Conține lucrările Conferinței Naționale de Interacțiune Om-Calculator -- RoCHI 2005: http://profs.info.uaic.ro/~busaco/rochi05/ Volum coordonat de Horia D. Pitariu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca) si Sabin Buraga (Universitatea "A.I.Cuza", Iaşi, Facultatea de Informatica).

2. Interac iune Om-Calculator 2005
Volumul de lucr ri al celei de-a doua Conferin e Na ionale
de Interac iune Om-Calculator
RoCHI 2005
Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
15-16 septembrie 2005
Editori:
Horia D. Pitariu
Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
Sabin-Corneliu Buraga
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i

4. ORGANIZARE
Pre edintele conferin ei
Horia D. Pitariu, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
Pre edintele comitetului tiin ific
Sabin-Corneliu Buraga, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Comitetul de organizare
Mircea Miclea, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
Radu Munteanu, Universitatea Tehnic , Cluj-Napoca
erban Agachi, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
SPONSORI
Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Grupul de Interes în Interac iunea Om-Calculator RoCHI – SIGCHI România
Asocia ia de Psihologie Industrial i Organiza ional (APIO)
Editura Polirom

5. COMITETUL TIIN IFIC
Felix Albu, Universitatea Politehnic Bucure ti
Constantin-Gelu Apostol, Academia de Studii Economice, Bucure ti
Alexandru Balog, Institutul de Cercet ri în Informatic , Bucure ti
Sabin-Corneliu Buraga, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Cristina Chis li , Universitatea Liber din Amsterdam
Dorian Gorgan, Universitatea Tehnic , Cluj-Napoca
Gheorghe Iosif, Institutul de Psihologie al Academiei Române, Bucure ti
Ion Juvin , Universitatea din Utrecht
Ana-Maria Marhan, Institutul de tiin e ale Educa iei, Bucure ti
Valentina Marinescu, Universitatea Bucure ti
Adrian Mihalache, Universitatea Politehnic , Bucure ti
Ioana Moisil, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
Cristina Niculescu, Institutul de Cercet ri în Inteligen a Artificial , Bucure ti
Horia D. Pitariu, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
Costin Pribeanu, Institutul de Cercet ri în Informatic , Bucure ti
Adriana Mihaela Tar a, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
tefan Tr u an-Matu, Universitatea Politehnic Bucure ti
Dan-Ioan Tufi , Institutul de Cercet ri în Inteligen a Artificial , Bucure ti
Evaluatori voluntari
Boldur-Eugen B rbat, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu
Andrei B utu, Academia Naval Mircea cel Batrân, Constan a
Petre Botnariuc, Institutul de tiin e ale Educa iei, Bucure ti
Mihaela Brut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Cristian Fr sinaru, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Alexandra G l tescu, Institutul de Cercet ri în Informatic , Bucure ti
Delia Mitrea, Universitatea Tehnic , Cluj-Napoca
Mihai Alexandru Serea, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
tefan Ciprian Tanas , Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i
Cosmin Vârlan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i

6. Cuprins
Prefa ......................................................... v
Lucrare invitat
Societatea informa ional în spa iul bitosferei ................................ vii
Radu Munteanu, Ioan G. Târnovan
Modele de proiectare i evaluare a interfe elor-utilizator
O experien de proiectare a unui sistem interactiv utilizând metoda DUTCH ........... 1
Adriana Tar a, Horia D. Pitariu
O abordare bazat pe paternuri în proiectarea interfe ei cu utilizatorul ............... 7
Costin Pribeanu
Un format de descriere a paternurilor pentru proiectarea bazat pe sarcin
a interfe ei cu utilizatorul .............................................. 13
Costin Pribeanu
Un model conceptual de evaluare a calit ii sistemelor de comer electronic ............ 17
Alexandru Balog
Interfe e inteligente om-calculator
Aspecte ale proiect rii i implement rii interfe elor-utilizator
destinate dispozitivelor mobile în contextul Web-ului semantic ..................... 21
Sabin-Corneliu Buraga
O abordare bazat pe XML pentru instruirea automat a agen ilor de interfa .......... 27
Diana Gorea
Editarea vizual a modelului de obiecte active ................................ 33
Tudor Groza, Dorian Gorgan
Comunicarea în modelul obiectelor active ................................... 37
Raluca Vartic, Dorian Gorgan
Aspecte sociale ale proiect rii i exploat rii sistemelor interactive
Arhitectura unui sistem experimental de management de cuno tin e,
dedicat comunit ilor virtuale de cercetare .................................. 41
Cristina Niculescu
Weblog-ul — instrument de facilitare a interac iunilor umane,
utilizat în evaluarea on-line a interfe elor .................................... 47
Sabin-Corneliu Buraga
Diferen e de gender în utilizarea Internetului în cazul studen ilor români ............... 53
Ioana Codoban
Pagina gazd : o promisiune de fericire ...................................... 57
Adrian Mihalache

7. A doua conferin na ional de interac iune om-calculator – RoCHI 2005
Aplica ii i studii de caz
Dezvoltarea modular i extensibil a interfe elor Web ........................... 61
Cristian Fr sinaru
Generarea dinamic a aplica iilor VoiceXML din tiri RSS ........................ 67
Andrei B utu, Elena B utu
Interac iunea om-calculator în aplica iile GIS pe platforme wireless .................. 71
Tudor Borlea, Dorian Gorgan
Aplica ii Web-Mapping interactive folosind tehnologia SVG ....................... 75
Ovidiu Mure an, Dorian Gorgan
Gestiunea resurselor dinamice pe Web ...................................... 79
Radu Cibotaru
Interfe e Web, multimodale i neconven ionale
Interfa pentru o comunitate pe Internet .................................... 84
Cosmin Vârlan
Realizarea interfe elor Web interactive folosind componente SVG .................... 89
Sergiu Dumitriu, Marta Gîrdea, C t lin Hri cu
Optimizarea timpilor de r spuns a siturilor Web dinamice ......................... 93
tefan Tanas
MobiNET. Re ele sociale digitale — o nou abordare din perspectiva
interac iunii om-calculator .............................................. 97
Mihai Alexandru Serea
Asigurarea interac iunii cu sistemele de instruire asistat
E-learning: munca în echipe virtuale ....................................... 103
Ioana David
Analiza comparativ a sistemelor de eLearning ................................ 109
Antoaneta Daniela Stroe
Personalizare i Learning Objects în Web-Based Learning ......................... 113
Gabriel Vona
Spre un model general de evaluare în instruirea prin Internet ....................... 117
Daniel Paul, Andrea Dobrin
Strategii de personalizare a interfe ei cu utilizatorul
Metode de referen iere i personalizare în înv mântul deschis la distan .............. 123
Mihaela Brut
Autorizarea bazata pe roluri utilizând interfe e utilizator grafice în sisteme distribuite ....... 129
Mihaela Ordean, Dorian Gorgan
Texturarea omnidirec ional a unui avatar ................................... 133
Alexandrina Orzan, Jean-Marc Hasenfratz
ii

