Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Învăţăm Democraţia prin Dezbateri” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (1.XI-20.XII.2012). Moderator – Valeriu Gorincioi, director, Liceul Teoretic “Mihai l Sadoveanu” din Călăraşi.

1. ÎNVĂŢĂM
DEMOCRAŢIA
PRIN DEZBATERI
Elaborat de Maia Porombrica
Pe materialele cursului eLearning
ÎNVĂŢĂM DEMOCRAŢIA PRIN DEZBATERI
Antrenorul: Valeriu Gorincioi
Portal współpracy międzynarodowej

2. ROLUL DEZBATERILOR
ÎN DEZVOLTAREA
GÎNDIRII CRITICE
„„ Să nu aştepţi învăţătură numai de la alţii „„
( proverb )
„„Dacă nu gîndeşti la viitor, nu poţi să-l ai „„
John Galsworthy

3. GÎNDIREA CRITICĂ IMPLICĂ PROCESE COMPLEXE CARE ÎNCEP CU
COLECTARE DE INFORMAŢII, CONTINUĂ CU PROCESAREA LOR ŞI SE TERMINĂ
CU LUAREA DE DECIZII
 A. Ce este gîndirea critică?
 Omul , definit încă şi ca o „„ fiinţă raţională„„ e pus în situaţia
de a gîndi cînd are în faţă o problemă. Problemele pot fi de
diferit ordin: poate fi un test la matematică, un eseu la
română, ce haină să îmbrace, la ce film sau spectacol să
plece etc. Anume gîndirea este acel instrument care îi
permite omului să ia o decizie , să anticipeze consecinţele
acţiunilor sale.
Deşi are o mare doză de abstractizare, totuşi , gîndirea se bazează pe
procesarea, compararea , analiza, sinteza, generalizarea informaţiei
parvenite din exterior. Din moment ce 100 % din ceea ce ştim astăzi
constituie doar 10% sau 15% din ceia ce se va şti peste 15 ani apare
necesitatea gîndirii critice adică a capacităţii de a putea examina
informaţia pentru o mai bună înţelegere a fenomenelor pentru a –şi
construi propriile modalităţi de orientare în oceanul informaţional.

4. Informaţia Orienta spre
externă anumit scop
( obiectiv)(
Situaţia de rezolvarea problemei
problemă date )
privitor la consumul
de alcool )
Gîndirea
critică
•analiză
•sinteză
•comparare;
•generali-
Luarea deciziei: zare
Ce este o decizie?; Se bazează pe:
Care este alegerea ( variante Autoritate ( părinţi. profesori,
)?; savanţi , experţi )
Ce este pro şi contra fiecărei
variante ?; Referinţe bibliografice;
Care este cea mai bună
variantă?; Dovezi;
Care este planul mei de
activitate? Experienţa personală.

5. Informaţia Orienta spre anumit
externă scop
( obiectiv)( rezolvarea problemei
Situaţia de date )
problemă ( Trebuie să iau o decizie corectă
( De exemplu: Mi s- privitor la consumul de alcool )
a propus să
consum puţin
alcool )
Gîndirea
critică Se bazează pe:
•analiză Autoritate ( părinţi. profesori,
savanţi , experţi )
•sinteză Părinţii sunt categoric împotriva
Luarea deciziei: •comparare; consumului de alcool, deşi îmi
Ce este o decizie?; generalizare dau să gust şampanie la Anul Nou
Care este alegerea ( variante )?; Referinţe bibliografice;
Ce este pro şi contra fiecărei În manualul de biologie este
variante ?; arătată dauna abuzului de alcool.
Care este cea mai bună variantă?; Dovezi;
Care este planul mei de activitate? Vecinul e forte violent cînd e în
Să iau o decizie importantă despre stare de ebrietate
limitarea la maximul a consumului Experienţa personală. După ce
de alcool care este de asemenea am consumat alcool m-a durut
un drog capul , am avut ameţeli.

6. SINELG
Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi
Gîndirii
În timpul lecturii unui text necunoscut puneţi ci creionul următoarele
semne:
„„ √„„- ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
„„ – „„- diferă de ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi;
„„ + „„- informaţie nouă;
„„ ? „„- informaţie confuză.
Analizaţi textul în ordinea:
?; - ; +; √
Clarificaţi ? şi -, Concluzionaţi.

