revista 29 toamna-iarna 2014 2015

1. Nr. 29
TOAMNA-IARNA 2014 /2015

2. 2
1.Vorbind cu toamna şi iarna
2.Părinţii trebuie să ştie!
3.Pagina de jurnal
4.Educator, învătător, profesor
5.Creaţie..în recreaţie
6.Jocuri deosebite
7.Musafirii povestesc
8.Ţara noastră aur poartă
9.Ecologie şi armonie
10.Proiecte, parteneriate
11. Ce mai citim?
12.Din activităţile noastre

3. 3
Toamna şi iarna, două
vechi preitene...
Nicoletta
Huştiuc,
G.P.N. Vinerea, jud Alba
Vorbind
cu
TOAMNA...
Nicoletta Hustiuc,
In autumn project
e twinning 2014

4. 4
Laura Ambrisi, In autumn project
e twinning 2014
Proiecte
, Parteneriate

5. 5
A BĂTUT ÎN
POARTĂ IARNA
Ne-a bătut în poartă iarna
Şi a pus pe la fereşti
Flori de gheaţă,
promoroacă
Şi colinde îngereşti.
Cad fulgi mari ca-ntr-o
poveste
Ce-a fost scrisă de
demult,
Când veni în astă lume
Prunc Iisus cel bun şi
sfânt.
Ies copii cu sănioara
Să se dea pe derdeluş
Şi de-atâta zbenguială
Cad râzând pe lunecuş.
Totu-i alb ca într-un vis
Presărat cu îngeraşi,
educatoare
LUCICA NECHIFOR
Grădiniţa cu Program Prelungit
,,Ion Creangă”- Moineşti, jud Bacău
CÂND
VINE
IARNA
Când vine iarna, pe cărări de
munte
Sclipesc în zare dalbele zăpezi
Şi chicotesc de bucurie ţâncii
Căci zburdă veseli prin nămeţi.
Când vine iarna, blândul Moş
Crăciun
Ne intră-n case să aducă daruri
Şi stă de vorbă cu copiii buni
În seara Sfântului Ajun.
Când vine iarna, îngerii din ceruri
Coboară iarăşi pe pământ
Şi în acorduri dulci, divine
Vestesc sosirea lui Iisus cel Sfânt.
Când vine iarna, cete de copii
CREAŢIE ÎN
RECREAŢIE

6. 6
CREAŢIE ÎN
RECREAŢIE
Valeria Tamas
TIMISOARA

7. 7

8. 8

9. 9

10. 10

11. 11

12. 12

13. 13

14. 14

15. 15

16. 16

17. 17

18. 18

19. 19

20. 20
Elena Comanescu, Buzau

21. 21
PREDAREA EFICIENTĂ ŞI ÎNVĂŢAREA: ABORDAREA UCENICIEI COGNITIVE
Prof. MARIA ŢUCA
Scoala Gimnaziala Nr. 10 / structura Gradinita cu Program Normal Nr. 17, Rm. Valcea
Predarea eficientă înseamnă, mai presus de toate, cunoaşterea modului în care poţi cauza
progres în procesul de învăţare a elevului. Cercetările au oferit răspunsuri convingătoare la
întrebarea „Cum poate fi susţinut învăţatul real?”. Psihologul rus Vygotsky şi alţi psihologi au susţinut
ideea că învăţatul real are loc în aşa-zisa zonă a proximei dezvoltări (=ZPD). Aceasta este zona unde
creşterea este în imediata apropiere a nivelului actual de competenţe a persoanei care învaţă, dar nu atât de
departe încât să o facă imposibilă sau să creeze un sentiment de frustrare că nu poate fi atins. Dacă nivelul
este stabilit atât de jos încât elevul poate rezolva problema fără a face un efort, sau atât de sus încât elevul
nu îl poate atinge fără ajutor suplimentar, învăţatul eficient nu va avea loc. ZPD este zona unde elevul,
asistat de un profesor sau o altă persoană competentă, se poate întinde doar puţin peste capacităţile pe care
le are. Conform cercetărilor lui Vygotsky, aici are loc învăţarea şi aici pot fi îmbunătăţite competenţele an-
terioare. Vygotsky vedea predarea ca un factor care duce la dezvoltarea elevului, şi nu ca un răspuns la ne-
clarităţile lui, dacă predarea e să se desfăşoare în ZPD.
Abilităţile noi ale unui copil nu pot fi dezvoltate decât în ZPD, prin colaborare, în situaţii reale, concrete,
cu un adult sau un coleg capabil. Cu îndeajuns de multă practică, individul interiorizează strategiile şi lim-
bajul pentru rezolvarea sarcinii, care devine apoi parte a psihologiei sale şi a repertoriului personal de re-
zolvare de sarcini. Când acest nivel este atins, strategia intră în zona de dezvoltare a elevului, pentru că
acum este capabil să rezolve sarcina de unul singur şi poate utiliza cunoştinţele dobândite în situaţiile noi
pe care urmează să le întâlnească.
Ce înseamnă aceasta pentru predarea lecturii textelor din diferite domenii? În modulul despre citirea textu-
lui şi despre structura acestuia (modulul 2), profesorii vor învăţa că textul poate prezenta diferite niveluri
de dificultate pentru cititori. Textele care sunt prea dificile fac parte din nivelul de lectură frustantă pentru
elevi. Cele care sunt la nivelul independent de lectură sunt acele texte care sunt în ZAD (=zona în care ac-
tualmente are loc dezvoltarea), deci sunt textele pe care elevii le pot citi pe cont propriu. Textele din nive-
lul instrucţional sunt cele pe care elevii le pot citi fără ajutor, însă în cadrul cărora elevii descoperă un con-
ţinut nou şi proceduri de lectură noi: cerinţele pentru citirea acestor texte se află în ZPD.
Aceste tipuri de texte trebuie citite de elevi. Acestea trebuie ajustate la nivelul fiecărui elev şi trebuie în-
soţite de
asistenţă pentru ca să aibă loc învățarea noilor strategii de lectură.
Este important de reţinut că dificultatea unui text depinde de mai mulţi factori: motivaţia elevului şi
scopul lecturii, cunoştinţele generale, vocabularul, numărul şi tipul legăturilor ce trebuie făcute pentru
înţelegerea textului, familiaritatea elevului cu genul textului etc. Cum poate fi înlesnită dezvoltarea com-
petenţelor elevilor printr-o lectură şi învăţare independente? Răspunsul se află în „instruirea de tip scaf-
folding”, concept care a apărut ca urmare a cercetărilor referitoare la felul cum învaţă elevii. Acest con-
cept se bazează pe ideea că, la începutul învăţării, elevii au nevoie de un sprijin consistent; treptat, acest
sprijin se poate retrage, pentru ca ei să încerce să îşi câştige independenţa. Aceasta este o situaţie pe
care Pearson a numit-o „preluarea treptată a responsabilităţii”. Conceptul de sprijin în instruirea de tip
scaffolding este mult mai amplu decât predarea şi modelarea strategiilor şi abilităţilor de lectură; acesta
este doar o parte a procesului scaffolding. Oferirea unui sprijin are loc într-o varietate de forme, cum ar
fi: felul în care sunt selectate textele cu care se va lucra într-un anumit context tematic, cantitatea de
cunoştinţe anterioare care sunt activate, tipurile de răspunsuri care sunt aşteptate de la elevi.