8. A doua conferin na ional de interac iune om-calculator – RoCHI 2005
Rolul factorului uman în asigurarea interac iunii om-calculator
Utilizarea ontologiilor în brainstorming-ul electronic ............................ 137
Alexandra G l tescu, Taisia Greceanu
Opera ia de t iere în sistemele de particule ................................... 143
Sorina Per a, Dorian Gorgan
Detec ia mâinii într-o scen înc rcat de obiecte, în scopul recunoa terii gesturilor ........ 147
Delia Mitrea, Sergiu Nedevschi, Dorian Gorgan
Demo-uri:
sMArTH: Expresii matematice pe Web ...................................... 151
Sergiu Dumitriu, Marta Gîrdea, C t lin Hri cu
Un studiu de proiectare a interfe ei-utilizator a unui program de editare a grafurilor ....... 153
Marius Dumitru Florea, tefan Abageru, Sabin-Corneliu Buraga
Workshop: Interac iune Web: Metodologii, strategii i studii de caz
Aplica ii ale Web-ului semantic în e-learning .................................. 155
Mihaela Brut
Lumi virtuale pentru reac ii chimice ........................................ 157
tefan Tanas , Doina Bl nariu
Utilizarea informatiilor GPX pentru afi area traseelor turistice pe Web ................ 159
Cosmin Vârlan
H r i interactive pe Web ............................................... 161
Erico Mihai Volocaru, tefan Tanas
iPORT.COM – portal Web pentru corpora ii .................................. 163
Ovidiu Sandu (Universitatea A.I.Cuza, Ia i)
Workshop: Modele ale calit ii interfe ei cu utilizatorul
Aspecte conceptuale privind evaluarea calit ii siturilor Web de comer electronic ......... 165
Alexandru Balog
O abordare orientat pe domeniu pentru structurarea recomand rilor de proiectare ........ 167
Costin Pribeanu
Atestarea calit ii ofertei de cunoa tere ...................................... 169
Adrian Mihalache
Aspecte ale proiect rii interac iunii cu siturile Web .............................. 171
Adrian Mironescu, Sabin-Corneliu Buraga
Proiectarea siturilor Web pentru utilizabilitate folosind abloane de proiectare ........... 173
Adriana Tar a, Horia D. Pitariu
Mas rotund : Instrumente pentru construirea mediului inteligent interactiv
Wordnetul românesc: ontologie lexical în context multilingv ....................... 175
Dan Tufi , Verginica Barbu Mititelu
iii

9. A doua conferin na ional de interac iune om-calculator – RoCHI 2005
Cercet ri privind traducerea de termeni în corpusuri paralele ....................... 177
Dan Tufi
Instrumente de e-learning pentru construirea mediului de lucru inteligent i interactiv ....... 179
Cristina Niculescu
ROMNET-ERA ca instrument de interconectare i comunicare ....................... 181
Angela Ioni
iv

10. PREFA
Conferin a Na ional de Interac iune Om-Calculator – RoCHI este la a doua edi ie, marcând un progres în preo-
cuparea extinderii proiect rii de aplica ii informatice pe planul interdisciplinarit ii. Fire te, ideea nu este nou , ea
a penetrat îns , poate cu timiditate, în ceea ce prive te preocup rile de realizare a unei compatibilit i optime între
– ceea ce mul i utilizeaz ca sintagm – om-calculator sau om-produs informatic.
Proiectarea interac iunii om-calculator (HCI – Human Computer Interaction) a fr mântat înc mai de
mult vreme atât pe informaticieni, cât i pe speciali tii provenind din alte domenii în care aplica iile informatice
sunt necesare, acolo unde aplicabilitatea lor se impune din ce în ce mai mult. Or, în prezent, au r mas pu ine acti-
vit i în care calculatorul s nu fie prezent, într-o form sau alta. Înc din gr dini , copiii tiu s utilizeze un cal-
culator, acesta devenind unul dintre partenerii serio i de joac . În coal , calculatorul i-a adus un aport
substan ial în simplificarea programelor de înv mânt i în formarea unui cult al navig rii pe Internet în realiza-
rea temelor pentru acas sau a unor lec ii superioare atât ca i con inut, cât i ca nivel de accesibilitate la trepte
superioare de în elegere a cuno tin elor transmixe. Desigur, aplica iile calculatoarelor în contextul activit ii de
munc sunt cele mai laborioase i, în acela i timp, cele mai largi. Practic, au r mas foarte pu ine activit i de mun-
c unde s nu putem implica i un calculator.
Putem considera c un computer i, implicit, aplica iile software pe care le ruleaz nu reprezint doar o
anex a factorului uman implicat într-o activitate, ci devin pe zi ce trece veritabile instrumente – amintim aici im-
plicarea în domenii precum fizica nuclear , cercetarea spa iului cosmic, economia mondial –, jucând în unele
cazuri rol de partener. De i, probabil, unele voci ar putea emite aser iunea c de calculator ne putem înc dispen-
sa, nu putem s nu amintim faptul c acesta ne optimizeaz munca pe care o derul m, o face mai u oar , ne creea-
z satisfac ii, ne ajut s fim (uneori mult) mai performan i i faciliteaz atingerea unor standarde de calitate
superioare. Astfel, putem chiar afirma c tiin a calculatoarelor (Computer Science) i calculatoarele au devenit un
atribut al civiliza iei pe care au împins-o cu un pas înainte.
Totu i, ca orice proces de schimbare, în contactul uman cu calculatorul vom întâlni diferite reac ii de res-
pingere. Acest aspect este în natura fiin ei umane pentru care deprinderile formate i experimentate sunt conside-
rate cele mai bune i performante. Trecerea de la abac la ma ina de calculat mecanic a stârnit numeroase opozi ii
din partea func ionarilor de po t , care nu voiau s renun e la vechile obiceiuri. Nu mai vorbim de dificultatea re-
nun rii activit ilor contabile învechite la apari ia calculatoarelor pe pia . De fapt, greul l-au întâmpinat informa-
ticienii care au fost adesea nevoi i s lase deoparte activitatea de creare a software-ului în favoarea celei de
consiliere asupra explic rii beneficiilor pe care le poate aduce prelucrarea computerizat a datelor. Astfel s-a n s-
cut i conceptul de utilizabilitate i, deci, de implicare a utilizatorului unui produs informatic în procesul complex
al proiect rii acestuia.
Proiectarea interfe elor om-calculator a devenit în prezent un domeniu aplicativ care include o parte pro-
fesional , dar i una psihologic . Vectorul comun este, în acest context, utilizabilitatea sistemului proiectat. Din
acest motiv, al turi de informaticieni, vom reg si tot mai mult i psihologi. Psihologia program rii calculatoarelor
a constituit o preocupare mai veche (Weinerg, 1971). La timpul s u, aceasta era considerat oarecum restrictiv, cu
referire doar la persoanele implicate în proiectarea i implementarea de produse informatice (constituirea echipei
de anali ti i de programatori, m surarea performan elor, utilizarea principiilor psihologice ale înv rii program -
rii, rolul particularit ilor individuale – aptitudini i factori de personalitate – în procesul de elaborare a software-
ului etc.). Ast zi, problema a devenit mult mai complex . Proiectarea unei interfe e om-calculator presupune in-
cursiuni serioase în psihologia percep iei, a memoriei de lung i scurt durat , probleme legate de afectivitate sau
de gestionare a emo iilor, de motiva ie i de personalitate etc. Toate acestea au fost surprinse într-o serie de criterii
ergonomice de evaluare a calit ii sistemelor interactive (Bach & Scapin, 2005; Bastien & Scapin, 1993; Scapin,
1990; Scapin & Bastien, 1997). O preocupare major a celor implica i în proiectarea produselor informatice – fie
ele destinate calculatoarelor obi nuite (desktop) sau vizând facilitarea accesului la resursele disponibile pe dispo-
zitive mobile, f r fir, accesate gra ie tehnologiilor Internet – este organizarea cuno tin elor pentru evaluarea, pro-
iectarea i implementarea interfe elor. În conexiune cu aceast problem complex este i modelarea sarcinilor

