2. ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN BOTOŞANI
ETAPA 1
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI STUDII DE FUNDAMENTARE
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting
proiectant general
- Contract 9 /2009 -
PREŞEDINTE UAUIM - Manager General C.C.P.E.C.: Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
Director Tehnic C.C.P.E.C.: Arh. Luminiţa Patron
Şef proiect: Lect. drd. arh. Gabriel Pascariu
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075, +4.0232.20.1074
Fax: +4.0232.20.1474
e-mail: geografie@uaic.ro
Universitatea Bucureşti - Centrul
http://www.geo.uaic.ro/
Interdisciplinar de Cercetări S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. –
SC URBATECH S.R.L. – proiectant Universitatea „Alexandru Ioan
Avansate Asupra Dinamicii proiectant de specialitate
de specialitate Cuza” Iaşi - Departamentul de
Teritoriale (CICADIT) - proiectant
Administrator: arh. Andrei JELESCU, Geografie
de specialitate Administrator - arh. Iustin HEN,
Director General: arh. Toader Rector - Prof. dr. Vasile ISAN,
Director prof. dr. Ioan IANOŞ, Şef proiect - arh. Mircea
POPESCU, Decan - Prof. dr. Ovidiu Gabrile
Şef proiect: prof. dr. Cristian GRIGOROVSCHI
Şef proiect: arh. Şerban POPESCU- IANCU,
TĂLÂNGĂ
CRIVEANU Şef proiect - Prof.dr. Corneliu IATU
Decembrie 2009

3. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI Universitatea Bucuerşti – CICADIT (subcapitole A.1.1, A.1.2, capitole: B)
JUDETEAN BOTOŞANI Prof.dr. Cristian TĂLÂNGĂ (director de proiect),
lector dr. Daniela ZAMFIR,
Dr. Radu Daniel PINTILII
ETAPA 1. IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE
S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L (capitol A.2)
CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA
Arh. Şerban POPESCU-CRIVEANU – coordonator ştiinţific
ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE - STUDII DE FUNDAMENTARE Urb. Alexandra ANA-VIŞINESCU
Arh. Toader POPESCU (pentru A.2.1)
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI colaboratori:
Dr. ist. Sergiu IOSIPESCU (pentru A.2.1)
Elaboratori: Ist. Raluca IOSIPESCU (pentru A.2.1)
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” – Centrul de Soc. Maria MITROI
Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting – proiectant general
Dr. etnolog Ioana POPESCU (pentru A.2.1)
Universitatea Bucureşti - Centrul Interdisciplinar de Cercetări Avansate Asupra Dinamicii
SC URBATECH SRL (capitol A.4)
Teritoriale (CICADIT) - proiectant de specialitate
arh. GRIGOROVSCHI MIRCEA (director de poriect)
S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L. – Bucureşti – proiectant de specialitate
arh. HEN IUSTIN CONSTANTIN
SC URBATECH S.R.L. – Iaşi proiectant de specialitate
ing. DORNEANU MARINA
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) Iaşi - Departamentul de Geografie
st.arh. POŞA TUDOR ŞTEFAN (desen şi tehnoredactare)
UAIC - Departamentul de Geografie – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (capitolul C)
Prof.univ.dr. Corneliu IAŢU (şef colectiv)
Colective de elaborare:
Mihai BULAI
Mesalina Dumitriţa BOGHINCIUC
UAUIM – CCPEC (Introducere, subcapitole: A1.3, A1.4, A.1.5, capitole: A3, D)
Leontina GHEŢĂU
arh. Gabriel PASCARIU (şef proiect)
Bogdan IBĂNESCU
dr. urb. ecolog Alexandru Ionuţ PETRIŞOR
Alina Violeta MUNTEANU
urb. Adrian CIOANGHER
urb. Paul IUGA MUREŞAN
Borderou planşe:
urb. Eugen MARINESCU
urb. Izabella MORTH 1.1 Mediu – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC, CICADIT, QUATTRO DESIGN)
urb. Mădălina MOŢCANU - DUMITRESCU 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)
urb. Radu SANDOVICI 3.1a şi 3.1.b - Infrastructuri tehnice ale teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi –
urb. Liviu VELUDA (URBATECH)
colaboratori: 4.1. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-
CCPEC, UAIC)
urb. Irina CIOANGHER
5.1 Context teritorial – probleme şi disfuncţionalităţi (UAUIM-CCPEC)
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 1

4. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
CURPINS
INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 3 B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ................................................................................... 129
Obiective generale şi specifice............................................................................................................. 3 B.1 EVOLUŢIA POPULAŢIEI ŞI POTENŢIALUL DEMOGRAFIC................................. 129
Metodologie şi bază documentară...................................................................................................... 4 B.1.1 EVOLUŢIA ŞI RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE AL POPULAŢIEI ...... 129
Principale surse documentare şi relaţii cu alte documentaţii.......................................................... 5 B1.1.1 Evoluţia populaţiei la recensăminte (1930-2002).................................................... 129
Etape de desfăşurare, informarea şi consultarea populaţiei ........................................................... 5 B1.1.2 Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2008.............................................................. 130
A. STRUCTURA TERITORIULUI....................................................................................................... 7 B.1.1.3 Ritmul mediu anual de creştere a populaţiei .......................................................... 132
A.1 LOCALIZARE ŞI CADRU NATURAL..................................................................................... 7 B.1.2 DENSITATEA POPULAŢIEI ......................................................................................... 133
A.1.1 LOCALIZARE....................................................................................................................... 7 B.1.3 MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI .................................................................. 133
A.1.2 CADRU NATURAL .............................................................................................................. 7 B.1.3.1 Natalitatea ................................................................................................................ 133
A.1.2.1 Relieful.............................................................................................................................. 7 B.1.3.2 Mortalitatea.............................................................................................................. 133
A.1.2.2 Clima................................................................................................................................. 7 B.1.3.3Bilanţul natural al populaţiei................................................................................... 133
A.1.2.3Hidrografia........................................................................................................................ 9 B.1.4 MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAŢIEI.............................................................. 134
A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului.................................................................................... 11 B.1.4.1 Număr de plecări ................................................................................................. 134
A.1.3 ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE........................................................... 14 B.1.4.2 Număr de sosiri.................................................................................................... 134
A.1.4. PROBLEME DE MEDIU ................................................................................................... 20 B.1.4.3Bilanţul migratoriu............................................................................................... 134
A.1.5. RISCURI NATURALE ...................................................................................................... 27 B.1.5 BILANŢUL TOTAL AL POPULAŢIEI......................................................................... 135
A.2. ZONE PROTEJATE ŞI PEISAJE CULTURALE................................................................. 32 B.2 RESURSELE UMANE ........................................................................................................ 136
A.2.1. EVOLUŢIA ISTORICĂ A JUDEŢULUI ŞI A ÎMPĂRŢIRII ADMINISTRATIVE.. 32 B.2.1 STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ ....................................................................... 136
ANEXA 2.1. ........................................................................................................................................ 43 B.2.2 STRUCTURA POPULATIEI DUPA NIVELUL DE INSTRUIRE ............................. 137
