privelişte care
tăia respiraţia.
O BĂTĂLIE CARE A MARCAT
EXTINDEREA IMPERIULUI
ROMAN
Bătălia de la Teutoburger Wald a fost
denumită de istoricii romani „clades
Variana” (învingerea lui Varus)
Rezultatul ei a fost înfrângerea
zdrobitoare a trei legiuni romane
împreunăcutrupeleanexe,careerau
sub conducerea senatorului roman
Publius Quinctilius Varus. Alianţa
triburilor germane a fost condusă
de Arminius (sau Hermann), un
prinţ al tribului germanic Cherusk.
În timpul conflictului militar a fost
nimicită o optime din efectivul total
al legiunilor romane. La aflarea
veştii privind înfrângerea, Augustus
le-a scos din lista legiunilor romane
pe cele trei distruse de triburile
germane.
Expoziţa “2.000 de ani de la bătălia
lui Varus” a fost finalizată în 2009, în
colaborare cu arhitecţi şi designeri
de grafică din Köln. Labirintul iniţial
a fost demontat şi înlocuit cu un
traseu mult mai bine organizat.
Turul expoziţiei este împărţit în şase
zone. La intrare, vizitatorul este
întâmpinat de prezentări secvenţi-
ale ale vieţii cotidiene a romanilor
şi germanilor, precum şi ale politicii
administrative duse de romani în
Germania. Tehnologia modernă
îi aduce faţă în faţă pe Varus şi
Arminius, pentru a discuta; actorii
Thomas Thieme şi Max Engelke
joacă rolul celor două figuri istorice
şi prezintă trei variante diferite
de posibile conversaţii. În centrul
expoziţiei, vizitatorii pot urmări
simularea unui atac-ambuscadă al
războinicilor germani.
Descoperirile arheologice oferă
perspective detaliate privind tru-
pele romane, echipamentele şi
organizarea lor militară.
Desigur, tehnologia modernă joacă
un rol important în cercetare. Prin
mijloacele de investigare ştiinţifică,
un lucru este cert: cercetarea
bătăliei este la fel de interesantă
ca un thriller!
„Fără noul centru de vizitatori, nu am fi fost în măsură niciodată să
îndeplinim cerinţele tehnice de curatori pentru aceste demonstraţii
extraordinare, care ne-au adus un premiu important pentru expoziţii de
bătălii şi prezentarea unor preţioase descoperiri arheologice. Întreaga
regiune şi ţară pot profita de noua şi înalta clasă a facilităţilor culturale”
- Dr. Joseph Rottmann, Director, Muzeul şi Parcul Kalkriese.
VIZIUNE INEDITĂ ASUPRA ISTORIEI
Noua expoziţie permanentă se adresează în mod explicit copiilor şi
tinerilor. Modele descriptive, efecte surprinzătoare, new media şi
ilustraţii detaliate, oferă celor interesaţi o viziune inedită asupra
istoriei. Cărţile ştiinţifice oferă suficient material pentru lectură şi
descoperiri. În timp ce vizitatorii ascultă interpretări ale textelor
antice, privirile lor se pot plimba neîngrădit prin expoziţie.
6
zoneexpoziţionale pentru
un tur istoric
complet
25. IULIE 2011IULIE 2011 25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
Website: www.mdrt.ro
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI
OPERAŢIONAL REGIONAL
BĂILE TUŞNAD, JUDEŢUL HARGHITA, ROMÂNIA, 31 IULIE
Ziua Lacului Sfânta Ana organizată de Asociaţia Ecu-Hangu
Este un eveniment care abordează trecutul, istoria locului, legendele legate de apariţia Lacului SfântaAna şi tradiţiile locului. Vor
fi aduse în prim plan personaje şi personalităţi din vremuri străvechi, tradiţia locală, gastronomia specifică zonei, meşteşugurile
şi portul popular. Activităţile incluse în programul evenimentului se vor desfăşura pe apa lacului şi în împrejurimile acestuia.
GEOAGIU, JUDEŢUL HUNEDOARA, ROMÂNIA, 12-14 AUGUST
Festivalul de folclor al românilor de pretutindeni
Organizat de Primăria oraşului Geoagiu, festivalul are loc, ca în fiecare an, la sfârşitul de săptămână din preajma sărbătorii
religioase Sfânta Maria şi se desfăşoară în parcarea din centrul staţiunii Geoagiu Băi. Pe lângă concursul interpreţilor de muzică
populară selectaţi din ţară şi din străinătate, festivalul are şi o secţiune de recitaluri.
CÂMPULUNG MUSCEL, JUDEŢUL ARGEŞ, ROMÂNIA, 1-4 SEPTEMBRIE
Festivalul de umor “Tudor Muşatescu”
Un eveniment cultural dedicat marelui poet, prozator, dramaturg şi umorist român Tudor Muşatescu. Festivalul va cuprinde
secţiuni de interpretare şi creaţie umoristică, spectacole de teatru de comedie, reprezentaţii ale unor grupuri de satiră şi
umor. Evenimentul se adresează atât locuitorilor, cât şi turiştilor.
VARŞOVIA, POLONIA, 20 IULIE
Relansarea TEN-T: către o politică durabilă a UE în domeniul transporturilor
Conferinţa, organizată de Comisia Europeană în parteneriat cu Ministerul polonez al Infrastructurii, îşi propune să reunească
toţi actorii din UE şi Polonia interesaţi de problemele referitoare la mobilitatea trans-europeană, durabilitatea şi eficienţa
transporturilor, noile obiective în domeniu, rolul noilor tehnologii şi modul cum pot fi acestea puse în aplicare. În cadrul
reuniunii se va evalua dacă prevederile din Carta albă a transporturilor sunt suficiente pentru o aplicare rapidă şi cu succes
a politicii TEN-T.
FRANKFURT, GERMANIA, 4 AUGUST
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene
La această reuniune, guvernatorii Băncii Centrale Europene urmează să adopte decizii de politică monetară pentru zona
euro. Aceste decizii vor fi date publicităţii, la scurt timp după reuniune, de preşedintele Băncii Centrale, în cadrul unei
întâlniri cu presa. Reuniunile Consiliului sunt şi un prilej de a evalua orientarea politicii monetare în zona euro.
26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26
Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
â
Zâmbet organizaţional
27. IULIE 2011IULIE 2011 27
Să mai şi zâmbim!
Lumea calculatorului
A - plin de taste
C - WWW
3 - Când se plictiseşte, se declanşează
10 - un CMS celebru
E - companie celebră pentru sisteme
de operare
14 - Rudă cu Linux
I - WORD+EXCEL+ACCESS+…
5 - Cel mai cunoscut editor de imagine
K - Un sistem de operare
M - Cea mai celebră enciclopedie online
12 - Companie celebră la noi, mai ales pentru
clientul de mesagerie instant (IM)
N - Şoarecele de la calculator
A B C D E F G H I J K L M N
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
SOLUŢIA CAREULUI
NUMERE
ÎNCRUCIŞATE DIN
NUMĂRUL 5 AL
REVISTEI REGIO:
5 6 7 8
1
2
3
4
9
8
7
6
4
5
1
2
0
3
1
5
1
0
2
3
Descoperă
SOLUŢIA CAREULUI
alăturat şi trimite-o până la
1 august 2011
la adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea
„LUMEA
CALCULATORULUI”
împreună cu datele tale
de contact şi participă
la extragerea
tombolei Regio.
Poţi câştiga premii
constând în materiale
promoţionale Regio.
Câştigătorul numărului 5 al revistei:
MIHAELA SIMION
Craiova, Dolj
ntru
MION
j
28. Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Website: www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: iulie 2011