7. ANALIZA TRĂSĂTURILOR SEMANTICE
.
Esenţa : compararea trăsăturilor a ceea ce e nou cu ceea ce e
cunoscut după anumite criterii.
Se construieşte tabelul:
Fenomenul Crit.1 Crit.2 Crit.3
Exemplu:
Statul Populaţia BIB/ % pop. urbane
cap.loc.
R. Moldova
România

8. BRAINSTORMING
“furtună în creier” sau “asalt de idei” sau în scris (brainwriting).
Paşi:
REGULILE:
Se alege tema;
Se alege moderatorul şi Fantezia antrenată la maximum;
timpul; Vor fi formulate cît mai multe idei;
Se expun ideile şi se Toate ideile sunt bune;
notează. Eşti liber în dorinţa de a vorbi sau
( vezi regulile); tăcea
 Se analizează ideile Următoarea idee poate să se bazeze
expuse se alege varianta pe cea precedentă
optimă.

9. SINECTICA
transformarea mintală a unui proces sau fenomen miraculos în unul obişnuit;
realizarea transformărilor inverse: să faci ca obişnuitul să devină neobişnuit
În sinectică se folosesc analogii de patru feluri :
reale (se întîlnesc în viaţă);
subiective (sînt bazate pe opinii proprii );
simbolice (abstracte) – metafore, personificări, în cadrul
cărora caracteristicile obiect dat se compară cu
caracteristicile altuia;
fantastice (nereale) – lucrurile sînt văzute din perspectiva
unui viitor aşteptat
Exemplu:
un dialog imaginar cu Democritus despre ideal şi material

10. GRAFICUL –T
o modalitate pentru a înscrie binomuri de tipul ( da-nu; pro-contra; etc. )
Construirea şi analiza Graficului –T permite o bună
pregătire de o rundă de dezbatere cînd nu se ştie în ce
variantă vei juca ( afirmator sau negator )
Exemplu:
Pentru Clonarea Contra clonării umane
umană
Posibilitatea Ar pune în pericol
„„reînvierii „„ fiinţelor genotipul uman şi
umane decedate însăşi existenţa
omenirii.

11. DIAGRAMA VENN
Este construită pe baza a două cercuri ce se
intersectează.
STALIN Dictator HITLER
Comunist Fascist
In spaţiul de intersecţie se înscriu trăsăturile comune, iar în rest se scriu
deosebirile.

12. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI
DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI
BUN JUCĂTOR DE DEZBATERI
Ca jucător de dezbateri tu trebuie să-ţi dezvolţi cinci capacităţi de bază:
Lectura:
Desigur deja poţi citi. Dar pune-ţi o întrebare ritorică : sunt eu, oare un bun
cititor. Ca jucător de dezbateri eşti pus în situaţia din multitudinea surselor
scrise ( unele avînd şi noţiuni puţin înţelese de tine ) să selectezi anume
evidenţa care reprezintă suportul argumentării tale ( articole, cărţi, reportaje
etc. ). Deseori eşti pus în situaţia de a „„ citi printre rînduri „„. Lectura bazată
pe gîndirea critică te poate face expert în subiectul abordat.

13. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI
DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN
JUCĂTOR DE DEZBATERI
Scrisul:
În cadrul dezbaterilor ,desigur nu se fac scrieri demne de
Premiul Nobel. Dar e necesară abilitatea de a-ţi înregistra
clar concis şi convingător gîndurile pe hîrtie. Posedarea unui
vocabular lucrativ este esenţială într-o dezbatere bună.

14. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI
DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN
JUCĂTOR DE DEZBATERI
Audiţia:
Cum eşti ca ascultător ? Care sunt motivele care te fac să fii atent.?
La prima vedere se pare că în cadrul dezbaterilor mai mult se
vorbeşte de cît se ascultă, şi în linii mari aşa şi este, dar pentru o
dezbatere eficientă e foarte importantă o audiţie activă din partea
participantului la dezbateri.

15. GÎNDIREA CRITICĂ ÎŢI AJUTĂ SĂ-ŞI
DEZVOLŢI CAPACITĂŢILE UNUI BUN
JUCĂTOR DE DEZBATERI
Vorbirea:
Dezbaterea este o activitate orală ( deşi se poate face şi pe INTERNET).
Pentru a dezbate bine, e nevoie să te exprimi clar şi laconic ( timpul se
scurge vertiginos, dar mai ai atîtea de spus..!) E bine ca argumentele să
apară în creierul tău sau să fie aşternute pe hîrtie, dar în mare măsură
succesul tău în cadrul rundei de dezbatere va depinde de faptul cum le
prezinţi, cît de elocvent şi comprehensiv e mesajul tău.
Gîndirea critică: Numai dacă poţi gîndi critic poţi dezbate. Acesta dă sens înregului joc.
Eşti pus în situaţia ca pe baza gîndirii critice să alegi, să formulezi, să prezinţi, să respingi, să
reconstrueşti argumentele să iei o decizie.