A.2.2. PEISAJE CULTURALE........................................................................................................ 64 C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE..................................................................... 139
A.2.2.1. Macrozonarea peisagistică .......................................................................................... 64 C.0: INTRODUCERE ÎN GEOGRAFIA MUNCII ................................................................. 139
A.2.2.2. Arii naturale protejate................................................................................................. 64 C.1: AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA, VÂNATUL ......................... 142
A.2.2.3. Rezervaţii naturale ...................................................................................................... 65 C.2: INDUSTRIA, PRODUCŢIA ŞI DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE ŞI
A.2.2.4. Iazuri ............................................................................................................................. 65 TERMICE, GAZELOR ŞI APEI, CONSTRUCŢII ................................................................ 149
ANEXA A.2.1. ............................................................................................................................ 67 C.3: TURISMUL ......................................................................................................................... 156
A.3 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI.................................................................................................. 68 C.4: SERVICII ECONOMICE.................................................................................................. 161
A.3.1. ELEMENTE INTRODUCTIVE......................................................................................... 68 C.4.1: COMERŢUL .................................................................................................................... 161
A.3.2. ANALIZE ŞI DATE STATISTICE.................................................................................... 70 C.4.2: TRANSPORTURILE ...................................................................................................... 161
A.4. INFRASTRUCTURI TEHNICE.............................................................................................. 90 C.4.3: FINANŢE-BĂNCI ........................................................................................................... 161
A.4.1. GOSPODĂRIREA APELOR ............................................................................................ 90 ....................................................................................................................................................... 162
A.4.2. REŢELE HIDROEDILITARE ....................................................................................... 100 C.4.4: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ...................................................................... 162
A.4.3. REŢELE DE TRANSPORT ............................................................................................ 102 D. CONTEXT SUPRA - TERITORIAL (regional, naţional, macro-regional)…………………..164
A.4.4. RETELE DE TELECOMUNICAŢII ............................................................................. 114 D.1. CONTEXT EUROPEAN…………………………… …………………………………….…..164
A.4.5. REŢELE ENERGETICE ................................................................................................ 116 D.2 CONTEXT NAŢIONAL ŞI
REGIONAL……………………………………………………………………..……………….…...165
A.4.6. SERVICII DE GESTIUNE A DEŞEURILOR............................................................... 121
Listă cartograme…………………………………………………………………………………..…189
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 2

5. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel tras-naţional
INTRODUCERE
întărirea reţelelor tehnologice trans-europene
Elaborarea lucrării se va face în conformitate cu prevederile Legii 350 /2001 cu actualizările şi completările
ulterioare precum şi în conformitate cu tema de proiectare din "documentaţia de atribuire" prezentată de promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone sensibile)
beneficiar. De asemenea lucrarea se va face cu respectarea celor mai importante documente europene în întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale
domeniul planificării spaţiale
Obiectivele specifice ale proiectului
Carta amenajării teritoriului adoptată de CEMAT la Torremolinos (Spania) în 1983
Obiectivele specifice sunt precizate prin "tema de proiectare" şi se referă la:
Perspectiva europeană de dezvoltare spaţială (SDEC /ESDP), adoptată de CE la Potsdam în 1999
Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea judeţului
Principiile directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului european,
adoptate de CEMAT la Hanovra în 2000 Evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor din judeţ
Agenda Teritorială, adoptată în 2007 la Leipzig de reuniunea informală a miniştrilor dezvoltării Diagnosticul prospectiv şi general
urbane şi coeziunii teritoriale Elaborarea strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului
Se vor respecta de asemenea prevederile celor mai importante documente strategice naţionale: Elaborarea programului de măsuri al judeţului
PND – Planul Naţional de Dezvoltare În raport cu aceste obiective, proiectul va cuprinde o fază de analiză – diagnoză şi evaluare a potenţialului de
CSDSR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială A României dezvoltare urmată de faza de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi stabilirea programului de măsuri.
precum şi Secţiunile aprobate ale PATN: Proiectul va urmări de asemenea corelarea strategiei şi programului de măsuri cu prevederile secţiunilor
PATN aprobate sau în curs de aprobare precum şi cu documente strategice regionale şi judeţene precum:
SI – căi de comunicaţii – legea 363 din 2006
Planul de dezvoltare regională al regiunii Nord-est
SII – apa – legea 20 din 2006
Programul Operaţional Regional – Regio 2007-2013
SIII – zone protejate naturale şi construite – legea 5 din 2000
Programele Operaţionale Sectoriale pentru Transport, Mediu, Resurse umane şi Competitivitate
SIV – reţeaua de localităţi – legea 351 din 2001
Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră
SV – zone de risc natural – legea 575 din 2001
Planul Naţional de Dezvoltare Rurală şi
SVIII - zone cu resurse turistice – OUG 142 din 2008
Strategii sectoriale judeţene şi programele orientative de dezvoltare economică şi socială elaborate de
OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE Instituţia Prefectului din judeţul Botoşani
Rezultate estimate ale proiectului
Obiective generale ale proiectului
Proiectul se va materializa în predarea următoarelor piese scrise şi desenate conform temei de proiect:
Conform legii 350 72001, obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:
memoriu tehnic şi planşe privind situaţia existentă
dezvoltarea economică şi socială echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu respectarea specificului
acestora; sinteză privind situaţia existentă şi planşe
îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor umane; memoriu privind probleme şi disfuncţionalităţi şi planşe aferente
gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; strategia de dezvoltare spaţială – propuneri scrise şi piese desenate
utilizarea raţională a teritoriului sinteză propunerilor şi plane aferente
Actualizarea PATJ Botoşani va urmări respectarea acestor obiective precum şi a obiectivelor care programul de măsuri
rezultă din cele mai recente documente şi rapoarte europene: documentaţiile pentru obţinerea avizelor
dezvoltare spaţială policentrică şi o nouă relaţie urban – rural Partea scrisă şi desenată se va depune în 4 exemplare şi în format electronic, iar sintezele în câte 2 exemplare
un acces echivalent la infrastructură şi cunoaştere şi electronic.
gestiunea înţeleaptă a patrimoniului natural şi construit
precum şi
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 3

6. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
METODOLOGIE ŞI BAZĂ DOCUMENTARĂ
Evaluare Diagnoză
Metoda de studiu va consta în analize teritoriale şi evaluări ale potenţialului natural şi antropic al
judeţului Botoşani, bazat pe indicatori specifici fiecărui domeniu de activitate, pe investigaţii la faţa
locului şi cercetări de teren.
