Diminuarea pierderilor de productie datorate stresului termic, hidric si biotic din culturile de vinete, prin utilizarea de portaltoi toleranti si/sau rezistenti
1. PROIECT ADER 1.2.5.
Diminuarea pierderilor de producţie
datorate stresului termic, hidric şi
biotic din culturile de vinete, prin
utilizarea de portaltoi toleranţi
şi/sau rezistenţi
2. RAPORT FAZA 1
Studiu privind realizari pe plan mondial si
national in domeniul cercetarii –
dezvoltarii si implementarii
tehnologiei de cultura a plantelor altoite de
vinete ca alternativa biologică la utilizarea
bromurii de metil.
3. Utilizarea altoirii legumelor a aparut ca o
necesitate pentru prevenirea pierderilor si
deprecierilor datatorate atacului produs de
bolile si daunatorii de sol precum si in
vederea imbunatatirii calitatii productiei si a
cresterii gradului de toleranta si rezistenta a
plantelor la influenta negativa asupra recoltei
a factorilor de mediu extremi.
4. Japonia este tara cu cele mai mari suprafete
cultivate cu plante altoite;la nivelul anului
2004, suprafata cultivata cu vinete in camp si
tunele acoperite cu plastic era de 11 815 ha
din care 43% era cultivata cu vinete altoite,in
timp ce suprafata cultivata cu vinete in sere
era de 1785ha,din care 91% era plantata cu
vinete altoite.
5. Pe plan national nu se regasesc documente
oficiale care sa ateste preocupari in domeniul
cercetarilor privind cultura altoita de vinete in
camp sau spatii protejate.
Costache a raportat în anul 1977 primele
rezultate obţinute în prevenirea infecţiilor cu
ciupercile fitopatogene Verticillium dahliae şi
Fusarium oxysporum f.sp. cucumerinum la
castraveţii altoiţi pe speciile Benincasa cerifera
şi Cucurbita pepo.
6. La Institutul Horting cercetarile au inceput in
anul 2002 si au urmarit introducerea si
adaptarea tehnologiilor de altoire si de
cultura a plantelor de tomate, castraveti
cultivati in sere si pepeni cultivati in spatii
protejate si in camp folosite in vestul Europei
precum si cercetari privind implementarea
tehnicii de altoire semiautomata a rasadurilor
de tomate,pepeni verzi si castraveti.
7. Portaltoi vinete – American Takii
Compania Portaltoi pentru vinete
Soplanum Torvum: 'Tonasim', 'Torvum Vigor'
American Takii Solanum Melongena: 'Java', 'Meet', 'Zippy'
Solanum Aethiopicum (interspecific hybrid):
'Red Scorpion'
9. Portaltoi de vinete recomandati de Oda,1999
Altoi Portaltoi
Specia Denumirea comerciala in
Japonia
Solanum torvum Torvum vigor
Vinete Solanum intergrifolium Hiranasu
Solanum melongena Taibyo VF, Meet, Karehen,Assist
10. Un portaltoi foarte interesant si de
perspectiva pentru zonele cu ierni mai blande
este o planta multianuala care creste natural
in regiunea Americii de Sud, Solanum
capsicoides,denumita de localnici „Planta
Diavolului” datorita ranilor pe care le poate
provoca contactul neatent cu tulpina,ramurile
sau partea inferioara a nervurii principale a
frunzelor pe care sunt crescuti spini
lemnificati.
11. Solanum capsicoides,denumita de localnici
„Planta Diavolului”
Planta - detaliu Fruza cu nervura Planta
principala vedere generala
12. In urma altoirii rezulta practic un „arbust”
care produce un numar deosebit de ridicat de
vinete intre cateva zeci de fructe pana la 150 –
200 fructe! In conditiile unui climat bland pe
timpul iernii ,se poate realiza o cultura de
vinete multianuala( 3-4ani).
13. Oda,1999,in lucrarea ”Grafting of Vegetables to
Improve Greenhouse Production” precizeaza ca
metodele recomandate pentru altoirea cu succes a
vinetelor sunt altoirea in despicatura(cleft grafting) si
respectiv altoirea cu tub(tube grafting). El precizeaza ca
rata de crestere a plantulelor variaza in functie de specia
portaltoiului folosit si ca urmare si durata de zile de la
semanat la altoire este in stransa interdependenta cu
portaltoiul utilizat. In acest sens recomanda ca semintele
portaltoiului care provine din specia Solanum torvum sa
fie insamantate cu cateva zile mai devreme decat ceilalti
portaltoi.