16. MODALITĂŢI DE OPERARE
A GÎNDIRII CRITICE:
Modalitatea Definirea modalităţii Exemplu
Analiza Operaţia de gîndire prin care se realizează Care sunt ramurile puterii într-un stat ?
descompuneri, separări ale unor fenomene ( obiecte
în părţi componente ) ( care sunt părţile
componente? )
Sinteza Operaţia de gîndire prin care se realizează Cum interacţionează ramurile puterii într-un
reuniunea, fuziunea unor obiecte, fenomene într-un stat?
tot întreg, cu scopul generării de informaţii noi.
Comparaţia Operaţia de gîndire prin care se realizează stabilirea Prin ce se aseamănă şi se deosebeşte un stat
asemănărilor şi deosebirilor între două sau mai democratic de unul totalitar?
multe obiecte sau noţiuni.
Abstractizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează trecerea Care este destinaţia florii?
de la aparenţă la esenţă, de la variabil la invariabil, Se face abstracţie de formă, culoare etc.
de la concret la abstract. Floarea este organul de reproducere a plantei.
Generalizarea Operaţia de gîndire prin care se realizează unirea Ce sînt iarna, tomna, primăvara şi vara?
însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor Sînt anotimpurile anului.
într-o noţiune ( clasă, categorie ) unică.

17. SRATEGII ALE GÎNDIRII CRITICE:
ALGORITMICA EURISTICA
Utilizarea unor serii Procedee ce se bazează
determinate de paşi ( după un pe descoperiri şi invenţii,
anumit plan numit algoritm ) căutarea şi găsirea de noi
Exemplu: Paşii necesari modalităţi, soluţii pentru
activării unei programe a problemele date.
computatorului. Exemplu: Jocul de şah

18. OAMENII ILUŞTRI
DESPRE GÎNDIRE:
•„„ Gînditorul este un om care vede
acolo unde ceilalţi nu văd „„
DIMUET
•„„ Al doilea gînd este de obicei mai înţelept „„
EURIPIDES
•„„ Gîndesc, deci exist„„
DECARTES

19. EU POT SĂ NU AM DREPTATE, TU POŢI
AVEA DREPTATE, DAR CU UN EFORT
COMUN NOI NE PUTEM SITUA MAI
APROAPE DE ADEVĂR.
KARL POPPER
Moţiunea

20. Moţiune –Hotărîre a unei adunări,
aprobată prin vot, prin care aceasta îşi
exprimă atitudinea, doleanţele sau
revendicările în anumite probleme
majore. DEX
Pentru a avea o dezbatere, este necesar să
avem ceva de dezbătut. În dezbaterea de tip
Karl Popper , acest ceva este scris sub forma
unei moţiuni ( în engl. the resolution ), care
este o propoziţie, temă , care poate servi
ca bază pentru dezbateri.
Moţiunea , ca regulă, nu trebuie să conţină o
negaţie !

21. CALITĂŢILE MOŢIUNILOR:
interesante ( semnificative):
•Adică sa conţină arii de conţinut şi de dispută în conformitate cu interesele, aspiraţiile
participanţilor.
De exemplu: Adolescenţa este o vîrstă dificilă.
actuale :
•Adică să parvină din cele mai recente evenimente sociale, naturale, ştiinţifice.
Desigur, există şi unele subiecte actuale permanent ( ce ţin de aşa valori ca
prietenia, dragostea, patriotism etc.);
De exemplu: Globalizarea ameninţă identitatea naţională.
•disputabile : Adică să fie astfel formulata ca sa nu favorizeze o parte sau alta.
De exemplu: Guvernul trebuie să supună atestării obligatorii toţi profesorii
incompetenţi şi autoritari, e în favoarea afirmatorilor. În termeni mai neutri ar
suna: Guvernul trebuie să implementeze un program de atestare pentru toţi
profesorii.