22. 22Ajută eschimosul să ajungă la iglu, căsuţa lui!

23. 23
Vine toamna, dragă mie!
M-am trezit de dimineaţă,
M-am spălat pe dinţi, pe faţă.
M-am uitat pe geam afară
Ş-am văzut: e toamnă, iară!
Dimineaţa-i mai răcoare,
Bruma stă pe iarba moale,
Florile toate-s uscate,
Le cad petalele toate.
Gâzele sunt speriate,
Numai greieru-i pe spate,
Stă şi cântă la chitară:
,,Dragă vară, dragă vară!,,
Pomii-ncep să tremure,
Să le cadă frunzele.
Darurile toamnei, coapte,
În borcane-ajung, cu toate!
,,- Mere, pere, struguri, nuci,
În cămară să le-aduci!,,
Mi-au spus mama şi bunica,
Iar eu le-am spus: ,, Acuşica!,,
Cristina Oros, prof.
GPP Nr 1 Marghita, Bihor.
Creatie in
recreatie

24. 24

25. 25

26. 26
Simfonia toamneiSimfonia toamnei
Proiect educaţionalProiect educaţional
Liceul Teoretic „Ș erban Vodă” SlănicLiceul Teoretic „Ș erban Vodă” Slănic
Clasa IClasa I
PProf. înv. primar Mînzicu Simona Valentinarof. înv. primar Mînzicu Simona Valentina
20120144

27. 27
Omul de zăpadă!
La-nceput un bulgăre
Mic şi alb, ş-un ţurţure,
Mi-au dat o idee-ndată:
Facem un om de zăpadă!
Multă-n curte adunată
Stă zăpada în grămadă.
Am împărţit grămada-n trei:
Lui Mihnea, Cristi şi Andrei.
Fiecare la-nceput
Câte-un bulgăre-a făcut.
Doi ochi negri, din cărbune,
Nasul, morcov Mihnea-i pune!
Pălăria-i oală mare,
Nasturi, cinci bucăţi el are.
Oh, ce chipeş e îndată,
Gata-i omul de zăpadă.
Educatoare, Cristina Oros
Cu drag,
fiilor mei, Andrei, Cristian şi
Mihnea
GPP Nr 1 Marghita, Bihor.

28. 28

29. 29

30. 30

31. 31

32. 32
O, ce veste minunată!
GPP nr.8 Buzău: Bănică Ileana
Sturzu Constanţa
Mocanu Silvia
La serbarea grupei mari am trăit momente de mare bucurie, împlinire şi mândrie.
Progamul din cadrul Serbarii şi sceneta cu tema “O, ce veste minunată!” Naşterea Dom-
nului Iisus Hristos au avut loc într-o sală cu un decor magic de sarbatoare. Ca de obicei,
forfotă mare în sală şi copii nerăbdători să se transpuna în rolurile primite.
Deşi erau foarte emoţionaţi, programul a decurs fără probleme. Atmosfera de bu-
curie a Crăciunului a inundat sala şi inimile celor prezenţi.
Copiii au fost costumaţi în funcţie de personajele pe care le-au interpretat: Fecioara
Maria și Iosif, păstorii și magii cu daruri, animalele suflând cald și ocrotitor, toți adunați
în jurul ieslei în care este așezat micul prunc Isus. O scenă arhicunoscută, retrăită an de
an, în amintirea marelui miracol.
Au intrat în atmosfera acestei scenete educatoarele alături de copii, părinţi şi
bunici, în concordanţă cu spiritul Crăciunului, cu obiceiurile şi datinile acestui popor.
Îmbrăcați în costumele specifice, copiii au interpretat istoria nașterii pruncului
Isus, conform poveștii biblice. În noaptea sfântă, Maria și Iosif călătoresc din Nazaret la
Bethleem, căutând adăpost pentru ca Sfânta Fecioară să îl aducă pe lume pe pruncul
Isus. Negăsind o casă primitoare, Maria și Iosif ajung într-un grajd amărât cu fân uscat
și încălzit doar de suflarea animalelor, unde Maria îl naşte pe Isus. Primii care află
vestea și ajung la staul sunt păstorii, urmați de magii din Orient călăuziți de steaua vesti-
toare. Magii aduc daruri – aur, smirnă și tămâie – și sunt primii care se închină micului
Isus. Aflând de nașterea Mântuitorului care-i amenința regalitatea, Irod dă poruncă să fie
uciși toți copiii din Bethleem, în vârstă de până la trei ani.

