Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

1
CSP PLUS CONSULT SRL
str. G-ral Candiano Popescu nr. 63C
tel. 021 4500365; 0724 936 835
RAPORT FINAL
BIBLIONET NATIONAL PUBLIC OPINION SURVEY
- 4 iulie, 2014-

2
CUPRINS
Introducere : Obiectivele şi metodologia studiului .................................................................... 3
Capitolul 1. Analiza resurselor gospodăriilor din cele două eşantioane .................................... 8
1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două eşantioane ................... 8
1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din perspectiva dimensiunii
localităţii de reşedinţă ........................................................................................................... 14
Capitolul 2. Căutarea şi obţinerea informaţiilor ...................................................................... 37
2.1. Surse de informare ........................................................................................................ 37
2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor .................................................................... 49
2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet ........................ 52
Capitolul 3. Biblioteci .............................................................................................................. 56
3.1. Accesibilitate ................................................................................................................. 56
3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică ...................................................... 58
3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice ........................................................................... 70
3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de bibliotecile publice
.............................................................................................................................................. 88
3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi persoanelor ......... 91
3.6. Motivele pentru care oamenii au declarat că nu merg la bibliotecă .............................. 96
3.7. „Dacă aţi putea să schimbaţi ceva la biblioteca publică , ce anume aţi face?” ............ 98
Capitolul 4. Calculatoare şi Internet ...................................................................................... 101
4.1. Accesibilitatea internetului ca timp şi locaţie ............................................................. 101
4.2. Raţiunea folosirii internetului ...................................................................................... 118
4.3 Raţiunea / Beneficiile utilizării internetului ................................................................. 124
4.4. Importanţa şi impactul utilizării internetului în viaţa de zi cu zi ............................... 126
4.5. „De ce nu utilizez internetul?” ................................................................................... 130
Capitolul 5. Acces gratuit la internet într-o bibliotecă publică .............................................. 134
5.1. Participarea la cursuri gratuite de utilizarea a calculatorului ...................................... 134
5.2 Interesul pentru calculatoare şi internet furnizat gratuit în bibliotecile publice ........... 136
5.3. Necesar de cursuri/training-uri şi programe privind folosirea calculatorului ............. 141
Capitolul 6. Notorietatea programului Biblionet ................................................................... 142
CONCLUZII .......................................................................................................................... 145

3
INTRODUCERE : OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIA STUDIULUI
International Research & Enchanges Board (IREX) a iniţiat efectuarea unui sondaj de
opinie pentru a măsura:
a. nivelurile de acces la informaţie;
b. percepţiile asupra bibliotecilor publice;
c. gradul de informare şi abilităţile de utilizare a calculatoarelor în rândul
populaţiei din România;
d. gradul de notorietate al programului Biblionet în rândul populaţiei de peste 15
ani
Rezultatele acestui studiu vor arăta dacă popularitatea bibliotecilor, modalităţile de
căutare a informaţiilor, percepţiile respondenţilor asupra bibliotecilor şi gradul de participare
publică la activităţi, evenimente şi proiecte în cadrul bibliotecilor se schimbă în timp.
Totodată vor arăta gradul de cunoaştere al programului Biblionet şi căile cele mai eficiente
de popularizare a acestuia,
Ţinând cont de obiectivele studiului, de necesitatea măsurării realităţii la nivel
naţional, dar şi de a oferi un număr consistent şi relevant de interviuri pe bază de chestionar
cu beneficiari ai serviciilor bibliotecilor publice, au fost construite două eşantioane.
a. Eşantionare şi Modalitatea de Realizare a Sondajului la Nivel Naţional
Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani.
Volumul eşantionului: 800 de respondenţi la nivel naţional.
Eşantionul propus de noi în conformitate cu specificaţiile solicitate a fost tristadial, cu
stratificare în primul stadiu pe baza regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie
aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea
localităţii (oraşe cu sub 30.000 locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000
locuitori, oraşe cu peste 200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice). Selecţia
localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate criteriile de
eşantionare să fie respectate.
Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea
localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv. Apoi, s-a realizat o
selecţie aleatoare a zonelor de sondaj (areale circumscrise secţiilor de votare în cadrul
localităţilor incluse în eşantion). În ultimul stadiu, selecţia gospodăriilor s-a realizat aleatoriu,
prin metodele itinerariilor (random route), iar a persoanelor din cadrul gospodăriilor prin
tehnica primei zile de naştere (first birthday method) – a subiecţilor de peste 15 din cadrul
locuinţei alese. Tabelul 1. prezintă structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional
pentru populaţia României cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 800 de persoane.

4
Tabelul 1. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri alocat pe regiuni de
dezvoltare, mediu de rezidenţă şi mărimea localităţii urbane (N=800)
Regiunea de dezvoltare/Judeţ
URBAN
RURAL TOTAL
Oraşe cu peste INTERVIURI
200 de mii de
locuitori
Oraşe cu 100-
200 mii de
locuitori
Oraşe cu 30-
100 mii de
locuitori
Oraşe cu
sub 30 de
mii de
locuitori
Nord - Vest Bihor 0 8 0 0 12 20
Bistriţa-Năsăud 0 0 0 7 7 14
Cluj 13 0 0 0 9 22
Maramureş 0 5 0 8 8 21
Satu Mare 0 0 7 0 8 15
Sălaj 0 0 7 0 6 13
Centru Alba 0 0 0 5 7 12
Braşov 13 0 3 0 6 22
Covasna 0 0 0 11 12 23
Harghita 0 0 12 0 0 12
Mureş 0 5 0 0 11 16
Sibiu 0 6 0 0 5 11
Nord - Est Bacău 0 10 0 0 14 24
Botoşani 0 0 0 10 10 20
Iaşi 11 0 0 0 17 28
Neamţ 0 0 8 0 12 20
Suceava 0 0 0 7 15 22
Vaslui 0 0 8 0 10 18
Sud - Est Brăila 0 7 0 0 8 15
Buzău 0 5 0 0 7 12
Constanţa 10 0 0 8 9 27
Galaţi 10 0 0 0 10 20
Tulcea 0 0 6 0 5 11
Vrancea 0 0 7 0 9 16
Bucureşti - Ilfov 0 0 0 7 9 16
Municipiul Bucureşti 70 0 0 0 0 70
Sud - Muntenia Argeş 0 6 0 0 14 20
Călăraşi 0 0 0 7 8 15
Dâmboviţa 0 0 0 6 15 21
Giurgiu 0 0 8 0 8 16
Ialomiţa 6 6 12
Prahova 0 8 0 0 16 24
Teleprman 0 0 7 0 10 17
Sud - Vest Oltenia Dolj 10 0 0 0 13 23
Gorj 0 0 0 7 8 15
Mehedinţi 0 0 6 0 6 12
Olt 0 0 0 7 11 18
Vâlcea 0 0 7 0 8 15
Vest Arad 0 6 0 0 8 14
Caraş-Severin 0 0 10 0 10 20
Hunedoara 0 0 0 15 0 15
Timiş 13 0 0 0 10 23
TOTAL
150 66 96 111 377 800
Marja de eroare eşantion la nivel naţional: ±3,5 % cu la un nivel de încredere de
95%. Acest tip de eşantion este reprezentativ pentru principalele caracteristici socio-demografice
urmărite, cum ar fi sexul şi vârsta.

b. Eşantionare şi modalitatea de realizare la nivel naţional a sondajului pe
utilizatori ai serviciilor bibliotecilor publice la nivel naţional
Universul de eşantionare: populaţia României, cu vârste de peste 15 de ani, utilizatori
5
ai serviciilor bibliotecilor publice din localitate.
Volumul eşantionului: 400 de respondenţi la nivel naţional.
Eşantionul În lipsa unor evidenţe naţionale a utilizatorilor serviciilor publice, s-a
pornit de la premisa că nu există diferenţe semnificative între ponderea populaţiei şi numărul
de utilizatori.
Eşantionul propus de noi este tristadial, cu stratificare în primul stadiu pe baza
regiunilor de dezvoltare, continuând cu o selecţie aleatoare a judeţelor. În cel de-al doilea
stadiu, s-a aplicat o stratificare în funcţie de mărimea localităţii (oraşe cu sub 30.000
locuitori, oraşe cu 30-100.000 locuitori oraşe cu 100-200.000 locuitori, oraşe cu peste
200.000 locuitori, sate centre de comună şi sate periferice).
Selecţia localităţilor s-a realizat aleatoriu din interiorul fiecărui strat, astfel încât toate
criteriile de eşantionare să fie respectate.
Apoi, s-a realizat o selecţie aleatoare a utilizatorilor bibliotecilor publice, folosind
tehnica exit-poll. Intervievatul a fost aşteptat la ieşire/intrare din sediul bibliotecii publice,
unde i s-a aplicat chestionarul. Selecţia subiecţilor pentru sondaj s-a realizat pe baza unui pas
statistic de 2. Numărul de persoane dintr-o anumită localitate a fost proporţional cu mărimea
localităţii şi cu ponderea acelui tip de localitate în judeţul respectiv, respectiv între 2-7
chestionare.
Localităţile unde s-au realizat chestionare cu utilizatorii sunt comune cu cele din
eşantionul naţional, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor. Tabelul 2 prezintă
structura eşantionului reprezentativ la nivel naţional pentru utilizatorii serviciilor bibliotecilor
publice cu vârste de 15 ani şi peste, cu un volum de 400 de persoane.

6
Tabelul 2. Structura eşantionului la nivel naţional şi Numărul de interviuri cu
utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice, alocat pe regiuni de dezvoltare, mediu de
rezidenţă, mărimea localităţii urbane (N=400)
Regiunea de
dezvoltare/Judeţ
URBAN
RURAL TOTAL
INTERVIURI
Oraşe cu peste
200 de mii de
locuitori
Oraşe cu 100-
200 mii de
locuitori
Oraşe cu 30-
100 mii de
locuitori
Oraşe cu sub
30 de mii de
locuitori
Nord - Vest Bihor 0 4 0 0 6 10
Bistriţa-Năsăud 0 0 0 4 3 7
Cluj 5 0 0 0 4 9
Maramureş 0 5 0 4 4 13
Satu Mare 0 0 4 0 4 8
Sălaj 0 0 4 0 3 7
Centru Alba 0 0 0 3 3 6
Braşov 6 0 0 0 2 8
Covasna 0 0 0 6 6 12
Harghita 0 0 7 0 0 7
Mureş 0 2 0 0 6 8
Sibiu 0 3 0 0 3 6
Nord - Est Bacău 0 5 0 0 7 12
Botoşani 0 0 0 5 5 10
Iaşi 6 0 0 0 8 14
Neamţ 0 0 5 0 6 11
Suceava 0 0 0 4 8 12
Vaslui 0 0 4 0 5 9
Sud - Est Brăila 0 3 0 0 4 7
Buzău 0 2 0 0 4 6
Constanţa 5 0 0 4 4 13
Galaţi 5 0 0 0 5 10
Tulcea 0 0 3 0 3 6
Vrancea 0 0 3 0 5 8
Bucureşti - Ilfov 35 0 0 0 0 35
Municipiul Bucureşti 0 0 0 3 5 8
Sud – Muntenia
Argeş 0 3 0 0 8 11
Călăraşi 0 0 0 4 4 8
Dâmboviţa 0 0 0 3 7 10
Giurgiu 0 0 3 0 6 9
Ialomiţa 0 0 0 3 3 6
Prahova 0 4 0 0 6 10
Teleorman 0 0 4 0 5 9
Sud – Vest
Oltenia Dolj 5 0 0 0 6 11
Gorj 0 0 0 3 4 7
Mehedinţi 0 0 3 0 3 6
Olt 0 0 0 3 6 9
Vâlcea 0 0 3 0 4 7
Vest Arad 0 3 0 0 4 7
Caraş-Severin 0 0 5 0 4 9
Hunedoara 0 0 0 7 0 7
Timiş 6 0 0 0 6 12
TOTAL
73 34 48 56 189 400
Marja de eroare eşantion utilizatori biblioteci publice: +/- 5 % cu la un nivel de încredere de 95%.