22. CALITĂŢILE MOŢIUNILOR
•să fie axată pe o singură idee.
•De exemplu moţiunea : În R. Moldova e nevoie de mărit
prerogativele preşedintelui şi de micşorat număril
deputaţilor în Parlament conţine de fapt două idei.
•să aibă evidenţă suficientă.
•Adică să permită documentarea atît a afirmatorilor cît şi a negatorilor .
De exemplu : Dumnezeu există nu are bază factologică suficientă.
•să fie laconice .
•Adică să conţină minimum de cuvinte şi maximul de sens
De exemplu: Eutanasia este justificată

23. MOŢIUNEA ŞI PREZUMŢIA
Popoarele şi guvernele au o tendinţă ( conservativă ) de a nu dori
schimbarea fără o analiză solidă a ceea ce o să urmeze după ea.
Aceasta poate fi formulat aşa : „„ Ceea ce lucrează nu trebuie oprit „„
În cadrul dezbaterilor la formularea moţiunilor trebuie de ţinut cont
şi de acest concept
( conceptul de Prezumţie ).
Aceasta înseamnă ca sistemul prezent ( situaţia prezentă sau status
qvo ) , va rămîne intact atîta timp pînă cînd vor vi suficiente cauze care
ar duce la schimbarea lui.
Afirmatorii conving arbitrii că situaţia existentă
trebuie neapărat schimbată deoarece e periculoasă
, dăunătoare pentru societate, democraţie ,
sănătate, morală etc.
Negatorii , ca regulă , apără status qvo-ul.

24. STRUCTURA UNEI MOŢIUNI
Varianta A moţiune simplă
SUBIECTUL PREDICATUL
MOŢIUNII MOŢIUNII
Exemplu: SUBIECT PREDICAT
Pedeapsa capitală este imorală

25. STRUCTURA UNEI MOŢIUNI
Varianta B moţiune desfăşurată
SUBIECTUL PREDICATUL
MOŢIUNII MOŢIUNII
CONDIŢIILE
MOŢIUNII
Exemplu:
Subiect Predicat Condiţie
Televiziunea este ahtiată după senzaţional la prezentarea ştirilor

26. TIPURILE DE MOŢIUNI:
Tipul Definirea tipului Exemplu
Moţiunile de Analizează un fel anume de a Introducerea uniformei şcolare
strategie proceda. ( strategie ) pentru elevii de gimnaziu si
liceu este justificata.
Dezbaterile ar trebui să fie
discilină şcolară
Moţiunile Încearcă sa clarifice si sa Şcoala de azi încurajează
factuale definească o serie de fapte , mediocritatea;
fenomene sociale sau Clonarea ameninţă genotipul
uman.
ştiinţefice
Moţiunile de Aici scopul este ataşarea de Prietenul la nevoie se cunoaşte;
valoare judecaţi despre valori , pot fi Toleranţa este benefică
de natura etica, politica sau
estetica.
Moţiunile de Conţin compararea unor Frumuseţea este mai utilă decît
comparare fapte, strategii, valori, bunătatea
oferind supremaţia unea din Este mai bine să fii profesor de
cît elev
ele.

27. ARGUMENTUL ŞI
STRUCTURA LUI
Cunoscînd pe unul , îi cunoşti pe toţi.
Terentius
Noi deducem cele nevăzute din cele
prezente.
Euripides

28. ARGUMENTELE ÎN CADRUL DEZBATERILOR
Argumentul este o concluzie bazata pe
cîteva premize (dovezi si rationamente ).
Deşi pare simplu la prima vedere, alcătuirea, prezentarea, atacarea şi reconstruirea
argumentelor în timpul dezbaterilor e un lucru pe cît de dificil pe atît de interesant,
deoarece anume argumentele sunt principalele instrumente de apărare a propriului
caz şi de atac a cazului oponent.
Se poate spune cu certitudine că numai cel
care posedă arta argumentării are sorţ de
izbîndă în cadrul dezbaterii.
În baza criteriului de generare există două tipuri de argumente:
Argument deductiv Argument inductiv

29. ARGUMENT DEDUCTIV
( DE LA GENERAL LA PARTICULAR );
( A deduce – a deriva, a desprinde o judecată particulară din una generală sau un
fapt din altul; a trage o concluzie, pe calea deducţiei, din două sau mai multe
premise. DEX)
Exemplu:
Premiză majoră Premiză minoră Concluzie
Petru va
1. Pentru a participa
avea
la examenele de 2. Petru a
dreptul să
admitere la liceu, prezentat la
participe
elevii trebuie să secretariatul
prezinte la + liceului actele de rezultă
la
examenel
secretariatul liceului studii
e de
actele de studii gimnaziale.
admitere
gimnaziale.
la liceu.
Ligea argumentului deductiv: Dacă premizele unui argument deductiv
sunt juste, întotdeauna e justă şi concluzia care rezultă.