33. 33Scena Nașterii a fost jucată, în fața bradului împodobit din grupă. Copiii au învățat pe
de rost replicile fiecărui personaj, sub îndrumarea educatoarelor şi a părinţilor. Sceneta
Nașterii micului Isus este un obicei viu, așteptat de copiii care intră în pielea personajelor
sfinte, precum si de întreaga suflare invitată să vadă “minunea”. La început și pe parcursul
scenetei sunt cântate multe cântece si colinde tradiționale de Crăciun.
A fost o seară minunată de bucurie şi speranţă. Cu recunoştinţă le mulţumim copiilor şi
părinţilor pentru sprijinul acordat şi pentru reuşita acestei serbări.

34. 34
Petrecerea din bucătărie
Agitate, trei masline
Bat toaca printre vecine
Despre-ardei si gogoşari
C-au fugit din aprozar
C-auziră-ntrecere
Că ar da petrecere
O salată asezonată
Şi invită lumea toată.
Ciuperci mari şi mai
micuţe
Toate-s cu pălăriuţe.
Fac furori azi la agapă
Trei castraveciori şi-o
ceapă
Patru frunze de spanac,
Piper negru măcinat,
Brânza de oaie fiţoasă,
Ouă, şuncă şi-o cireaşă.
De mărar o legătură
Să se topească în gură.
Roşii, vinete şi-un praz
Încep un concert de jazz.
Flutură părul rebel
Firul cel de pătrujel
Conopida şi-o gulie
Râd acum din farfurie.
Văzui pe post de viole
Patru păstăi de fasole .
Purtătoare de făclii
Sunt sfioase păpădii.
Un greier şi un brotac
Antren muzical le fac.
Fluturi bat din aripioare
Ca să facă-n jur răcoare.
Ţinând loc de păhărele
De la ghinde-s căpăcele.
Picături de miere fină
Toarnă harnica albină.
Pe la mese-s bucuroşi
Toţi copiii pofticioşi.
La aşa bal aferim
Toţi am vrea să mai venim.
Valeria Tamas
TIMISOARA

35. 35

36. 36
Catei are, dar nu latra
Si nu-l tii legat la poarta!
(Usturoiul)
Avem o copilita
Cu multe rochite,
Cand o dezbracam,
Din ochi lăcrimăm.
(Ceapa)
Frunze n-are
Nu-i nici floare
In păduri şi pe ogor
Prin grădini şi-n deal la vie
Stă mereu într-un picior.
(Ciuperca)
Verde, roşu! Cine eşti?
Lung ,subtire, gras ori
dulce
Iute,
Poţi să mi-l ghiceşti?
(Ardeiul)
Nu-i ca varza infoiată,
Dar e sora ei, gătită
C-o rochiţă increţită.
(Conopida)
Nu e carne, dar e grasă
Cocoţată pe arac.
Numai toamna intră-n sac.
(Fasolea)
Cand o tai, e cu temei
De ce plângi de mila ei?
(Ceapa)
Soarele când îl zăreşte,
Pe dată se înroşeşte.
O culegem vara toată
Tare-i bună în salată!
(Roşia)

37. 37

38. 38

39. 39

40. 40

41. 41

42. 42

43. 43

44. 44

45. 45

46. 46
Din acest desen lipsesc nişte
elemente. Continuaţi voi şi
completaţi.

47. 47
Activitati la poli
Ne jucam ca ursuletii
Hranim pinguinul
Polul sud si polul nord

48. 48
Activitati cu pinguini
Colaj pinguinul, din bucati,
cu funda la gat
Sa hranim pinguinul cu
pesti
Joc cu zarul si pestisori din
carton

49. 49
Noapte bună
Îngerii să te vegeze
Somnul să ţi-l lumineze
Noaptea încet de coboară
Somnul îţi este comoară.
Îngerii privesc spre tine
Dragostea de sus le vine
Ei iubesc toţi copilaşii
Sunt ca ei, ca îngeraşii!
Noapte bună, somn să ai
Lin precum un cânt din nai
Noapte bună îngeraş
Noapte bună, copilaş!

50. 50

51. 51

52. 52

53. 53
Rîşnoveanu Nicoleta
Zaplaic Ligia

54. 54Povestea noastră continuă:
vă spuneam în numărul trecut că ,,Albinuțele și-au luat
zborul...,,
La Grădinița cu Program Prelungit Nr. 9 Alba Iulia, fie-
care toamnă anunță ceva nou, un început de drum pe care
pașii merg îndrăzneți mânați de dorința de a-i străbate fără piedici. În toamnă se
întâmplă ca sufletele și mințile atâtor copii să prindă aripi și să zboare tremurătoare
spre tărâmul cunoașterii mai profunde. Este zborul în viață, marele zbor către
maturitate, iar aceste aripi sunt atât de firave, încât au nevoie de caldură, dragoste și
dăruire din partea celor mari, ca să devină tari și puternice.
Așa au venit în zbor micile noastre ,,Albinuțe,, au intrat sfioase la început, dar
apoi și-au deschis aripile și au fost dornice să cunoască tainele și bucuriile copi-
lăriei. O,,Albinuță,, este un început de drum, un nou răsărit de soare și o aripă de
înger ce începe acum să zboare din aproape în aproape, cu pași înceți în a cunoaște
lucruri noi, oameni noi, situații noi și a învăța ceea ce este viata. Copilăria este cel
mai frumos anotimp al vieții ( al cincilea ), care adună în el toate bogățiile și
frumusețile vieții.
Este "ANOTIMPUL COPILARIEI ",

55. 55
Mânuțele noastre mici au realizat: Copacul familiei
Bucuriile iernii vin cu prima zăpadă, miros de cozonac proaspăt scos de pe vatră,
bradul împodobit, copii porniți cu colindul, iar apoi obosiți întorși acasă încer-
când să stea treziți pentru a-l surprinde pe Moș Crăciun când lasă din cadouri sub
brad. Ș i cum ar putea să se termine mai frumos anul decât să-l așteptăm pe
moșul cu poezii, colinde, dansul fulgilor și piticilor. Vă dorim sănătate, bucurii și
La mulți Ani!
Grădinița cu Program Prelungit Nr.9 Alba Iulia
Prof. Înv. Preșc. LILIANA DORINA HONDOLA
Prof. Înv. Preșc. EDINA NAGY

56. 56

57. 57

58. 58

59. 59

60. 60

61. 61

62. 62
Carnavalul toamnei,
G.P.N Vinerea, ed. Nicoletta Huştiuc

63. 63

64. 64

65. 65

66. 66

67. 67

68. 68

69. 69

70. 70

71. 71
MUSAFIRII
POVESTESC
Ed. Ecaterina Grecu, Oradea

72. 72
MUSAFIRII
POVESTESC

73. 73
DRUMURI
DE
POVESTE

74. 74

75. 75
GREIERELE ŞI
FURNICA
IMAGINI
MINUNATE
De folosit la
activitate

76. 76
FIŞĂ DE LUCRU
1. Încercuieşte cifra corespunzătoare numărului de steluţe .
1 2 3 4 5
2. Colorează prima şi a treia căsuţă.
2. Încercuieşte a doua şi ultima steluţă.

