2. 1 Servetul de panza si farfuria
pentru unt se pun intotdeauna
in partea stanga, iar paharele -
in dreapta, sus.
2 si 3 De obicei, paharul de vin
rosu este mai mare decat cel
de vin alb.
4 Paharul de apa este bombat
si fara picior si adeseori are
aceeasi dimensiune ca si
paharul de vin rosu.
5 Lingura pentru supa/ciorba
sta intotdeauna in partea
dreapta.
6 si 7 Cutitul si furculita pentru
acelasi fel doi se pun in partea
dreapta, respectiv, in partea
stanga.
8 si 9 Cat priveste tacamurile
pentru desert, acestea se afla,
de cele mai multe ori, in partea
de sus a farfuriei, in sens
invers unul fata de celalalt.
Ce spune traditia
3. K. Cutit de serviciu
L. Cutit de peste
M. Lingura de supa
N. Lingurita de desert
si furculita de tort
A. Servet (servetel)
B. Farfurie de serviciu
C. Bol sau farfurie de
supa
D. Farfurie pentru paine
si unt cu cutit de unt
E. Pahar de apa
F. Vin alb
G. Vin rosu
H. Furculita de peste
I. Furculita de masa
J. Furculita de salata
4. Ce pahare se potrivesc la bauturi
Apa Coniac Vin alb
Pinor Noir si de
Burgundia
Vin
spumos
Vin rosu
a. Apa: pahar cu corp plin si picior scund. tineti paharul de picior pentru a-i pastra
raceala.
b. Coniac: degustator de coniac. Rotiti paharul intre ambele maini apoi cuprindeti
cupa cu o mana - incalzirea paharului releva buchetul coniacului.
c. Vin alb: pahare usor mai mici cu o cupa mai larga pentru a retine buchetul.
Tineti paharul de picior pentru a-i conserva raceala.
d. Rosu de Burgundia si Pinot Noirs: o cupa mai larga pentru a-i releva
complexitatea. Paharul este usor mai inalt decat cel de vin alb.
e. Sampania: un pahar ingust prelungit care reduce suprafata vinului si impiedica
bulele sa se disipeze.
f. Vinul rosu: cel mai mare dintre paharele de vin. Tineti paharul de baza cupei,
acolo unde se intalneste cu piciorul.
5. Variante
Uneori, lingura si furculita pentru desert se
aseaza chiar langa farfurie, de o parte si de
alta a acesteia.
Cutitul pentru unt este mai scurt si se pune
pe farfuria pentru unt, in stanga ta.
Prioritate la asezat (cat mai spre dreapta
sau mai spre stanga) au intotdeauna
tacamurile pentru aperitive.
Furculita pentru peste are trei dinti (dar
lati!), iar cutitul este curbat la unul dintre
capete; ambele se asaza inaintea
tacamurilor pentru felurile principale.
6. Ce spun bunele maniere...
Intotdeauna foloseste prima data tacamurile aflate cel mai aproape
de mana ta, nu de farfurie.
Mancarea trebuie servita in partea stanga a celui care sta la masa,
iar bautura - in partea dreapta.
Nu musca niciodata din chifla/felia de paine, ci rupe din ea. Cand
vrei sa mananci paine cu unt, intinde-l pe o bucata de paine, nu pe
felia intreaga.
Indiferent cat de mult tii la hainele tale, nu-ti pune niciodata
servetul la gat (sfat destinat mai ales barbatilor).
Pentru a sorbi ultimele linguri de supa, nu indrepta farfuria spre
tine, ci in partea opusa.
O veste buna: da, acum poti sa mananci (chiar si la restaurant) cu
mana. Dar numai sparanghel si copane!
Evita sa folosesti telefonul mobil si seteaza-l pe mesageria vocala.
Numai pentru cazurile extreme regleaza sunetul la minimum, insa
iesi afara ca sa vorbesti.