Viziune
Pentru analiza cadrului natural vor fi utilizate metode specifice analizei geo-morfologice. STRATEGIE
Pentru analiza şi evaluarea capitalului uman vor fi utilizate metode specifice din domeniul socio-
demografic. Politici Programe
Pentru analiza şi evaluarea potenţialului economic vor fi utilizate metode şi tehnici de analiză şi
evaluare specifice precum analiza factorilor de localizare, analiza ariilor de atractivitate, analiza
factorilor de producţie etc. Implementare Monitorizare
Pentru evaluarea potenţialului turistic vor fi utilizate sisteme taxonomice consacrate din acest domeniu Reprezentările grafice vor cuprinde planşele obligatorii precum şi cartograme, carto-diagrame, grafice,
şi vor fi realizate analize comparative cu situaţii similare din alte regiuni sau ţări europene. grafuri, scheme logice necesare descrierii şi explicării fenomenelor şi proceselor specifice.
Pentru analiza şi evaluarea potenţialului cultural vor fi realizate analize şi studii istorice şi peisagistice. Lucrarea este elaborată într-o formaţie pluridisciplinară, care cuprinde: arhitecţi şi arhitecţi cu
În domeniul protecţiei şi conservării mediului vor fi realizate analize şi evaluări cu privire la starea specializare în urbanism şi amenajarea teritoriului, geografi, ingineri specialişti în drumuri şi
factorilor de mediu şi a riscurilor naturale şi antropice. transporturi, construcţii şi lucrări hidro - edilitare, sociologi şi economişti cu specializare în urbanism,
amenajarea teritoriului şi economişti specializaţi în analize tehnico – economice şi de cost – beneficiu.
Abordarea sistemului de localităţi se va baza de teoria locurilor centrale şi principiul dezvoltării
Cuprinderea acestor specialităţi, corespunde cerinţelor formulate în "tema de proiectare".
policentrice.
În echipa de elaborare sunt cuprinşi atât specialişti cu experienţă mare şi foarte mare cât şi tineri
Zonificarea teritoriului se va face pe baza analizei de indicatori complecşi şi agregaţi şi va urmări
absolvenţi, doctoranzi cu pregătire specifică în arhitectură, urbanism, peisagistică şi construcţii, care
identificarea de Unităţi Teritoriale Specifice şi macro-unităţi de peisaje culturale.
vor asigura şi o parte a activităţilor suport necesare desfăşurării studiului (anchete, investigaţii pe teren,
Analiza situaţiei existente va urmări identificarea disparităţilor teritoriale ca o bază pentru prelucrare date, reprezentări grafice etc.).
fundamentarea strategiei şi politicilor de dezvoltare şi a programului de măsuri.
Structura echipei de elaborare a cercetării pe niveluri de responsabilitate
Vor fi analizate documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului existente şi vor fi realizate
anchete şi investigaţii în teritoriu.
Specialişti cu mare experienţă şi capacitate de sinteză - coordonare
Rapoartele de analiză vor fi urmate de diagnoze şi rapoarte de sinteză.
Pentru definirea strategiei se va utiliza metoda "planificării strategice" şi un proces participativ şi
flexibil. Principiile generale ale planificării strategice (PST) sunt următoarele: Specialişti cu experienţă specifică domeniilor arhitectură şi inginerie civilă,
urbanism, amenajarea teritoriului
Are caracter cuprinzător, global, dar şi de specificitate /de unicat;
Stabileşte obiective fundamentale şi direcţii de acţiune care vor ghida o organizaţie în Specialişti cu experienţă specifică în domenii conexe: geografie, turism
activitatea sa în urma unui efort disciplinat; (geografia turismului), transporturi, ecologie, analize tehnico-economice
Este un proces prin care se alocă resursele necesare unei organizaţii în vederea împlinirii
misiunii şi obiectivelor asumate; Tineri cercetători şi specialişti cu pregătire în domeniile specifice şi conexe ale
cercetării, cu abilităţi în domeniul graficii computerizate
Cuprinde un set de concepte, proceduri şi instrumente, care ajută o organizaţie să lucreze într-un
mediu dinamic şi în continuă schimbare;
Personal cu pregătire specifică în activităţi de gestiune a proiectului şi de
Principiile generale şi etapele planificării strategice vor fi adoptate ca metodă de lucru, cu adaptările specifice secretariat
cerinţelor "temei de proiectare". Succesiunea activităţilor de elaborare a strategiei va urmări schema:
baza de date şi informaţii disponibilă, respectiv numeroasele lucrări de cercetare, studiile şi
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului elaborate în ultimii 5 – 10 ani, lucrări de referinţă
cu caracter general, lucrări de doctorat, reviste de specialitate etc., care se află în patrimoniul echipei
pluridisciplinare reprezintă o resursă importantă alocată proiectului o reprezintă.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 4

7. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
PRINCIPALE SURSE DOCUMENTARE ŞI RELAŢII CU ALTE Reţeaua de localităţi
DOCUMENTAŢII Infrastructurile tehnice majore
În elaborarea studiului, se vor utiliza informaţiile specifice cuprinse în: Gospodărirea apelor
documentaţiile de amenajarea teritoriului existente, Comunicaţii
documentaţiile de urbanism ale comunelor şi oraşelor din judeţ, Reţele energetice etc.
"Planul de dezvoltare regională al Regiunii Nord-est" Telecomunicaţii
"Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013", Zonificarea teritoriului
secţiunile aprobate ale PATN Structura socio-demografică
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială – România 2030 Evoluţia populaţiei
Programul Operaţional Regional – Regio Potenţialul demografic,
Programe Operaţionale Sectoriale Resursele umane
Strategii sectoriale naţionale şi judeţene Structura activităţilor
Vor fi utilizate surse şi informaţii de la INS şi direcţiile judeţene de statistică, ministerele de resort şi Agricultură, piscicultură, silvicultură,
instituţiile deconcentrate ale acestora, în teritoriu, regii naţionale şi judeţene, companii naţionale, Industrie, construcţii,
Camera de Comerţ şi Industrie etc.
Turism,
ETAPE DE DESFĂŞURARE, INFORMAREA ŞI CONSULTAREA Comerţ, servicii
POPULAŢIEI Context teritorial – interjudeţean, regional şi naţional
Perioada şi fazele de desfăşurare Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri pe UAT
Partea I-a – Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea
problemelor şi disfuncţionalităţilor şi Sinteza cu partea existentă se va derula pe o perioadă de
cca. 5 luni Planşe şi cartograme
Partea a-II-a – Diagnostic prospectiv şi general: evaluarea decalajului dintre situaţia actuală şi 1.1 Mediul – probleme şi discfuncţionalităţi
cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit se va derula pe parcursul a cca. 4 luni 1.2 Mediul – propuneri
Partea a-III-a – Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri şi Sinteza cu propuneri 2.1 Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfcuncţionalităţi
va dura cca. 5 luni.
2.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – propuneri
Durata totală a elaborării proiectului nu va depăşi 14 luni şi va cuprinde şi întocmirea documentaţiei pentru
3.1 Infrastructurile tehnice ale teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi
avize şi obţinerea avizelor.