77. 77

78. 78
Idei
de preluat
şi continuat

79. 79

80. 80

81. 81

82. 82
HAI SĂ COLORĂM!

83. 83
Vis de iarnă
Fulgii de nea valsează încet spre pământ,
Îngerii din cer colindă în cor un cântec sfânt,
Brazii se îmbracă în costume albe,
Casele își pun argintate salbe,
S-a făcut deodată liniște!
Bradul și-a aprins steluțele,
Ninge pe pământ, lumea cântă pe stradă,
Iar copiii râd și fac un om de zăpadă.
Tot mai mult speranța aprinde mii de vise și de minuni,
Oamenii, cântând, sunt prieteni...Astăzi sunt mai buni...
În vitrine, iată! Becuri în culori
S-au gătit și ele de Sfinte sărbători.
Prin zăpada albă, cu nasul înghețat ca un sloi,
Și sacul plin de surprize, vine iar Moș Crăciun pe la noi!
Prof. Ileana Godiciu , Sebeş, jud. Alba

84. 84Idei brazi din felicitarile
primite la concurs

85. 85
SERBARE DE CRĂCIUN
GRUPA MARE URSULEŢII, ED. ANIŞOARA FILIMON,
GRUPA MIJLOCIE ALBINUŢELE NICOLETTA HUŞTIUC

86. 86CONCURS INTERJUDEŢEAN DE
FELICITĂRI ,,CRĂCIUN FERICIT!”
-EDIŢIA A III-A, organizat în cadrul
Proiectului Interjudeţean ,,Sărbătorile
copilăriei”
ORGANIZATORI:
G.P.N. VINEREA, G.P.N. 5 CUGIR
Şcoala I-IV VINEREA
Şcoala Gimnazială ,,Ioan Mihu” Vinerea-ar.
Şcoala Gimnazială nr. 3 Cugir

87. 87
G.P.N VINEREA, ed. Nicoletta Huştiuc,
activităţi de iarnă, primirea felicitărilor,
confecţionare de felicitări, activităţi legate
de
serbarea iernii
Grupa mijlocie Albinuţele

88. 88
Iarna, ca o zână
Iarna ca o zână
La noi e stăpână
Iarna, albă-a noastră
Astăzi la fereastră.
Iarna albă zână
Fulgi pufoşi adună
Iarna face prag
Şiun gând mai alb.
Iarna zâna noastră
Vine la fereastră
Cu flori mari de gheaţă
Şi bujori pe faţă.
Iarna albă zână
LA noi e stăpână
Iarna e frumoasă
Tare graţioasă.
Prof. Nicoletta Huştiuc
G.P.N. Vinerea, Alba

89. 89
Valeria Tamas
TIMISOARA

90. 90

91. 91
Grupa Mare,
grupa PITICILOR
Grădiniţa cu Program
Normal PITICOT Buzău
Prof. Comănescu Elena
VIS
DE
IARNĂ

92. 92
Discuțile pe care le purtăm împreună cu cei
mici au deasemenea , un rol foarte important.
Copiii sunt inocenți, ei pun întrbări fără să
realizeze că acestea pot deranja. Chiar dacă ne
trezim la un moment dat cu vreo întrebare
incomodă, în niciun caz nu trebuie să certăm
copilul, să-l repezim sau săi dăm răspunsuri false. Copiii simt de cele mai multe
ori când dorim să evităm răspunsul și este posibil ca ei să îl caute în altă
parte,iar acest lucru este ”grav” deoarece îndepărtăm copilul de noi, copilul
trebuie să vadă în părinte - cel mai bun prieten lucru valabil și când aceștia
mai cresc.
Si numai prin comunicare fiind esențială, indiferent de vârsta copilului. Spre
deosebire de noi adulții, copiii sunt mai emotivi, ei nu au atins încă maturitatea
psihologică. Astfel una din datoriile părinților este de a trata cu seriozitate
problemele pe care aceștia le ridică. Este greșit să considerăm din start că în
perioada copilăriei nu există probleme. În funcție de vârstă apar anumite
dificultăți, care nu sunt de neglijat. Să nu uităm: niciodată nu trebuie să ne
punem în postura de jucători ai propriilor copii! Trebuie să fim prietenii și
confidenții lor, și pe măsură ce aceștia cresc, să avem grijă să nu întrerupem
comunicarea deoarece numai prin comunicare putem să ne cunoaștem mai bine
copilul.
Va fi nevoie de rabdare cu copii, să le dăruim cât mai multă căldură
sufletească şi să le transmitem un sentiment de stabilitate. În concluzie,
cunoaşterea copilului se realizează în timp: cunoaştem copilul educându-l şi-
leducăm mai bine cunoscându-l. Fiecare copil este diferit şi nu poate fi
comparat ,, decât cu sine însuşi”.Apărarea, ocrotirea şi formarea
corespunzătoare a copiilor, educarea lor sănătoasă fiizică şi morală reprezintă
Educatoare Olar
Simona
G.P.N. Tărtăria, jud. Alba
Comunicarea cu copilul

