Concursul Monumentele Brailei, 4 decembrie 2012, organizat de Primaria Brailei, Biblioteca Judeteana "Panait Istrati" Braila, Inspectoratul Scolar Judetean Braila si Cercetasii Romaniei - Centrul Local Braila
2. PALATUL LYRA
In anul 1883 se infiinţează la Brăila Societatea Filarmonică Lyra, iar în 1919 Lyra crează
Conservatorul / Academia de Muzică, sub conducerea lui Jean Adrian şi care, încă din primul an,
funcţionează cu mai multe clase: trei de pian, două de vioară, una de violoncel, una de flaut, două de
canto, una de teoria muzicii şi una de teatru.
Clădirea se va ridica între anii 1924-1926 (arhitect Săvulescu) Pentru finalizarea lucrărilor la sala de
concerte şi pentru plata acusticienilor aduşi din Italia, Societatea Lyra a inchiriat holul şi sala de
concerte unui antreprenor de cinematograf, pe nume Stavru Valerianos, care şi-a denumit
întreprinderea cinematografică tot Lira, ortografiată cu “i”. Datorită acusticii perfecte, sala de
concerte a fost numită “Sala Dalles a Brailei“, aici concertând nume sonore în frunte cu George
Enescu.
3. BISERICA SFÂNTUL
NICOLAE
Din datele consemnate în documentele consultate rezulta ca existenta actualului imobil este
mai veche decât cea a actualei constructii, pe locul acesteia existând anterior o alta biserica care
fusese construita între anii 1835 – 1837, biserica care fusese sfintita de P.S. Chesarie, Episcopul
Buzaului. Aceasta prima biserica a cazut prada unui incendiu în anul 1859 (5 octombrie) .
Cu toate ca în unele surse este consemnat anul 1859 ca data a începerii actualei cladiri , alte
sursementioneaza ca realizarea actualei constructii începe în anul 1863 si se termina în anul
1865, an în care biserica este pictata de pictorul Petre Alexandrescu (absolvent al Academiei de
Pictura din Roma, care realizase deja la acea data pictura bisericii manastirii Antim din
Bucuresti) într-un stil de inspiratie renascentista italiana si este sfintita de catre P.S. Melhisedec,
Episcopul Dunarii de Jos Galati.
4. BISERICA SFINŢII
ARHANGHELI
Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil se afla in orasul Braila, in Piata Traian, si este cea mai veche dintre
bisericile existente in raza orasului si, totodata, singura marturie istorica a imprejurarilor in care, in urma razboiului
ruso-turc din anii 1828-1829 si a pacii de la Adrianopol - 1829, orasul si teritoriul din jurul orasului organizate ca raia
turceasca au reintrat in componenta Principatului Tarii Romanesti. Biserica a servit initial ca lacas de cult musulman,
adica moschee - "geamie". Mai apoi insa, moscheea a fost transformata in biserica ortodoxa; prima data, temporar,
intre 1808-1810, si definitiv dupa eliberarea Brailei de sub turci, din initiativa arhiducelui Mihail Pavlovici Romanov,
seful armatei rusesti.Mihail a cerut Episcopiei Buzaului, sub jurisdictia careia se afla orasul Braila, aprobarea de a
transforma moscheea in biserica crestin ortodoxa, tocmai pentru a aminti de eliberarea Brailei de sub ocupatie
otomana.In duminica Ortodoxiei a zilei de 8 Martie 1831, dupa ce s-a facut Sfantul Altar, s-a oficiat sfintirea bisericii
de catre un arhimandrit delegat de episcopie, dandu-i-se tot acum si hramul Sfantului Arhanghel MihaiTraditia
acorda cladirii o vechime de peste 250 ani. De asemenea, lipsa oricarei ornamentatii baroce in partea veche a cladirii
arata ca aceasta cladire este anterioara anului 1750, iar mentiunea lui Wysocki atesta faptul ca, in anul 1667, s-ar fi
inceput constructia unei moschei, impotriva prevederilor tratatelor internationale.
5. CASTELUL DE APĂ
Castelul de apă al Brăilei a fost construit în anul 1912 şi în vremea când era
funcţional alimenta aproape jumătatea din populaţia oraşului. În 1978 a fost cedat
cooperativei Consumcoop pentru reamenajare şi transformare în obiectiv de
alimentaţie publică. Până la sfârşitul anilor 80 a fost amenajat acolo şi celebrul bar
rotitor de unde se putea admira panorama Brăilei.
În 1996 Castelul a ajuns în proprietatea controversatului om de afaceri gălăţean
Cătălin Chelu care a încheiat un contract de preluare cu Consumcoop. După un proces
care a durat 10 ani clădirea a revenit în proprietatea Primăriei care încearcă acum să o
reintroducă în circuitul turistic al oraşului.