8. 1. Pahar de apa
2. Pahar de vin alb
3. Pahar de vin
rosu
4. Pahar de Sherry
5. Pahar de tuica
6. Pahar de lichior
7. Pahar de
sampanie (cupa)
8. Pahar de
sampanie (flûte)
9. Pahar de bere
10. Pahar de
coniac
11. Pahar de
whisky (tumbler)
9. 1. Pahar pentru lichior
2. Pahar pentru cherry
3. Pahar pentru samapanie
4. Pahar pentru apa minerala
5. Pahar pentru bere
6. Pahar pentru vin rozaliu
7. Pahar pentru sampanie
8. Pahar pentru vin de Burgundia
9. Pahar pentru vin rosu de masa
10. Pahar pentru vin alb de masa
11. Pahar pentru Rheinwein (vin)
12. Pahar pentru vin (desert)
13. Pahar pentru coniac
14. Pahar pentru whiskey
15. Pahar pentru vodka
16. Pahar pentru apa plata sau suc
17. Pahar pentru sampanie
18. Pahar pentru lichior
19. Pahar pentru Martini
20. Pahar pentru cocktail
21. Pahar pentru Grog (bautura alcoolica din Coniac sau Rom)
22. Pahar pentru ceai sau punch
10.
11.
12.
13. Deservirea micului dejun-Un şerveţel de in sau bumbac, pe care
se plasează vesela pentru o persoană:
farfurioară pentru gustare,
perpendicular în dreapta – ceşcuţa cu
suport, linguriţa pentru ceai – pe
farfurioară. Furculiţa se aranjează în
partea stângă a farfuriei , cuţitul – în
dreapta;
-Tavele de servire care se folosesc pentru
deservirea unei sigure persoane se acoperă cu un
şerveţel din ţesătură sau plastic pe care se
plasează vesela necesară şi tacâmurile.
14. Deservirea prânzului
Pe masă se plasează 2 farfurii una întinsă
ca suport pentru farfuria de felul I.
În partea dreaptă se aranjează tacâmurile:
cuţitul cu tăişul spre farfurie şi lingura cu
adâncitura în sus; în partea stângă se pune
furculiţa, lângă ea stă farfuria pentru pâine.
Vesela pentru desert se plasează
perpendicular în stânga farfuriilor pentru
prânz.
Linguriţele pentru desert stau alături de
veselă.
După ce s – a servit felul I de bucate la
masă este adus platoul cu felul II, iar la
sfârşit se serveşte desertul.
15. La cină masa se aranjează în
acelaşi fel ca şi la dejun.
Spre deosebire de dejun la cină
se serveşte lapte, chefir sau suc
în loc de ceai sau cafea.
Aranjând masa pentru dejun,
prânz sau cină, plasăm vesela la 2
cm de la marginea mesei.
16. Feţele de masă pot fi confecţionate din diferite
materiale: din in, pânză, din bumbac, din ţesături
artificiale fiind de culori deschise sau întunecate mai
mult sau mai puţin pronunţate.
17. La sărbătorile solemne, în cazuri
excepţionale faţa de masă şi
şerveţelele albe se consideră
tradiţionale.
18.
19. Însă feţele de masă multicolore se
întrebuinţează mai des.
Se pot selecta feţe de culori aprinse
sau tonuri pale, pastelate.
20. Feţele de masă şi şerveţelele
trebuie să se asorteze cu vesela şi
culorile.
21. Feţele de masă se aranjează,
astfel ca marginile să atârne 30 –
35 cm până la podea.
22. Un alt element în aranjarea unei
mese este alegerea şerveţelelor
în concordanţă cu feţele de
masă, în care se ţine cont de
combinarea culorilor, de
materialul din care sunt
confecţionate, de forma obţinută
în urma aranjării lor
ş.a.
23. Trebuie să ţinem cont că pentru orice tip de masă sunt
caracteristice diferite aranjamente ale şerveţelelor.
Şerveţelele simple se potrivesc pentru întrebuinţarea
zilnică, celelalte – pentru mese solemne. Cele compuse
se plasează pe farfuriile de gustări sau în partea
24. O importanţă mare o are culoarea lor, care
acţionează diferit asupra dispoziţiei
oaspeţilor. Trebuie ştiut că o masă elegantă
nu permite folosirea largă a culorilor
(maximum trei culori) dominante în acelaşi
timp. Se consideră că, culoarea albastră
exprimă – liniştea, roşie – emană energie, şi
trezeşte pofta de mâncare, culoarea albă
simbolizează viaţă, galbenul – luminozitatea.