93. 93
Greşeli de educaţie sau îndreptar de educaţie:
1. Un copil criticat învaţă să condamne
2. Un copil bătut învaţă să se bată
3. Un copil ironizat devine timid
4. Un copil încurajat învaţă să aibă încredere în sine
5. Un copil tratat cu toleranţă învaţă ce este răbdarea
6. Un copil apreciat învaţă ce este aprecierea
7. Un copil tratat cu corectitudine învaţă ce este dreptatea
8. Un copil tratat cu prietenie învaţă ce este bunătatea
9. Un copil obişnuit să trăiească în siguranţă devine încrezător
10. Un copil care este iubit învaţă să simtă dragostea
Cu multă răbdare, pri iubire și înțelepciune, orice părinte va afla
cum trebuie să realizeze o comunicare eficientă între el și copil
Educatoare Olar Simona
G.P.N. Tărtăria, jud. Alba

94. 94
ŞCOALA OCOALE VĂ PREZINTĂ
SARBATOARE DIN NATURĂ
ŞCOALA I-IV OCOALE, JUD.
ALBA, PROF. VIORICA PAŞCA

95. 95
La săniuş
Sus pe sănioară, dragă copilaş
Ochii îi închide, zboară pe imaş.
Repede ca gândul pârtia cobori
N-ai pleca acasă poate doar în zori.
Greu e la urcuş că-i alunecuş
De nu esşti atent cazi în nas acuş
Dar nu-i bai, sus în picioare
Distracţia e şi mai mare!
Mihaela Danc, GPN Ilia, jud.
Iarna
Vremea este friguroasă
Cerul s-a întunecat
Fulgii albi încep să cadă
Peste-ntregul nostru sat.
Pomii dezbrăcaţi de frunze
Haină albă-acum îmbracă
Casele îşi pun căciulă
De omăt şi promoroacă.
Nimeni nu mai e pe stradă
Numai Zâna Iarnă dragă
Îmbrăcată în cojoc
Şi nu-i este frig deloc!
Mărioara Hui, GPN Ilia, jud.
Hunedoara
Poezii extrase cu
permisiune din
cartea ,,Binecuvânta
rea sărbătorilor de
iarnă”-autori Mihaela
Danc, Mărioara Hui,
Nicoletta Huştiuc,
Laura Petroi

96. 96
Proiectul internaţional ,,Culorile copilăriei/Les couleurs de l’enfance/
The colours of childhood” iniţiat de G.P.N Vinerea şi desfăşurat pe
platforma virtuală e-twinning
Ed. prof. Nicoletta Huştiuc,
iniţiatoarea şi fondatoarea
proiectului
Culorile copilăriei/Les
couleurs de l’enfance/

97. 97
Proiectul internaţional ,,IN AUTUMN” iniţiat de G.P.N Vinerea
PROF. Nicoletta Hustiuc şi Italia, prof.
Laura Ambrisi
desfăşurat pe platforma virtuală e-
twinning
Ed. prof. Nicoletta
Huştiuc,
iniţiatoarea şi fondatoarea
proiectului

98. 98Proiectul internaţional THE HARMONY OF NATURE
LA CARE PARTICIPA SI
G.P.N. Vinerea
desfăşurat pe platforma virtuală e-twinning

99. 99
Materialele pentru
numarul urmator
se primesc
pe adresa
gradinitavinerea@gmail.com,
pana la data de
15 mai 2015.
NEAPĂRAT
CU DIACRITICE!

100. 100POVESTEA CIFREI 7
AUTOR: ED. MARIANA BĂDULESCU
SLĂNIC, PRAHOVA
Şapte, sigur,
Ţi-aminteşte,
De piticii din poveste.
Dar vă zic și eu îndată
O poveste minunată!
Era odată o mică buburuză care trăia împreună cu surioarele și
frățiorii ei într-un palat verde de smarald.În acea vreme nu avea
rochița colorată, ci era albă, albă ca spuma laptelui. Plimbându-se
mereu printre florile multicolore din grădină, ea se minuna tot
timpul și admira fiecare floare, fiecare culoare.-Cât mi-aș dori să am
și eu rochițe colorate!...Degeaba mama ei îi tot spunea că fiecare
viețuitoare are rostul ei pe lume, că așa a rânduit bunul Dumnezeu.
Într-o dimineață caldă de vară, după ce dădu-se o ploicică , razele
mândrului soare se strecoară încet,încet după norișorii pufoși.
Buburuza se trezește și iese pe terasă să-și facă gimnastica de
înviorare. Acolo ce să vadă? Cerul își schimbase înfățișarea pentru
că de la un capăt la altul se întindea un ștergar vărgat cu mii și mii
de flori presărat.Era atât de uimită încât nu mai știa ce să creadă.
De unde și cum făcuse cerul rost de atâtea culori? Tot urmărind
acest spectacol, auzi un glas ce-i șoptea:
–Eu sunt Zizi , fluturașul curcubeu. Văd că ai amuțit admirând cele
șapte culori ce se întind pe

101. 101
albastrul cerului. -Ce culori minunate!.....Dragă Zizi, îmi doresc
atât de mult să am și eu rochițe colorate, să aduc bucurie și
veselie tuturor celor ce mă privesc, spuse buburuza care începu
să plângă cu sughițuri. Vreau, vreau și eu culori!... .
-Hai, hai nu mai plânge! Eu voi zbura până la curcubeul cu cele
șapte culori, îi voi spune dorința ta, și-i voi cere câte o picătură
din fiecare culoare dorită. Trebuie să știi că pentru fiecare
culoare trebuie să îndeplinești câte o sarcină. Fiecare
culoare are un nume și împreună se numesc
4
Pentru roșu trebuie să aduni toți macii din jurul palatului, pentru
oranj numeri petalele margaretei, pentru galben pictezi păpădiile,
pentru verde ștergi praful de pe frunze, pentru albastru uzi fiecare
floare cu câte o picătură de apă, pentru indigo, trebuie să spui o
poveste narciselor din grădină, iar pentru violet aduni un buchet de
liliac ca să-și parfumeze rândunica cuibul. Buburuza rămâne o clipă
p e g â n d u r i ; .
-Ș tii, eu nu mă pot hotărî așa de repede pentru că mie îmi plac toate
culorile. Te voi anunța mâine dimineață. Toată noaptea s-a perpelit
să-și aleagă culoarea potrivită.A doua zi, se prezintă la întâlnire
plină de încredere și spune: .