6. O RO L O G I U L D I N C E N T RU L
BRĂILEI
Una dintre cele mai reprezentative construcţii ale oraşului este Ceasul Public
din Piaţa Traian, ridicat în anul 1909, de către firma cehă Carol Sakar. Ceasul,
este o piesă de mobilier urban rară, întrucât erau preferate orologiile din turnurile
bisericeşti sau construcţii administrative, şi mai puţin ceasuri individuale.
Construcţia are peste 11 m înălţime, fiind executată în stilul Artei anului 1900,
orologiul având patru cadrane susţinute de o carcasă metalică, imitând un
orologiu de interior. Construcţia lui s-a bazat pe donaţia testamentară a lui Petru
Naum, care dorise ridicarea unui turn orologiu aferent Bisericii Sf. Mihail şi
Gavril din aceeaşi piaţă. Încă din momentul instalării, Ceasul Public s-a
constituit într-un punct de reper, a dobândit prestigiu şi a devenit simbol al
modernizării urbane.
7. C E N T RU L I S T O R I C A L
M U N I C I P I U LU I
Piaţa Traian este în fapt Centrul Vechi al oraşului, de unde se deschid ca razele
soarelui toate arterele acestuia. Piaţa datează din 1833, atunci fiind pavată cu piatră
cubică. S-a numit iniţial Piaţa „Sfinţii Mihail şi Gavril” şi avea o suprafaţă de 11000
mp. În jurul ei sunt cele mai importante şi reprezentative instituţii ale Brăilei (Teatru
Maria Filotti, Muzeul de Istorie ) şi tot de aici porneşte strada Regală un loc drag
locuitorilor, cu construcţii ce amintesc de vremurile de altă dată.
Ideea Grupului statuar Traian a apărut în timpul vizitei unui grup de studenţi
italieni, membri ai Federaţiei Internaţionale a Studenţilor Corda Frates, în septembrie
1902.
8. Patru ani mai târziu s-a ivit şi oportunitatea amplasării acestei statui în P-ţa Sf. Mihail, pe
axul străzii Regale, evenimentul dezvelirii monumentului având loc la 8 noiembrie 1906,
fiind un episod al serbărilor naţionale a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de împartul Traian
, precum şi 40 ani de domnie a regelui Carol I. Fondurile au fost adunate de către un comitet
al profesorilor de la Liceul Nicolae Bălcescu, prin subscripţii publice şi sume adunate prin
acţiuni culturale ale elevilor. Arhitectul Ion D. Trajanescu a schiţat opera, care a fost creată de
sculptorul Take Dimo Pavelescu, din bronz, într-un stil nativ-didactic, bustul imperial a fost
realizat după modelul imperial, basoreliefuri le fixate pe soclu reprezentând războaiele daco-
romane, la fel ca şi pe Columna lui Traian, Lupoaica cu Romulus şi Remus, completate cu
inscripţii.
9. C A S A M E M O R I A L Ă PA N A I T
I S T R AT I
A fost înfiintata cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884 - 1935), nascut în Braila. Se
afla într-o cladire construita la sfârsitul secolului al XIX-lea, cu destinatie administrativa (Casa
Gradinarului). Expozitia prezinta publicului manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, carti cu
autograf, editii rare, editii princeps, fotografii-document, obiecte care au fost cumparate în cea mai
mare parte de la ultima sotie a scriitorului Panait Istrati, Margareta Istrati.Nascut în Braila, ca fiu
nelegitim al unei spalatorese, Joita Istrate si al unui contrabandist grec. A copilarit în Baldovinesti, a
terminat sase ani de scoala primara, doi fiind nevoit sa-i repete. Ca si Maxim Gorki, scriitorul rus si
apoi sovietic cu care a fost comparat adesea, si-a câstigat existenta ca ucenic al unui cârciumar, al unui
brutar si al unui vânzator ambulant. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a cazut în mâna.
Hoinarelile l-au purtat prin diferite orase: Bucuresti, Constantinopol, Cairo, Napoli, Paris si Zürich.
10. GRĂDINA PUBLICĂ
BRĂILA
Gradina Mare a municipiului, locul de promenada al brailenilor din
protipendada urbei de alta data pare, la ora actuala, doar un loc al
pasilor pierduti. Numai soaptele tinerilor indragostiti sau cele ale unor
nostalgici pensionari ce se mai plimba, inca, in memoria timpurilor de
mult trecute, mai amintesc ca acolo inca exista viata.