11. A doua conferin na ional de interac iune om-calculator – RoCHI 2005
(task modeling) i a interfe elor (interface modeling) care presupune evaluarea proceselor de modelare (Scapin,
1990).
Datorit numeroaselor probleme de evaluare a produselor informatice, s-a considerat oportun gruparea
lor în ceea ce a devenit utilizabilitate. Utilizabilitatea concentreaz toate aspectele interac iunii om-calculator i,
prin extensie, om-WWW – s ne amintim de afirma ia „Programul trebuie s se realizeze optim pe hardware-ul
care nu exist înc .” (Cooper, 2003). Utilizabilitatea folose te metode de evaluare analitice i empirice, testarea
performan elor utilizatorilor, evalu ri subiective/calitative, euristici, scale de evaluare pentru prototipuri, evaluare
formal , metode de evaluare de laborator i de teren etc. Iat de ce utilizabilitatea aplica iilor software a devenit
un barometru al calit ii acestora i se pare c va câ tiga un teren din ce în ce mai mare, mai ales în ceea ce prive -
te siturile i aplica iile Web ori cele destinate a fi exploatate, de la distan i/sau în condi ii speciale, în regim
multimodal.
Circumscrise direc iilor de cercetare prezentate mai sus, lucr rile conferin ei RoCHI 2005 reprezint o
succint evaluare a preocup rilor din România pe tematici precum modele ale interac iunii om-calculator, aspecte
sociale în proiectarea sistemelor interactive, interfe e Web, neconven ionale i inteligente, aplica ii i studii de
caz. RoCHI 2005 vine s reliefeze interesele informaticienilor, ale psihologilor i celor implica i în abordarea in-
terdisciplinar a HCI, continuând i completând prin subiectele abordate seria „Interac iune om-calculator” ini iat
de grupul local al ACM / SIGCHI (Special Interest Group in Computer-Human Interaction) din România.
Lucr rile cuprinse în volumul de fa , recenzate în stilul peer review de cel pu in trei membri ai comitetu-
lui de program, cu concursul unor evaluatori voluntari, constituie doar un modest aport la ceea ce reprezint inter-
ac iune om-calculator. Sunt demne de remarcat dorin a de afirmare a competen ei profesionale i disponibilitatea
unor tineri cercet tori s - i prezinte o serie dintre rezultatele ob inute.
În încheierea acestei prefe e, men ion m c în cadrul conferin ei RoCHI au func ionat, drept evenimente
satelit, dou workshop-uri – „Modele ale calit ii interfe ei cu utilizatorul” i „Interac iune Web: Metodologii,
strategii i studii de caz” – i masa rotund având tematica „Instrumente pentru construirea mediului inteligent
interactiv”, ceea ce demonstreaz gradul relativ bogat de preocupare al comunit ii tiin ifice autohtone în ceea ce
prive te variatele aspecte ale interac iunii om-calculator.
Bibliografie
Bach, C., Scapin, D.L. (2005). Critères Ergonomiques pour les Interactions Homme-Environments Virtuels:
définitions, justifications et exemples. INRIA, No.5531, May.
Bastien, J.M.C., Scapin, D.L. (1993). Ergonomic Criteria for the Evaluation of Human-Computer Interfaces.
INRIA, No. 156, Juin.
Cooper, A. (2003). About Face – version 2.0. Addison-Wesley.
Scapin, D.L. (1990). Les critères ergonomiques pour l’evaluation et la conception d’interfaces. Actes du
XXVIeme Congrès de la SELF, Montréal, 3-6 Octobre.
Scapin, D.L. (1990). Organizing Human Factors Knowledge for the Evaluation and Design Interfaces.
International Journal of Human-Computer Interaction. 2 (3), 203-229.
Scapin, D.L. & Bastien, M.C. (1990). Ergonomic Criteria for Evaluating the Ergonomic Quality of Interactive
Systems. Behaviour & Information Technology, 16 (4/5), 220-231.
Weinberg, G.M. (1971). The Psychology of Computer Programming. New York: Van Nostrand Reinhold
Company.
Septembrie 2005
Editori,
Horia D. Pitariu (Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca)
Sabin-Corneliu Buraga (Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia i)
vi