7
Tabelul 3. Lista localităţilor în care s-a realizat sondajul şi numărul de interviuri
alocate pe fiecare localitate
Judeţ/Cod judeţ Urban Nr. sub Rural Nr. sub
Alba /01 Aiud 5+3 Sîntimbru 7+3
Arad/02 Arad 6+3 Secusigiu 8+4
Argeş/03 Piteşti 6+3 Budeasa
Vedea
7+4
&+4
Bacău/04 Bacău 10+5 Dămieneşti
Mărgineni
7+3
7+4
Bihor/05 Oradea 8+4 Ciuhoi
Diosig
6+3
6+3
Bistriţa Năsăud/06 Beclean 7+4 Matei 7+3
Botoşani/07 Dorohoi 10+5 Corlăţeni 10+5
Braşov/08 Braşov
Codlea
10+6
6 Feldioara 6+2
Brăila/09 Brăila 7+3 Mircea Vodă 8+4
Buzău/10 Buzău 5+2 Cernăteşti 7+4
Caraş-Severin/11 Reşiţa 10+5 Caraşova 10+4
Călăraşi/12 Fundulea 7+4 Ştefan Vodă 8+4
Cluj/13 Cluj Napoca 13+5 Ceanu Mare 9+4
Constanţa/14 Constanţa
Techirghiol
10+5
8+4
Pecineaga 9+4
Covasna/15 Târgu Secuiesc 11+6 Turia 12+6
Dâmboviţa/16 Răcari 6+3 Glodeni
Hulubeşti
8+4
7+3
Dolj/17 Craiova 10+5 Gherceşti 13+6
Galaţi/18 Galaţi 10+5 Buciumeni 10+5
Giurgiu/19 Giurgiu 8+3 Gogoşari 8+6
Gorj/20 Târgu Cărbuneşti 7+3 Teleşti 8+4
Harghita/21 Miercurea Ciuc 12+7
Hunedoara/22 Geoagiu
Vulcan
8+4
7+3
Ialomiţa/23 Amara 6+3 Albeşti 6+3
Iaşi/24 Iaşi 11+6 Dumeşti
Probota
9+4
8+4
Maramureş/26 Baia Mare
Târgu Lăpuş
5+5
8+4
Sălsig 8+4
Mehedinţi/27 Drobeta Turnu Severin 6+3 Prunişor 6+3
Mureş/28 Târgu Mureş 5+2 Găneşti 11+6
Neamţ/29 Piatra Neamţ 8+5 Bălţăteşti
Dulceşti
6+3
6+3
Olt/30 Piatra Olt 7+3 Pleşoi 11+6
Prahova/31 Ploieşti 8+4 Drăgăneşti
Ceptura
8+2
8+4
Satu Mare/32 Satu Mare 7+4 Moftin 8+4
Sălaj/33 Zalău 7+4 Someş Odorhei 6+3
Sibiu/34 Sibiu 6+3 Axente Sever 5+3
Suceava/35 Gura Humorului 7+4 Adâncata
Hânţeşti
8+4
7+4
Teleorman Alexandria 7+4 Plosca 10+5
Timiş/37 Timişoara 13+6 Belinţ 10+6
Tulcea/38 Tulcea 6+3 Murighiol 5+3
Vaslui/39 Bîrlad 8+4 Băcani 10+5
Vâlcea/40 Râmnicu Vâlcea 7+3 Mihăeşti 8+4
Vrancea/41 Focşani 7+3 Homocea 9+5
Bucureşti/42 Bucureşti 70+35
Ilfov/25 Bragadiru 7+3 Baloteşti 9+5
NOTĂ: EXEMPLU DE CITIRE AL NUMĂRULUI DE INTERVIURI:
JUDETUL OLT, COMUNA PLEŞOI “11+6” ÎNSEAMNĂ 11 INTERVIURI CU
respondenţi eşantion naţional (800 respondenţi) şi 5 interviuri cu utilizatori ai serviciilor bibliotecii publice
locale.

8
CAPITOLUL 1. ANALIZA RESURSELOR GOSPODĂRIILOR DIN CELE
DOUĂ EŞANTIOANE
1. 1. Prezentarea gospodăriilor subiecţilor intervievaţi pe cele două
eşantioane
Analiza datelor colectate în sondajul de opinie iunie 2014 permite observarea unor
diferenţe semnificative faţă de sondajele precedente, din 2009 şi 2011, pe cele două
eşantioane (naţional şi utilizatori ai bibliotecilor publice).
În cadrul chestionarului s-au colectat date socio-demografice despre membrii familiei
născuţi între 1934-2004 inclusiv, la sondajul din 2011, între 1935-2005, la sondajul din 2011
şi între 1938 şi 2008, la sondajul din 2014.
Comparativ cu cercetarea din 2009 şi cea din 201l, în 2014 talia gospodăriei este uşor
mai mare în eşantionul naţional (2,87 faţă de 2,67%), pe când în eşantionul utilizatori
diferenţele sunt neglijabile (3,08 faţă de 3, 09% în 2009).
Fig. 1.1.1. Mărimea gospodăriei în eșantionul de utilizatori
Vârsta medie a persoanelor din gospădiile cuprinse în eşantion din intervalul 6-75 de
ani este ceva mai ridicată în cadrul eşantionului naţional, cu variaţii mici de la un val de
cercetare la celălalt (38-39 ani), pe când la nivelul utilizatorilor vârsta medie este în creştere
(de la 35 ani, în 2009 la 37 ani, în 2014), fapt explicabil prin scăderea natalităţii în România.

9
Fig. 1.1.2. Vârsta medie a celor din gospodăriile intervievate
În 2014 au fost realizate interviuri, în sondajul naţional la nivelul populaţiei totale, în
gospodării cu pondere mai mare a bărbaţilor.
Fig. 1.1.3. Structura pe sexe a gospodăriilor din care fac parte subiecţii intervievaţi
în cadrul cercetărilor

Se observă o utilizare a internetului mai intensă în rândul utilizatorilor bibliotecilor
publice, însă ponderea internauţilor este în scădere între ultimele două cercetări, la nivelul
gospodăriilor din ambele eşantioane, cu aproape 10%.
Fig. 1.1.4. Ponderea utilizatorilor Internetului la nivelul gospodăriilor cuprinse în
10
sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014
Membrii gospodăriilor din eşantionul utilizatori frecventează într-o măsură mai mică
biblioteca publică -comparativ cu 2009 - scăderea fiind de 9%. Dacă la nivel naţional doar
28% dintre membrii gospodăriilor merg la biblioteca publică, în eşantionul utilizatori
procentul acestora este aproape dublu. De regulă, în familiile de utilizatori sunt mai mulți
copii și implicit mai mulți membrii ai familiei care au nevoie de bibliotecă.
Comentariu În activitatea de teren am fost situații când subiectii utilizatori ai BP spuneau că
ocazional au mai trimis părinții să împrumute cărți pentru ei. Pe de altă parte în gospodăriile
de utilizatori sunt mai mulți membri aflați în ciclul de formare profesională decât sunt în
gospodăriile intervievate în sondajul. Este posibil ca la final în tabelul pe gospodării vorbind
anterior de internet la nivel general să fi răspuns despre biblioteci fără să facă diferențierea
pe categorii: școlare, universitare, ale altor organizații, cele publice În societatea românească
este, încă, de bon ton să zici ca mergi la bibliotecă. Totuși cifrele sunt mai mari decât simțul
și percepția comuna privind frecvența bibliotecilor publice.

Fig. 1.1.5. Ponderea frecventării bibliotecii publice la nivelul gospodăriilor cuprinse
11
în sondajele de opinie din 2009, 2011 şi 2014

Tabelul nr. 1.2.1 Prezentarea comparativă a resurselor gospodăriilor pe cele două
12
eşantioane
Eşantion Naţional
2009
Utilizatori
2009
Naţional
2011
Utilizatori
2011
Naţional
2014
Utilizatori
2014
N baza de
calcul
2148 1235 2241 1245 2298 1234
Nr.mediu
persoane
2.67 3.09 2.79 3.11 2,87 3,08
Vârsta
medie
38.82 35.49 39.41 36.58 38,34 37,34
Sex
Barbati 49.9 46.3 49.0 48.1 52,4 47,9
femei 50.1 53.7 51.0 51.9 47,6 52,1
Instru
cţie
şcolar
a
fara scoala
9.3 6.7
10.4 7.1 13,7 10,9
sc generala
14.9 12.2
14.7 14.8 12,0 13,4
10 clase
6.1 7.0
6.8 5.4 7,4 8,3
sc
profesionala 12.5 6.3
13.5 7.6 10,1 9,3
liceu
30.5 36.7
27.1 30.8 27,9 29,3
sc postliceu
6.4 6.2
6.4 5.6 5,4 4,4
univ. si
postuniversit
are
18.9 23.1
19.4 27.0 23,0 23,3
ns/nr
1.4 1.8
1.6 1.7 ,6 1,1
utiliz
are
intern
et
da
57.9 69.8
60.3 73.0 52,2 61,8
nu
42.1 30.2
39.7 27.0 46,8 15,4
utiliz
are
biblio
teca
da
33.9 61.3
28.4 56.7 52,2 52.2
nu
66.1 38.7
71.6 43.3 46,8 47,9
Grup
e de
vârstă
Copii până
în 14 ani 8.2 8.1
9.7 9.6 10,4 8,3
15-24 ani 18.1 26.3
15.0 21.3 17,1 22,5
25-34 ani 16.6 11.4
16.5 13.6 15,5 11,3
35-44 ani 17.8 23.2
21.1 24.1 18,8 20,8
45-54 ani 15.7 16.7
12.6 14.5 17,6 20,2

13
plus 55 ani 23.1 13.8
24.8 16.9 20,7 16,9
Quint
ile de
venit
uri pe
mem
bru
de
gospo
dărie
cincimea cea
mai saraca 25.9 23.0 22.1 17.5
24,3 23,8
cincimea
saraca 22.2 25.9
18.9 17.2 23,6 24,0
cincimena
nici instarita.
nici saraca
17.4 18.2
19.8 23.6 20,3 21,0
cincimea
mai instarita 20.5 15.1
20.1 9.7 15,8 15,9
cincimea
instarita 13.9 17.9
19.1 21.9 15,9 15,3

14
1. 2. Analiza resurselor gospodăriilor incluse în eşantion, din
perspectiva dimensiunii localităţii de reşedinţă
Cu toate acţiunile programelor de dezvoltare rurală, decalajul faţă de mediul urban
este imens. Dotarea cu infrastructură şi utilităţi în mediul rural este departe de a se încheia în
următoarele decenii. Analizele sociologice au arătat că se poate vorbi de două Românii:
urbană şi rurală. Şi în acest caz, un factor explicativ foarte important este dimensiunea
localităţii de rezidenţă. A locui în mediul rural sau într-un oraş cu peste 200.000 locuitori nu
este acelaşi lucru din perspectiva dotării cu bunuri şi servicii culturale.
Analiza principalilor indicatori demo-sociali reliefează diferenţe semnificative între
gospodăriile din cele trei cercetări, pe cele două eşantioane (naţional şi de utilizatori). Pentru
a susţine aceste afirmaţii, inserăm atât datele culese în 2009 şi în 2011, cât şi pe cele din
2014, la nivel naţional şi la nivelul utilizatorilor bibliotecii publice.
La nivelul gospodăriilor din eşantionul naţional se constată o pondere mai ridicată a
femeilor în eşantionul 2011 din oraşele cu populaţie cuprinsă între 100-200 000 locuitori.
Ponderea cea mai mare a bărbaţilor este în eşantionul din 2014, în oraşele din categoria 100-
200 000 locuitori.

Fig. 1.2.1. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în
15
eşantionul naţional
Cea mai mare pondere a tinerilor cu cu vârste între 15-24 ani se înregistra în 2009 în
oraşele cu populaţie cuprinsă între 30-100 000 locuitori, oraşe care în 2014 au cea mai mică
valoare a acestei categorii de vârstă (este singurul tip de localitate cu declin evident al
tinerilor în perioada avută în vedere). În schimb, oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000
locuitori se observă că au atras populaţie tânără. Tinerii au mai crescut ca pondere în mediul
rural, comparativ cu 2011.
Fig. 1.2.2. Ponderea grupei de vârstă 15-24 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii
de rezidenţă, în eşantionul naţional

Cei mai mulţi cu vârste între 25-34 ani se găseau în 2009 şi în 2011 în oraşele cu
populaţii între 30-100.000 locuitori, în 2014 oraşele mari, cu peste 200.000 locuitori atrăgând
cei mai mulţi locuitori din categoria de vârstă respectivă. Comparativ cu cercetarea din 2009
se constată o deplasare a tinerilor dinspre rural spre urbanul mare (100-200.000 locuitori).
Fig. 1.2.3. Ponderea grupei de vârstă 25-34 ani, în funcţie de dimensiunea localităţii
16
Ponderile cele mai ridicate ale populaţiei cu vârstă de peste 55 ani se observă în
mediul rural, dar totuşi, în perioada analizată, tendinţa este de diminuare a procesului de
îmbătrânire a populaţiei în mediul rural.