3.2 Infrastructurile tehnice ale teritoriului – propuneri
Activităţi şi conţinut 4.1.Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfcuncţionalităţi
Proiectul va cuprinde analize, diagnoze şi evaluări ale tuturor elementelor specifice dezvoltării socio- 4.2. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului – propuneri
economice şi spaţiale. Pe baza concluziilor privitoare la potenţialul existent şi la oportunităţile pieţei, în 5.1 Contextul teritorial - probleme şi disfcuncţionalităţi
urma analizei SWOT, vor fi formulate obiective strategice pentru o dezvoltare durabilă a judeţului,
obiective specifice, priorităţi şi programe de dezvoltare. 5.2 Contextul teritorial - propuneri
Structura şi conţinutul proiectului vor cuprinde, conform temei de proiectare: Sintezele vor urma aceeaşi structură şi conţinut.
Structura teritoriului Vor fi desfăşurate activităţi de:
Cadrul natural documentare şi colectare date şi informaţii
Zone protejate şi peisaje culturale actualizarea planurilor de bază
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 5

8. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
analize şi diagnoze sectoriale şi spaţiale evoluţia istorică şi culturală
consultări cu beneficiarul stabilirea şi delimitarea zonelor de risc natural
întocmire a strategiei de dezvoltare spaţială starea actuală a factorilor de mediu şi problemele de mediu relevante
întocmire program de măsuri potenţialul turistic
întocmire sinteze organizarea circulaţiei
întocmirea documentaţii pentru avize evoluţia populaţiei
redactare şi editare memorii tehnice riscurile pentru sănătatea populaţiei
redactare şi editare planşe şi cartograme evoluţia funcţiilor economice şi a pieţei muncii
participări la avizări etc. problemele de locuire
Pentru elaborarea strategiei se va asigura un proces transparent de consultare a principalilor actori În afara acestor studii solicitate prin tema de proiectare vor fi întocmite şi alte studii referitoare la:
locali. Ca instrument de analiză a grupurilor /organizaţiilor implicate în formularea unei politici publice studiu privind gospodărirea complexă a apelor
va fi folosită matricea actorilor interesaţi care prevede mijloace de estimare a importanţei şi
impactului potenţial al diferiţilor actori interesaţi într-o anumită problemă de politici publice. studiu privind reţeaua de echipamente publice (dotări pentru educaţie, sănătate, justiţie, cultură
Principalii factori luaţi în considerare sunt: etc.)
Grupurile de interese (lista acestor grupuri trebuie sa fie, cel puţin într-o primă etapă, cât mai studiu privind evoluţia istorică a organizării administrativ-teritoriale
extinsă posibil); studiu privind patrimoniul natural şi construit
Tipul şi nivelul resurselor pe care grupurile /organizaţiile le posedă; studiu pentru identificarea peisajelor culturale
Capacitatea de a mobiliza aceste resurse; studiu de încadrare în teritoriul regional şi naţional
Poziţia grupului în legătură cu politica discutată. studiu de mobilitate şi conectivitate în teritoriu
În etapa a 2-a a lucrării vor fi organizate dezbateri şi consultări cu reprezentanţi ai comunităţilor studiu privind dezvoltarea sistemului de aşezări al judeţului şi relaţia urban-rural
locale.
Se va urmări printre altele identificarea zonelor de influenţă a oraşelor şi definirea zonelor periurbane
Organizarea proiectului precum şi a disparităţilor intra-judeţene.
Proiectul este organizat în 3 etape conform temei de proiectare. Pentru elaborarea strategiei se va folosi metoda planificării strategice şi va fi asigurată consultarea celor
Pentru elaborarea proiectului va fi parcurse următoarele etape şi faze: mai importanţi actori din cadrul judeţului.
o etapă de documentare, în care vor fi cercetare documentaţiile existente şi vor fi colectate datele
necesare
actualizarea suportului topografic şi a limitelor intravilanelor localităţilor conform PUG-uri aprobate
notificarea autorităţii de mediu competente pentru protecţia mediului
elaborarea de studii de fundamentare şi specifice
analiza situaţie existente şi identificarea problemelor şi disfuncţionlităţilor
analiza SWOT şi întocmirea diagnosticului prospectiv şi general
formularea strategiei de dezvoltare spaţială
propuneri de dezvoltare şi programul de măsuri
întocmirea sintezelor
întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor
Studiile de fundamentare se vor referi la:
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 6

9. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
m. La limita vestică se diferenţiază ca subunitate Depresiunea Frumuşica - o zonă joasă cu forme
A. STRUCTURA TERITORIULUI domoale brazdată de văi, uneori mlăştinoase.
A.1 Localizare şi cadru natural A.1.2.2 Clima
Teritoriul judeţului Botoşani se încadrează zonei de climă temperat - continentală caracteristică districtului
A.1.1 Localizare
nordic al Podişului Moldovei, fiind specific un climat mai răcoros, cu veri relativ călduroase mai ales când
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a României, sunt lipsite de precipitaţii, şi ierni reci, de cele mai multe ori cu puţină zăpadă, cu geruri şi viscole
având ca vecini Ucraina, respectiv Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la vest şi Prut, frecvente.
care formează graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani se învecinează doar cu două
judeţe ale Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi. Cuprinzând între - Radiaţia solară globală creşte de la nord la sud, de la 114 la 117 Kcal/cm2/an, cele mai scăzute valori
limitele sale un teritoriu de 4986 km2 ce aparţine părţii de nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani înregistrându-se în intervalul decembrie - ianuarie, iar cele mai crescute în intervalul mai - iulie.
ocupă locul 29, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%. Coordonate geografice: paralela - Temperatura aerului prezintă o mare variabilitate în privinţa valorilor medii, minime şi maxime,
47024'16" N (Prăjeni), paralela 48016'06" N (Horodiştea), meridianul 27024'02" E (Dersca), meridianul schimbarea timpului, uneori chiar de la o zi la alta, fiind destul de frecventă.
27024'32" E (Pleşani-Călăraşi).
Temperatura medie anuală înregistrează pe cea mai mare parte a judeţului, valori cuprinse între 8° şi 9° C,
A.1.2 Cadru natural în sectorul său sud-estic depăşind 9° C, iar pe înălţimile mari din sud-vest şi vest fiind chiar uşor sub 8° C
(vezi cartograma C3). Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie, (între 18° şi 20° C în
A.1.2.1 Relieful jumătatea de vest şi nord - şi peste 20° C în est şi sud-est), iar cele mai mici valori se înregistrează în
Relieful judeţului Botoşani aparţine la două mari unităţi ale Podişului Moldovei: Podişul Sucevei în ianuarie (între - 3,5° şi - 4,5° C).
vest (cca 21 %) şi Câmpiei Moldovei în restul teritoriului (cca 79 %). La Botoşani valorile multianuale (1901 - 1990) sunt de 8,8° C media anuală, 20,3° C media lunii iulie şi -
În ansamblu, relieful se prezintă sub forma unor dealuri şi culmi înalte în vest şi nord-vest cu altitudini 4,1° C media lunii ianuarie. Amplitudinea termică anuală este de 24,4° C, ceea ce confirmă caracterul
medii în jur de 400 m, şi sub forma unei câmpii colinare cu altitudini medii de 150 m în rest. continental accentuat al climatului.