12. Societatea informa ional în spa iul bitosferei
Radu Munteanu Ioan G. Târnovan
Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
„De numero indorum” (Privitor la arta hindus a calculelor)
1. INTRODUCERE ofer un set de reguli de calcul cu numere indo-arabe.
Construirea unei ma ini inteligente presupune o bun cu- Un alt pas în dezvoltarea tehnicii de calcul îl face america-
noa tere a inteligen ei umane. Ea con ine inspira ia recipro- nul Hollerith (1860-1929), care realizeaz pentru recens -
c pe care i-o transmit ma inile i oamenii în interac iunea mântul american din 1890 o ma in de calcul electro-
lor devenit semn distinctiv al viitorului. mecanic având cartele perforate cu 210 casete, fiecare
i totul a pornit de la nevoia omului de a socoti, de a apre- corespunzând unei informa ii codificate care caracteriza
cia pentru ca apoi s decid ... cet eanul recenzat.
Istoria ne spune c primul dispozitiv de socotit are o vârst În continuare, progresul este legat de disputele privind pa-
multimilenar , fiind alc tuit din bile care culisau pe ni te ternitatea asupra calculatorului ce lucra în sistem binar.
tije care erau alocate unit ilor, zecilor i sutelor. El a rezis- Cine l-a realizat primul, Konrad Zuse în 1931, sau ameri-
tat mult vreme fiind reg sit în Rusia ( ciot), China (souan canul G. Stibitz care a utilizat algebra Boole în ma ina sa
pan) i în Japonia (soro-ban). Apoi, dup ani, un tip parti- binar din laboratoarele Bell?
cular al acestui dispozitiv numit „abac” a dat na tere prin În 1936, ungurul Alan Turing ajunge la Universitatea din
configura ia sa unei institu ii a monarhiei britanice Princeton (New Jersey), unde - împreun cu programatorul
„e icherul”, care este ministrul finan elor. argentinian A. Church – realizeaz „ma ina lui Turing”,
Un profesor (Wilhelm Schickard) de la Universitatea din capabil s calculeze toate func iile calculabile.
Heidelberg a construit în 1624 prima ma in aritmetic Dup mai bine de un veac de la ma ina lui Babbage, Von
pentru calculul celor patru opera ii i l-a numit „ceas pentru Neumann dezvolt conceptul de program memorat. Alege-
calcule”. rile logice puteau avea loc în ma in , iar instruc iunile pu-
În 1642, francezul Blaise Pascal (1623-1662) a realizat la teau fi modificate de calculator în timpul procesului. Pe
Paris o ma in pentru calcule numerice, care permitea i acest principiu, Von Neumann, Eckert, Man-chley i
conversia diferitelor monede ale timpului. Apoi, în 1672, Goldstine realizeaz între 1945-1948 ordinatorul de la In-
Leibnitz realizeaz o ma in de calcul bazat pe angrenaje stitutul pentru Studii Avansate de la Princeton (EDVAC),
i transmisii mecanice, care pe lâng cele patru opera ii cu program înregistrat.
efectua i extragerea r d cinii p trate. Urm toarea etap în Calculatorul electronic este atribuit lui Howard Allen
perfec ionarea sistemelor de calcul se produce dup apro- (1944), dar John Manchley i John Eckert se afl la ori-
ximativ 150 de ani, în jurul anului 1833, când matematicia- ginea primului calculator electronic universal, în 1946.
nul englez Charles Babbage a conceput un sistem de calcul Acest calculator a costat imens (peste 10 milioane de do-
în care instruc iunile pentru execu ia opera iilor aveau ca lari), folosind 18.000 de tuburi electronice i cânt rea peste
suport o band perforat . Inventatorul a colaborat cu Ada 30 de tone.
Byron, fiica celebrului poet englez, care devine prima pro-
gramatoare din lume. A a se face c în memoria acesteia, O nou genera ie de calculatoare se dezvolt între 1957-
Lady Augusta Ada Byron, contes de Lovelace, a fost bo- 1963, pe baz de tranzistoare, fiind caracterizate de pre-
tezat un limbaj de programare realizat în 1979 de c tre fir- zen a memoriilor i dep irea limbajelor de asamblare.
ma Honeywell-Bull, la cererea Departamentului Ap r rii Apoi, în perioada urm toare, pân în anul 1981, tehnologia
din SUA. hardware face apel la memorii cu semiconductoare i la
discuri magnetice, concomitent cu evolu ia limbajelor. Du-
Referitor la algoritmii de calcul, trebuie amintit c primii p 1982, apare genera ia bazat pe circuite integrate i cal-
algoritmi au fost folosi i cu 1.800 de ani înaintea erei cre - culatoarele devin de 3.000 de ori mai rapide fa de
tine, în epoca lui Hammurabi, de c tre matematicienii primele. Urmeaz PC-urile de mare performan .
Babilonului, pentru rezolvarea unor probleme numerice
legate de astronomie. Cuvântul „algoritm” este îns de dat 2. INTERNETUL – COMUNICA IA
mult mai recent (anul 825), provenind de la ultimul nume REVOLU IONAR
al savantului persan Al-Khowarizmi, cel care în tratatul s u Internetul a ap rut cu 30 de ani în urm când Departamen-
tul Ap r rii al SUA a decis realizarea unui sistem prin care

13. Radu Munteanu, Ioan G. Târnovan
re eaua sa de comunica ii s fie legat cu diferite re ele de tip client (interfe e grafice), denumite browser. La ora
radio i satelit. A a s-a n scut, la început, modelul actual , Web-ul este cel mai dinamic fenomen din lume, iar
ARPAnet prin care se realiza comunicarea între un calcula- num rul utilizatorilor s-a triplat în ultimii doi ani, sublini-
tor surs i unul de destina ie. Acum un deceniu, re eaua ind c 81% dintre utilizatori folosesc noul mediu de infor-
Internet avea doar câteva sute de utilizatori, îns în urm to- mare pentru a c uta produse i servicii. Iar acest mod de
rii ani num rul lor a crescut imens. Cu toate acestea, în anii lucru poate schimba lumea.
'80, costul ridicat al închirierilor de linie telefonic pe dis- Când faci ceva sau schimbi ceva din obi nuitul
tan mare ap rea ca un impediment, iar dep irea acestuia t u, trebuie s gânde ti, fiindc pe c rarea timpului uneori
s-a f cut prin înfiin area unor centre zonale interconectate spiritul uman î i r scump r ne tiin a prin gre eli...
cu altele mai mari, deservite de supercalculatoare capabile M gândesc la Samuel Butler, acel scriitor englez
s satisfac un trafic extrem de mare. Astfel, serverele cen- din secolul trecut, care în romanul s u „Erewhon” abordea-
trale au ajuns s stocheze o cantitate imens de informa ie z raportul „om-ma in ”. Butler a fost contemporan cu
ce poate fi accesat de pe orice calculator conectat la unul Darwin i Lorenz, Crookes i Stoney. În epoca în care se
din centralele zonale. descoper razele X, se dezvolt automobilul, se realizeaz
Începând cu 1990, pre urile calculatoarelor au în- sinteze chimice importante, o elul i betonul se folosesc în
ceput s scad , fiind din ce în ce mai accesibile. Dac în construc ii, în epoca în care au fost inventate ma inile elec-
1995 s-au vândut 50 de milioane de calculatoare, fa de 35 trice, telegrafia, iar Edison era celebru.
de milioane de automobile, rolul esen ial al acestui feno- Sigur, romanul lui Butler este utopic, iar dup cum
men îl constituie Internetul, care- i dubleaz aria de acope- bine argumenta Huxley, utopia reflect o mentalitatea unui
rire în fiecare an... mediu într-o epoc . Dar, utopia lui Butler din capitolul
Zecile de milioane de utilizatori ai Internetului ca- „Cartea ma inilor” este dep it infinit de realitatea actual .
ut un singur lucru: INFORMA IA, pe care o ob in de la Azi, pe m sur ce ni se clarific elurile totul pare din ce în
dou categorii de resurse: oamenii i calculatoarele... ce mai complicat, iar apari ia robo ilor inteligen i progra-
Astfel, în societatea erei informa ionale, informa- meaz o perspectiv mai complex . De exemplu, robo ii
ia este o resurs strategic i fundamental , similar capi- r zboinici sunt mai r zboinici decât oamenii. Dac ura lor
talului din societatea industrial . În conformitate cu nu este tears din „program” poate dura o eternitate, dar
rapoartele prezentate de „European Information aceast consecven este pu in probabil la om. Robo ii
Technology Observatory”, dezvoltarea programelor sunt docili, dar au cruzimea ma inii care ignor prietenia
(software) i a serviciilor asociate reprezint o pondere de sau schimbul de p reri. Ei analizeaz , selecteaz , decid,
45% din domeniul tehnologiei informa iilor i al comunica- ac ioneaz , sunt eficien i, dar nu râd, nu au regrete, nu sunt
iei, având o rat de cre tere de 10% anual. De i investi iile optimi ti sau sceptici. A a se face c de la un nivel în sus,
pentru dezvoltarea programelor sunt foarte reduse fa de omul este inegalabil, dup cum robotul este inegalabil, de
alte ramuri industriale, produsele software au o valoare la un nivel in jos.
ad ugat mare i de tip intelectual. Cred c ne-ar fi fric dac un robot ar decide asu-
Concep ia Internetului se aseam n cu cea a „au- pra drept ii sau vie ii oamenilor.
tostr zii informa ionale” (Information Superhighway), con-
cept introdus de vicepre edintele Al Gore i materializat de 3. UN CONCEPT NOU: TELEWORKING
Bill Gates, st pânul de la Microsoft. Internetul permite ac- Secole de-a rândul omul a lucrat într-o concep ie ce p rea
cesarea a milioane de servere de pe toat planeta, din 170 ve nic , dar observ m c un neologism câ tig din ce în ce
de ri, iar utilizatorul poate g si r spuns la orice întrebare mai mult teren în domeniul activit ii umane, schimbând
sau s trimit mesaje instantaneu i oriunde... opinia tradi ional despre angajat i munc . Este vorba de
Dar, canalele actuale de comunica ii impun res- „teleworking”.
tric ii i se întrevede înlocuirea lor cu fibra optic , dublat Pe baza acestui concept, calculatorul i mijloacele
de o tehnologie digital care ar permite transferul informa- de comunica ie au f cut posibil flexibilizarea locului de
iei video la cerere. World Wide Web sau WWW este cea munc i apari ia lucr torilor „nomazi” ce constituie o
mai recent facilitate a Internetului, permi ând vizualizarea telecomunitate de sociali ti în sens virtual.
grafic a informa iei. Pe Web se poate vehicula documenta- Acest mod de a lucra „la domiciliu” a fost promo-
ie multimedia pe baza standardului HTML (HyperText vat pentru prima dat de c tre Jack Nilles, care a introdus
Markup Language), iar Web-ul a devenit cel mai amplu no iunea de „telecomutator” – reg sit i în cartea de anti-
sistem de informa ii din lume. cipa ie "Telecomutatorii" (1987) a cunoscutului avangardist
Apari ia în anul 1990 a Web-ului i a browser-elor a gene- Francis Kinsman, dar în Europa, la încurajarea primit din
rat înc din 1994 o cre tere exponen ial a utilizatorilor i, partea Comisiei Europene, s-a încet enit termenul de
mai ales, a serviciilor prin Internet. Accesul în mod grafic „telelucr tor”. Prin el se define te o persoan care lucreaz
la informa iile din Web se face cu ajutorul unor programe acas tot timpul sau par ial, pe baz de contract, semi-
viii