30. ARGUMENT INDUCTIV
( DE LA PARTICULAR LA GENERAL )
Inducţie – formă fundamentală de raţionament,
care realizează trecerea de la particular la general . DEX
Premiza 2
De exemplu:
Uniforma
Premiza 1 şcolară este
Uniforma scolară îi Concluzie: eftină şi practică.
disciplinează pe Elevii
elevi trebuie să Premiza 4
poarte Uniforma şcolară
Premiza 3 uniformă la este estetică şi
Uniforma şcolară îi şcoală. plăcută pentru
face pe elevi egali elevi , părinţi,
unul în faţa altuia. profesori.
Ligea argumentului inductiv:
Dacă premizele unui argument inductiv sunt juste, concluzia care rezultă poate fi justă dar poate fi şi falsă

31. STRUCTURA ARGUMENTELOR ÎN
CADRUL DEZBATERILOR
În cadrul dezbaterilor pentru formularea şi susţinerea argumentelor se pot sugera următoarea structură ale argumentelor
TEZA Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea cuvîntului (
exprimării ) ( L.C. )
( ce se afirmă )
EXPLICAŢIA ( Premise ) libertatea cuvîntului este importantă pentru minorităţi, care în
caz de limitarea L.C. nu ar fi auzite;
libertatea cuvîntului este importantă pentru opoziţie, care în caz
de limitarea L.C. de către guvern nu ar putea critica guvernul;
societatea se autoreglează şi nu are nevoie de cenzurarea
informaţiei din partea statului. etc.
EVIDENŢA Documente ( de pildă Rezoluţia Asambleii Generale ONU Nr.217 (
III ) de la 10.12.1948 art.1 ( Oricine are libertatea exprimării etc. ) ,
( Dovezile, documentarea ) Fapte ( Exemple din istoria statelor cu regim totalitar sau democratic
.)
CONCLUZIA De aici concluzia : Guvernele nu au dreptul să limiteze libertatea
cuvîntului , deoarece aceasta ar avea un impact negativ asupra
( Răspuns la întrebarea: De societăţii.
ce se afirmă aşa ? ( TEZA )

32. ARGUMENTE MAJORE ( CONTENŢII )
ŞI MINORE ( SUBARGUMENTE )
După cum se ştie, în dezbateri afirmatorii cît şi negatorii vin cu pledoarii care se
numesc respectiv caz afirmator sau negator. Cazul afirmator va concluziona cu
moţiunea şi va reprezenta concluzia argumentării. El va conţine 2-3 contenţii sau
argumente majore, fiecare din care poate fi sprijinit de argumente minore (
subargumente ). În cazul negator situaţia este identică, desigur concluzia va nega
moţiunea.
.
Exemplu:
Moţiunea: Examenele ar trebui înlocuite cu alte forme de evaluare
Argument major: Examenele testează memoria elevilor.
Argument minor 1: Examenele nu pot testa creativitatea elevilor.
Argument minor 2: Dacă ai o memorie bună, vei lua o notă mare la examen,
dar nu eşti garantat că vei putea aplica în practică cele învăţate etc

33. ‘‘ A preda înseamnă a învăţa de două ori ‘‘
Joseph Joubert
EVIDENŢA
Caracterul celui care vorbeşte este acela care convinge, nu
vorba.
Menander
Convingerea spiritului nu aduce întotdeauna şi pe
acea a inimii.
Vauvenargues

34. CE ESTE EVIDENŢA?
Evidenţa este suportul Căutarea evidenţei sau dovezilor este o
argumentării sub formă de muncă extrem de captivantă, ea se
citate ale autorităţilor, opinii aseamănă cu cea a detectivului,
ale experţilor, grafice, anchetatorului sau avocatului, deoarece
scheme, fragmente din cărţi, pentru sprijinirea solidă a argumentelor
spicuiri din ziare , articole avem nevoie de dovezi: simple; clare;
enciclopedice, sau WWW etc. credibile; convingătoare
Regula de aur a evidenţei: Toată evidenţa utilizată în cadrul
dezbaterilor trebuie să parvină din materiale printate ( tipărite
) la care are acces un public larg sau de la intervievarea
nepărtinitoare a unui expert. Propriile notiţe pot fi utilizate dar
nu pot servi ca suport pentru argumentare !