102. 102-Deoarece săptămâna are șapte zile și sunt tot șapte culori te-aș ruga
ca în fiecare zi să-mi aduci câte o culoare iar eu voi îndeplini fiecare
dorință. Așa au și făcut. Luni a cules liliac rândunicii, iar seara avea
rochița violet. Marți spuse o poveste narciselor din grădină și îmbrăcă
rochița indigo. Miercuri udă florile și îmbracă rochița azurie, joi șterge
praful de pe frunze și se admira în rochița ca smaraldul, vineri a pictat
păpădiile și rochița ei era galbenă, când a numărat sâmbătă petalele
margaretei se împodobi cu rochița oranj.
În sfârșit, duminică se trezi de dimineață, și ieși în fața palatului
care era înconjurat de un lan de maci. Ca să termine mai repede luă
o coasă și se apucă de treabă. A cosit tot lanul cu maci din jurul
palatului de smarald.. .... și la sfârșitul zilei, Zizi, se apropie cu
culoarea roșie. .
-Spune draga mea la ce culoare te-ai oprit până la urmă?
–Vreau să probez și rochița aceasta roșie. . Este minunată !!! După
ce se îmbracă începe să danseze și să zboare fericită. Deodată se
împiedică, atinge paleta cu culori care se amestecară și din
combinația lor se obține o pată neagră ca smoala . Ș apte picături
negre au sărit pe rochița roșie a buburuzei.

103. 103
La început, tare s-a speriat că rochița atât de frumoasă era
murdară, dar cu toții au început să aplaude că acum era cea mai
frumoasă rochiță, roșie cu bulinuțe negre. Cu toții au numărat
bulinele și au văzut că avea șapte,câte una pentru fiecare culoare din
curcubeu, câte una pentru fiecare zi din săptămână. Deoarece pe
rochița buburuzei sunt șapte buline, un curcubeu are șapte culori, în
a șaptea zi a obținut culoarea roșie cu ajutorul unei coase, oamenii
au hotărât ca cifra șapte să aibă forma coasei cu care a îndeplinit
ultima sarcină. . Așa a apărut cifra 7.

104. 104
ENO TREE DAY 2014
G.P.N. VINEREA, JUD. ALBA
Si in acest an am sărbătorit împreună cu preşcolarii grupei mici Eno tree day,
In cadrul acestui program a participat la Plant a tree for peace, competitie internationala
POM=VIAŢĂ=SĂNĂTATE=COPII=FERICIRE
Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, jud. Alba
ECOLOGIE
ŞI
ARMONIE

105. 105
MUSAFIRII
POVESTESC

106. 106
G.P.N Vinerea, grupa mică
Albinuţele
Ed. Nicoletta Huştiuc
Iarna noastră minunată
Proiect
international
Seasons childhood-
Les saisons de l enfance
2015 ian-iun
Fondatoriprof. Nicoletta Hustiuc
Svetlana Yelfimova, Ucraina

107. 107
K
A
L
O
K
A
G
H
A
T
H
I
A
Valeria Tamas
TIMISOARA
GPN Vinerea
Nicoletta Hustiuc

108. 108TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ
“ SFINTELE SĂRBĂTORI LA ROMÂNI ”
Mediator şcolar Biri Adrian
Liceul Tehnologic pentru Transport Rutier Tîrnava , jud. Sibiu
La români sărbătorile de iarnă în special Crăciunul sunt sărbătorile de suflet. Decembrie este
luna cadourilor şi a sărbătorilor de iarnă (Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou) şi poate unul
dintre cele mai aşteptate momente ale anului mai ales pentru cei mici care ard de nerăbdare să
vadă ce primesc de la Mos Nicolae în ghetuţele pregătite de cu seară.
De la Sfântul Nicolae până la Sfântul Ion românii se simt în sărbători.Cel mai important este
Crăciunul considerat ca sărbătoarea naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.Oamenii au adaptat-
o creând tradiţii si obiceiuri conform culturi lor specifice . Acest obicei din seara Sfântului Nico-
lae a luat naştere la oraş şi s-a răspandit şi în mediul rural. Fiecare traieşte din plin sărbătorile,
însă nu toată lumea cunoaşte adevaratele istorii şi semnificaţii ale datinilor de iarnă . Pentru a
aprecia mai mult tradiţiile, vă oferim o mică istorie a Moşului Nicolae.
Pe 6 decembrie, este ziua Sfantului Nicolae iar, dupa traditia populară, aceasta este prima zi
de iarnă. Credincios, Sfantul Nicolae este faptuitor de minuni si martir pentru credinţa in Iisus.
La romani, Sfantul Nicolae este închipuit ca un moş cu barba albă care poate aduce ninsoarea
scuturandu-şi bărbia. Datorită tradiţiei occidentale, Moş Nicolae este şi cel care face cadouri ce-
lor mici. În seara din Ajun (5 decembrie), parinţii pun în încălţămintea copiilor, pe care aceştia şi
-o pregătesc cu mare grijă, multe dulciuri şi, uneori, jucării. În unele locuri există şi obiceiul de a
pune alături de cadouri şi o nuieluşă care ar trebui să ii cumintească, măcar în principiu, pe copii
care nu s-au purtat bine în timpul anului.”Copii cuminţi primesc dulciuri şi jucării iar cei
obraznici nuieluşe “aşa auzeam în copilărie de la parinţii nostrii .Acum la vremea maturitatii ne
amintim cu bucurie de acele seri nimunate când ne pregăteam cizmuliţele şi asteptam cu nerăb-
dare să vină Moş Nicolae să ne lase în dulciuri şi jucării. Sfantul Nicolae mosteneşte la moartea
ambilor părinti, toată averea familiei pe care se hotaraşte să o folosească în scopuri umanitare,
ajutându-i pe cei săraci. El este cunoscut ca protector al copiilor mici, al călătorilor, al comerci-
anţilor, al celor acuzaţi pe nedrept, al fetelor nemăritate şi mireselor. Legenda istoriei lui Moş
Nicolae vorbeste despre un nobil sărac care avea 3 fete pe care nu le putea marita din cauza
situaţiei financiare precare. Se spune că Nicolae de Mira, inainte de a deveni Sfant, a decis să-l
ajute pe acest nobil lasând câte un saculeţ cu aur la uşa casei acestuia de fiecare dată când una
dintre cele trei fete a ajuns la vârsta măritişului. Vrând să ştie cine ii face aceste cadouri, nobilul
a urmarit la cea de-a treia fată uşa casei. Povestea spune că Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat
drumul săculeţului prin hornul casei
în nişte sosete puse la uscat. Astfel s-a nascut ideea ciorapilor atârnaţi la gura sobelor şi a şemi-
neelor în care se primeau cadourile.
Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei, este sărbătoarea când toţi se reunesc
părinţi ,copiii nepoţi îşi fac daruri,se bucură de momentele şi atmosfera din jurul mesei,cu cred-
intă ca prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorii vom avea un am mai bun si mai bogat.La sate
sunt pastrate mai bine tradiţiile si obiceiurile specifice acestei sărbători.Repertoriul tradiţional al
obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vi-
cleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular,
dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în