14. Societatea informa ional în spa iul bitosferei
angajat sau liber profesionist, legal sau ilicit. În acest sens, Noua tehnologie informatic , dar mai ales Interne-
„teleworking”-ul apare ca un element al societ ii informa- tul, a luat o amploare excep ional . Exist deja peste
ionale cu mari implica ii tehnice, economice, sociale, psi- 250.000 de situri Web opera ionale, num rul utilizatorilor
hologice etc., care promoveaz natural estomparea de servicii interactive pe calculator dep e te 10 milioane,
frontierelor dintre state. iar în anul 2000 exist 150 de milioane de utilizatori în
Acest nou concept de existen m fascineaz atât Internet.
de mult, încât barbara isprav a lui Prometeu îmi pare o Ne punem întrebarea dac societatea noastr este
obsesie luminoas sau o poveste visat în somn, ca o boal preg tit pentru aceast er informa ional care terge dife-
a soarelui sau o revan asupra ploilor. Fiindc speran a ren a dintre „homo faber” i „homo sapiens”. Un r spuns ar
noastr devine la rândul ei virtual , la fel ca apa ce se scur- consta i prin faptul c aproape 7.000 de tineri absolven i
ge peste somnul lini tit i orb al pietrelor... de facultate din România activeaz în universit ile ameri-
Noul concept încurajeaz lucrul flexibil (Flexible cane i europene sau la marile companii de calculatoare i
Working), departe de firm , dar apar i fenomene telecomunica ii: IBM, Texas Instruments, Microsoft,
concentrative dup cum demonstreaz experien a firmelor National Instruments, Motorola, Northern Telecom, ITT,
American Express i Dell, care au integrat în centre zonale Matra, Siemens, Ericsson l multe altele.
telelucr torii dispersa i pe un larg areal geografic. Sigur, La ora actual pia a european din domeniu ab-
comutarea virtual a activit ii poate fi dictat i de facilit - soarbe 262 de miliarde de euro, din care 121 de miliarde
ile fiscale oferite de anumite zone geografice (offshore), pentru calculatoare i 141 de miliarde pentru comunica ii.
iar profesionistul devine „nomad”, lucrând oriunde se afl Apoi, pe plan mondial se constat o evolu ie din ce în ce
la un moment dat, prin Internet. mai puternic a serviciilor informatice raportate la valoarea
În viitor este posibil apari ia unor telecentre zo- echipamentelor, care în 1999 a atins raportul de 600 de
nale pentru cei care nu vor lucra acas sau la sediul firme- miliarde dolari – servicii / 350 miliarde de dolari – echipa-
lor. Ele vor apar ine unor telecomunit i virtuale care vor mente. Un alt indicator relevant pentru societatea informa-
promova accesul la distan de tip „front office” i „back ional este „consumul” de electronic pe cap de locuitor.
oftice”, generând o serie de modific ri func ionale în toate O compara ie în perimetrul Europei de Est situeaz Româ-
domeniile de activitate. Dar, concentrarea grupurilor de nia cu 23 dolari/locuitor i an, pe ultimul loc. În Europa de
lucru dispersate la nivel global poate conduce la avantajul Vest, acest indicator este la nivel de 850 de dolari, iar în
lucrului de tip „24 de ore din 24” prin tafeta fusului orar. SUA i Japonia dep e te 1000 de dolari/locuitor i an. Din
Sigur, fabricile virtuale, companiile virtuale sau chiar ora- alt punct de vedere, atingerea unui nivel de consum de 500
ele virtuale vor fi realit i frecvente în urm torii 3-5 ani. de dolari/locuitor i an în România reprezint un efort fi-
Din alt punct de vedere, re elele electronice des- nanciar de 11 miliarde de dolari anual, cifr comparabil cu
chise (Open Electronic Networking) vor genera o presiune bilan ul actual al comer ului extern global al rii.
asupra costurilor i a calit ii serviciilor în contextul unei Sigur, doar viitorul ne va ar ta adev rata fa a lu-
economii virtuale de re ea în care tele-comer ul devine ele- crurilor. Dar, uneori viitorul pare o legend pe care p rin ii
mentul esen ial. o transmit copiilor ca pe-o amintire de familie, avertizând
Avantajele „economiei de re ea” se r sfrâng atât îns c certitudinea absolut este apanajul min ilor needu-
asupra companiilor, cât i asupra individului. Astfel, pro- cate. Via a ne-a înv at c un adev r m runt se exprim
ductivitatea va cre te în condi iile de stabilitate a unui per- mereu prin vorbe, în timp ce unul mare se exprim doar
sonal condus prin mijloace flexibile, echilibrul dintre prin t cere. Oricum, adev rul la fel ca viitorul, este o tor
serviciu i familie va câ tiga prin umanizare, iar activitatea ce lumineaz în cea f r s-o risipeasc , dar ne înva c
comunit ii va evolua în forme i con inut. Nu în ultimul f r întuneric lumina ar fi inutil .
rând „teleworking”-ul va influen a traficul rutier, aerian i 4. IMPLICA IA CULTURAL
poluarea, oferind totodat oportunit i de lucru din ce în ce
La ora actual s-a intrat prin intermediul Internetului într-o
mai mari, chiar i pentru persoanele handicapate.
adev rat cyber-lume, iar sinergiile induse de revolu ia
De i perspectiva este optimist , realitatea de pân digital amestec dup o simpl dorin cuvântul, sunetul i
acum scoate în eviden i fenomene care se acutizeaz . În imaginea printr-o comunicare unde bitul a devenit primor-
aceast categorie intr aspectele juridice de autentificare i dial.
armonizare a legisla iei dintre ri, dar i problemele de
Limba vorbit de om este o expresie a spiritului,
securitate i pl i. inând cont de acestea, într-un document
este un produs al impulsului organic de cultivare, dar i
al Comunit ii Europene pentru stabilirea strategiei de re-
elementul în care se întruchipeaz via a gândirii, scriind în
lansare economic , se arat c pentru realizarea re elei con-
aer ceea ce vrei s spui. Azi, pe m sur ce lumea se infor-
tinentale de telecomunica ii s-au alocat 67 de miliarde de
matizeaz , limba devine un subiect al investiga iei tehnice,
euro, pentru perioada 1994-1999, din care 3 miliarde pen-
iar pentru supravie uirea ei este important s fie folosit în
tru „teleworking”.
ix