35. UNDE PUTEM GĂSI ŞI CUM LUCRĂM CU
SURSELE DE EVIDENŢĂ
Biblioteca Cere sfatul bibliotecarei cînd colectezi informaţie la tema dată,
(Colecţii de ziare, consultă catalogul alfabetic sau tematic al bibliotecii. Dacă te R
dicţionare, enciclopedii, interesează de pildă ‘‘ violenţa în familie ‘‘, poţi găsi ceva e
literatură artistică, c
manuale. )
important la ‘‘ drept penal ‘‘, ‘‘crime ‘‘, ‘‘pedeapsa ‘‘, ‘‘ divorţul
‘‘. o
S Sondaj de opinie Poate fi utilizat dacă lipseşte statistica într-o problemă de interes m
public sau local ( comunitar) a
U Consultaţi antrenorul pentru a folosi tehnici de investigaţie n
verificate pe eşantioane reprezentative.
d
R ă
Intervievarea unui Cerinţa de bază este ca expertul să fie imparţial, interviul să fie
expert notat minuţios. De exemplu în problema ‘‘Angajarea la muncă a r
S tinerilor ‘‘ se poate intervieva funcţionarul Oficiului Forţei de i
Muncă.
A U
Utilizarea Internetului Aceasta este o resursă informaţională valoroasă dar care trebuie t
utilizată cu cea mai mare atenţia, deoarece pe Internet nu toată i
informaţia este demnă de încredere. Se poate utiliza adresa : l
http://www.debatbase.org
e

36. TIPURILE DE EVIDENŢĂ
Tipul de De autoritate Fapte Statistici Raţionamente
evidenţă
Definiţia Spusele, mărturiile, Informaţii Informaţii În baza uneia
tipului de opiniile unor despre în cifre, ca sau a două
evidenţă persoane celebre ( fenomenele regulă în evidenţe, logic
scriitori, savanţi, naturale sau %, sau în apare o altă
oameni politici , sociale formă evidenţă, care
experţi cunoscuţi în grafică. conţine
domeniu) expuse în informaţii noi
mass-media sau în
cărţi.

37. PRINCIPII ALE ETICII ÎN CĂUTAREA
ŞI PREZENTAREA EVIDENŢEI
•Aveţi obligaţia morală de a căuta voi înşivă evidenţe,
•Dovezile sunt căutate de întreaga echipă, nu doar de un vorbitor,
•Dovada trebuie prezentată aşa cum arată în original;
•Dovezile trebuie să fie recente, credibile, susţinute de experţi
cunoscuţi, uşor verificabile;
•Concluziile autorului nu le ‘‘îmbunătăţiţi ‘‘, ‘‘prelucraţi ‘‘ , ‘‘ trunchiaţi ‘‘;
•Folosiţi evidenţe clare pentru vorbitori şi arbitru;
•Folosiţi evidenţele în contextul l avut în vedere de autor.

38. ANALIZA CRITICĂ
A INFORMAŢIEI
‘‘…povestind observi, afirmînd examinezi, arătînd priveşti,
scriind gîndeşti. ‘‘
H.F.Amiel

39. TESTAREA EVIDENŢEI
În cadrul dezbaterilor, sursa de evidenţă uneori este tot atît de importantă ca şi
concluziilie care rezultă din această evidenţă. De aceia este foarte important ca
sursa de evidenţă să fie credibilă.
1. Identifică sursele de evidenţă ale cazului tău;
2. Înscrie denumirea surselor pe o foaie aparte;
3. Pentru fiecare sursă detremină gradul de credibilitate,
ţinînd cont de competenţă, obiectivitate, siguranţă.
4. Credibilitatea sursei o poţi verifica discutănd şi cu
colegii de echipă, antrenorul, un expert etc.

40. EVIDENŢA TREBUIE ABORDATĂ DIN
PERSPECTIVA GÎNDIRII CRITICE,
PENTRU ACEASTA:
 Gîndeşte activ;
 Explorează situaţiile create cu ajutorul întrebărilor;
 Gîndeşte independent;
 Vezi situaţia din diferite perspective;
 Bazează perspectivele ( concluziile ) pe evidenţă
şi idei;
 Discută ideile într-o manieră organizată.