11. CHIOŞCUL FANFAREI
Chioşcul Muzicii aparţine ahitecturii urbane moderne, care îşi etalează forma
ca sinteză dintre structură şi material. Structura metalică se înalţă pe un soclu de
zidarie şi desenează în spaţiu un volum imaterial, protejat de o calotă situată pe
un inveliş parcă organic format dintr-o reţea de nervuri, în centrul căreia tronează
lira. Chioşcul a fost construit pe un soclu din zidarie, într-un sensibil stil Art
Nouveau. Aici, cu diverse ocazii concerta fanfara oraşului, iar la începutul
secolului XX, întrucât brăilenii au deprins repede gustul pentru muzica ascultată
în aer liber, fanfara cânta joia şi duminica pentru localnicii care se plimbau pe
frumoasele alei sau stăteau pe bănci în jurul chioşcului metalic.
12. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ
PA N A I T I S T R AT I
1880, 3 noiembrie. Comitetul de iniţiativă: dr. Constantin C. Hepites, farmacist, Ieronim Gold,
avocat, Christodul Suliotti, doctor în litere, profesor Ştefan C. Hepites, doctor în matematici şi fizică
şi Zamfir C. Zamfirescu, fost profesor.
1881, 11 ianuarie. Deschiderea, pentru public, a bibliotecii, care deţinea o colecţie de circa 2000
volume
1950. Biblioteca Publică devine Biblioteca (centrală) comunală. Primeşte sarcini de coordonare
şi îndrumare a activităţii diverselor categorii de biblioteci din oraşul Brăila şi din zonele limitrofe.
1963. Iau fiinţă filialele bibliotecii din cartierele Brăiliţa, 1 Mai (astăzi Nedelcu Chercea) şi
Radu Negru.
1968. Instituţia îşi schimbă titulatura în Biblioteca Municipală.
1971. Se începe constituirea şi dezvoltarea Fondului de publicaţii Brăila.
1973. Nouă titulatură: Biblioteca judeţeană Brăila
13. STRADA REGALĂ
În Planul Municipiului Brăila din anul 1929 poartă numele Regele Ferdinand I, schimbat
după 1948 în Republicii, iar din 1990 strada a fost fragmentată în doua sectoare: din Piaţa
Traian până în Bulevardul Independenţei – se numeşte Mihai Eminescu, de la bulevard la
strada Dorobanţilor – 1 Decembrie 1918.
Dintre construcţiile care au făcut celebră această arteră sunt: Clădirea Teatrului Dramatic
Maria Filotti, amplasată lângă Muzeul de Istorie dinspre Piaţa Traian. O construcţie ridicată
în stil baroc în anul 1862 de fraţii Rally, în locul Hanului Rally distrus de un incendiu, şi care
a intrat în patrimoniul brăilean în 1919, prin donaţia proprietarului Dumitru Ionescu.
Construcţia a beneficiat de mai multe lucrări de reabilitare, ultima şi cea mai importantă fiind
între 1980 şi 1988. Teatrul, de o deosebită eleganţă artistică găzduieşte numeroase festivaluri
naţionale şi internaţionale.
14. MUZEUL DE ISTORIE
Secţia de istorie a evoluat odată cu instituţia muzeală din Brăila, însă din
patrimoniul iniţial ne-au parvenit doar două piese. Reorganizată după 1955 într-o
formulă memorială dedicată revoluţionarului bulgar Hristo Botev, continuând cu
foto-montaje dedicate marilor evenimente din istoria naţională, prioritatea având-
o cercetările arheologice, în timp -datorită preocupărilor specialiştilor care s-au
îndreptat spre studiul istoriei locale-, colecţiile constituite au permis organizarea
mai multor expoziţii de bază, fiecare purtând amprenta perioadei când a fost
realizată.
15. MUZEUL DE ŞTIINŢE
A L E NATU RI I
În urma unei iniţiative locale, prin decretul regal al Regelui Carol de la 23 august 1881, se
înfiinţează Muzeul Ştiinţific din Brăila, având la bază şi câteva colecţii particulare din domeniul
ştiinţelor naturii. Din păcate lipsa unor specialişti care să conserve aceste colecţii şi să le
îmbogăţească, a făcut ca acest Muzeu Ştiinţific să aibă o viaţă foarte scurtă şi piesele respective
să ajungă în depozitul didactic al Colegiului Naţional “Nicolae Bălcescu” Brăila.
În anul 1964 se deschide Secţia de Ştiinţe ale Naturii, completând alături de celelalte secţii
existente peisajul cultural brăilean. Autorităţile locale din acea perioadă au hotărât ca sediul noii
secţii să fie în clădirea restaurantului vechi din Parcul Monument.
În 1997 ,prin reamenajarea spaţiului din incinta secţiei se înfiinţează o sală pentru expoziţii
temporare. Expoziţiile temporare organizate aduc în faţa vizitatorilor piese din colecţiile secţiei
sau din patrimoniul altor muzee de profil din ţară.
16. TE ATRU L “ R A L LY ” -
MARIA FILOTTI
Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează
ziarul local „Mercur” în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii
teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly,
Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru
Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au
oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah
Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.