15. Radu Munteanu, Ioan G. Târnovan
sistemele de informare electronic . Când afirm aceasta, m 5. CONCLUZII I PERSPECTIVE
refer la resursele lingvistice computa ionale, la traducerea În contextul actual i cel viitor, se lucreaz i se va lucra
automat , generarea i tehnologia vorbirii, la recunoa terea din ce în ce mai mult cu calculatorul. Dar, este clar c ori-
automat a cuvintelor i ingineria lingvistic , la instrumen- cât de performant ar fi acesta, r mâne o inven ie uman . Ce
tele de achizi ie lexical , la gramatici de unificare sau de- îi propui s fac , asta face i nimic mai mult, iar deocamda-
tectoare de erori morfologice. t crea ia r mâne un apanaj al omului. Cu toate acestea s
Post-modernismul cyber-spa iului interac ioneaz nu uit m c Alan Turing a realizat un fel de jocuri olimpice
instantaneu i redimensioneaz comportamentul uman de zi pentru robo i – „The Robot Olympics” – la un institut din
cu zi în func ie de mijloacele de propagare a informa iei... Glasgow.
Tr im o revolu ie r v itoare în care sintagma Ast zi, Internetul este un fel de pia gigantic ce
„comunici, deci exi ti” te împinge spre calculator, fax, po - tinde s acapareze tot ce reprezint informa ie, iar în fiecare
t electronic , Internet sau telefon portabil, iar tehnologiile lun î i adaug câte un milion de noi utilizatori.
informa ionale cap t din ce în ce mai mult o nuan ideo- Dar, studiile psihologilor au ar tat c timpul înde-
logic . lungat petrecut în fa a calculatorului de c tre cei tineri poa-
Prin intermediul tehnologiei informa iei, oamenii te duce la o labilitate psihic , la reducerea posibilit ilor de
intr în contact cu o varietate de norme i valori culturale exprimare i a nivelului de cultur . De multe ori acest fe-
ce genereaz implicit, dar în timp, un comportament global. nomen scade capacitatea de inventivitate sau este o preocu-
Sigur, globalizarea cultural nu trebuie s estompeze tradi- pare modern i predilect pentru o parte din inginerii mai
iile i valorile culturale ale unei na iuni, ci genereaz o pu in creatori.
cultur a diversit ii în peisajul tradi iilor culturale na iona- Tranzi ia spre societatea informa ional presupune
le. o „societate educa ional ” care cere o nou redistribuire a
Televiziunea, radioul, c l toria electronic virtua- resurselor alocate educa iei, muncii i perioadei de timp
l , Internetul sau înv mântul deschis la distan sunt for- liber.
ma de globalizare cultural , prin schimb cultural, dar nu O astfel de lume trebuie s ia în considerare i alte
trebuie s uit m efectul limbii engleze. componente ale educa iei ca „educa ia difuz ” care se refe-
Astfel, peste 85% din paginile World Wide Web r la impactul mediilor culturale i sociale cu valen e edu-
sunt redactate în limba englez , iar aproximativ 80% din ca ionale intrinseci (comunitatea, via a particular , armata,
cuno tin e sunt stocate folosind aceea i limb . Apoi, aceas- media, biserica etc.), dar f r programe specifice.
t limb este considerat oficial în peste 75 de ri, iar Dar, nu trebuie s uit m c sub o form sau alta,
pretutindeni se înva în coli. toate acestea sunt legate de mijloacele societ ii informa i-
Factorul determinant al schimb rilor în secolul onale care sunt deschise i conduc la înv area de-a lungul
nostru îl constituie revolu ia tehnologiilor informa ionale i întregii vie i, dar i la interna ionalizarea înv mântului...
digitale, care schimb mediul înconjur tor i frontierele Lumea viitorului este complicat i trebuie preg -
institu ionale clasice, inclusiv în înv mânt. Aici vor exista tit . De-a lungul secolelor realiz rile tehnice n-au f cut
locuri de munc i de studiu virtuale, cercet torul tiin ific decât s preg teasc ochiul i vederea, urechea, for a mus-
va putea fi migrator, iar universitatea trebuie s accepte cular i s ne m reasc viteza de deplasare în spa iu. Ghiu-
propria ei schimbare în ciuda conservatorismului acestui leaua i bomba, oricare ar fi for a lor, se înscriu în procesul
mediu. Dar, schimbarea nu este rapid , context în care de perfec ionare a pietrei aruncate, dar microprocesoarele
Ralph Darendorf spunea la Salzburg Seminar Universities apar ca ni te extensii ale activit ii noastre nervoase.
Project 2000 c „dac pentru schimb ri politice un sistem Construirea unei ma ini inteligente presupune o bun cu-
are nevoie de 6 luni, pentru schimb ri economice de 6 ani, noa tere a inteligen ei umane, iar proiectan ii acestora se
schimb rile în mentalitate necesit circa 60 de ani”. Cu alte plâng c tiin ele omului nu furnizeaz un model perfect al
cuvinte, reac ia cea mai întârziat o are sistemul educa iei. mecanismelor inteligen ei pentru a fi preluat de ma in .
Progresele tehnologice reprezint cu siguran un Iat o problem de mari dimensiuni pe care i-o pune lu-
promotor al globaliz rii. Astfel, telecomunica iile reprezin- mea virtual . Ea con ine inspira ia reciproc pe care i-o
t infrastructura ce permite interactivitatea de afaceri dinco- transmit ma inile i oamenii în interac iunea lor devenit
lo de timp i spa iu. Accesul la informa ie i proliferarea ei semn distinctiv al societ ii viitorului.
prin Internet i tehnologiile WWW, dezvoltarea cyber- Dar nici în acest proces nu trebuie s neglij m cul-
spa iului i a comunica iilor prin telefonie mobil , fibr tura. Fiindc ceea ce este important nu este cultura în sine,
optic i satelit, conduc la extinderea pie elor la dimensiu- ci o nou calitate a inteligen ei pe care cultura o poate fun-
nea mondial , iar organiza iile, inclusiv universit ile, de- damenta.
vin realit i virtuale.
x