109. 109
credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară, realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre
spirituale, redăm câteva specifice diferitelor zone ale ţării.Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se
sarbatoreste ziua Sfantului Ignat. In aceasta zi datina randuieste sa fie taiat porcul de Craciun. Pentru
ca taranii cred ca un porc neinjunghiat in aceasta zi nu se mai ingrasa pentru ca isi viseaza cutitul. Ner-
espectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplacute. In mod evident, si acest obicei
pastreaza elemente de ritual pagan (in Egiptul Antic si in Grecia Antica porcul era sacrificat in cinstea
unor zeitati. În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece
se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura
cu apă.
Datina împodobirii bradului de Crăciun pare a fi de obârşie germană, aşa cum este şi cântecul
"O, brad frumos!". În Germania, această sărbătoare este cunoscută sub numele de Cristbaum.
Împodobirea Pomului de Crăciun a pătruns din Alsacia în Franţa la sfârşitul secolului al XIX-
lea, precum şi în Ţările de Jos, Spania, Italia, Elveţia. Tot pe la sfârşitul secolului al XIX-lea, această
datină se întâlneşte în casele nemţilor din oraşele româneşti şi apoi se răspândeşte pe cuprinsul ţării,
odată cu cântecul bradului "O, Tannenbaum!" (O, brad faimos!)
Despre Moş Ajun se spune că a fost baciul aflat în slujba lui Moş Crăciun, stăpânul staulului
unde Maica Domnului l-a născut pe lisus Hristos.
Colinda a dobândit o destinaţie precisă ca formă de magie benefică, ea marcând rodnicia câmpu-
rilor, sporul animalelor domestice, creşterea copiilor, împlinirea prin căsătorie a tinerilor, pacea si tihna
bătrânilor, influenţarea, în sens pozitiv, a vieţii oamenilor şi a naturii.
La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul ornamentat care se ţine pe masă de
sărbători, îl ţin pe vârful capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oare-
care şi din ce parte vine sunetul, în acea parte işi va găsi ursitul.
Amintirea copilăriei ce ne revine puternic în suflet şi în minte , zăpezile bogate şi prevestitoare
de rod îmbelşugat,colindele şi clinchetele de clopoţei,mirosul proaspăt de brad dar şi de co-
zonaci,nerabdarea aşteptării darurilor sub pomul de iarnă toate crează în sânul familiei o atmosferă de
linişte si iubire.
Educator
Invatator
profseor

110. 110
Extras cu permisiune din revista on
line ,,Edu caleidoscop”

111. 111
COMUNICAREA ORALĂ
JOCURI DIDACTICE
Prof. înv. primar Apostol Marinela
Ș coala Gimnazială Ruginești, județul Vrancea
În activitatea de la catedră din ultimii ani am constatat o mai mare atenție a elevilor asupra orelor organizate
într-o variantă modernă. Este adevărat, firește, că nici orele efectuate tradițional nu și-au pierdut din farmec,
cu atât mai mult cu cât bagajul de cunoștințe după astfel de ore este mai greu. Voi descrie, în ceea ce urmează,
câteva dintre activitățile preferate de elevi. Ele au fost remodelate după jocurile prezentate de Renee Leon.
Toate aceste activități pot fi modificate și adaptate în funcție de clasă și pot fi repetate sau desfășurate doar o
singură dată.
„Jurnaliștii povestesc”
Obiective: dezvoltarea capacităților de receptare și producere a unor narațiuni orale, exersarea memoriei.
Prezentarea activității de către cadrul didactic și secvența pregătitoare: discuții structurate în jurul întrebă-
rilor „Ce este un jurnalist?” și „Ce ar putea să povestească un jurnalist?”; structurarea la nivelul fiecărei grupe
a unei povestiri orale.
Etapele jocului:
• fiecare membru al primei grupe povestește, în calitate de jurnalist, istoria creată;
•
• membrii celorlalte grupe urmăresc atent istoria cu scopul de a o repovesti;
•
• după istorisirea ultimului „jurnalist”, ascultătorii încearcă, împreună, reconstituirea povestirii inițiale;
•
• activitatea se continuă identic prin povestirea creațiilor celorlalt grupe.
•
Există și o variantă mai dificilă a jocului, în care spectatorii sunt înlocuiți cu observatori; aceștia vor avea ac-
ces la varianta scrisă a povestirii, vor nota abaterile și le vor enumera sfârștul jocului.
„Interviu imaginar”
Obiective:formarea capacității de a formula întrebări și de aconduce un dialog, formarea capacităților de tran-
scriere a unui text oral.
Etapele activității: pentru realizarea unui interviu imaginar (variantă):
• circumscrierea unei situații de comunicare ( ex. Întâlnire cu scriitorul/ actorul/ sportivul preferat sau cu
un personaj literar);
•
• formarea grupelor - distribuirea sarcinilor de lucru pentru fiecare grupă (Ce personaj alegem/ Câte în-
trebări îi punem? Ce întrebări? În ce ordine?);
•
• realizarea interviurilor, dramatizarea lor în fața clasei și înregistrarea lor;
•
• transcrierea interviurilor.
•
Jocuri minunate