17
Fig. 1.2.4. Ponderea grupei de vârstă de peste 55 ani, în funcţie de dimensiunea
localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional

18
Fig. 1.2.5. Ponderea pe grupe vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de
rezidenţă, în eşantionul naţional

În 2014 se observă ponderea mare (54%) a celor cu studii elementare în mediul rural,
procentul crescând uşor în raport cu 2011. Dacă cel mai mic procent al celor cu studii
elementare era specific oraşelor cu peste 200.000 locuitori în 2011, în 2014 această
caracteristică s-a transferat în oraşele cu populaţie între 100 şi 200.000 de locuitori. Procentul
cel mai ridicat al celor cu studii medii era specific oraşelor sub 30 000 de locuitori, în 2009.
Cel mai ridicat procent al persoanelor cu studii superioare este caracteristic sondajului din
2014 în oraşele mijlocii.
Fig. 1.2.6. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de
19
În 2014, ca şi în 2011, ponderea celor cu studii elementare din mediul rural (54%) este
dublă faţă de situaţia din urbanul cu populaţie între 100 -200.000 locuitori.
Cei mai mulţi utilizatori de internet se aflau, în 2009, în oraşele cu populaţie între
30.000 – 100.000 locuitori şi era cu 34 % mai mare decât în mediul rural. Comparativ cu
2009, ponderea celor care accesează Internetul din eşantionul rural a crescut ceva mai mult
(8%), pe când în oraşe scăderea procentuală a celor care utilizează Internetul este evidentă: cu
23% în oraşele cu 100.000 – 200.000. (Analiza cuprinde raspunsurile la intrebarea despre
utilizarea de membrii gospodariei cu varste intre 6-75 ani a internetului in ultimile 12 luni,
deci aduna accesarea internetului prin orice canal.)

Fig. 1.2.7. Ponderea celor cu acces la Internet, în funcţie de dimensiunea localităţii
20
Fig. 1.2.8. Ponderea celor care frecventează biblioteca publică, în funcţie de
dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul naţional

Fig. 1.2.9. Ponderea celor cu venituri mici, în funcţie de dimensiunea localităţii de
21
Dar indicatorul care explică într-o mare măsură această situaţie este venitul pe
persoană. Ca indicator al inegalităţii sociale au fost folosite quintilele de venituri. În mediul
rural, peste o treime din membrii gospodăriilor se află în ce mai săracă cincime după venituri
şi doar 10% dintre ei se plasează în cei mai bogati 20 % dintre membrii societăţii româneşti!
În 2014 a crescut sărăcia în rural şi în oraşele mici, prin raportare la 2011.
O distribuţie a venitului pe persoană apropiată de media naţională se întâlneşte în
micile orase, pentru ca în oraşele 30-100.000 locuitori ponderea celor plasaţi în prima quintilă
de venit să fie mai mare cu 50%, iar în oraşele cu 100 – 200.000 locuitori să fie mai mare cu
75% decât o distribuţie la media naţională. În eşantionul din 2009 ponderea celor mai săraci
din mediul rural era mai mare comparativ cu 2011 (36,5% fată de 33%), însă în 2014 a
revenit la valoarea de 36%. De altfel şi la nivelul anului 2014 se constată o creştere a
polarizării sociale: - sărăcire accentuată în segmentele sărace şi o creştere mare în segmentul
superior de venituri. (vezi tabelele nr. 1.2.2,nr. 1.2. 3 şi 1.2.4)

Fig. 1.2.10. Ponderea celor cu venituri mari, în funcţie de dimensiunea localităţii de
22

23
Tabelul nr.1. 2.2. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de
rezidenţă - eşantion naţional – anul 2009
Indicatori Caracteristici
plus
200 000
loc
100-200
000 loc
N=294
30-100
000
loc
urban sub
30 000 loc
N=175
Rural
N=969
sex masculin 49.5 50.0 53.7 48.9 49.5
feminin 50.5 50.0 46.3 51.1 50.5
grupe de
vârstă
15-24 ani 21.3 17.0 25.7 13.6 16.6
25-34 ani 21.7 19.4 22.3 18.3 11.9
35-44 ani 15.2 15.3 13.7 20.0 20.0
45-54 ani 17.9 17.7 17.7 18.3 13.0
plus 55 ani 18.9 22.8 14.9 18.3 27.9
copii pana in 14 ani 3.6 7.5 5.7 11.5 10.4
nu declara vârsta 1.5 0.3 0.0 0.0 0.2
educaţie
fara scoala 3.4 5.4 6.3 9.8 13.8
sc generala 9.5 11.2 9.1 8.5 21.2
10 clase 4.4 4.4 6.3 4.3 7.9
sc profesionala 9.7 10.2 13.1 10.6 15.0
liceu 38.3 30.6 26.9 32.3 26.9
sc postliceu 5.3 9.9 7.4 11.9 4.3
universitate si postuniversitare 28.8 28.2 30.9 21.3 8.5
ns/nr 0.6 1.3 2.4
utilizare
internet
da 68.2 69.0 78.3 66.8 43.7
nu 31.8 31.0 21.7 33.2 56.3
utilizare
biblioteca
da 24.0 33.7 33.1 46.4 35.9
nu 76.0 66.3 66.9 53.6 64.1
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea cea mai saraca 13.4 12.7 17.6 22.2 36.5
cincimea saraca 14.4 20.1 19.0 27.8 25.0
cincimena nici instarita, nici 9.3 27.9 17.6 19.9 16.8
cincimea mai instarita 35.4 25.8 24.6 16.5 13.8
cincimea instarita 27.5 13.5 21.1 13.6 7.9

Tabelul nr.1. 2.3. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă
- eşantion naţional în 2011
24
plus
200 000
loc
N=497
100-200
000 loc
N=286
30-100
000
loc
N=159
urban sub
30 000 loc
N=238
Rural
N=1060
sex masculin 47.5 46.9 50.3 47.9 50.4
feminin 52.5 53.1 49.7 52.1 49.6
grupe de
vârstă
15-24 ani 14.0 18.9 15.1 15.3 14.6
25-34 ani 19.5 16.1 21.4 16.9 14.6
35-44 ani 19.3 21.4 19.5 25.4 21.4
45-54 ani 15.6 10.9 13.2 9.3 12.5
plus 55 ani 24.1 24.2 21.4 25.4 25.3
copii pana in 14 ani 7.5 8.4 9.4 7.6 11.7
educaţie
fara scoala 7.0 7.0 9.4 7.1 13.9
sc generala 7.6 9.4 13.8 17.6 19.0
10 clase 5.4 4.5 2.5 5.5 9.1
sc profesionala 7.6 14.0 11.9 13.0 16.5
liceu 30.0 31.1 28.3 24.8 25.0
sc postliceu 6.4 7.3 7.5 12.2 4.6
ns/nr 1.4 2.4 1.3 1.7 1.5
utilizare
internet
da 70.8 73.4 64.2 63.4 50.6
nu 29.2 26.6 35.8 36.6 49.4
utilizare
biblioteca
da 21.5 26.2 28.9 32.8 27.7
nu 78.5 73.8 71.1 67.2 72.3
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea saraca 11.1 12.7 26.5 17.3 22.3

25
Tabelul nr1.2.4 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de
rezidenţă - eşantion naţional, cercetare 2014
plus
200 000
loc
N=388
100-200
000 loc
N=176
30-100
000
loc
N=248
urban sub
30 000 loc
N=315
Rural
N=1171
sex masculin 50,0 55,7 53,2 52,1 52,6
feminin 50,0 44,3 46,8 47,9 47,4
grupe de
vârstă
15-24 ani 15,7 22,2 10,1 18,4 17,8
25-34 ani 21,9 11,9 18,1 14,9 13,5
35-44 ani 16,2 17,6 21,8 22,9 18,2
45-54 ani 18,6 23,3 19,4 17,1 16,1
plus 55 ani 21,4 20,5 16,9 16,8 22,3
copii pana in 14 ani 6,2 4,5 13,7 9,8 12,0
educaţie
fara scoala 7,2 5,1 14,9 13,3 17,0
sc generala 8,8 6,8 7,7 10,5 15,2
10 clase 5,2 3,4 2,4 9,5 9,2
sc profesionala 10,8 9,7 5,2 5,1 12,3
liceu 29,1 36,4 24,2 26,7 27,2
sc postliceu 6,4 6,8 6,5 6,0 4,4
universitate si postuniversitare 31,4 31,8 39,1 28,9 13,8
ns/nr 1,0 ,9
utilizare
internet
da 48,5 49,7 51,5 61,5 52,3
nu 51,5 50,3 48,1 38,5 47,7
utilizare
biblioteca
da 32,7 32,3 30,9 40,7 38,7
nu 67,3 67,7 69,1 59,3 61,3
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea cea mai saraca 9,8 3,9 10,6 16,7 36,0
cincimea saraca 11,6 16,7 27,3 27,2 26,5
cincimena nici instarita, nici 27,2 24,5 23,0 15,0 18,3
cincimea mai instarita 14,3 38,2 21,1 23,9 10,2
cincimea instarita 37,1 16,7 18,0 17,2 8,9

O situaţie similară este caracteristică şi în cazul eşantioanelor de utilizatori.
Spre deosebire de eşantionul naţional, în acest caz ponderile au valori mai apropiate în
cei trei ani, diferenţele între diverse categorii fiind mici. Ponderea bărbaţilor a fost mai mare
în eşantionul utilizatori 2011, în oraşele cu populaţie între 100 – 200.000 locuitori, pe când
femeile intervievate au fost mai numeroase în anul 2009, în oraşele mari, de peste 200.000
locuitori.
Fig. 1.2.10. Ponderea pe sexe, în funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în
26
eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

Comparativ cu anul 2009, la ultima cercetare ponderea tinerilor e mai mică în oraşe,
în special în oraşele mici, cu mai puţin de 30 000 de locuitori, care au pierdut 14 procente din
populaţia tânără, cu vârste între 15 şi 24 de ani. În mediul rural, această grupă de vârstă este
mai bine reprezentată, în 2014 reprezentând un sfert din populaţia totală. Populaţia de peste
55 ani a crescut ca pondere în special în oraşele mici, unde s-a dublat.
Fig. 1.2.11. Ponderea pe grupe de vârstă, în funcţie de dimensiunea localităţii de
27
rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

Fig. 1.2.12. Ponderea pe nivel de instrucţie, în funcţie de dimensiunea localităţii de
29
rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
În mediul rural a crescut ponderea persoanelor cu studii elementare, acestea
reprezentând jumătate din gospodăriile intervievate în 2014.

Fig. 1.2.13. Ponderea celor cu studii elementare şi a celor cu studii universitare, în
30
funcţie de dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
În rândul utilizatorilor bibliotecii publice gradul de accesare a internetului a sporit;
exceptând oraşele mijlocii, în toate celelalte categorii de localităţi diferenţa este de aproape
10% între anii 2009 şi 2014.

Fig. 1.2.14. Ponderea celor care accesează Internetul, în funcţie de dimensiunea
31
localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
Se observă o scădere semnificativă, cu 18%, a numărului de utilizatori ai bibliotecii
publice din cadrul gospodăriilor eşantioanelor în mediul rural şi cu 9% a celor din urbanul cu
populatie cuprinsă între 30.000 – 100.000 locuitori, compararând datele din 2014 cu cele din
2009. O creştere uşoară, de doar 1% există în oraşele foarte mari, fapt explicabil prin
caracterul pronunţat universitar al acestora şi prin posibila asimilare a bibliotecilor
universitare în categoria biblioteci publice.

Fig. 1.2.15. Ponderea celor care frecventează biblioteca, în funcţie de dimensiunea
32
localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice
Dacă în 2011 au fost intervievaţi într-o măsură mai mică utilizatori ai bibliotecii
publice aparţinând cincimei sărace, în 2014 structura eşantionului după venituri este similară
celui din 2009. Totuşi se observă o creştere a ponderii celor cu venituri mici în majoritatea
tipurilor de localităţi (exceptând oraşele din categoria 100-200.000 locuitori).

