Contribuţia României la dezvoltarea instalaţiilor laser .

1. Contribuţia României
la dezvoltarea
instalaţiilor laser
Eleva: Ţăpor Laura-
Gabriela
Clasa:a XII-a A
Liceu:”Korosi Csoma
Sandor”
An şcolar:2014-2015

2. Laserul:o rază fină de lumină pentru
sarcini dificile
Albert Einstein a descris principiul ”emisiei stimulate”
în anul 1917,când a luat în consideraţie stimularea energetică
a materiei pentru a o determina să elibereze particule
dinamice în mediul înconjurător în timpul întoarcerii sale la
starea originală. Acestea puteau stimula alti atomi,ioni şi
molecule pentru a elibera alte particule care le semănau în
ceea ce priveşte energia,faza şi orientarea.
Teoria lui Einstein formează
baza unei dintre cele mai
importante invenţii din secolul
al XX-lea:laserul.

3. Ion I. Agârbiceanu şi primul laser
cu gaz din ţara noastră
Câteva date biografice
Ion I. Agârbiceanu s-a născut pe 6 ianuarie
1907 în localitatea Bucium-Şasa. Tatăl său, Ion
Agârbiceanu, era preot în sat, iar mama sa, Maria, era
casnică.Mai târziu, în 1919, tatăl său a făcut parte din
Primul Parlament al României Mari, iar în perioada
1922-1926 a fost vicepreşedinte al Senatului. A fost
membru al Academiei Române, redactor al revistei
Transilvania, protopop în Cluj, scriitor.

4. Aşadar, Ion I. Agârbiceanu a crescut într-o familie de
intelectuali preocupaţi de literatură, dar şi de evoluţia fizicii şi a
astronomiei. Avea 17 ani când a absolvit Liceul „Gheorghe
Bariţiu“ din Cluj. S-a înscris la Institutul Electrotehnic înfiinţat de
Dragomir Hurmuzescu în cadrul Universităţii din Bucureşti, pe
care l-a absolvit în 1930, obţinând titlul de inginer. A plecat în
acelaşi an la Paris pentru aprofundarea studiilor în fizică.În 1934,
şi-a susţinut teza de doctorat în domeniul spectroscopiei.
Liceul „Gheorghe Bariţiu“

5. Ion I. Agârbiceanu :Cercetător de
avangardă
Cercetarea ştiinţifică pe care a desfăşurat-o a fost de
avangardă, iar numele său este legat de una dintre realizările
fizicii contemporane: laserul. Primul laser funcţional a fost
construit în 1960 şi avea ca mediu activ un cristal sintetic de
rubin. Primul laser cu gaz a fost construit tot în 1960 de
fizicianul iranian Ali Javan, folosind un amestec de heliu şi
neon care producea un fascicul cu lungimea de undă
apropiată de infraroşu.
William Bennett si Ali Javan Primul laser cu gaz

6. Cercetările desfăşurate de Ion I. Agârbiceanu în fizică
şi spectroscopie au cunoscut o amplificare substanţială din
1956, prin înfiinţarea Institutului de Fizică din Bucureşti şi a
Laboratorului de metode optice şi fizică nucleară.
În 1963, a fost construit în acest laborator, sub
îndrumarea lui Ion I. Agârbiceanu, primul laser românesc cu
gaz, după o concepţie originală.Pentru meritele sale
ştiinţifice a fost ales membru corespondent al Academiei
Române în 1963, a lucrat în Grupul European de
Spectroscopie Atomică, a fost reprezentantul României la
Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată. S-a stins
din viaţă la Cluj-Napoca, pe 9 martie 1971.

7. Ion I. AgârbiceanuPrimul laser din lume
România a fost a patra ţară din lume în care s-au realizat laseri, în
urma unor cercetări întreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agârbiceanu
(fiul scriitorului Ion Agârbiceanu). Rezultatul lor a fost raportat în 1961.
Primul laser românesc cu gaz

8. România are cel mai puternic laser din
Europa, la Magurele
România va avea începând cu anul 2015 cel mai puternic
laser din lume, cu ajutorul căruia cercetătorii vor face experimente
atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de aşteptat ca
rezultatele să depăşească legile relativităţii. Proiectul european ELI
va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spaţiul
ex-comunist, punând România pe harta lumii ştiinţifice.
Partea proastă este că pe platforma de la Măgurele,se va
încerca, în premieră, neutralizarea deşeurilor nucleare.Astfel, la o
distanţă de trei kilometri de Bucureşti ar putea fi adus combustibilul
nuclear uzat de atomocentrala de la Cernavodă şi de la instalaţiile
est-europene.

9. O revoluţie a preţurilor - accelerator vs.
laser
O aplicaţie imediată ar fi în medicină.
În prezent, spitalele cu mulţi bani cumpără acceleratoare
pentru protonoterapie. Pe scurt, aceste maşini trimit un
fascicul de protoni acceleraţi într-un ţesut, cu scopul de a
distruge cu precizie o celulă bolnavă, fără a le afecat şi pe cele
din jur. Astfel de acceleratoare au migrat de pe hârtie în
practică, iar Siemens a construit astfel de aparate. Spitalul
Universitar din Heidelberg are un astfel de aparat, pentru
simplul motiv că această unitate medicală din Germania şi-l
permite.
Costul aparatului este de 100 de milioane de dolari.

10. Laserul de la Măgurele