16. O experien de proiectare a unui sistem interactiv
utilizând metoda DUTCH
Adriana-Mihaela Tar a Horia D. Pitariu
Facultatea de Matematic i Informatic , Facultatea de Psihologie i tiin ele Educa iei
Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca
str. Mihail Kog lniceanu nr. 1 str. Mihail Kog lniceanu nr. 1
adriana@cs.ubbcluj.ro hpitariu@hiphi.ubbcluj.ro
REZUMAT uneori chiar contradictorii. Pentru a ob ine o imagine cât
mai clar a activit ilor utilizatorilor este nevoie de o struc-
Tehnologia informatic a fost larg adoptat în mai toate turare a informa iilor relevante despre sarcinile de munc i
domeniile vie ii cotidiene. Obi nuit, în proiectarea sisteme- a rela iilor dintre sarcini, iar acest obiectiv se realizeaz
lor accentul nu este pus pe utilizator i sarcinile sale. Noile prin construirea de modele. Acest proces poart denumirea
tendin e în proiectarea sistemelor informatice se bazeaz pe de modelarea activit ii.
analiza activit ii de munc . Prezentul articol face o descri-
ere a aplicabilit ii metodei DUTCH în proiectarea sisteme- 2. ANALIZA ACTIVIT II ÎN
lor interactive i rezultatele unui studiu de caz. PROIECTAREA SI
Analiza activit ii nu este o preocupare nou , bazele sale
Categorii i descriptori ai subiectelor
fiind fundamentate de metode precum Hierarchical Task
D.2.2 [Software Engineering]:Design Tools and
Analysis (HTA) i a fost implicat în mod direct în proiec-
Techniques – user interfaces, evolutionary prototyping.
tarea sistemelor informatice prin intermediul metodei de
analiz a activit ii care s-a bucurat de cea mai larg apli-
Termeni generali
cabilitate în proiectarea SI, i anume GOMS [2]. Integrarea
Design, Reliability, Experimentation, Human Factors
analizei activit ii în proiectarea SI a fost formulat i ar-
gumentat tiin ific în cadrul metodei DUTCH (Designing
Cuvinte-cheie
for Users and Tasks from Concepts to Handles) [12]. Me-
sarcin , activitate, proiectare, utilizabilitate, DUTCH,
toda include i o tehnic de analiz a activit ii care se în-
GTA.
scrie în tendin ele CSCW plecând de la premisa c este
1. INTRODUCERE preferabil s studiem activit ile unui grup de persoane în
ansamblu, decât izolat. Tehnica de analiz a activit ii afe-
În via a de zi cu zi, la serviciu sau acas , oamenii efectuea- rente grupului, poart numele de GTA (Groupware Task
z activit i pentru a îndeplini scopuri impuse de ei în i i Analysis) [11].
sau de mediu. Instrumentele proiectate pentru a fi un sprijin
în efectuarea activit ilor sunt evitate de oameni sau produc 2.1 GTA
frustrare atunci când sunt folosite, iar alteori acestea produc GTA este o metod de analiz a activit ii al c rei rezultat
modific ri inacceptabile la nivelul organiza iilor pentru este un model formal al acesteia care surprinde cadrul in-
care au fost dezvoltate. Motivul atitudinii de neacceptare a ten ionat pentru activitate. Acest rezultat se constituie ca
sistemelor informatice este acela c acestea nu sprijin în intrare pentru etapa de proiectare propriu-zis a sistemului.
mod efectiv i eficient activitatea utilizatorilor. Analiza activit ii include preocup ri precum:
Computerofobia este o rezultant psihologic a atitudinii
analiza situa iei curente de munc i modelarea ei, re-
fa de tehnologia informatic , fenomen resim it atât de
zultatul fiind Modelul 1 al activit ii;
proiectantul unui produs informatic, de utilizator i chiar de
organiza ie [8]. imaginarea unei noi situa ii pentru activitatea de mun-
c pentru care se proiecteaz sistemul, rezultatul fiind
Pentru a dezvolta sisteme interactive (SI) utile i utilizabile Modelul 2 al activit ii;
este nevoie ca în proiectarea lor s se porneasc de la sarci-
nile pe care oamenii trebuie s le efectueze. Achizi ia in- specificarea semanticii tehnologiei informa iei care
forma iilor necesare despre activit i i structurarea lor este proiectat , reg sit i sub denumirea de Modelul 3
poart numele de analiz a activit ii de munc [4]. Datele al activit ii [5].
achizi ionate în analiza activit ii sunt deseori numeroase i

17. Adriana Tar a, Horia D. Pitariu
2.2 Analiza situa iei curente – Modelul 1 al Nucleul GTA este un cadru conceptual care serve te dou
activit ii (MA 1) scopuri: de a oferi recomand ri pentru colectarea de infor-
În majoritatea cazurilor proiectarea sistemelor este declan- ma ii despre starea curent a activit ii i de a oferi o baz
at de o situa ie existent a activit ii. Aceast situa ie fie pentru modelarea vechii i noii structuri a activit ii. Mode-
nu este optim , fie se a teapt ca introducerea noii tehnolo- lul activit ii GTA are la baz trei aspecte: agen ii, munca
gii s o îmbun t easc . Analiza st rii curente a activit ii i situa ia [5], [12], fiecare din acestea descrie universul
d posibilitatea proiectantului s formuleze cerin ele de sarcinilor dintr-un punct de vedere diferit, dar se afl într-o
proiectare i permite evaluarea ulterioar a proiect rii. Mo- strâns rela ie cu celelalte. Aceast abordare din unghiuri
delarea structurat a acesteia ajut proiectantul s realizeze variate permite luarea de decizii de proiectare mai potrivite
care sunt lacunele sale în ceea ce prive te cunoa terea i sarcinilor i permite instrumentelor de proiectare s verifice
în elegerea sarcinilor. Modelul 1 al activit ii serve te ca i s p streze consisten a i completitudinea modelelor.
baz pentru modelul 2 al activit ii. 2.5 Agen ii
2.3 Specificarea situa iei viitoare a activit ii Agen ii se refer la oameni (persoane sau grupuri), dar i la
– Modelul 2 al activit ii (MA 2) sisteme. Oamenii sunt descri i prin caracteristicile lor rele-
Cel de-al doilea model al activit ii este reproiectat pe baza vante pentru activitate: limba pe care o vorbesc, deprinderi-
modelului 1. Deciziile de proiectare care conduc de la mo- le de tastare sau operarea pe diverse sisteme de operare.
delul 1 al activit ii la modelul 2 sunt bazate pe trei surse: Agen ii sunt grupa i în func ie de submul imile de sarcini
alocate în roluri. Un rol poate fi de inut de mai mul i
Prima analiz a activit ii va eviden ia p r i ale struc-
agen i, la fel cum un agent poate s de in mai multe roluri.
turii activit ilor i caracteristici ale obiectelor asociate
Organiza ia este definit de rela iile dintre agen i i roluri
sarcinilor care trebuie modificate pentru a optimiza în-
în raport cu alocarea sarcinilor. Analiza i reprezentarea
deplinirea activit ii;
unei organiza ii trebuie s includ informa ii despre res-
Cerin ele clientului - clien ii sunt persoanele care pl -
ponsabilitatea sarcinilor, delegarea sarcinilor i atribuirea
tesc pentru îmbun t irea situa iei curente a activit ii,
rolurilor, precum i despre competen e i accesul la obiecte.
iar cerin ele lor includ aspecte economice, constrângeri
de timp, norme calitative referitoare la munca efectua- 2.6 Munca
t ; În studiul muncii conceptul de baz este activitatea, care
Exigen e i op iuni tehnice - pe baza cuno tin elor teh- poate fi identificat la diverse niveluri de complexitate. O
nologice proiectan ii identific posibilele solu ii pentru activitate de munc poate fi descris printr-o structur de
problem , îns solu iile tehnologice pot s nu fie feza- sarcini. La nivelul inferior al structurii se g sesc ac iunile.
bile [10].
La nivelul superior al unei structuri a activit ii se g sesc
scopurile (business goals) i sarcinile legate de acestea.
2.4 Specificarea tehnologiei de baz – Modelul Structura activit ii este în cele mai multe cazuri ierarhic ,
3 (Ma ina virtual a utilizatorului) iar pentru indicarea ordinii temporale i a rela iilor de de-
Cel de-al treilea model specific oferta sistemului în privin- penden dintre sarcini este nevoie de folosirea unor „con-
a deleg rii sarcinilor. Dac MA 2 prezint noua situa ie a structori'”. Structura activit ii nu este cunoscut adeseori
activit ii global, modelul 3 specific solu ia detaliat în de actorii particulari, mai ales când diferite roluri sunt im-
termeni ai tehnologiei. Pentru în elegerea acestui model se plicate în realizarea unor sarcini.
introduce no iunea de ma in virtual a utilizatorului 2.7 Situa ia
(User’s Virtual Machine – UVM) [9] care indic acele cu-
no tin e pe care trebuie s le posede utilizatorul sistemului Analiza universului activit ii din punctul de vedere al situ-
pentru a-i în elege competen a în domeniul muncii. UVM a iei înseamn g sirea i descrierea mediului înconjur tor
cuprinde trei aspecte: (fizic, conceptual i social) i a obiectelor din mediu.
func ionalitatea - activit ile de baz pe care utilizato- Orice lucru care este relevant pentru munc într-o anumit
rul le poate delega sistemului; situa ie este un obiect în cadrul analizei activit ii. Obiecte-
le sunt folosite pentru a transfera informa ii între agen i.
limbajul interfe ei - limbajul în care utilizatorul trebuie Ele se afl în rela ie de mo tenire sau compunere i sunt
s se exprime în interac iunea cu sistemul; legate de activit i sau agen i. Obiectele sunt descrise prin
prezentarea - reprezentarea informa iilor relevante pen- structura i atributele lor, dar nu e vorba de sensul oferit
tru utilizator [9]. termenului în paradigma orientat pe obiecte.
Între MA 2 i MA 3 trebuie s se p streze o coresponden . Mediul activit ii este contextul curent pentru îndeplinirea
O dat ce UVM este implementat într-un prototip este activit ii i include actori, roluri, condi ii pentru îndeplini-
necesar o revizuire a ambelor modele în scopul evalu rii. re sarcinilor, pentru strategii i protocoale, obiecte relevan-
2