Fig. 1.2.16. Ponderea populaţiei sărace şi a populaţiei înstărite, în funcţie de
33
dimensiunea localităţii de rezidenţă, în eşantionul utilizatorii bibliotecii publice

Tabelul nr.1.2.5. Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de
34
rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice2009
plus
200.000
loc
N=289
100-200
000 loc
N=175
30-100
000
loc
N=83
urban sub
30 000 loc
N=133
Rural
N=555
sex masculin 47.1 48.6 39.8 40.6 47.2
feminin 52.9 51.4 60.2 59.4 52.8
grupe de
vârstă
15-24 ani 33.9 28.0 27.7 27.1 21.4
25-34 ani 9.3 13.1 10.8 12.0 11.9
35-44 ani 18.3 20.0 30.1 28.6 24.3
45-54 ani 20.4 17.7 13.3 12.8 15.9
plus 55 ani 14.2 13.1 8.4 12.0 15.1
copii pana in 14 ani 3.8 6.9 8.4 7.5 10.8
nu declara varsta 0.0 1.1 1.2 0.0 0.5
educaţie
fara scoala 2.8 6.3 7.2 6.8 8.8
sc generala 8.3 6.9 8.4 9.0 17.3
10 clase 3.8 5.7 7.2 10.5 8.1
sc profesionala 5.5 3.4 3.6 6.8 7.9
liceu 46.4 41.7 32.5 33.8 31.4
sc postliceu 5.5 9.1 4.8 9.0 5.2
ns/nr 2.4 1.7 3.6 0.0 1.6
utilizare
internet
da 72.3 74.9 80.7 74.4 64.1
nu 27.7 25.1 19.3 25.6 35.9
utilizare
biblioteca
da 46.7 54.9 67.5 61.7 69.9
nu 53.3 45.1 32.5 38.3 30.1
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea saraca 15.6 14.5 38.1 48.3 26.7

35
Tabelul nr 1.2.6 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de
rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2011
plus 200
000 loc
N=259
100-200
000 loc
N=165
30-100
000 loc
N=82
urban sub 30
000 loc
N=147
Rural
N=593
sex masculin 45.2 53.9 47.6 50.3 47.2
feminin 54.8 46.1 52.4 49.7 52.8
grupe de
vârstă
15-24 ani 23.9 22.8 15.9 25.3 19.7
25-34 ani 16.6 17.3 13.4 13.0 11.6
35-44 ani 20.8 22.2 30.5 20.5 25.5
45-54 ani 15.1 14.2 15.9 17.8 13.5
plus 55 ani 15.4 19.8 14.6 19.9 16.4
copii pana in 14 ani 8.1 3.7 9.8 3.4 13.3
educaţie
fara scoala 6.2 1.2 9.8 3.4 9.6
sc generala 8.5 12.7 12.2 9.5 19.9
10 clase 4.2 5.5 1.2 4.1 6.7
sc profesionala 4.6 8.5 4.9 6.8 9.3
liceu 35.5 41.8 34.1 29.3 25.6
sc postliceu 6.9 4.8 1.2 9.5 4.9
ns/nr 0.6 3.0
utilizare
internet
da 83.8 69.1 80.5 73.5 68.3
nu 16.2 30.9 19.5 26.5 31.7
utilizare
biblioteca
da 58.3 46.1 51.2 61.9 58.5
nu 41.7 53.9 48.8 38.1 41.5
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea saraca 11.4 14.3 7.7 18.6 20.6

36
Tabelul nr1.2.7 Indicatori demo-sociali în funcţie de dimensiunea localităţii de
rezidenţă - eşantion utilizatori servicii biblioteci publice cercetare 2014
plus
200 000
loc
N=203
100-200
000 loc
N=89
30-100
000
loc
N=138
urban sub
30 000 loc
N=181
Rural
N=623
sex masculin 45,3 51,7 52,9 47,0 47,4
feminin 54,7 48,3 47,1 53,0 52,6
grupe de
vârstă
15-24 ani 26,6 24,7 19,6 13,3 24,2
25-34 ani 8,4 7,9 13,0 20,4 9,6
35-44 ani 19,2 19,1 26,8 13,3 22,5
45-54 ani 26,1 25,8 15,2 24,3 17,3
plus 55 ani 14,8 15,7 17,4 23,8 15,7
copii pana in 14 ani 4,9 6,7 8,0 5,0 10,6
educaţie
fara scoala 6,4 9,0 7,2 6,6 14,8
sc generala 10,8 5,6 4,3 6,6 19,3
10 clase 9,9 3,4 7,2 8,3 8,7
sc profesionala 9,4 2,2 8,7 6,1 11,4
liceu 30,5 27,0 28,3 40,3 26,3
sc postliceu 5,4 3,4 6,5 5,5 3,4
universitate si postuniversitare 26,6 47,2 37,7 26,5 14,6
ns/nr 1,0 2,2 1,6
utilizare
internet
da 83,0 85,9 83,3 84,1 76,5
nu 17,0 14,1 16,7 15,9 23,5
utilizare
biblioteca
da 47,9 50,3 58,1 59,2 51,8
nu 52,1 49,7 41,9 40,8 48,2
Plasarea
gospodăriei
ca venit pe
persoană
cincimea cea mai saraca 23,1 29,1 6,5 16,9 29,7
cincimea saraca 15,4 19,6 22,9 32,1
cincimena nici instarita, nici 15,4 32,7 18,5 25,3 20,4
cincimea mai instarita 30,8 14,5 20,7 18,1 9,6
cincimea instarita 15,4 23,6 34,8 16,9 8,1

37
CAPITOLUL 2. CĂUTAREA ŞI OBŢINEREA INFORMAŢIILOR
2.1. Surse de informare
Un aspect important al analizei noastre vizează sursele de informare ale populaţiei de
peste 15 ani. Subiecţii cercetării au fost rugaţi să indice trei surse de informare, în ordinea
importanţei acestora. Răspunsul cumulat pe cele trei variante (prima opţiune, a doua şi a treia
opţiune) arată, în cazul eşantionului naţional, că în 2011 ca şi în 2009, principalul canal de
informare era televizorul (pentru 30% dintre intervievaţi), urmat de internet (cu 17%) şi de
presa scrisă. O creştere uşoară înregistraseră, în 2011 faţă de 2009, ziarele (probabil mai
degrabă ziarele în format online şi nu în cel tipărit) şi radioul.
Fig. 2.1. 1. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional şi utilizatori (%
din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)

38
Fig. 2.1.2. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivel naţional (% din opinii
cumulate pe cele trei opţiuni)
În 2014 ierarhia primelor trei locuri rămâne aceeaşi (Tv, Internet, presă), însă cu
următoarele modificări: scade însemnătatea televiziunii ca sursă de informare, cu 5 procente
faţă de 2009, în timp ce Internetul stârneşte interesul mai multor persoane, creşterea fiind cu
7% faţă de 2009 şi 2011. Dacă numărul celor care citesc ziarele scade cu 4% faţă de 2011, în
schimb telefonul mobil, prin performanţele tehnice evidente, a crescut ca însemnătate în
obţinerea informaţiilor, ocupând locul trei în ierarhie, alături de presă (raportată la anul 2011
creşterea este de 5%).

39
Fig. 2.1.3. Surse de informare în 2014
Televiziunea este sursa principală pentru obţinerea informaţiilor într-o măsură mai
mare pentru subiecţii eşantionului naţional, comparativ cu utilizatorii bibliotecilor
(diferenţa s-a redus de la 7-8% la 5% în 2014).
Fig.2.1. 4.Televizorul – cea mai importantă sursă de informare a populaţiei
Utilizatorii bibliotecii publice apelează la Internet într-o măsură mai mare faţă de
subiecţii eşantionului naţional pentru a se informa, însă în 2014 decalajul s-a redus (de la
8% la 4%).

40
Fig.2.1.5.Internetul – a doua sursă de informare a populaţiei
În cazul eşantionului utilizatori ai bibliotecii publice se constată următoarea
ierarhie a surselor de informare, pentru anul 2014: Internetul (cu 28%), televizorul (20%),
telefonul mobil (11%), cărţile şi biblioteca (10%). De altfel şi la cercetările anterioare
Internetul a fost principala sursă de informare în cadrul acestui segment de populaţie, în
2014 procentul fiind însă uşor mai ridicat(cu 3% faţă de 2009). Utilizatorii bibliotecilor
publice urmăresc într-o măsură mai mică televizorul, comparativ cu restul populaţiei dar
şi prin raportare la anii 2009 şi 2011.
Cea mai importantă schimbare se referă la utilizarea telefonului mobil în căutarea
informaţiilor, 11% dintre intervievaţii în bibliotecă apelând în 2014 la acesta, comparativ
cu 5%, în 2011.
Fig.2.1.6. Telefonul mobil – sursă de informare a populaţiei
Ca urmare, cei care apelează la cărţi sau merg la bibliotecă pentru obţinerea
informaţiilor înregistrează, în 2014, procente uşor mai scăzute faţă de cercetările
anterioare 22% faţă de 24% în 2011 şi 23% în 2009. (vezi fig.2.1.7. şi 2.1.8.)

Fig. 2.1.7. Surse de informare în 2009, 2011 şi 2014, la nivelul utilizatorilor bibliotecii
publice(% din opinii cumulate pe cele trei opţiuni)
41
În ceea ce priveşte biblioteca publică, se observă, la nivelul anului 2014, o
diminuare nesemnificativă a importanţei acesteia ca sursă de căutare şi de obţinere a
informaţiilor pentru utilizatori. În schimb, se observă o creştere minoră a însemnătăţii în
rândul populaţiei totale!!- poate că biblioteca nu a reuşit să păstreze interesul celor care o
frecventau.
Fig.2.1.8. .Biblioteca –sursă de informare a populaţiei

42
Atât în 2011 cât şi în 2014, sub aspectul profilului statistic, internetul, ca
principală sursă de informare la nivel naţional , este folosit de cei cu vârste între 15-34
ani, cu studii universitare.
Pentru 2011 profilul cuprindea şi rezidenţi în oraşe cu populaţie de peste 100.000
locuitori, în gospodării de 3 şi 5 membri, cei frecventeză şi biblioteca publică. Este un
profil mult mai bine conturat decât în 2009 când se asocia mai degrabă cu segmentul de
tineri şi absolvenţii de liceu sau universitate.
In 2014 se adaugă şi grupa celor între 34 şi 44 de ani, cei care folosesc internetul
frecvent, de regulă necăsătoriţi, din familii care au în medie 4 membri, din grupul de
familii şi indivizi care se situează în primii 20% ca venituri.
Televizorul, la nivel naţional, în 2011, era principalul canal de informare cu
precădere pentru cei care nu foloseau internetul, nu mergeau la biblioteca publică şi erau
printre cei mai săraci locuitori. La nivel naţional , în 2014, televiziunea este principalul
canal de informaţii cu precădere pentru cei căsătoriţi sau văduvi, persoane singure, cu
venituri bune şi care locuiesc cu precădere în mediul rural.
Profulul comun celor două valuri de cercetare se referă la instrucţia scăzută
(scoală generală şi profesională) şi vârsta mai ridicată (plus 55 ani).
Informarea prin ziarele şi radio, în 2011, este specifică cu precădere populaţiei
de peste 55 ani. Interesant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” în 2011
faţă de 2009 spre internet, ca sursă principală de informare. În 2014 profilul celor care se
informează cu precădere prin ziare şi radio este slab conturat. Astfel pierderea din
importanţă a acestor canale de comunicare a fost generală, păstrându-se în profil doar
variabilele: sex feminin, cu studii medii şi din familii cu venituri bune, nu ridicate.
La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se
deplasează ca principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54
ani spre cea de peste 55 ani. Profilul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă
singur, din mediul rural. În 2014 profilul statistic se conturează tot în jurul persoanelor de
peste 55 ani, din mediul rural, dar are şi noi caracteristici: stare civilă căsătorit, din
familie cu 2 persoane.
Utilizatorii serviciilor bibliotecii publice, din 2011, care au indicat ca prima sursă
de informare internetul sunt cu precadere cei din familii de 3 persoane, sunt cu varste
cuprinse intre 15-24 ani, sunt din mediul urban şi din familii sărace. În 2014 cei care
merg la biblioteca publică şi indică internetul ca primă sursă de informare păstrează
caracteristici de vârstă (15-24 ani), din oraşe foarte mari, din familii de 3 persoane. Un
element suplimentar este creşterea ponderii celor necăsătoriţi, efect al diminuării
fenomenului de nupţialitate, ca trend al ultimilor ani.
Biblioteca constituie o sursă de informare cu privire la problemele de zi cu zi cu
precădere printre românii utilizatori de servicii ale bibliotecii publice în 2011 sunt tot
tineri 15 - 24 ani, din mediul rural inclus în programul biblionet din familii sărace.
Interesant este faptul că nu mai găsim un profil statistic al celor care indică biblioteca ca
principal canal de informare. Utilizatorii BP sunt persoane care se informează
nediferenţiat, merg pe surse cât mai diverse. Ne aflăm în faţa unui fenomen interesant;
biblioteca publică se pierde în pluralitatea canalelor de informare – fapt ce impune
repoziţionarea BP pe piaţa informaţiilor. O abordare de nisă, adaptată unui segment
deficitar în massmedia ar repoziţiona BP în acest cadru.
Informare prin ziarele şi radio, în 2011, realizează cu precădere populaţia de peste
55 ani. Intersant este faptul că cei cu studii universitare, au „migrat” din 2009 în 2011 spre
Internet ca sursă principală de informare.