De exemplu la sărbătorile de Paşti galbenul
şi verdele întruchipează primele flori de
primăvară.
25. în continuare forme de aranjare a şerveţelelor pentru
orice tip de masă:
-Şerveţel de tipul „Crinului”, care se priveşte modest şi frumos.
26. Şerveţelul se aranjează cu colţul în
jos. Toate colţurile se unesc în mijloc.
Apoi iar se întoarce cu colţul în jos.
Colţul drept, stâng şi de jos se îndoaie
spre mijloc.
Şerveţelul se întoarce pe partea
opusă.
Unghiurile stâng şi drept de jos se
unesc la mijloc.
Apoi colţul de jos se întoarce şi în
stânga şi în dreapta.
27. -„Trandafir marin” – se potriveşte perfect pentru un
prânz festiv. În mijlocul fiecărei flori se poate plasa
câte un decor micuţ.
28. Pe un şerveţel bej se plasează
altul de culoare verzuie slab
pronunţată. Toate unghiurile se
unesc la mijloc.
Apoi încă o dată se îndoaie spre
centru toate patru colţurile. Şi
şerveţelul se întoarce pe partea
opusă.
Şi iar se îndoaie colţurile.
Se apasă cu degetul mare
unghiurile din centrul şerveţelului,
iar cele de la capete se ridică în
sus.
29. -„Ventilator” – este o formă perfectă a aranjării
şerveţelelor pentru un picnic la natură.
30. Pătrimea dreaptă şi stângă a
şerveţelului se îndoaie spre centru
şerveţelului pe verticală.
Marginile părţii de sus se trag spre
linia orizontală de mijloc, totodată
desfăcând unghiurile.
În acelaşi mod procedăm şi cu
partea de jos a şerveţelului.
Unghiul drept superior se îndoaie
în sus iar stângul inferior în jos.
31. -„Şerveţel egiptean” – astfel de formă a şerveţelului,
cum nu se poate mai bine se potriveşte, pentru o masă
la care se servesc bucate apusene. Aceasta va fi o
seară de neuitat ca din „O mii şi una de nopţi”.
32. Se strânge şerveţelul în jumătate.
Colţul drept de sus se aduce la
mijloc.
Unghiul drept se îndoaie după linia
de mijloc în stânga.
Apoi pe diagonală se ridică sus în
stânga.
Figura se întoarce la 90° împotriva
acelor de ceasornic.
Cele patru straturi ale colţului
drept de jos pe rând se ridică în
sus. Figura se îndreaptă uşor.
33. Decorând masa cu şerveţele ţinem
cont de igiena lor, pentru că
aranjandu –le,dându–le diferite forme
cu ajutorul mâinii putem lăsa microbi
pe suprafaţa lor.
34. FlorileEste greu de imaginat o masă de sărbătoare fără
flori.
Pentru înfrumuseţarea mesei de sărbătoare se
folosesc vaze de flori joase de diferite forme.
Vasele înalte şi mari corespund mai mult meselor „a
la furchet”.
Se utilizează vaze confecţionate din sticlă,
cristal, ceramică, argint ş.a.
Culorile florilor trebuie să se combine cu
culoarea veselei, feţei de masă şi şerveţelelor.
Florile nu se plasează în faţa clientului, ci la
margine sau în centrul mesei.
Dacă la masă sunt mai mulţi de 50 de oaspeţi,
atunci florile se repartizează pe grupuri (la 10 – 12
persoane).
35. Iarna se folosesc ichebane din flori
uscate. Iar la sărbătorile de Anul – Nou
se folosesc compoziţii cu lumânări
decorative, crenguţe de brad şi conuri.
Ca decor al mesei sunt şi lumânările.
La nunţi se întrebuinţează mai multe
lumânări albe, iar la mesele de servire
a ceaiului şi cafelei – colorate.