This presentation by Adina Brădeanu was presented at the MEDEAnet workshop "Use of Documentary Film in the Classroom" by ActiveWatch in Bucharest, Romania on 23 February 2013 and 5 October 2014. MEDEAnet aims to promote media-based learning to organisations and practitioners through local training and networking events, online resources and knowledge sharing. MEDEAnet will also exploit best practices of the annual competition MEDEA Awards and extend its existing informal network and support the MEDEA Association, a membership organisation that ensures the sustainability of the MEDEA Awards. More info: http://www.medeanet.eu/

1. Adina Brădeanu

2. ● Introducere: cinema – texte şi contexte
● relevanţa documentarului pentru educaţie
● metode sau ‘moduri’ documentare
● studiu de caz: ŞCOALA NOASTRĂ
● posibilităţi de extindere a dialogului în clasă
STRUCTURA PREZENTĂRII

3. ● FILM – diversificarea metodelor didactice; învăţare informală
prin integrarea unor filme în curiculă
(obişnuinţe de interpretare, conştientizare a aşteptărilor noastre legate de diverse
genuri cinematografice)
● FILM – instrument util pentru accesarea unor alte lumi/
spaţii reale sau imaginare, dezvoltarea imaginaţiei, testarea
disponibilităţii de empatie
● Relaţia elevilor cu filmul – dincolo de Hollywood (film
european, film documentar, film de animatie)
CINEMA – TEXT SI CONTEXT

4. ● CONTEXTE CINEMATOGRAFICE: text + context
● TEXT – INTERPRETARE
- utilizarea filmului ca instrument didactic presupune tratarea
acestuia ca text care conţine un corp de sensuri ce trebuie
descifrate (semiotica)
- interpretarea ca act individual (‘bagaj personal’)
● CONTEXT-ul creat in jurul filmelor:
- productie (film independent, film tv)
- finanţatori / distribuitori
- circulaţie (fetivaluri, programe educative)
- texte adiţionale (cronici de film, interviuri autori)
CINEMA – TEXT ŞI CONTEXT

5. ● CADRU sau PLAN:
- unitatea cea mai mica a unui film
- ceea ce este filmat din momentul pornirii camerei pina la oprirea ei
- plan general, plan mediu, prim-plan
● SECVENTA – succesiune de cadre definite de unitate de locatie si de
actiune (e.g. secventa se schimba atunci cind personajul trece dintr-o camera
intr-alta sau actiunea se muta dintr-un oras intra-altul)
Nu exista sensuri 100% determinate in cinema
Sensurile se stabilesc in contcxt, prin MONTAJ
TERMINOLOGIE

6. ● discurs factual: statistica, stire TV, documentar
● dimensiunea umană pierdută în statistică / stire tv / discurs didactic
convenţional
● acces schematic vs . etnografie: thick decription – descriere densă, nuanţare, texturare
● general vs. particular : e.g. probleme generale particularizate
● lipsa accesului la un invăţământ de calitate
● lipsa stimei de sine
● saracie extremă
● acces limitat pe piaţa muncii, meserii tradiţionale (gunoieri; împletit coşuri)
● rasism instituţionalizat, prejudecăţi , segregare ca probleme sistemice
● documentarul transmite aspectele culturale (‘diferenţa’) mai bine decit textul
scris
RELEVANTA DOCUMENTARULUI
PENTRU EDUCATIE

7. ŞCOALA NOASTRĂ
● studiu de caz pe tema segregării şcolare
● calitate cinematografică + reprezentare nepărtinitoare
● informaţie corectă + impact emoţional
● valoare educativă recunoscută:
- cel mai bun documentar american, SilverDocs
- integrat în programul REEL EDUCATION
MOTIVAŢIA ALEGERII

8. ●Alin, Beni şi Dana, trei copii romi din Târgu Lăpuş sunt implicaţi
într-o iniţiativă de desegregare şcolară.
● Pentru a se conforma directivelor europene, autorităţile locale
decid să îi integreze pe copii în şcoala din oraş.
● Pe durata a patru ani, Şcoala Noastră urmăreşte îndeaproape, cu
empatie şi luciditate, un proces complex, care culminează într-un
final neașteptat.
SINOPSIS
(REZUMATUL FILMULUI)