La nivelul utilizatorilor în 2011 spre deosebire de 2009, televiziunea se deplasează ca
principal canal de informare dispre populaţia cu vârste cuprinse între 45-54 ani spre cea de
peste 55 ani. Profililul statistic se completează cu faptul de a fi de regulă singur, din mediul
rural.
În continuare prezentăm datele în funcţie de ierarhizarea opţiunilor privind sursele de
informare. (vezi fig. 2.1.9 – 2.1.15).
Prezentând datele în ordinea opțiunilor pe cele trei valuri de cercetare observăm că
au intervenit următoarele schimbări: internetul a devenit principala sursă de
informare pentru populaţia totală investigată; în rândul utilizatorilor bibliotecilor
publice a crescut importanţa telefonului mobil pentru obţinerea datelor necesare.
Televiziunea a fost menţionată ca primă opţiune de informare în special în 2011, la
nivelul anului 2014 procentul fiind cu 24% mai mic. În schimb, la ultima cercetare a
crescut cu 18% ponderea celor care apreciază Internetul ca prima opţiune în obţinerea
datelor necesare.
Fig.2.1.9. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în
43
2011

Fig.2.1.10. .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional în
44
2014
Fig.2.1.11. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului naţional
(2014)

Fig.2.1.12 .Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în
45
2011

Fig.2.1.13.Surse de informare, după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori în
46
2014
Sondaj
utilizatori2014
I
optiune
II
optiune
III
optiune
Televizorul 24 21 15
Radioul 2 6 7
Ziarele/presa scrisa 2 10 13
Cartile 7 12 12
Telefonul fix 1 1
Telefonul mobil 8 15 9
Internetul 53 20 11
Alti oameni 2 6 15
Biblioteca 4 10 17

Fig.2.1.14. . Surse de informare după ordinea opţiunilor, în cadrul eşantionului utilizatori ai
bibliotecii publice (2014)
47
Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare – datele din figura sunt prezentate in tabelul de mai
jos
Fig.2.1.15. . Prima sursă de informare utilizatori national
Prima sursa de informare la utilizatori 2011 2014 2011 2014

48
Televizorul 30 24 61 37
Radioul 1 2 3 2
Ziarele/presa scrisă 3 2 3 3
Cărţile 8 6 3 4
Telefonul fix 0 0 0 0
Telefonul mobil 1 8 10 6
Internetul 50 53 27 45
Alţi oameni 2 1 2 2
Biblioteca 6 4 1 1

Nici acord,
nici dezacord
49
2.2. Comportamente de căutare a informaţiilor
Din perspectiva comportamentului de căutare a informaţiilor, în 2011 erau sesizate
diferenţe semnificative între cele două eşantioane. Astfel, insistenţa în procurarea
informaţiilor era mult mai mare în rândul utilizatorilor serviciilor bibliotecilor publice,
aproape ¾ dintre declarând dezacordul total sau parţial cu ideea că dacă nu găsesc rapid
informaţiile renunţă, faţă de doar ½ din eşantionul naţional. La nivelul utilizatorilor, în 2014,
perseverenţa în a obţine informaţia dorită s-a menţinut la aceeaşi valoare ridicată, ca şi în
2011 (74%), dar a crescut şi în rândul populaţiei totale în comparaţie cu 2011 (de la 54 la
61%). (vezi fig. Nr. 2.2.1)
14
19
12
10
11
15
Fig. 2.2.1. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100%
reprezintă NŞ/NR)

50
Fig. 2.2.2. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite
La nivelul eşantionului naţional din 2011 comportamentele de căutarea informaţiilor
sunt mai puţin structurate decât în 2009. În 2009 cei răbdători, cei care nu renunţă la prima
dificultate în procurarea informaţiilor, erau cu precădere cei din categoria de vârsta 25-34 ani,
dintre cei care au studii universitare, folosesc internetul, serviciile bibliotecii publice, locuiesc
în oraşe mari (100-200.000 şi fac parte din cincimea de populaţie cu veniturile cele mai
ridicate. În 2011 cei perseverenţi sunt paradoxal mai degrabă bărbaţii, cei din familii
numeroase. Se păstrează în profilul statistic din 2009 caracteristicile privind nivelul ridicat al
studiilor (universitare) şi obişnuinţa de a merge la biblioteca. Dispar ca elemente definitorii
locuirea în marile oraşe şi nivelul ridicat al veniturilor. În 2014 cei perseverenţi sunt mai
degrabă cei cu studii universitare, utilizatori de internet şi din oraşe cu populaţie de 30-
100.000 locuitori.
Cei care renunţă uşor nu mai sunt cu precădere bărbaţii ci cei în vârstă, cei care au
instrucţie elementară, nu merg la biblioteca publică şi domiciliază cu precădere în mediul
rural. În 2014 cei care renunţă mai uşor sunt cu precădere persoanele de 45-54 ani.
Un element important în cadrul programului este instruirea bibliotecarilor. Oare
românii, utilizatorii bibliotecilor publice solicită ajutorul când au nevoie? Procentele
cumulate pentru opţiunile total de acord şi oarecum de acord cu faptul de a cere ajutor când
nu găseşte informaţiile pe care le caută susţin ideea că un program de instruirea
bibliotecarilor este necesara. Suportul bibliotecarilor este foarte important în acest demers.
Cultura şi modul de viaţă rural încurajează un astfel de comportament De altfel diferenţa cea
mai mare este între comportamentul utlizatorilor serviciilor bibliotecii publice şi ceilalţi.(vezi
fig. nr. 2 2.2)

Nici acord,
nici dezacord
51
9
5,5
5,5
3,7
Fig. 2.2.3. Gradul de perseverenţă în obţinerea informaţiei dorite (difereţa până 100%
reprezintă NŞ/NR)
La nivelul eşantionului naţional, în 2011, solicită ajutor cu precădere cei din familii
numeroase, care folosesc internetul, vin la biblioteca publică şi sunt din localităţi care au
biblionet. Faţă de cercetarea din 2009 se constată o uşoară modificare a profililului statistic.
Astfel au dispărut caracteristici precum cele de gen, studii, dar se păstrează cele privind
folosirea internetului, frecventarea bibliotecilor publice. În 2014 un profil statistic
concludent este pentru românii care mai degrabă nu cer ajutor când nu găsesc informaţii: sunt
mai degrabă tineri de 15-24 ani, locuitori ai marilor oraşe, din familii formate din 2 membri şi
care se sitează în cincimea de gospodării şi indivizi cu cele mai ridicate venituri.
La nivelul eşantionului de utilizatori ai serviciilor publice diferenţele nu sunt
conturate decât în funcţie de vîrstă: cei de 15-24 ani. Avem astfel un grup compact, omogen
ca model de comportare.În 2014 în segementul de utilizatori constatăm că cei înclinaţi mai
degrabă să ceară ajutor sunt cu precădere cei cu studii medii, locuitori ai oraşelor foarte mari,
din familii formate din 2 persoane. Cei care înclină mai degrabă să nu ceară ajutor când nu
găsesc informaţiile sunt indivizii care realizează veniturile personale sau de gospodărie cele
mai ridicate (quintila de venituri cea mai înstărită).

2.3. Veridicitatea conţinutului ziarelor şi a materialelor postate pe internet
Dacă la nivelul anilor 2009 şi 2011 încrederea în informaţiilor postate pe Internet era
mult mai mare în opinia utilizatorilor bibliotecii publice (34, respectiv35%) comparativ cu
încrederea populaţiei totale investigate (24, respectiv 25%), în anul 2014 cota de încredere a
utilizatorilor bibliotecii publice în informaţiile postate pe internet a scăzut uşor (la 31%),
situându-se chiar sub cota de încredere alocată de populaţia totală. În acelaşi timp, ponderea
celor care declară un total sau oarecare dezacord cu afirmaţia „Dacă e ceva pe Internet este
probabil adevărat” a crescut în 2014 faţă de 2009: de la 18 la 31%, în cadrul eşantionului
naţional şi de la 26 la 38%, în cadrul utilizatorilor bibliotecilor publice (vezi fig. nr.2.3.1)
Fig. 2.3.1. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion naţional
şi eşantion utilizatori (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)
Interesant este faptul că, selectând doar subiecţii care au acces la internet din ambele
eşantioane, la această întrebare procentele de răspuns pe tipuri de eşantioane sunt
asemănătoare, la nivelul anilor 2009 şi 2011, în timp ce în anul 2014 se observă creşterea
neîncrederii în veridicitatea informaţiilor oferite de Internet, mai ales în rândul utilizatorilor
(37% faţă de 32% în cadrul eşantionului naţional).(vezi fig. nr.2.3.2). La nivelul anului 2014,
nu sunt diferenţe de opinie mai mari de 1% între intervievaţii cu acces la Internet şi
eşantionul total, cu o excepţie. Este vorba de categoria celor care-şi susţin acordul faţă de
afirmaţia dată, la nivel naţional: 38% din cei care au acces la Internet sunt total sau parţial de
acord cu afirmaţia „Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” ,faţă de 34% cu
aceeaşi opinie, dar din cei cu şi fără acces la Internet, la nivel naţional.
52
Nici
acord,
nici
dezacord
16
24
25
24
26
28

nici acord, nici
dezacord
53
Fig. 2.3.2. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion
utilizatori şi eşantion naţional (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)
Fig. 2.3.3. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet – eşantion
utilizatori şi eşantion naţional, 2009, 2011, 2014
Dintre categoria celor care au acces la Internet, ponderea subiecţilor care sunt total şi
oarecum de acord cu veridicitatea informaţiilor pe Internet a scăzut de la 41-42 % în
cercetarea realizată în 2009, la 34-36% cât a fost în cazul cercetători din anul 2011 şi la 32%
printre cei care frecventează biblioteca publică, în 2014. Doar la nivel naţional s-a înregistrat
o uşoară creştere (cu 4%) a încrederii în informaţiile oferite de Internet.
„Dacă ceva apare pe Internet este probabil adevărat” susţin, în 2014, 38% dintre
subiecţii de la sate (mai mulţi cu 3% faţa ce cercetarea din 2011), faţă de doar 34% dintre
27
28
29
27
28
29

54
subiecţii ce trăiesc în oraşe (procente, de asemena în uşoară creştere, cu 2%, comparativ cu
acum trei ani). Se observă aşadar o creştere a încrederii în informaţiile căutate şi găsite pe
Internet, susţinută şi de diminuarea procentului celor care îşi manifestă dezacordul faţă de
afirmaţia dată (cu 9% la sate şi cu doar 2% în oraşe).
nici
acord,
nici
dezacord
32
22
32
24
Fig. 2.3.4. Veridicitatea conţinutului materialelor postate pe internet, pe medii
rezidenţiale (difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)
În cadrul eşantionului naţional din 2011 încrederea în internet este mai mare în rândul
bărbaţilor, a tinerilor şi a celor cu vârste între 25-34 ani, studii universitare, a celor care
folosesc internetul şi merg la biblioteca publică.
În eşantionul naţional din 2014 profilul statistic al celor care au încredere mai mare în
interent este mult diminuat: doar utilizatorii de internet, doar cei din marile oraşe, cu
precădere cei cu vârste între 35-44 ani.
În cadrul eşantionului „utilizatori servicii biblioteci publice”, 2011, se separă un grup
omogen care nu se diferenţiază pe caracteristici demo-sociale nici în ceea ce priveste
încredere,a nici în ceea ce priveşte neincrederea în materialele postate pe internet.
În 2014 cu precădere cei care au studii postliceale, cei care utilizează internetul au
încredere în internet. Portretul scepticilor este conturat de locuirea în oraşe foarte mari,
persoanelor singure, cu precădere din grupul de vârstă 35-44 ani.
Lectura critică a presei scrise arată efectul a două decenii de presă postcomunistă.
Filtrul critic acţionează la nivelul întregii populaţii investigate, fie că sunt sau nu utilizatori ai
bibliotecii publice. (fig. nr 2.3.4)

55
Fig. 2.3.5. Veridicitatea conţinutului ziarelor – eşantion utilizatori şi eşantion naţional,
2009, 2011, 2014
Dacă în 2009 utilizatorii de servicii ale bibliotecilor publice erau mai critici decât cei
din eşantionul naţional (doar 11% din eşantionul utilizatori susţinând veridicitatea
informaţiilor din presa scrisă, faţă de 13% din eşantionul naţional) în 2011 situaţia s-a
generalizat. O posibilă explicaţie rezidă, conform opiniilor exprimate în focus grupurile
realizate pe influenţa presei, din efectul general al problemelor din societatea românescă care
conduc spre un filtru critic faţă de toată informaţia furnizată. În 2014 se observă totuşi o
uşoară creştere procentuală a celor care sunt de acord cu veridicitatea informaţiilor din presa
scrisă: 14% pentru ambele categorii de populaţie cercetate.
Nici
acord,
nici
dezacord
22
24
20
21
18
23
Fig. 2.3.6. Veridicitatea conţinutului ziarelor, eşantion naţional şi eşantion utilizatori
(difereţa până 100% reprezintă NŞ/NR)

56
CAPITOLUL 3. BIBLIOTECI
3.1. Accesibilitate
Într-un eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia de 15 ani şi peste, cu un
volum de populatie de 800 subiecţi, cu o marjă de eroare de 3.5%, au declarat că au mers la
biblioteca publică 16%, în sondajul din 2009,14% în cadrul cercetării realizate în iunie
2011 şi 17%, la sondajul din 2014 . Cei care apelează la serviciile bibliotecii publice lunar,
practic beneficiarii frecvenţi, reprezintau 9% din total populaţie de 15 ani şi peste în 2009,
8% în 2011 şi 6% în 2014. Dacă se ia în considerare marja de eroare a sondajului,situaţia este
oarecum similară dar care poate indica în perspectivă o scădere a frecventării bibliotecii
publice. (vezi fig. nr.3.1.)
În 2014 a merge la biblioteca publică reprezintă încă un lucru dezirabil, de prestigiu
social şi nu excludem ca o parte din subiecţi să fi fost influenţaţi de această normă, valoare
socială în momentul formulării răspunsului.
Fig. 3. 1.1. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)

57
Fig. 3. 1.2. Data ultimei vizite la o bibliotecă publică (judeţeană, orăşenească etc.)

58
3.2. Servicii oferite şi aşteptate de la biblioteca publică
Principalele servicii oferite de biblioteca publică în 2009 şi 2011 au fost:
împrumut de carte (29-30%), ajutor din partea bibliotecarilor şi utilizarea sălii de
lectură (ambele cu 15%). În privinţa serviciilor oferite de biblioteca publică în 2014, paleta
răspunsurile subiecţilor intervievaţi este diversă. Cele mai utilizate servicii oferite de
bibliotecile publice, de către persoanele din eşantionul naţional, se menţin identice cu cele
de la valurile anterioare de cercetare, dar cu procente uşor diferite: împrumutarea cărţilor – cu
procent în creştere (36,3%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru a găsi informaţii sau
resurse - cu procent similar(15,6%) şi utilizarea sălii de lectură- cu procent în scădere
(12,6%).
Fig. 3. 2. 1. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei
investigate, în 2014
Utilizatorii bibliotecilor publice au apelat în mod special pentru următoarele servicii
oferite de acestea: împrumutarea cărţilor (25,8%), solicitarea ajutorului bibliotecarului pentru
a găsi informaţii sau resurse (15,4%) şi accesarea Internetului ori utilizarea calculatoarelor
(15,3%).