Trăsăturile generale ale reliefului, întregite de numeroasele aspecte particulare locale permite diferenţierea Temperaturile extreme au înregistrat valori maxime absolute de 39,4° C la Botoşani şi 38° C la Dorohoi, şi
în cadrul teritoriului judeţului a următoarelor unităţi şi subunităţi geomorfologice: minime absolute de - 30,3° C la Botoşani şi - 32,5° C la Dorohoi. În intervalul 1996-2000 temperatura
aerului a oscilat între -27,7 ° C (22.11.1996) şi + 38,6° C (22.08.2000), valori care confirmă caracterul
Podişul Sucevei - ocupă partea de vest şi nord vest a teritoriului şi este reprezentat prin două subunităţi: temperat continental accentuat al climei judeţului.
Culmea Siretului şi Culoarul Siretului.
În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 70 - 75 zile de vară (cu temperaturi maxime egale sau
- Culmea Siretului (sau Culmea Bour - Dealul Mare) este reprezentată printr-o succesiune de dealuri înalte mai mari de 25° C) şi 15 - 18 zile tropicale (cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30° C).
(peste 400 - 500 m), dealuri joase (300 - 400 m) şi înşeuări (200 - 300 m), fragmentate dinspre vest de Numărul mediu al zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime egale sau mai mici de 0° C) este de cca. 43.
afluenţi scurţi ai Siretului, iar dinspre est de afluenţii Jijiei. Prezenţa rocilor mai dure (calcare şi gresii) a
favorizat dezvoltarea de platouri structurale şi cueste cu orientare vestică şi nord - vestică, cele din urmă - Îngheţul se produce în medie toamna în 10-15 octombrie şi primăvara în 15 aprilie, numărul mediu al
afectate de degradări. În cadrul său se disting următoarele subdiviziuni: Dealurile Ibăneştilor, Masivul zilelor cu îngheţ fiind de cca 120-130, scăzând de la nord la sud. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat
Bour - Hăpăi, Şaua Dersca - Lozna, Dealurile Bucecea, Masivul Dealul - Mare şi Culoarul Siretului. toamna în jur de 17 septembrie, iar cel mai târziu la 21-22 mai.
Câmpia Moldovei - ocupă cea mai mare parte a teritoriului judeţului, fiind mai joasă cu 100 - 300 m decât - Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de peste 75 % în nord şi vest şi între 73-75 % în
culmea din vest. Este o zonă de coline, dealuri şi platouri cu altitudini medii în jur de 200 m, sculptate în restul teritoriului, cele mai mari medii lunare depăşind 80 % iarna, iar cele mai mici coborând la 65 - 67 %
roci moi (argile, marne, nisipuri) de către o reţea de văi largi cu lunci inundabile şi versanţi afectaţi de primăvara şi vara. La Botoşani media anuală a umezelii relative a fost de 73 %, cu un maxim mediu în
frecvente procese de degradare, în special alunecări de teren. decembrie (85 %) şi un minim mediu în intervalul mai-iulie (65 %).
În cuprinsul judeţului au fost identificate două mari subunităţi ale Câmpiei Moldovei: Câmpia Jijiei - Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală fiind în
superioare şi a Başeului şi Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului: jur de 6,0 zecimi, mai mare în vest, nord-vest şi mai mică în est, sud-est. La Botoşani media anuală a
nebulozităţii este de 6,2 zecimi, cu un maxim mediu în decembrie (7,2) şi un minim mediu în august (4,6).
- Câmpia Jijia - Başeu are în cuprinsul său următoarele subdiviziuni: Câmpia Săvenilor, Depresiunea Numărul mediu de zile cu cer senin este de 108, cu cer acoperit de 149 şi cu cer noros de 106.
Dorohoi - Botoşani, Culmile calcaroase Ripiceni - Stânca, Lunca Prutului şi Câmpia Jijia - Bahlui (vezi
cartogramele A.1.2.a, A1.2.b). - Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază între 450 mm în medie pe an în
extremitatea sud-estică şi 600 mm în medie pe an pe înălţimile mari din sud-vest şi nord-vest (vezi
- Câmpia Jijia - Bahlui - se desfăşoară la sud de linia Flămânzi - Chiţoveni - Prisăcani - Hlipiceni - cartograma C4). Valoarea medie anuală pe ansamblul judeţului este de 550 mm. La Botoşani cantitatea
Rânghileşti, având un relief de coline ce foarte rar depăşesc 200 m, înălţimile medii fiind de 100 - 150 plurianuală de precipitaţii (1901-1990) a fost de 560,7 mm.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 7

10. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
În timpul anului regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, cele mai mari cantităţi înregistrându- - climatul dealurilor înalte din vest şi culoarului Siretului, caracterizată prin temperaturi medii anuale mai
se în luna iunie şi uneori iulie (65-85 mm în medie), iar cele mai mici înregistrându-se iarna şi la începutul mici de 8° C, precipitaţii peste 550-600 mm în medie pe an, insolaţie moderată sub 2000 ore anual-
primăverii (20-30 mm în medie). Caracteristic pentru regimul pluviometric este atât abundenţa, cât şi favorabilă dezvoltării pădurii de foioase şi culturilor agricole cu perioadă scurtă de vegetaţie.
deficitul de precipitaţii, ambele fenomene având influenţe negative asupra teritoriului. În acest sens,
menţionăm aversele torenţiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantităţi ce depăşesc cu mult media - climatul dealurilor joase, corespunzătoare Câmpiei Moldovei, cu temperaturi medii anuale între 8° şi 9°
lunii respective. Astfel, valorile maxime căzute în 24 ore au atins 132 mm la Pomârla, 128 mm la Adăşeni, C sau chiar uşor peste 9° C, precipitaţii între 450 şi 550 mm în medie pe an, insolaţie peste 2000 ore anual-
125 mm la Bucecea, 124 mm la Ripiceni, 120 mm la Săveni, 100 mm la Dorohoi, 128 la Botoşani. favorabilă în general oricăror culturi agricole.
Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, fiind mobilul producerii Corelaţia dintre temperatura medie a aerului şi cantitatea de precipitaţii sunt relevante în ceea ce
inundaţiilor, aunecărilor de teren, eroziunii de adâncime, etc. priveşte evoluţia în timp a parametrilor climatici. Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de
Pe de altă parte, lipsa precipitaţiilor măsurabile timp de 10 zile consecutive în perioada aprilie-octombrie şi Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul jud. Botoşani pentru unităţi
14 zile în perioada octombrie-martie, duce la apariţia secetelor, frecvente în tot judeţul, dar mai ales în pătrate cu latura de 2,50 longitudine × 2,50 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii
sectorul sud-estic. În zona Botoşani-Dorohoi durata medie a perioadelor secetoase este în jur de 14-15 zile, între 7-90 C, cu valori mai scăzute în partea de nord şi de vest a judeţului şi valori mai ridicate în sud-
iar în sud, sud-est aceasta ajunge la 17 zile. Secetele influenţează negativ agricultura judeţului, impunând est (Fig. A.1.2.2.a)
realizarea de irigaţii.