9. ● TAXONOMIE: ficţiune, documentar, animaţie
● DOCUMENTAR: termen folosit prima dată de John Grierson
● documentar = ‘tratamentul creativ al actualităţii’ (John Grierson)
● DOCUMENTAR vs. FICŢIUNE
- FICŢIUNE – act de creaţie 100% (scenariu etc)
- DOCUMENTAR – act de reprezentare
ELEMENTE DE BAZĂ

10. ● TRADIŢIE A CONTESTĂRII:
„acesta nu e un film documentar”
● AŞTEPTĂRI LEGATE DE FILMUL DOCUMENTAR:
prezentare sau traducere 100% a realităţii sociale
● DOCUMENTAR = REPREZENTARE
● ZONE DE MEDIERE ÎN RELAŢIA CU REALUL
decizie asupra unghiurilor de filmare, selecţie a personajelor,
decizii luate la montaj, elemente de dramatizare a realităţii
(tratarea creativă a actualităţii)
● DOCUMENTAR = VERSIUNE DE REALITATE
DOCUMENTAR VS. REALITATE

11. ● TERMINOLOGIE: personaj vs subiect
● FICŢIUNE: personaj – actor
● DOCUMENTAR: persoană care apare cu identitatea sa
reală (considerente etice: responsabilitatea documentaristului faţă
de subiecţii săi)
„Ce stabilim ca prioritate: dreptul cetăţenilor la informaţie sau dreptul
individului la a nu fi supus la umilinţă publică?” (Calvin Pryluck, 1976)
PERSONAJE IN FILMUL
DOCUMENTAR

12. ● personaje copii: Alin, Beni, Dana
● vârste diferite: fiecare va trăi diferit experienţa desegregării
temporare (‘thick description’ – descriere densă, texturare)
● secvenţa de deschidere a filmului: intrarea in scena a comunitatii
rome se face prin secvenţa copiilor care se joacă pe câmp (libertate
şi lipsă de griji specifice vârstei)
●secvenţe în succesiune: Alin povesteşte – “ţigan, ţigan, ţigan”
(de la copilul generic la copilul particular: context social descris de
stereotipuri, prejudecăţi, tensiuni)
● secvenţe în succesiune: Alin povesteşte şi performează entuziasmul
faţă de ideea şcolii desegregate: „cu pasi mari, uite-asa, cu pasi mari”.
PERSONAJE IN
‘SCOALA NOASTRĂ’

13. ● Rememoraţi secvenţa respectivă şi verificaţi dacă ‚citiţi’ entuziasmul copilului la
ideea de a merge la şcoală de la oraş, împreună cu copiii români
● Imaginaţi-vă acelaşi mesaj comunicat in formă statistică: n % dintre copiii romi se
declară entuziasmaţi de ideea desegregarii şcolilor
● Imaginaţi-vă acelaşi mesaj comunicat de o stire TV : vedem copiii undeva în planul
îndepărtat al imaginii, iar în prim-plan avem un reporter care spune: „copiii romi
sunt entuziasmaţi la ideea de a merge să studieze la şcoala de la oraş, alături de copiii
români”.
Care dintre posibilităţi vi se pare mai convingătoare şi mai emoţionantă?
EXERCIŢIU

14. ● METODĂ DOCUMENTARĂ – tipul de abordare pe care
regizorul îl consideră optim pentru un acces mai sensibil la
realitatea socială şi individuală documentată
● TIPURI / MODURI DOCUMENTARE:
- expozitiv (educativ, informativ, didactic – comentariu
autoritativ, e.g. documentare Discovery, istorie naturală etc)
- de observaţie (fly on the wall - musca pe perete, durată a
documentării, grad ridicat de naturaleţe,
senzaţie de acces nemediat, camera se topeşte în peisaj)
- interactiv-reflexiv (transparenţă cu privire la prezenţa
regizorului pe teren şi în film, nu există pretenţia
invizibilităţii camerei)
METODE DE DOCUMENTARE
‘MODURI’ DOCUMENTARE