112. 112
„Recunoaște intrusul!”
Obiective: dezvoltarea capacităților de receptarea a unui text oral, exersarea memoriei.
Etapele activității: Cadrul didactic povestește un film, o carte sau un eveniment. În interiorul povestirii, pro-
fesorul introduce un cuvânt pe care îl repetă frecvent, fără a modifica sensul evenimentelor relatate. Elevii tre-
buie să detecteze cuvântul „intrus” și să povestească, în final, istoria.
„Cuvântul dispărut!”
Obiective: formarea capacității de a asculta activ, exersarea memoriei.
Etapele activității:
• lectura unei liste de cuvinte create de cadrul didactic în funcție de nivelul clasei;
•
• eliminarea unui cuvânt și relectura listei;
•
• identificarea, de către elevi, a cuvâtului dispărut.
•
• „Detectează ficțiunea!”
Obiective: formarea capacităților de a construe sensul unui text oral și de a identifica eventualele
incongruențe.
Etapele activității:
• realizarea, de către elevi, a unor povestiri orale scurte, reale sau imaginare, cu teme precum: „O
amintire emoționantă/comică/neobișnuită”;
•
• prezentarea orală a povestirilor;
•
• formularea, de către auditoriu, a unei opinii în legătură cu regimul real sau imaginar al textului;
•
• justificarea opiniei.
•
•
•
„Reține informația!”
Obiective: formarea capacității de a asculta active, exersarea memoriei.
Etapele activității:
• prezentarea de către profesor a unor mesaje scurte cu subiecte interesante din punctul de vedere al ele-
vilor ( de tipul „Ș tiați că...”);
•
• verificarea, prin întrebări închise, a modului în care au fost receptate informațiile.
•

113. 113

114. 114

115. 115
Tradiţii, credinţe, obiceiuri
prezente în sărbătorile de iarnă la români
Profesor învăţământ primar Costea Agnes Ildico
Liceul Tehnologic pentru Transport Rutier Tîrnava , jud. Sibiu
Cele mai răspândite şi mai fastuoase obiceiuri s-au dovedit a fi cele legate de marele
Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi
tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul,
pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (ţurca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri
(căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în
credinţe şi mituri străvechi sau creştine. Dintre acestea, care exprimă înţelepciunea populară,
realul sau fantasticul, esenţe ale bogăţiei noastre spirituale, redăm câteva specifice diferitelor
zone ale ţării.
Se spune că Dumnezeu a lăsat Crăciunul ca omul să fie în această zi sătul. Cine nu are
porc gras de Crăciun nu poate spune ca a fost fericit în acel an.
În unele zone ale ţării, porcul se taie de Ignat, adică în 20 decembrie. Se zice că porcul
care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. Sângele scurs din porc
după ce a fost înjunghiat se pune la uscat, apoi se macină şi se afumă cu el, peste an, copiii ca
să le treacă de guturai, de spaimă şi de alte boli.
În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă,
deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din co-
lac şi-şi udă gura cu apă.
În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le
meargă bine, şi să nu părăsească stupul pe vremea roitului.
În Ajunul Crăciunului nu e bine sa te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci bu-
boaie peste an.
După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copiii să mai zică colindatul, ca fac bube.
Acolo unde este datina de a taia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare
din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi dintre străinii ce le
calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului".
În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă
faţa de masă cu ciucalăi, pe pereţi şterguri tărcate (brodate) şi pe pat perne cu feţe tărcate.
Cu o săptămână înainte de Crăciun, în zona Codru din Maramureş încep pregătirile pen-
tru colindat, culminând în cele două zile anterioare sărbătorii, când se pregătesc mâncărurile şi
se împodobesc interioarele locuinţelor: masa cu faţa brodată, feţe de perne ornamentate, pe
pereţi se pun şterguri şi blide ornamentate, crengi de brad, baniţa, busuioc, brebenoc. Aluatul
frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite.
Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
La cele trei sărbători mari - Crăciun, Paşte şi Rusalii - să te speli cu apa în care au fost puşi
bani de argint şi vei fi bănos.
Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai intâi rachiul, pentru că nu el
are întâietate în această seară, ci bucatele.
Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în
toate.
În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru că aceşti pomi să lege rod bogat.

116. 116

117. 117
În seara sfântă de Crăciun,
Pe drumul nins de lună,
Trei magi călări, cu suflet bun,
Aleargă împreună.
De unde vin?
Cum se numesc?
Ce doruri îi frământă?
Spre-o iesle ei călătoresc
Şi cerurile cântă.

118. 118
HAI SA
COLORAM!

119. 119
Ne revedem în numărul ,
nr. 30!
Agnes Costea, Mariana Bădulescu, Elena
Comănescu, Ana Fodor, Ileana Godiciu,
Valeria Tamas, Dina Pop, Simona Olar,
Doiniţa Bălan, Viorica Paşca, Runcan
Andreea, Patricia Lidia, Ecaterina Grecu,
Frusina Chiriac, Steluţa Dima, Lucica
Nechifor, Luminiţa Enache, Liliana Spînu,
Nicoleta Rîşnoveanu, Ligia Zaplaic,
Valentina Mînzicu, Coman Maria Floare,
Adrian Biri, Georgiana Teoc, Liliana
Mursa, Niculina Pop-Boncea, Zoica Radu,
Marinela Apostol, Popa Maria, Rusu
Cristina, Mihaela Danc, Mărioara Hui,
Cristina Oros, Petronela Rosenauer, Laura
Ambrisi, Enache Luminita, Maria Tuca,
Bănică Ileana, Sturzu Constanţa, Mocanu
Silvia, Liliana Hondola, Edina Nagy,
Anişoara Filimon, Stela Chiritescu ,
Adriana Berindeie

120. 120