Precipitaţiile sub formă de ninsoare înregistrează un număr mediu de 27-30 zile în zona Dorohoi-Botoşani
şi sub 20 zile în sud şi sud-est, iar stratul de zăpadă durează în medie cca 60 zile, grosimea sa variind între
10-15 cm. Prima ninsoare se produce în medie în a doua decadă a lunii noiembrie, iar ultima ninsoare în
decada a treia a lunii martie.
În perioadele cu viscol zăpada se depune neuniform, fiind troienită în zonele adăpostite pe grosimi de
câţiva metri, influenţând negativ circulaţia rutieră şi feroviară.
Alte fenomene hidrometeorologice caracteristice judeţului sunt:
- ceaţa - cu o frecvenţă mare în sezonul rece al anului şi o densitate maximă mai ales noaptea, se
produce în medie în cca. 40 zile anual;
- bruma - se produce în medie în 18-20 zile pe an, frecvenţa maximă fiind în octombrie (5-6 zile); Fig.A.1.2.a. Temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai
scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
- chiciura - se produce mai frecvent în decembrie şi ianuarie, numărul mediu de cazuri fiind cuprins
între 3-6; Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab.
(2005), predicţiile pentru anul 2100 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală (Fig.
- Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin diferenţe mari de direcţie şi viteză, fiind A.1.2.2.b), dar cu valori cuprinse între 9-120 C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia
determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer din această parte a Podişului Moldovei, cât şi de spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig.
orientarea reliefului. Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord-vest (23,6 %), urmate de cele A1.2.2.c). În mare, configuraţia spaţială urmează acelaşi model, în sensul în care în zonele reci
dinspre sud-est (18,7 %), considerate ca dominante. O frecvenţă medie anuală destul de semnificativă se temperaturile vor creşte mai puţin, iar în ele calde creşterile vor fi mult mai importante, ajungând la
înregistrează şi dinspre direcţia nord (10,7 %). Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre est (1,7 %) medii care depăşesc cu 20 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste
şi vest (2,1 %). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (28,2 %), indicând condiţii de adăpost date indică o creştere generalizată la nivelul judeţului Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică
aerodinamic. doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia
actuală a temperaturii.
Viteza vânturilor a înregistrat valorile medii cele mai mari pe direcţiile dominante (3,8 m/s dinspre nord-
vest şi 2,9 m/s dinspre sud-est), precum şi pe direcţia nord (2,3 m/s). În timpul anului cele mai ridicate
valori ale vitezei vântului s-au înregistrat primăvara pe direcţiile dominante, depăşind 4 m/s, în medie.
Distribuţia neuniformă a elementelor climatice menţionate în timp şi spaţiu, face posibilă delimitarea în
cadrul judeţului a două tipuri climatice:
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 8

11. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
A.1.2.3Hidrografia
Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la
diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive (sau de
adâncime) şi ape subterane libere.
- Apele subterane de adâncime includ strate acvifere sub presiune, cu caracter ascensional sau artezian,
fiind interceptate prin foraje la diverse adâncimi, în depozite siluriene, badeniene, bugloviene. Astfel, în
forajele de la Botoşani şi Dângeni au fost interceptate strate acvifere ascendente la -346 şi respectiv -300
m. Cele de la Botoşani sunt deosebit de dure, având peste 50° G, iar cele de la Dîngeni au o culoare
negricioasă datorită prezenţei sulfurii de fier şi au cca. 8,4 g/l clorură de sodiu şi hidrogen sulfurat. La
Oroftiana, Liveni, Ripiceni
S-au întâlnit ape subterane acumulate în depozite badeniene, cu mineralizări reduse (sub 7 g/l), ceea ce le
face potabile. Tot în valea Prutului la Stânca-Ştefăneşti, sub calcarele recifale bugloviene s-au interceptat
Fig. A.1.2.2.b. Predicţia valorilor temperaturii (stânga) şi precipitaţiilor (dreapta) medii în jud. Botoşani. Culorile
deschise indică valori mai ridicate, iar cele închise valori mai scăzute.
ape subterane arteziene, potabile, cu uşor miros de hidrogen sulfurat.
- Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, în general drenate de reţeaua hidrografică, în
cadrul cărora se cuprind apele suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.
Apele subterane freatice se pot grupa în mai multe unităţi hidrogeologice:
a. Ape subterane de luncă - întâlnite în depozitele aluvionare ale râurilor principale, în cadrul a două tipuri
de acvifere: de tip Siret şi de tip Prut.
b. Apele de tip Siret sunt cantonate în nisipurile şi pietrişurile din baza luncii Siretului sub forma unui
acvifer principal cu debite constante şi calităţi corespunzătoare. În depozitele nisipo-argiloase de la
suprafaţă se mai întâlneşte un acvifer secundar, lenticular, cu debite mai mici şi inconstante.
c. Apele de tip Prut sunt cantonate în baza luncilor Prutului (aval de Stânca), Jijiei, Başeului, Sitnei,
Miletinului, sub forma unui acvifer principal, precum şi în depozitele permeabile de la suprafaţă sub forma
unui acvifer secundar, cu importante variaţii de nivele şi debite. Calitativ sunt ape cu mineralizări şi
Fig. A1.2.2.c. Diferenţe dintre temperatura (stânga) şi precipitaţiile (dreapta) actuale şi valorile predicţiilor climatice
durităţi mari, fiind considerate nepotabile conform STAS 1342/92. În lunca destul de îngustă a Prutului
pentru anul 2100 în jud. Botoşani. Culorile mai deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate.
amonte de Stânca, acviferul conţine ape corespunzătoare calitativ, fiind admise ca potabile.