15. ● NB De obicei, un documentar combină mai multe metode de abordare a
realităţii sociale
● Scoala noastră: modelul predomint este cel OBSERVAŢIONAL,
tip cine verité
- camera filmează personajele în timp real, de la o apropiere mai
mare sau mai mică, pe o durata cât mai lungă, astfel încât
acestea să se obişnuiască cu prezenţa echipei de filmare şi
să se comporte cât mai natural.
- e.g. secvenţele de joacă, de interacţiune în spaţiul exterior, în clasă
sau în curtea şcolii, fac parte din această categorie.
ŞCOALA NOASTRĂ:
BENEFICIILE OBSERVAŢIEI

16. ●
- intenţie documentară vs. jurnalistică: nu se urmăreşte
obţinerea de declaraţii scurte care să rezume o problemă într-
un reportaj de 5-10 minute
- filmul documenteaza un proces în desfăşurare al cărui final
nu este cunoscut la momentul începerii filmărilor
- regizoarele nu doresc să impună sensuri
- vs. filmul convenţional militant-activist
- decizie de structură: absenţa comentariului ca
‘ghid de interpretare‘; absenta imaginilor de arhiva
- dreptul spectatorului la a-şi construi propria opinie
DE CE OBSERVAŢIE ?

17. ● importanţa accesului la lumile sociale şi psihologice ale subiecţilor
● şanse mai mari de acces prin angajarea substantială, de durată
- imersie, experienţă
- textură socială şi a relaţiei
- relaţie emoţională, intimitate
- aspect practic: subiecţii se obişnuiesc cu prezenţa camerei
TIMP ÎN DOCUMENTAR

18. Mărci ale timpului:
● inserturi informative: la început se menţionează anul 2006, la final - 2010
● observaţie: - trecerea anotimpurilor:
- acţiune plasată într-o ordine umană şi cosmică a lucrurilor
- anotimpurile trec, copiii cresc, camera continuă să observe viaţa
cotidiană a comunităţii
- detaliile acumulate in registru observaţional ne ajută să obţinem o
înţelegere mai complexă a modului de viaţă, a contextului social etc
● naturaleţea comunicării subiecţilor copii cu camera
● varietatea contextelor umane observate
TIMP ÎN ‘ŞCOALA NOASTRĂ’

19. ● METODĂ DOCUMENTARĂ
- thick description / descriere densă : acţiune (ce fac) + discurs
(ce spun)
- observaţie (acţiune, ce fac) + interviu (discurs, ce cred /spun)
- abordare directă, relaţionare cu subiecţii
(interviu, conversaţie, confesiune)
- flexibilitate, adecvare a relaţiei la poziţia personajului (e.g.
interviu semi-oficial vs. conversaţie dezinhibată cu copiii)
LIMITELE OBSERVAŢIEI

20. ● filmul nu este sanitizat la nivel lingvistic; se pastreaza vorbirea naturala
a copiilor
● forma, estetica: importanta vocilor si cuvintelor personajelor:
- senzatia de ‘acces la realitate’ (vs. documentare
ideologizate ale Romaniei comuniste: + comentariu off; - voci
subiecti)
● conţinut: intelegem mai mult despre nivelul pina la care membrii
comunitatii de romi au internalizat sterotipurile despre ‘tigani’:
e.g. Dana: ‘Mie mi-a plăcut intre oameni, nu intre tigani”
sau
“A meritat sa mergi la scoala?
A meritata, dar daca n-a fost bun aista….”
NATURALETEA COMUNICARII –
LIMBAJ VERBAL

21. ● OBSERVAŢIE: secvente de joaca, interacţiune umana pe Dileu sau la
scoala
● INTERVIU: modul de relaţionare predilect în relaţie cu personajele
aflate în funcţii oficiale (director, profesori)
● CONVERSAŢIE LIBERĂ: relaţia cu copiii
Remarcaţi relaţia intre DISCURS si COMPORTAMENT:
e.g. primarul – declara ca nu face diferente intre membrii romani si romi ai comunitatii, insa le
vorbeste cu superioritate celor din urma in secventa cisternei cu apa
e.g. directorul scolii: dupa ce se declara repetat in favoarea desgregarii, consimte la transferul
elevilor: “selectie naturala”
TIPURI DE SECVENTE IN
SCOALA NOASTRA

22. ● discreţie a camerei: nu agreseaza personajele, nu se apropie nepermis
- secvenţa rugăciunii tatălui lui Alin
- secventa indragostirii Danei
● camera mai apropiata de copii decit de adulti: traduce ierarhia
personajelor in poveste – copiii, nu adultii, sunt personajele centrale ale
filmului
DISTANTA CAMEREI FATA DE
PERSONAJE