Fig. 3. 2.2. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor
59
bibliotecii publice, în 2014
Răspunsurile pe cele două eşantioane cercetate analizate comparativ conduc spre
următoarele diferenţe: utilizatorii merg la biblioteca publică cu scopul de a împrumuta
cărţi într-un procent mai mic comparativ cu subiecţii eşantionului naţional (diferenţă de
cca 10%), şi mai ales pentru a accesa Internetul sau pentru a folosi calculatoarele (cu 6%
mai mulţi faţă de cei din eşantionul naţional), pentru întâlniri cu prieteni (cu 3% mai mulţi)
sau pentru a participa la diverse evenimente (cu 1% mai mult). Pentru celelalte tipuri de
servicii, oferite ca variante de răspuns intervievaţilor, nu sunt diferenţe între cele două
segmente cercetate.

Fig. 3. 2.3. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei
60
investigate şi a utilizatorilor bibliotecii publice, în 2014
Privind comparativ răspunsurile pe eşantioanele naţionale de la cele trei valuri de
cercetare, observăm că în 2014 se solicită mai mult servicii de împrumut carte (de la 30% în
2009 la 36,3% în 2014), folosirea internetului şi a calculatoarelor (de la 4% în 2009 la 8,8%
în 2014), împrumutarea materialelor multi-media (video, DVD, audio CD-uri – creştere cu
1,4%) şi participarea la programe, activităţi organizate în acest spaţiu (de la 6 la 7%), dar se
apelează mai puţin la căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor bibliotecii (scădere
accentuate, de la 12% în 2009 la 6,5% în 2014), ajutorul bibliotecarului (scădere de la 19% în
2009 la 15,6% în 2014) sau utilizarea sălii de lectură (de la 16 la 12,6%); celelalte servicii se
încadrează în diferenţe minore.(vezi fig.3.2.4)
Fig. 3.2.4. Servicii l-a care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul populaţiei
investigate, în 2009, 2011, 2014
În 2011 cei care solicită ajutorul bibliotecarului sunt cu precădere elevii din familii
mai numeroase, cu precădere din mediul rural, rural încă neinclus în programul Biblionet.

Utilizarea internetului din bibliotecile publice se realizează cu precădere de elevi, de cei din
familii numeroase. Interesant este faptul că împrumutul cărţilor este asociat statistic cu faptul
participării comunităţilor urbane la programul biblionet. Este drept că aceste biblioteci sunt
mai bine îngrijite, dotate cu cărţi.
Comparând datele obţinute în cei trei ani de cercetare pentru eşantionul utilizatori, cea
mai evidentă modificare se referă la utilizarea Internetului şi a calculatorului (creştere de la
6% în 2009 la 15,3% în 2014)şi scăderea ponderii celor care împrumută cărţi (scădere de la
31% în 2009 la 25,8% în 2014). Creşterea interesului utilizatorilor se observă şi pentru
socializare în spaţiul acestei instituţii culturale, precum şi pentru posibilitatea împrumutării de
CD-uri, DVD-uri sau pentru activităţile organizate de biblioteca public. Pe de altă parte este
evidentă scăderea procentelor ce corespund următoarelor servicii: solicitarea ajutorului
bibliotecarului, căutarea informaţiilor cu ajutorul fişierelor şi utilizarea sălii de lectură (vezi
fig. 3.2.5)
Fig. 3.2.5. Servicii la care s-a apelat în cadrul bibliotecii publice, la nivelul utilizatorilor
61
bibliotecii publice, în 2009, 2011, 2014

Referitor la activităţilor şi serviciilor aşteptate de utilizatori de la biblioteca
publică, au fost utilizate atât întrebări cu variante de răspuns precodificate, oferite de cei care
au elaborat instrumentele de cercetare, dar şi întrebări libere, în care subiecţii au fost invitaţi
să formuleze propriile sugestii şi propuneri.
Fig. 3. 2. 6. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în
62
2014
În privinţa activităţilor pe care utilizatorii le aşteptă de la biblioteca publică în 2014
(întrebare cu variante de răspuns precodificate), cele mai reclamate sunt cele privind piaţa
muncii (17,2%, ajutor în găsirea informaţilor despre licee şi universităţi (15,8%), sfaturi
medicale utile (12,7%) şi organizare de activităţi culturale (10,5%). Aceste activităţi
reflectă nevoile concrete ale publicului acestei instituţii, ale comunităţii în care-şi desfăşoară
activitatea biblioteca publică. Comparativ cu 2009, în 2011 şi 2014 a crescut nevoia
organizării sesiunilor de informare privind piaţa muncii. (vezi fig. 3.2.2. )

Fig. 3. 2. 7. Activităţi dorite de utilizatori în cadrul bibliotecii publice din localitate, în
63
2009, 2011, 2014
Utilizatorii bibliotecii publice au manifestat un interes în creştere, în 2014 faţă de
2009, pentru sesiunile de informare asupra pieţei de muncă (de la 12 la 17,2%) şi sesiunilele
de informare despre cum să vinzi şi să cumperi online în condiţii de siguranţă (de la 4 la
6,8%). În aceeaşi perioadă, a scăzut interesul utilizatorilor bibliotecilor publice pentru
obţinerea sfaturilor medicale în cadrul acestei instituţii (de la 19 la 12,7%), a informaţiilor
despre serviciile bancare sau despre licee şi universităţi.
Corelaţiile dintre activităţile pe care cetăţenii ar dori să le fie oferite de biblioteca
publică în 2011 şi principalele caracteristici socio-demografice sunt semnificative pentru
anumite variante de răspuns măsurate. Astfel pentru informaţii despre licee şi universităţi
sunt interesaţi în mod special cei din familii numeroase . Despre piaţa forţei de muncă se
interesează cu precădere cei cu vârste de 45-54 ani, iar despre legislaţie cei cu vârste de 35-44
ani.
Pentru celelalte activităţi măsurate informaţii despre servicii bancare, despre licee şi
universităţi, sfaturi medicale, legislaţie, despre piaţa forţei de muncă şi activităţi culturale nu
sunt diferenţe semnificativ statistice în funcţie de variabilele demo-sociale
măsurate(sex,categorii de vârstă, instrucţie şcolară, mărimea localităţii, implicarea în proiect,
mediu rezidenţial, mărimea localităţii,grupa de venit). Astfel spus ar trebui să se regăsească în
baza de activităţi ale unei biblioteci publice.

Subiecţilor intervievaţi li s-a solicitat, printr-o întrebare deschisă, să indice ce alte
servicii şi informaţii ar dori să găsească în cadrul bibliotecii publice. De menţionat că
prelucrarea răspunsurilor libere a fost realizată, pe cât posibil, cu aceleaşi coduri ca şi în 2009
şi 2011, pentru a se putea surprinde dinamica acestora. Spre deosebire de anul 2009 ponderea
celor care nu au formulat o opţiune a scăzut. Dacă în 2009 şi în 2011 valori consistente erau
pentru accesul la internet, iar în 2011 pentru dotarea cu calculatoarelor sau aparatură,
(imprimantă, fax, scanner, xerox, videoproiector), în 2014 procentele au scăzut foarte mult.
Explicaţia se găseşte în furnizarea acestor servicii de către biblioteci sau accesul la aceste
servicii în propria gospodărie.
64
Fig. 3.2.8. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, 2009, 2011 şi
2014
Principalele servicii solicitate de utilizatorii bibliotecii publice în 2014 sunt:
amenajarea sălii de lectură (16%) sau a unui club (15%).

65
Fig. 3.2.9. .Alte servicii aşteptate de utilizatorii de la bibliotecile publice, în 2014
Spre deosebire de valurile anterioare de cercetare, utilizatorii bibliotecii publice au
formulat cerinţe noi: se doreşte organizarea de activităţi culturale (7%), se solicită
facilitarea întâlnirilor cu specialişti sau personalităţi şi desfăşurarea unor cursuri.
Fig. 3.2. 10. Servicii noi, aşteptate de la bibliotecile publice de utilizatori doar în 2014
În privinţa informaţiilor solicitate de intervievaţi există o grupare a răspunsurilor
după sex, vârsta respondenţilor. Cărţi de specialitate vor cu precădere femeile, iar cărţi din
programa şcolară vor mai degrabă tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 ani, cu precădere cei
din mediul rural inclus în program. Informaţii despre zona în care locuiesc aşteaptă cei cu
vârste cuprinse 35-45 ani.

66
Fig. 3.2.12. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă
adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 2014
În 2014, utilizatorii bibliotecii publice îşi doresc în primul rând cărţi de specialitate
(19%), înnoirea fondului de carte, precum şi informaţii despre evenimente culturale,
sociale, sportive (ambele cu 11%), , informaţii despre localitate, precum şi broşuri reviste,
presă scrisă (ambele cu 9%).

Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – întrebare deschisă
adresată utilizatorilor bibliotecilor publice, 20009, 2011 şi 2014
Preocupările celor care vin în bibliotecile publice sunt diverse. Nevoia de informaţii
reclamată de subiecţii intervievaţi corespunde unei palete de răspunsuri amplă, dar nu diferă
semnificativ de situaţia din 2009 şi 2011. În primul rând se observă o înjumătăţire a
numărului celor care nu ştiu sau nu doresc să formuleze un răspuns la întrebarea adresată. În
rest, lucrurile se schimbă greu sau, din păcate, nu se prea schimbă. Principala cerinţă, ca şi în
2009, este îndreptată spre fondul de carte: mai multe cărţi de specialitate, cărţi mai noi, mai
multe cărţi, cărţi de cultură generală, cărţi din programa şcolară, broşuri, reviste. Dacă în
2011 utilizatorii solicitau cărţi în format electronic, în 2014 interesul pentru informaţia pe
suport electronic a scăzut (de la 10 la 2%). În general se simte o dorinţă de diversificare a
informaţiilor oferite de biblioteca publică. Nevoia care se deduce din analiza acestor
răspunsuri este ca bibliotecarul să facă un studiu legat de interesul profesional, şcolar, de
formare al utilizatorilor.
67

În 2014 a crescut ponderea celor care doresc informaţii pe suport electronic în mediul
68
rural (cu 8%). Creşteri semnificative în 2014 prezintă şi alte două tipuri de informaţii: cele
despre evenimente culturale, sociale, sportive (6%) cele despre localitate, zona în care
locuiesc (5%).
În 2014, faţă de 2011, în mediul urban a scăzut foarte mult (cu 31%) interesul pentru
informaţii referitoare la lucru/facilităţile oferite de programele de pe Internet, şi, într-o
măsură mai mică, pentru informaţiile pe suport electronic (cu 6%), însă a crescut ponderea
celor interesaţi să găsească la bibliotea publică informaţii despre evenimente culturale,
sociale, sportive(cu 7%) şi despre localitate, zona în care locuiesc (cu 6%).
Fig. 3.2.13. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii rezidenţiale
(primele în ierarhie)

69
Fig. 3.2.13.. Alte informaţii dorite să se găsească în biblioteca publică – pe medii
rezidenţiale (pe locuri secundare în ierarhie)

70
3.3. Rolul şi menirea bibliotecilor publice
Sondajul şi-a propus să măsoare valoarea actuală şi cea aşteptată de la bibliotecile
publice, pe baza unor activităţi/funcţii
Acordul faţă de aceste aserţiuni, de definire a rolului bibliotecii publice prin activităţi
oferite de acestea, este prezentat comparativ pe cercetările realizate în 2009, 2011şi 2014. La
nivel naţional, diferenţele între valorile corespunzătoare celor trei ani de cercetare sunt
estompate în cazul principalelor roluri ale bibliotecii publice.
Fig. 3.3.1. Rolul bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional
La nivelul populaţiei investigate, evident, cele mai mari procente corespund
afirmaţiei „Biblioteca este un loc unde merg să găsesc cărți noi și interesante pentru a le
citi”– principala menire a acestei instituţii.