În general, configuraţia spaţială a climei o urmează pe cea a reliefului, valorile mai ridicate ale d. Ape subterane de terase, cantonate în nisipurile şi uneori pietrişurile din baza acestora, mai importante
temperaturii (actuale sau prezise) corespunzând unităţilor de relief joase (câmpie, luncă), iar cele fiind cele din terasele Siretului şi Prutului. Sunt uşor alcaline, cu săruri sub 3 g/l şi duritate sub 30° G, fiind
scăzute, reliefului înalt (deal, munte). admise ca potabile.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind e. Ape subterane de platouri şi culmi dezvoltate pe gresii şi calcare, cantonate în intercalaţiile nisipoase şi
prezentată în Fig. A1.2.2.a, predicţia în Fig. A.1.2.2.b, iar diferenţele în Fig. A1.2.2.c. Configuraţia în fisurile rocilor dure din sectorul dealurilor înalte din vest (Dealul Mare, Bour-Hăpăi). Sunt ape potabile
spaţială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le cu debite relativ importante (sub 5 l/s), care dau linii de izvoare din care se alimentează localităţile situate
corespund valori ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale pe contactul dintre câmpia colinară şi podiş.
precipitaţiilor. Predicţiile şi diferenţele urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi precipitaţiile actuale.
f. Ape subterane de interfluvii şi versanţi, cantonate în baza depozitelor loessoide eluviale, în cele argilo-
Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere aproape generalizată în
nisipoase deluviale sau în intercalaţiile nisipoase sarmaţiene, având debite reduse (1-3 l/s) şi la limita
judeţul Botoşani – altfel spus, predicţiile climatice indică scăderi ale precipitaţiilor, regiunile în care se
potabilităţii, pe alocuri chiar nepotabile. În cadrul acestor ape pot fi incluse şi cele din şeile Lozna-Dersca,
preconizează o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor ocupând o suprafaţă redusă.
Bucecea şi Vorona.
De asemenea, se observă că atât configuraţia temperaturii, cât şi cea a precipitaţiilor corespund Pe total judeţ, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate (conform Studiului de gospodărire a apelor)
altitudinii. la 1,780 m3/s din care numai 0,728 m3/s reprezintă resurse exploatabile şi potabile.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 9

12. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari bazine Scurgerile maxime au avut ca efect producerea de inundaţii, care au acoperit uneori luncile râurilor
hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este ocupat de aproape în întregime, afectând culturi agricole, drumuri, aşezări.
bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se prezintă
astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate este 2054 În urma inundaţiilor din anii 1969, 1970, 1975, 1995 au fost identificate zonele inundabile şi cu potenţial
km. de inundabilitate: lunca Prutului între Oroftiana şi Româneşti (525 ha terenuri agricole), lunca Başeului
aval de Săveni (4200 ha), lunca Jijiei aval de Dângeni (4000 ha, 212 case, 17 Km drumuri), lunca Sitnei
Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 Km şi primeşte pe stânga o serie de afluenţi aval de Roşiori - Stăuceni (530 ha terenuri agricole, 5 Km drumuri).
mici ce nu depăşesc 15 Km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona, ş.a.
Pentru prevenirea şi combaterea acestui risc natural au fost realizate lucrări de regularizare a cursurilor de
Prutul formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta afluenţii: apă (pe Başeu, Sitna, Miletin, ca şi pe unii afluenţi mai mici) pe o lungime de 228,5 Km, îndiguiri (pe
Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe teritoriul Siret, Prut, Jijia), acumulări (pe Başeu, Jijia, Sitna, Miletin, Prut).
judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei, menţionăm:
Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km), Sitna (65 Km), Scurgerea minimă se produce toamna şi în prima parte a iernii (septembrie-ianuarie), debitele minime
Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului). zilnice cu asigurarea de 80 % pe principalele râuri fiind de 0,15 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-Huţani şi 2,80
m3/s la Lespezi; 11,2 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut; 0,013 pe Jijia aval de pârâul Ibăneasa şi 0 m3/s la
Densitatea reţelei hidrografice permanente este redusă fiind de 0,41 Km/Km2. Todireni. Pe râurile mai mici debitele minime zilnice cu aceeaşi probabilitate de 80 % sunt
nesemnificative, prezentând fenomenul de secare.
Alimentarea râurilor se face în proporţie de 86 % din ploi şi zăpezi şi numai 14 % din surse subterane. În
privinţa alimentării de suprafaţă predomină cea din ploi (peste 55 %), alimentarea din zăpezi fiind - Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe
secundară (sub 45 %). teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de
alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. Lacul Bucecea are un volum
Analiza debitelor medii multianuale evidenţiază faptul că cele mai bogate ape sunt Prutul şi Siretul, cu 85 util de 8,73 mil. mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi,
m3/s şi respectiv 12,7 m3/s la intrarea în judeţ şi 92 m3/s, respectiv 35,0 m3/s la ieşire. Pe celelalte râuri precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade
debitele medii au următoarele valori: Jijia la Todireni -2,09 m3/s, Başeul la Ştefăneşti - 1,89 m3/s, Sitna la excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă
Todireni - 2,0 m3/s, Miletinul la Cîmpeni 0,47 m3/s, Volovăţul - 0,43 m3/s, Corogea - 0,09 m3/s. din bazinul Jijia. Lacul Stânca, cu un volum total de 1285 mil mc şi un volum util de 450 mil. mc,
Tabel A.1.2.3.a asigură alimentarea cu apă potabilă pentru localităţile Ştefăneşti şi Truşeşti şi, în perspectivă, Santa Mare
şi Dângeni, dar produce şi energie electrică, la o putere instalată de 65 mil. kWh. Lacul Negreni, situat
Debite măsurate pe râuri în judeţul Botoşani în anul 2004 (mc/s) pe râul Negreni în zona localităţii Negreni, asigură apă potabilă pentru oraşul Săveni cu un debit instalat
Râul Staţia hidrometrică Debit maxim în anul 2004 m3/s Debit mediu multianual (m3/s) de 43 l/s. Volumul util este de 10,30 mil. mc. Putem aminti şi alte lacuri cu folosinţă piscicolă, cum ar fi:
Prut Radauti-Prut 563 79.6 Iezer, Cătămărăşti, Cal Alb, Mileanca, Dracşani.
Prut Stanca aval 201 82.4
Tabel A.1.2.3.b
Volovat Manoleasa 1,39 0.434
Baseu Stefanesti 6,97 1.74
Jijia Dorohoi 3,02 0.665
Jijia Dangeni 21,4 1.74
Resurse de apa acumulate in judeţul Botoşani
Denumirea lacului de acumulare Volum total (mii. m3) Volum util (mil. m3)
Jijia Todireni 23,8 2.25
Stânca – Costeşti 1.400.000 450.000
Buhai Padureni 1,34 0.168
Cal -Alb 16.280 4.950
Drislea Drislea 4,46 0.108
Negreni 25.600 8.800
Deriv. Siret Sitna Bucecea 2,38 0.450
Hăneşti 6.400 4.200
Sitna Catamarasti 2,46 0.396
Mileanca 14.350 5.100
Sitna Dracsani 5,47 1.53
Iezer 14.100 3.600
Sitna Todireni 16,2 2.3
Cătămărăşti 17.950 7.520
Miletin N.Balcescu 7,6 0.468
Dracşani 10.710 8.210
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Volumul cel mai mare de apă este transportat de râuri primăvara şi vara, ca urmare a topirii zăpezilor şi Parte din aceste lacuri sunt colmatate, depunerile in cuveta lacului fiind în unele cazuri, excesiv de
ploilor specifice acestor anotimpuri, cele mai bogate scurgeri producându-se în lunile aprilie-iunie pe Siret mari. Din totalul acumulărilor studiate, acumulările Bucecea, Stânca şi Cătămărăşti se încadrează în
şi Prut şi în lunile martie-aprilie pe râurile afluente. De cele mai multe ori în aceste perioade se produc şi clasa a II-a de calitate, restul fiind situate în clasa a III-a şi a IV-a.
debitele cele mai mari, maximele înregistrate având următoarele valori: 865 m3/s pe Siret la Şerbăneşti-
Huţani şi 1140 m3/s la Lespezi, 3875 m3/s pe Prut la Rădăuţi-Prut, 225 m3/s pe Jijia la Dorohoi şi 375 m3/s
la Todireni, 330 m3/s pe Başeu la Ştefăneşti, 77 m3/s pe Sitna la Botoşani, etc. Majoritatea s-au produs ca
urmare a viiturilor din vara anului 1969.