23. ● Aţi remarcat un personaj care menţionează sentimente sau emoţii?
Care este relevanţa prezentei sale?
● Aţi identificat in film secvenţe care v-au emoţionat? Exemple.
e.g. secvenţa in care Alin vorbeşte despre căpriorii lui Moş
Crăciun
EMOŢIE

24. ● coloana sonoră = sunet + muzică (+ / - comentariu)
● Şcoala noastră nu impune sensuri:
- nu există comentariu care să ghideze interpretarea
- intervenţiile muzicale la nivel de secvenţă nu oferă chei de
lectură emoţională (e.g. accente melodramatice, victimizare)
- genericul de final al filmului: caz unic de opţiune
semnificativă pentru muzică vocală: Gogol Bordello,
I’m gonna break the spell (Am să rup blestemul)
COLOANA SONORĂ

25. ● comentariu explicit asupra prejudecăţilor cu care sunt confruntate
comunităţile Romani, dar şi asupra unui alt aspect - nemenţionat în film,
însa nu mai puţin relevant - ‚tiganul’ ca material metaforic, individul cu viaţă
colorată şi talent muzical (care, însa, nu îl ajută să avanseze în ierarhiile
comunităţii majoritare).
Just because I come from Roma camp on the hill
They put me in a school for mentally ill
Doar pentru că vin din colonia de pe deal
Mă văd pus în şcoala de bolnavi mintal
GOGOL BORDELLO

26. Just because I do refuse to take your pill
Any road I take leads to the Bastille
Doar pentru că refuz să iau pilula pe care mi-o dai
Singura opţiune care-mi rămâne e închisoarea
GOGOL BORDELLO

27. You love our music but you hate our guts
And I know you still want me to ride the back of the bus
Vă place muzica noastră dar nu şi tupeul nostru
Stiu ca v-aţi dori să fiu obligat să merg în partea din spate a autobuzului
GOGOL BORDELLO

28. Opportunities for me is a red carpet to hell
But I'm a Roma wunderkind I'm gonna break the spell
Şansele (egale) pe care mi le oferiţi sunt un covor roşu spre iad
Dar eu sunt un ţigan genial şi am să rup blestemul
GOGOL BORDELLO

29. Like a pro I pack your dance floor
But you want me to come in and exit through back door
Sunt profesionist şi-i fac pe toţi să danseze
Însă voi tot aţi vrea să ies din scenă pe uşa din spate
GOGOL BORDELLO

30. REPREZENTAREA ROMILOR IN CINEMA: FICTIUNE vs DOCUMENTAR
● ‘ţiganul’ metaforic al filmului de ficţiune (tradiţia romantică- libertate, culoare)
● ‘ţiganul’ etnografic al filmului documentar (traditia realistă– săracie, victimizare)
● absenţa / invizibilitatea romilor în filmul românesc ante-90
( asimilare forţată = invizibilizare socială = invizibilizare la nivelul reprezentării)
● titluri de considerat post-89:
- Hârtia va fi albastră, Radu Munteanu, 2006 (personaj rom – versiune realistă)
- A fost sau n-a fost?, Corneliu Porumboiu (secv. promo – muzică latino)
- Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii, Catalin Mitulescu, 2006 (Jean Constantin -
versiune romantizată de convivialitate etnică la margine de Bucureşti)
OPTIUNI DE EXTINDERE A
DIALOGULUI IN CLASA

31. ● rasism institutionalizat; segregarea ca problema sistemica
● context social-istoric: România nu este singura ţară în această situaţie
● fenomen generalizat în fostul bloc comunist
● “iluzia incidentului izolat” (‘isolated incident illusion’)
● context: e.g. lingvistic : revizuirea DEX –ului pt a clarifica distinctia între
sensurile denotative / conotative ale cuvintului ‘tigan’
● 3 editii anterioare: ţigan = ‘epitet dat unei persoane cu apucaturi rele’ vs. ●
● 2012: ‘ţigan’ identificat ca denumire peiorativă (+ puradel, baragladina etc)
● DEX 2012: elimină sau clarifică sensurile discriminatorii sau tendentionase
TEXT / CONTEXT

32. VĂ MULŢUMESC