Fig.3.3.2. Biblioteca publică – locul de procurare a unor cărţi noi şi interesante,
71
în opinia subiecţilor din eşantionul naţional
Singura creştere notabilă este referitoare la afirmaţia privind percepţia bibliotecii
publice ca pe un loc unde se merge pentru accesarea internetului (creştere de la 35,6%, în
2009 la 50%, în 2014).
Fig.3.3.3. Biblioteca publică – locul de accesare gratuită a Internetului, în opinia subiecţilor
din eşantionul naţional
Procente ridicate corespund şi pentru alte roluri ale bibliotecii: „depozitar” al
informaţiilor de interes personal, loc de întâlnire pentru cei cu preocupări în domeniu.
(fig.3.3.4.)

72
Fig.3.3.4. Alte roluri ale bibliotecii publice, în opinia subiecţilor din eşantionul naţional
Comparând cele două eşantioane, observăm diferenţe semnificative între cele două:
naţional şi utilizatori. În primul rând, practic toate afirmaţiile măsurate au valori mai mari în
opinia utilizatorilor, fapt explicabil prin aplicabilitatea, adecvarea acestora la ceea ce este
biblioteca publică. O a doua observaţie derivă din diferenţele foarte mari între răspunsurile
formulate de subiecţii celor două eşantioane; cele mai ilustrative situaţii se referă la rolul
bibliotecii de furnizare a informaţiilor necesare persoanei respective, de furnizare de cărţi noi
şi interesante şi locul unde se furnizează internet gratis.
În opinia utilizatorilor bibliotecii publice observăm, ca şi în cazul eşantionului
naţional, aceeaşi ierarhizare a activităţilor prin care se defineşte rolul bibliotecii, însă cu
valori procentuale mai ridicate cu cca 10%: locul unde se găsesc cărţi noi şi interesante
(pentru 91-95% dintre utilizatorii serviciilor bibliotecii publice), locul unde se găsesc
informaţii care prezintă interes personal (75, 76%) şi spaţiul în care oamenii se întâlnesc
şi împărtăşesc din experienţă şi informaţii (58, 64,70%). Şi în cazul acestui eşantion este
evidentă creşterea procentuală a celor care percep biblioteca ca pe un spaţiu unde poate fi
accesat gratis Internetul sau unde pot fi utilizate calculatoarele (de la 52% la 69%). Foarte
importantă este şi creşterea procentului celor care văd în bibliotecă un sprijin pentru găsirea
unui loc de muncă: de la 25% în 2009 la 36%, în 2014, ceea ce întăreşte convingerea că
bibliotecarul s-a implicat în derularea de activităţi organizate în acest scop (cursuri formare,
întâlniri cu specialişti). (vezi fig. nr.3.3.5)

73
Fig. 3.3.5. Rolul bibliotecii publice, în opinia utilizatorilor bibliotecilor publice
Analiza răspunsurilor pe medii rezidenţiale pune în evidenţă o mai mare susţinere a
rolului bibliotecii prin tipurile de afirmaţii date de către oamenii de la sate, mai ales în
2011, cu procente uşor mai scăzute în 2014. Se poate concluziona că locuitorii oraşelor sunt
mai rezervaţi în a recunoaşte bibliotecii rolurile definite, în special la nivelul anului 2014.
Pe medii rezidenţiale, la nivelul anului 2011 au fost foarte mulţi cei din mediu rural care au
perceput biblioteca ca un spaţiu de socializare (72%, comparativ cu 52% în oraşe), rol ce s-a
diminuat la nivelul anului 2014 (66% pentru locuitorii satelor). Tot la sate, în 2011 erau mult
mai mulţi comparativ cu urbanul cei care susţineau primirea unui sprijin de la bibliotecă în
efortul de găsire a unui loc de muncă, şi în această privinţă observându-se o diminuare
procentuală (de la 28 la 22%). Locuitorii satelor au apreciat într-o măsură mai mare decât cei
de la oraş că biblioteca asigură accesul la internet şi la calculatoare (cca 60%), pornind de la
starea materială şi dotarea gospodăriilor cu PC în rural. O schimbare evidentă se observă şi în
mediul urban, unde a scăzut interesul pentru găsirea la bibliotecă a informaţiilor referitoare la
alegeri locela, legi, taxe sau alte aspecte legale (de la 26%, în 2011 la15%, în 2014).

74
Fig. 3.3.6. Rolul bibliotecii publice, pe medii rezidenţiale
Ce doresc respondenţii din aceste studii să devină bibliotecile publice? Este o
întrebare foarte importantă pentru programul Biblionet, din perspective asocierii acestuia cu
asociaţia de profil a bibliotecilor.
În opinia subiecţilor eşantionului la nivel naţional, biblioteca ar trebui să devină, în
primul rând, un loc unde oamenii să găsească cărţi noi şi interesante (94% în 2009 şi 91%,
în 2014). Procentul celor care echivalează spaţiul bibliotecii publice cu locul unde găseşte
informaţii despre ceea ce te pasionează a scăzut de la 77%, în 2009 la 66%, în 2014. În
schimb, se menţine destul de ridicat interesul populaţiei în privinţa posibilităţii utilizării
calculatoarelor şi accesării internetului în cadrul bibliotecii publice (74% în 2009, 71% în
2014).
O abatere consistentă de la această ierarhie corespunde anului 2011. 96% dintre
intervievaţi şi-ar fi dorit biblioteca ca un spaţiu de socializare, spaţiul unde să se poată întâlni
şi să-şi poată împărtăţi experienţa şi informaţiile. Era o nevoie stringentă a societăţii
româneşti de spaţii de socializare, de discuţii. O a doua abatere consistentă în privinţa
aşteptărilor de la biblioteca publică, la nivelul anului 2011, se referă la posibilitatea utilizării
calculatorului.
Astfel dacă în 2009 aproape 74% vedeau biblioteca ca un loc unde se accesează
gratuit internetul, în 2011 ponderea a scăzut la 9%. În altă ordine de idei , tot în acest an scad
aşteptările privind posibilitatea dotării cu cărţi noi şi înteresante (57%). Îngustarea pieţei
muncii conduce la scăderea încrederii că biblioteca publică ar putea oferi un ajutor în găşirea
unui loc de muncă (doar 5%). (vezi fig. nr. 3.3.7)

75
Fig. 3.3.7. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia populaţiei
investigate
În 2014 aşteptările utilizatorilor privind rolul bibliotecii publice nu au cunoscut
modificări semnificative faţă de cercetările anterioare. Prin comparaţie cu eşantionul national,
nu mai sunt diferenţe mari între aşteptările din 2009 şi cele din 2011. Cunoscătorii realităţii
din bibliotecile publice nu-şi proiectează aşteptări mult diferite în viitor. Cei mai mulţi
utilizatori ai bibliotecii atribuie, în continuare, acestei instituţii culturale rolul de asigurare a
fondului de carte (99,97,96%) şi de satisfacere a unor nevoi sufleteşti, ce ţin de pasiuni, de
interese personale (86,85,83%). Se menţine ridicat şi procentul utilizatorilor care se aşteaptă
ca biblioteca să asigure posibilitatea folosirii calculatoarelor (85,83,86%). Biblioteca publică
se doreşte spaţiu de socializare, dar nu se constată creşterea foarte mare a procentelor
(61,64,63%). În schimb au crescut uşor aşteptările privind perspectiva găsirii de informaţii
despre un loc de muncă. (de la 45 la 52%) Valorile mult mai mari ale acestui item în cazul
unor cunoscători ai bibliotecii publice arată orizontul de aşteptare privind instrumentele
diverse de informare de care ar putea dispune această instituţie.
Dacă privim comparativ valorile exprimate pe cele două eşantioane am putea spune că
avem două ‘lumi’ distincte: cea care îşi proiectează aşteptările în raport cu biblioteca publică
prin experientele îndepărtate pe care le-a avut şi sceptică în privinţa ancorării ei în problemele
de zi cu zi şi o altă lume, a utilizatorilor care ştiu realităţile prezente şi înţeleg rolul limitat pe
care aceasta îl poate îndeplini.

76
Fig. 3.3.8. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, în opinia utilizatorilor
bibliotecii publice
Fig. 3.3.9. Rolul pe care ar trebui să-l aibă biblioteca publică, pe medii rezidenţiale
Se observă o mare discrepanţă între realitate şi dorinţe în privinţa accesării gratis a
Internetului din biblioteca publică, atât în mediul rural (27% diferenţa în 2011, 18% diferenţa
în 2014) şi mai ales în mediul urban (24%, în 2011 şi în 2014).

77
Fig. 3.3.10. Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii
rezidenţiale, în privinţa accesării Internetului
În privinţa procurării de cărţi noi şi interesante din biblioteca publică, cel mai mare
decalaj exista în mediul urban, la nivelul anului 2011 (12%), decalaj ce s-a redus considerabil
la nivelul anului 2014 (4%) –a scăzut uşor nivelul aşteptărilor, în timp ce în mediul rural s-a
adiminuat uşor (de la 11 la 10%).
rezidenţiale, în privinţa procurării cărţilor
Dacă în 2011, atât în oraşe cât şi la sate, exista un mic decalaj (5%) între ceea ce s-ar
dori să se întâmple în spaţiul bibliotecilor publice în priviţa schimbului de informaţii dintre

oameni şi ceea ce se realiza în acel moment, în 2014 populaţia consideră că se realizează
prea mult în această direcţie, nu se doreşte mai mult
78
rezidenţiale, în privinţa socializării în acest spaţiu
La nivelul anului 2014, în mediul urban, este un interes mai mare decât în rural pentru
susţinerea populaţiei de către bibliotecă în efortul găsirii unui loc de muncă (17,5% diferenţă
între realitate şi aşteptări, faţă de 14% faţă de sate). Totuşi acest decalaj s-a diminuat în raport
cu anul 2011, când în sate exista o diferenţă de 25,8%, iar la oraş de 19%.
Fig. 3.3.13 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii
rezidenţiale, în privinţa sprijinului pentru găsirea unui loc de muncă

Decalajul între realitate şi dorinţe s-a diminuat, la nivelul anului 2014, şi în privinţa
furnizării de către biblioteca publică a informaţiilor referitoare la evenimente sociale, politice,
legale: de la 26% în 2011, în mediul urban la 15% şi de la 22%, în 2011 la sate, la 14%.
79
Fig. 3.3.14 Discrepanţe între rolul bibliotecii publice şi aşteptările populaţiei, pe medii
rezidenţiale, în privinţa furnizării informaţiei referitoare la alegeri, taxe, legi
Credem totuşi că aceste opinii trebuie corelate cu puternica recesiune economică de la
nivel global şi naţional.
Un aspect important îl reprezintă afirmaţiile despre importanţa unor
activităţi/funcţii ale bibliotecii publice.
În opinia subiecţilor din sondajele reprezentative pentru populaţia de 15 şi peste, a
crescut în importanţă doar rolul bibliotecii ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să înveţe
să citească, în limita marjei de eroare (de la 49%, în 2009 la 55% în 2014).
Cea mai mare scădere se înregistrează în ceea ce priveşte ajutorul concret al unei
informaţii pentru rezolvarea unei probleme concrete (18% diferenţa între 2009 şi 2011, însă
doar 5% între 2009 şi 2014). Strâns legat de acest aspect este şi scăderea acordului că
biblioteca publică este utilă pentru subiect ş familia sa (12%diferenţa între 2009 şi 2011, însă
doar 2% între 2009 şi 2014) şi organizarea de evenimente/activităţi care pun accentul pe
subiecte relevante - 9% (scădere în 2011 faţă de 2009). Şi în acest caz se constată o
similitudine de percepţie a subiecţilor intervievaţi în 2009 şi în 2014, comparativ cu 2011
(vezi fig. nr.3.3.15 )

80
Fig. 3.3.15 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate
În opinia utilizatorilor se observă răspunsuri care se înscriu în tendinţa evoluţiei în
timp, fără acea abatere a valorilor la nivelul anului 2009. O creştere procentuală semnificativă
corespunde afirmaţiei potrivit căreia biblioteca publică este un loc unde copiii merg pentru a
fi ajutaţi să înveţe (de la 46, în 2009 la 57%, în 2014), organizarea de activităţi şi evenimente
(de la 43 la 52%) şi în ceea ce priveşte furnizarea unor informaţii privind sănătatea (de la 44
la 52%). Cea mai evidentă scădere corespunde rolului bibliotecii în găsirea unei informaţii
practice, foarte importante pentru viaţa utilizatorului (de la 84 la 77%).
Utilizatorii susţin într-o măsură mult mai mare faţă de cei din eşantionul naţional
importanţa bibliotecii publice pentru viaţa personală (84,82,77% eşantion utilizatori, faţă de
60, 42, 55% eşantion naţional) sau pentru comunitatea căreia îi aparţin (93,90,91% eşantion
utilizatori, faţă de 72%,59%,70% eşantion naţional). Pentru celelalte afirmaţii ce vizează
rolul bibliotecii publice nu sunt mari diferenţe între eşantionul utilizatori şi eşantionul
naţional (vezi fig. nr. 3.3.16)

