1. Domnule Ministru,
Ma numesc **** Talida si atat eu cat si sotul meu formam un cuplu coplesit de infertilitate. Afectiunea care ne
impiedica sa avem un copil se numeste endometrioza. Ea ne-a rapit nu numai sansele reale de a concepe natural, dar
ne afecteaza si sperantele viitoare de a concepe prin metode asistate. Am, la doar 31 de ani, o rezerva si o calitate
ovocitare destul de reduse.
Suntem in acest moment unul din cuplurile norocoase, daca putem spune asa, pentru ca am beneficiat de
Subprogramul derulat de stat pana anul trecut pentru sustinerea cuplurilor infertile. Ne putem numi cu atat mai
mult norocosi cu cat data la care am depus dosarul a fost 18.12.2012. Astazi suntem in plina desfasurare a
procedurilor fiv pentru ca am depus acest dosar inainte de 1 ianuarie 2013. In caz contrar nu am fi avut banii
necesari sa facem acum aceasta procedura ci mult mai tarziu. In conditiile in care rezerva ovocitara pare contra
cronometru, fapt dovedit si de modul in care am raspuns la tratament, fiecare zi castigata e importanta.
Pot afirma cu certitudine din punctul in care ne aflam astazi (asteptam rezultatul beta HCG) ca intregul proces FIV a
fost coplesitor atat psihologic cat si financiar in ciuda celor 1500 de care am beneficiat de la stat. O astfel de
procedura are costuri estimative pentru ca depind in totalitate de raspunsul corpului , in cazul nostru suma alocata
tratamentului de stimulare ovariana s-a dublat datorita afectunii mele. Nu poti sa pleci la FIV cu o suma clara,
trebuie intotdeauna sa ai si o rezerva datorita atator riscuri pe care le implica procedura. Peste cei 1500 e , efortul
nostru financiar a fost de inca 3000 e cel putin. Au fost bani stransi cu greu si cheltuiti cu sufletul la gura gandind ca
s-ar putea sa nu ne ajunga in caz de ceva. Asta in conditiile in care relaxarea in cadrul fiv este un factor important in
reusita FIV.
Din momentul in care am vorbit deschis despre problema cu care ne confruntam am fost socati sa constatam cati
dintre cunoscutii nostri se confrunta cu aceeasi problema : infertilitatea. Daca am face un sondaj fiecare din noi ,
oricare noi, cunoaste cel putin un cuplu sau doua care duce aceasta lupta grea.
Cel putin mie , imi pare ca suntem prea multi aceia care NU au ales acest drum. Majoritatea suntem platitori
responsabili de taxe catre stat si cred ca asteptam un sprijin, in momentul in care ne confruntam cu o problema
grava, din partea aceluiasi stat. Infertilitatea este o boala, din punctul meu de vedere , la fel cu celelalte boli. Nu
poate fi tratata mai prejos pentru ca nu se poate muri din asta.
Poate ca nu se poate muri fizic, dar psihic cred ca ne macinam in fiecare zi cate putin, noi acestia care nu am reusit sa
invingem aceasta boala, cu atat mai mult cu cat iti sunt refuzate si putinele arme cu care poti lupta.
1500 e sunt putin comparat cu intregul cost al unei proceduri FIV, dar sunt atat de mult cand iti lipsesc si nu mai ai de
unde sa ii iei si pe acestia.
Va rog sa incercati sa gasiti fonduri pentru continuarea acestui Subprogram. Dati-le o mica, infima sansa acestor
oameni coplesiti de infertilitate .
Un cuplu aflat in MAREA asteptare.
P.S. orice cuplu care a trecut prin FIV stie ce inseamna cele 14 zile de la embriotransfer. Sunt cele mai grele , cele mai
pline de framantari si sperante sfasiate de indoiala. Dar sunt si cele mai frumoase 14 zile in care ajungi sa fii cel mai
aproape vreodata in viata ta de femeie de idea de a fi insarcinata. Chiar daca ramanem doar cu aceste 14 zile si
sarcina nu se concretizeaza, eu personal ma simt cu un pas mai aproape de miracolul conceperii unui copil. Este un
moment pe care il voi pretui mereu si care exista datorita Subprogramului.
Dati va rog o sansa si celorlalte cupluri sa ajunga macar la aceste 14 zile.