41. JOCUL
DEZBATERILOR

42. CE SUNT DEZBATERILE?
Dezbatere (din engleză – debate) este o
discuţie, o polemică în contradictoriu a unei
chestiuni, urmându-se formarea unei
gândiri critice şi logice pentru însuşirea şi
exersarea dialogului democratic. Această
metodă este un cadru destinat unei discuţii
structurate a unor tematici variate.
dezbaterile

43. DE CE AVEM NEVOIE DE DEZBATERI?
întrebări retorice
Ce reprezintă o dezbatere În ce mod dezbaterile
organizată în stil contribuie la dezvoltarea
democratic? încrederii în sine?
În ce măsură capacitatea Cum ne organizăm atunci
noastră de exprimare când trebuie să-l convingem
poate fi considerată un pe cineva?
lucru de la sine înţeles?
În ce măsură luăm în
De ce devenim stresanţi consideraţie aspectele forte
atunci când susţinem un şi slabe ale punctelor de
discurs în public sau când vedere opuse?
discutăm un subiect
contraversat? Cât de des ne transpunem în
situaţia altora?

44. SCOPUL DEZBATERILOR
- este de a convinge o terta persoana neutra,
numită arbitru, ca argumentele dumneavoastră
sînt mai juste decît cele ale oponentului
dumneavoastră.
Deși scopul este simplu, strategiile si tehnicile de
realizare necesare pentru a-l atinge pot fi complexe.

45. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII
Moțiunea. Pentru a avea o dezbatere, este necesar să avem
ceva de dezbătut. În dezbaterea academică, acest ceva este
scris sub forma unei moțiuni (numită, de asemeni “propoziție”).
În dezbateri, moțiunile sînt ușor de recunoscut. Ele încep întotdeauna cu
cuvintele "Să se dezbată că...".
A N
Echipa afirmatoare. Echipa negatoare.
În dezbaterea academică, Ceea ce vorbitorii acestei echipe
vorbitorul sau vorbitorii trebuie să se străduie să demonstreze
acestei echipe incearca să-l arbitrului în primul rînd este că
convingă pe arbitru că moțiunile nu sînt adevărate sau că
moțiunile sînt probabil interpretările date moțiunilor vorbitorii
adevărate în marea majoritate echipei afirmătoare sînt dintr-un motiv
a cazurilor ori intotdeauna. sau altul - incorecte din punct de
vedere logic.

46. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII
Argumentele.
Maniera de a convinge arbitrul că poziția dumneavoastră față de
moțiune este cea mai justă este prin argumentare. Cu alte cuvinte,
trebuie să-i dați arbitrului motive să creadă că poziția dumneavoastră
este cea corectă.
Argumentele pot fi de două feluri: slabe sau puternice.
Este interesul dumneavoastră să formulați cele mai puternice și
convingătoare argumente de care sînteți capabili pentru a-i determina pe
arbitru să creadă că aveți cele mai viabile argumente.
Arbitrii - care sînt în marea lor majoritate foști participanți la
dezbateri - nu sînt de loc un grup de oameni ușor de convins.
Ei vor dori să vadă că ați examinat cît mai complet
argumentele ce pot fi aduse de ambele poziții într-o moțiune
dată și că argumentele dumneavoastră pot rezista la atacurile
oponenților.

47. ELEMENTELE DE BAZĂ ALE DEZBATERII
Probele.
Împreună cu argumentele, participanții la dezbateri sînt nevoiți să prezinte
arbitrului dovezi care să le sprijine raționamentele.
Chestionarea reciprocă.
Întrebările pot fi puse pentru a limpezi o poziție ori pentru a sugera fișuri
potențiale în cazul prezentat de oponent. Informațiile astfel obținute pot fi
mai apoi utilizate în pledoaria constructivă prezentată de dumneavoastră
sau
de oponent.
Decizia.
După ce va consulta fișa de desfășurare a dezbaterii - completata pe baza
ascultării în prealabil a argumentelor avansate de ambele părți pentru
moțiunea respectivă - arbitrul va indica pe o fișă de arbitraj care dintre
echipe deține poziția preferabilă, adevărată sau corectă privitoare la
moțiune.

48. SURSELE UTILIZATE:
1. civicportal.org
.
2. http://www.wikipedia.org/
3. http://www.debate.md/