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 10

13. Actualizare Plan de Amenajarea Teritoriului Judeţean Botoşani Consiliul Judeţean Botoşani
Tabel A.1.2.3.c apariţia unor tufărişuri alcătuite din arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa canina (măceşul),
Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de lăcovişte umede, se
Utilizarea lacurilor antropice întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia (papură), Phragmites
Lac Curs de Vol. tot. australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz), Polygonum amphibium
Folosinţa principală Stadiu trofic
Nume Tip apă (mil. m3) (troscot de baltă), etc. În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş),
Stânca Costeşti artificial Prut 735 Regularizare debite, alimentare cu apă, Oligotrof Stipa joannis, Stipa lessingiana, stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni,
producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor Unţeni, Călăraşi, Hlipiceni.
Negreni artificial Başeu 10,3 Alimentarea cu apă a oraşului Săveni, irigaţii, Eutrof
apărarea împotriva inundaţiilor
Cal Alb artificial Başeu 6,15 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Eutrof În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc: Festuca
Mileanca artificial Podriga 6,1 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Mezotrof valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur (stejar).
Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură, atenuarea viiturilor, irigaţii Oligo-mezotrof Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 54.000 ha, reprezentând 12% din suprafaţa judeţului şi sunt
Dracşani artificial Sitna 28,6 Piscicultură, atenuarea viiturilor Eutrof alcătuite din stejar şi gorun (37%), carpen (22%), frasin, arţar, jugastru, ulm (20%), salcie, plop, tei
Hăneşti artificial Başeu 6,4 Piscicultură, atenuarea viiturilor Hipertrof (14%) şi fag (7%).
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc. În partea de sud-vest a
În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate moderată judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun, carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut
corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei Moldovei. şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de esenţe moi: salcie, plop. Răspunzând
cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede conservarea naturii şi
- Zona hidrografică cu umiditate moderată se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 2- gestionarea ei în perspective unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi alte zone dezinteres
6 l/s/Km2, ape mari de primăvară şi viituri de vară, o alimentare pluvială moderată şi subterană moderată, pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 8 situri protejate de interes naţional) şi anume 23 arii
prin ape bicarbonatate cu mineralizări sub 500 mg/l, prin acvifere subterane locale şi continui, prin utilizări naturale protejate situate în fond forestier încadrate în grupa I funcţională. În acelaşi scop au fost
în alimentarea cu apă potabilă şi industrială, piscicultură, irigaţii. declaraţi monumente ale naturii 65 arbori seculari şi 7 specii de plante rare ocrotite pe întreg teritoriul
judeţului (Hotărârea nr. 5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani).
- Zona hidrografică cu umiditate deficitară se caracterizează printr-o scurgere lichidă medie specifică de 1- Tabel A.1.2.4.a
2 l/s/Km2, ape mari de primăvară, alimentare pluviovivală şi subterană moderată, prin ape sulfatate sodice
cu mineralizări peste 1000 mg/l, prin acvifere locale, dar continui în lunci, în general nepotabile, prin Specii de floră inventariate conform Legii 462/2001, anexele 3 şi 4
existenţa a numeroase acumulări şi iazuri, prin impurificări mari care dau apei calităţi necorespunzătoare, Denumire ştiinţifică şi populară Localizare
prin utilizări locale în alimentări cu apă, piscicultură, irigaţii. Cypripedium calceolus – papucul Rezervaţia de tisă Tudora, Pădurea Baisa, Pădurea Corni, Codrul eminescian-
doamnei comuna M. Eminescu, Hudeşti (sat Baranca), Pădurea Vorona
Pe total judeţ resursele de apă captate se prezintă astfel:
În prezent, pădurile sunt ameninţate de o degradare scăpată de sub control şi de transformarea lor spre
Tabel A.1.2.3.d alte folosinţe. Se înregistrează o extindere a agriculturii, un păşunat excesiv, tăieri necontrolate,
Volume captate pe bazine hidrografice în anul 2004 Volume captate pe activităţi economice combaterea necorespunzătoare a incendiilor şi daune datorate poluării aerului. Daunele provocate
Sursa de Volume captate Total volum captat Volume captate pădurilor şi pierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc diversitatea biologică şi habitatele
Bazinul hidrografic Activităţi
captare (mil. m3) (mil. m3) (mil. m3) vieţuitoarelor sălbatice, degradează bazinele hidrografice şi reduc cantitatea de lemne de foc, cherestea
suprafaţă 24,29 Populaţie 15,76 şi de alte bunuri necesare dezvoltării umane. Ele reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul de
B.H. PRUT subteran 0,89 25,18 Industrie 10,70
carbon, care este un gaz cu efect de seră. Pădurile deţin 54635 ha (10,1 %) din totalul suprafeţei
subteran 0,18 Irigaţii 0,52
suprafaţă 24,0 Piscicultură 23,14
judeţului. În tabelele de mai jos sunt prezentate suprafeţele împădurite pe forme de proprietate şi grupe
B.H. SIRET 24,97 Zootehnie 0,04 funcţionale:
subteran 0,97 Tabel A.1.2.4.b
TOTAL 50,15
Sursa: Direcţia Apele Române “Prut” Iaşi
Suprafaţa ocupată cu păduri pe categorii de proprietate
A.1.2.4 Resurse ale solului şi subsolului Persoane juridice Total
RNP Unităţi administrativ teritoriale Persoane fizice
(unităţi de cult, şcoli) Fond forestier
Vegetaţia şi fauna. Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este 45.232 ha 14 ha 508 ha 8881 ha 54.635 ha
alcătuită predominant din plante ierboase în păşuni naturale care ocupă cca. 13% din suprafaţa agricolă Sursa: Date prelucrate DJS Botoşani
a judeţului, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la secetă, ca şi prin unele specii de plante
suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce ocupă zonele afectate de alunecări de teren
din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului. Monotonia covorului erbaceu este modificată de
Elaboratori: UAUIM-CCPEC, Bucureşti, împreună cu, Universitatea Bucureşti – CICADIT, SC. Quattro Design s.r.l. – Bucureşti, SC. Urbatech s.r.l. – Iaşi, UAIC - Facultatea de Geografie, Iaşi, 11