16. Influenţa altoirii şi a infecţiei cu Verticillium dahliae şi infestării
cu Meloidogyne incognito, asupra simptomatologiei frunzelor şi
greutăţii uscate a plantelor de vinete în faza de înflorire
Patogen/ Altoit/ Index Index Greutate uscată
Cultivar Cultivar simptom boală g/plantă
frunze
Patogen x altoire
Neinfestat Altoit 0,000 c 0,000 c 17,18 a
Nealtoit 0,000 c 0,000 c 12,19 b
Infestat Altoit 2,000 a 3,333 a 7,18 b
Nealtoit 0,983 b 1,900 b 11,13 ab
Patogen x cultivar
Neinfestat Pala 0,000 c 0,000 c 19,98a
Faselis 0,000 c 0,000c 9,40a
Infestat Pala 1,217 b 1,583 b 12,28a
Faselis 1,676 a 3,650 a 6,03a
Patogen
Neinfestat - 0,000 b 0,000 c 14,69 a
Infestat - 1,492 a 2,617 a 9,16 b
Cultivar
Pala - 0,608 b 0,792 b 16,13a
-
Faselis 0,883 a 1,825 a 7,72 b
CV, % - 27,14 47,26 40,22
17. Valorile finale privind greutatea uscată a plantelor, greutatea
medie a fructelor, diametrul tulpinii şi înălţimea plantelor de
pătlăgele vinete altoite şi nealtoite, cultivate pe sol neinfestat şi
infestat cu Verticillium dahliae şi Meloidogyne incognita.
Greutate uscată Greutatea Diametrul Înălţimea
(g/plantă) medie a tulpinii plantei
Altoit/patogen Cultivar
fructelor
(mm) (cm)
(g)
Altoire x cultivar
Pala 370,9 b 99,0 c 26,15 b 159 b
Nealtoit
Faselis 145,4 c 113,1 c 18,19 c 143 c
Pala 467,0 a 104,9 c 40,15 a 174 a
Altoit
Faselis 138,1 c 135,8 a 27,89 b 127 b
Patogen x cultivar
Pala 426,6 a 99,8 c 34,59 a 174 a
Neinfestat
Faselis 153,2 a 128,1 a 23,65 a 143 a
Pala 411,2 a 104,2 c 31,71 a 158 a
Infestat
Faselis 130,3 a 120,9 b 22,43 a 127 a
Patogen
Neinfestat - 289,9 a 113,9 a 29,12 a 158 a
Infestat - 270,7 a 112,5 a 27,07 a 143 b
CV, % - 20,38 5,69 6,91 4,91
18. Efectul altoirii vinetelor pe portaltoi rezistenti la
Verticillium si nematozi,cultivate pe sol dezinfectat cu
MeBr si respectiv pe sol infestat cu scleroti de Vericillium
Specificatii Productia Productia Numar Greutatea Inaltimea
totala vandabila de fructe/ medie/fruct plantei
timpurie (g) planta (g) (cm)
(g)
Sol dezinfectat
S.torvum 2867a 2294a 20.3a 137.7ab 124a
S.sisybriifolium 2217b 1516b 18.3a 119.7ab 103ab
Not grafted 914cd 722c 6.7b 118.3ab 92b
Sol infestat
S. torvum 2491ab 1848ab 18.0a 140.7a 115b
S.sisybriifolium 1285c 863c 10.0b 108.0b 86bc
Not grafted 534d 175d 6.3b 76.5c 64d
19. Avantajele cultivării legumelor altoite (date din literatură):
• se diminuează potenţialul infecţios al solului cu urmări favorabile
pentru culturile viitoare;
• se reduce efortul financiar de aprovizionare şi administrare a
fungicidelor sistemice;
• se reduce riscul de poluare a solului şi fructelor cu pesticide sistemice;
• nu implică riscuri de toxicitate pentru animale si oameni oameni;
• se reduce efortul dezinfecţiei prin alte metode( chimice sau fizice);
• plantele altoite sunt mult mai rezistente la secetă, exces de umiditate în
sol şi valorifică mai eficient sursele de hrană din sol;
• plantele sunt mai viguroase;
• se întârzie senescenţa plantelor şi se prelungeşte starea lor de vegetaţie
şi de fructificare;
• portaltoii conferă rezistenţă şi la alte specii dăunătoare de sol şi
foliare;
• cheltuielile pentru producerea răsadului altoit sunt compensate de
numarul mai mic de rasaduri folosit la unitatea de suprafata
(tomate,vinete,pepeni verzi) si sunt minore comparativ cu avantajele.
20. Portaltoi de tomată Altoi de
vânătă
Vânătă altoită pe tomată (în dreapta cu clip-tub de calusare)
Altoirea plantelor de pătlăgele vinete pe portaltoi de tomate (Orzolek şi Lin,2010)
21. CONCLUZII
Din datele extrase din literatura de specialitate se evidentiaza
efectul deosebit de favorabil al altoirii vinetelor pe portaltoi
rezistenti la bolile si daunatorii de sol,asupra reducerii
incidentei acestora,indeosebi in conditiile in care unul dintre
cei mai eficace dezinfectanti de sol – bromura de metil – a fost
interzis a mai fi utilizat,iar dezinfectia solului cu abur a devenit
prohibitiva datorita costurilor enorme pe care le implica
folosirea acestei metode.
Pentru perioada urmatoare se propune continuarea studiilor si
a cercetarilor, in conformitate cu planul de realizare al
proiectului,in vederea realizarii obiectivelor stabilite.