81
Fig. 3.3.16 Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei investigate
Distribuţia răspunsurilor la acest set de întrebări, din perspectiva subeşantioanelor
după medii rezidenţiale, evidenţiază faptul că răspunsurile subiecţilor sunt influenţate în
unele cazuri de mediul în care locuiesc subiecţii. Astfel se remarcă asocierea bibliotecii cu
un spaţiu unde merg copiii pentru a fi ajutaţi să înveţe mai degrabă în mediul rural, mai
pregnant la nivelul anului 2011 (cu o diferenţă de 33%între urban şi rural), dar destul de
importantă şi la nivelul anului 2014 (diferenţă de 18%).
Fig. 3.3.17 Rolul bibliotecilor publice, ca loc unde copiii merg pentru a fi ajutaţi să citească,
pe medii rezidenţiale

Un decalaj destul de însemnat rural-urban (de 7% în 2014 şi de 8% în 2014) se
menţine şi în ceea ce priveşte asocierea bibliotecii cu un spaţiu în care pot fi găsite informații
privind sănătatea. Tot cei din mediul rural apreciază într-o măsură mai mare rolul bibliotecii
pentru viaţa comunităţii (în 2014 cu 8% mai mulţi decât cei din oraşe, care au şi alte
oportunităţi) sau faptul că în acest cadru se organizează diferite tipuri de activităţi (tot în
2014, cu 6% mai mulţi locuitori din sate faţă de cei din oraş apreciază acest rol).
82
Fig. 3.3.18. Rolul bibliotecilor publice, în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale
Despre rolul în viitor a unor activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele
diferenţe notabile între cele trei cercetări realizate la nivel naţional. Însă se pot observa şi
elemente comune: menţinerea la cote ridicate, în toate cele trei cercetări, a activităţilor care
suplinesc deficitul de informare, formare scolară şi profesională: biblioteca ar trebui să
asigure informaţii la zi pentru școală sau lucru şi să îi ajute pe copii să învețe să citească
(între 75 şi 85%)
Comparativ cu sondajul realizat în 2009, în 2014 populaţia investigată consideră că
bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii să poată utiliza
calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii, (creştere de la 43 la 52%). Găsirea la
bibliotecă a informațiilor privind serviciile guvernamentale este susţinută într-o mai mică
măsură în 2014 (scăderea faţă de 2009 este cu 18 procente). (vezi fig.nr. 3.3.18)

Fig. nr. 3.3. 19. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivel naţional
83
În opinia utilizatorilor bibliotecii publice, despre rolul/ponderea pe viitor a unor
activităţi desfăşurate în biblioteca publică sunt unele diferenţe semnificative. În primul rând
se consideră că bibliotecile publice ar trebui să fie în mai mare măsură locul în care oamenii
să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele şi prietenii (creştere cu 31%, în
2014 faţă de 2011).
Fig. nr. 3.3. 20. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul
utilizatorilor

84
Ca şi în cazul populaţiei totale investigate, valori procentuale foarte mari sunt
observate pentru activităţile care suplinesc deficitul de informare, formare şcolară şi
profesională.
Fig. nr. 3.3.21. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul
utilizatorilor
Dacă în cazul populaţiei totale investigate, interesul pentru utilizarea în viitor a
calculatoarelor bibliotecii publice pentru jocuri era destul de redus (21-22%), în cazul
utilizatorilor publici se observă o creştere, de la 19% în 2009, la 28% în 2014. (vezi fig.nr.
3.3.22)

85
Fig. nr. 3.3.22. Aşteptări privind activităţi/funcţii ale bibliotecilor publice la nivelul
utilizatorilor
Tabelul 5. Semnificaţia codurilor din graficele 3.3.23. – 3.3.26
1 copiii să-și poată face temele
2 să pot găsi informații la zi pentru școală sau lucru
3
copiii să poată găsi materiale și surse care să îi ajute
să învețe să citească
4
ar trebui să se desfășoare activități și evenimente care
să pună accentul pe subiecte relevante în viața mea
5
oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a juca
jocuri
6
oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a
comunica cu rudele și prietenii
7
să pot găsi informații privind serviciile
guvernamentale
Printre cele mai evidente diferenţe pe medii rezidenţiale sunt cele referitoare la:
posibilitatea ca oamenii să poată utiliza calculatoarele pentru a comunica cu rudele și
prietenii (cu 25% mai mari aşteptările la sat, în 2011 şi cu 16%, în 2014), oamenii să poată
utiliza calculatoarele pentru a juca jocuri (diferenţa era de 21% între urban-rural, în 2011 şi
de 12% în 2014), precum şi posibilitatea ca fie ajutaţi să învețe să citească copiii (diferenţa
era de 17% între urban-rural, în 2011 şi de 10% în 2014).

86
populaţiei investigate în 2014
populaţiei investigate în 2011

87
populaţiei investigate în mediul urban, comparativ 2011 şi 2014
În mediul rural, în 2014 se observă un procent mai mic faţă de 2011 în special în
rândul celor care doresc ca biblioteca publică să fie spaţiul unde calculatoarele să fie utilizate
pentru jocuri (scădere de la 42 la 27%) sau unde pot fi obţinute informaţii referitoare la
serviciile guvernamentale (scădere cu 18%).
populaţiei investigate în mediul rural, comparativ 2011 şi 2014

88
3.4. Rolul bibliotecarilor în opinia utilizatorilor serviciilor furnizate de
bibliotecile publice
Un rol important în îndeplinirea menirii bibliotecii îl au angajaţii acestor instituţii –
bibliotecarii.
Principalele sarcini ale bibliotecarilor, în opinia intervievaţilor, sunt cele tradiţionale:
ajutor acordat beneficiarilor pentru găsirea cărţilor căutate (91%, 82%, 89%) şi pentru
utilizarea surselor de informare din cadrul bibliotecii (79,66,77%).
Analiza comparativă a răspunsurilor furnizate de subiecţii intervievaţi la nivel naţional
arată, faţă de cercetările precedent, modificarea percepţiei de către intervievaţi în privinţa
implicării bibliotecarului în sprijinirea populaţiei pentru utilizarea calulatoarelor şi a
internetului: creştere de la 26% în 2009 la 39%, în 2014 . Al doilea grup de sarcini realizate
de bibliotecar sunt cele privind învăţarea utilizatorilor să folosească diferite instrumente de
informare şi de lucru cu calculatorul. În perioada luată în studiu, se observă o diminuare
procentuală a celor care văd în bibliotecar un organizator al evenimentelor comunitare, dar
mai ales a celor care au observat că bibliotecarii solicită sugestii din partea comunităţii pentru
activităţile organizate în cadrul bibliotecii (scădere accentuată, de la 60% la 45%). (vezi
fig.nr. 3.4.1).
Fig.nr. 3.4.1 : Rolul bibliotecarului în opinia subiecţilor din eşantionul naţional

Şi în eşantioanele de utilizatori procentele cele mai mari corespund afirmaţiilor care
definesc rolul traditional al bibliotecarului: furnizarea cărţilor (95-97%) şi a ajutor acordat
pentru folosirea diverselor surse de informare (între 87 şi 90%). O creştere procentuală
considerabilă (de 29%) se observă în privinţa sprijinului acordat de bibliotecari pentru ca
utilizatorii să folosească calculatorul şi internetul. (vezi fig.nr.3.4.2)
89
Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia utilizatorilor serviciilor bibliotecii publice, în
2009, 2011 şi 2014
Se impune astfel necesitatea ca bibliotecarul să ştie să utilizeze calculatorul şi
internetul, motiv pentru care bibliotecarul ar trebui instruit în această direcţie. Introducerea în
program a bibliotecii din localitate a făcut ca utilizatorii să-şi dezvolte aşteptări mai mari de
la bibliotecar ca facilitator comunitar. (vezi fig. nr. Fig.nr. 3.4.2).
În general aşteptările utilizatorilor de la bibliotecari sunt mai mari decât la nivel
general, pe toate segmentele de servicii.
Interesantă este analiza rolului atribuit bibliotecarului în funcţie de mediul rezidenţial
al intervievaţilor.

90
Dacă apreciem că rolul atribuit bibliotecarului este rezultatul unei experienţe
persoanale, putem spune că, se constată următoarele: la nivelul anului 2011 gradul de
nemulţumire faţă de bibliotecar este mai mare la sate şi este legat de faptul că acesta nu are
timp să caute informaţiile solicitate (mai puţin apreciat acest rol în 2014 cu 36% în sat, faţă
de 24%, la oraş; la nivelul anului 2014 este mai evidentă importanţa bibliotecarului din
mediul rural pentru sprijinirea celor care doresc să înveţe să acceseze internetul sau să
folosească calculatorul (creşterea procentului cu 36% la sat, faţă de 22% în oraşe).
În ceeaşi perioadă de referinţă a scăzut şi măsura în care oamenii consideră că
bibliotecarii ar trebui să solicite sugestii din partea comunității pentru viitoarele activităţi și
evenimente în cadrul bibliotecii: cu 46%, în mediul urban şi cu 39%, în mediul rural. În 2014
sunt mai puţini cei care consideră că rolul bibliotecarilor este de a desfășura activități şi
evenimente comunitare: cu 31% în urban şi cu 24% în rural.
În schimb a crescut procentul celor care consideră că rolul bibliotecarilor este de a-i
ajuta pe utilizatorii bibliotecii să găsească cărțile căutate: cu 37% în urban şi cu 32% la sate.
Graficul de mai jos arată mai degrabă o similitudine a răspunsurilor date , indiferent
de mediul rezidenţial al celor intervievaţi, şi o delimitare a categoriilor, în funcţie de anul
cercetării (diferenţe de percepţie în funcţie de anul cercetării).
Fig.nr. 3.4.2: Rolul bibliotecarului în opinia populaţiei, pe medii rezidenţiale - 2009, 2011
şi 2014

91
3.5. Impactul închiderii bibliotecilor asupra comunităţilor, familiilor şi
persoanelor
Impactul negativ resimţit de închiderea bibliotecii publice la nivelul comunităţii, pe
baza răspunsurilor subiecţilor din eşantionul naţional este, cumulând total de acord cu
oarecum de acord, de 81% în 2014, faţă de 75% în 2011 şi 79% în 2009. Deşi frecventează
biblioteca doar 17% dintre persoanele intervievate, se constată că subiecţii evaluează, în
proporţie foarte mare, că ar fi o măsură complet greşită închiderea bibliotecii din localitatea
lor. Aşa cum era de aşteptat, utilizatorii susţin, într-o proporţie ceva mai mare, impactul
negativ al unei astfel de decizii.
Luând în calcul marja de eroare a eşantionului de 3,5%, putem spune că nu sunt
diferenţe pe fiecare treaptă de apreciere. (vezi fig. nr. 3.5.1)
nici
acord,
nici
dezacord
11
13
8
6
8
6
Fig. 3.5.1 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei
investigate (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)
La nivelul utilizatorilor serviciiilor bibliotecilor publice se constată că, privind
comparativ cele trei valuri de cercetare, se păstrează păstrează, în linii mari, aceleeaşi
valoare, în jur de 89%. Totuşi impactul închiderii bibliotecii publice ar fi mai mare în rândul
utilizatorilor decât la nivel general: 89% în la utilizatori şi 78% la nivelul populaţiei. (vezi
fig.3.5.1)

92
Impactul închiderii bibliotecii publice ar fi resimţit mai puternic în mediul rural,atât
în opinia subiecţilor din eşantionul 2014 (82%), dar mai ales a celor intervievaţi în 2011
(86%) – fapt explicat prin absenţa instituţiilor culturale, în mare măsură, în sate.
nici
acord,
nici
dezacord
13,5
6,6
9,0
7,7
Fig.3.5.2 Impactul închiderii bibliotecii publice asupra comunităţii, la nivelul populaţiei
satelor şi oraşelor, în perioada analizată (diferenţa până la 100% rerpezintă NŞ/NR)
Un alt palier de măsurare a impactului închiderii bibliotecii publice este cel la nivelul
familiei subiectului. Subiecţii intervievaţi în sondajul naţional estimează un impact mult mai
mic asupra familiilor decât asupra comunităţii (valoare medie de 51% asupra familiei, faţă de
78%-asupra comunităţii - valoare ce corespunde celor care sunt total sau oarecum de acord cu
faptul că închiderea bibliotecii ar avea un impact negativ). Valorile comparative pe cele trei
valuri de cercetare arată o scădere a impactului închiderii bibliotecii publice asupra familiei
utilizatorilor. (vezi fig.nr. 3.5.3).

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Plus de Biblioteci Bihorene

Plus de Biblioteci Bihorene (20)

Studiu cantitativ 2014 biblionet- Raport final