18. O experien de proiectare a unui sistem interactiv utilizând metoda DUTCH
te, artefacte precum sisteme c rora le sunt delegate subsar- altor persoane afectate de introducerea unui nou sistem.
cini. De asemenea, structura temporal a evenimentelor MA 1 este construit de c tre psihologi i etnografi, iar la
este parte a mediului. construirea MA 2 particip reprezentan ii tuturor discipli-
nelor anterior men ionate. Trecerea de la modelul MA 1 la
Van Welie propune o ontologie a universului activit ii
MA 2 este cel mai important pas în procesul de proiectare
care eviden iaz aspectele esen iale în analiza activit ii i
DUTCH. Pe baza cerin elor clien ilor i a problemelor de-
rela iile dintre ele. Ontologia define te conceptele i rela ii-
tectate în MA 1 i a dorin elor i ideilor utilizatorilor i
le dintre ele care sunt considerate relevante pentru scopul
altor persoane implicate se formuleaz cerin ele de
analizei activit ii. Ontologia constituie baza conceptual
(re)proiectare. Toate disciplinele contribuie la propunerea
pentru informa iile care trebuie re inute i modul de struc-
de îmbun t iri sau schimb ri, iar aceste propuneri sunt
turare i reprezentare a acesteia [11].
evaluate în raport cu resursele disponibile, utilizabilitate,
fezabilitate
Etapa de proiectare detaliat const din specificarea tehno-
logiei proiectate. Punctul de pornire pentru proiectarea de-
taliat este MA 2, la care se adaug decizii legate de
prezentare (look and feel), proiectarea dialogului, proiecta-
rea i ergonomia hardului. Specific rile sarcinilor din MA
Figura 1- Ontologia universului activit ii [11] 2 sunt folosite ca baz în deciziile legate de func ionalitatea
sistemului, în m sura în care aceasta este relevant pentru
3. METODA DUTCH utilizator. Pornind de la structura activit ii se determin o
Analiza activit ii GTA este prima etap în procesul de grupare ini ial a func iilor i se descrie structura de navi-
proiectare DUTCH. Specificarea modelului 3 al activit ii gare principal . Metoda de reprezentare a rezultatelor ana-
are un nivel de detaliere atât de adânc încât dezvoltarea lizei sarcinilor a luat forma arborilor de sarcini.
unui prototip din specifica ii este o activitate lipsit de Reprezent rile folosite în etapa de proiectare detaliat iau
complexitate. Prototipul este supus evalu rii în raport cu forma schi elor, capturilor de ecran (screenshots), prototi-
modelul 2 al activit ii, dar i altor tipuri de testare a utili- puri i descrieri UAN (User Action Notation) [3]. Aceste
zabilit ii. Evaluarea prototipului face procesul de proiecta- reprezent ri sunt atât de detaliate astfel încât pe baza lor se
re GTA ciclic. DUTCH este o metod pentru proiectarea poate construi un prototip, iar apoi se implementeaz între-
sistemelor complexe i necesit participarea unor echipe gul sistem.
multidisciplinare (programatori, psihologi, etnografi, pro-
iectan i industriali), fiecare responsabil pentru un anumit UAN este o nota ie orientat pe utilizator i sarcin pentru
aspect al proiect rii. Datorit caracterului multidisciplinar reprezentarea comportamentului interfe elor concepute
al persoanelor implicate în proiectare apar constrângeri în pentru manipularea direct a obiectelor i s-a dorit a fi un
ceea ce prive te folosirea documenta iei, alegerea reprezen- mecanism de comunicare între proiectan ii de interfe e i
t rilor care variaz de la metode formale pân la schi e implementatorii acestora. Specificarea este atât de detaliat
neformale sau scenarii. Aplicarea metodei presupune aloca- încât nici un am nunt nu este l sat la alegerea sau intui ia
rea activit ilor complementare unor grupuri specializate implementatorilor. UAN descrie comportamentul utilizato-
care cuprind 3-5 persoane. Comunicarea între aceste gru- rului i al interfe ei în timp ce duc la îndeplinire o activitate
puri trebuie gestionat cu aten ie, în sensul c e indicat în mod cooperativ. Ac iunile utilizatorului, r spunsul inter-
folosirea unei combina ii de metode formale i neformale. fe ei i starea sistemului sunt descrise simultan, iar rela iile
temporale indic ordinea efectu rii ac iunilor.
Procesul de proiectare const din patru activit i principale:
În faza de evaluare se folosesc scenariile, care reprezint o
analiza situa iei curente de munc ; descriere informal a sarcinilor care e posibil s apar si-
multan într-o anumit situa ie i care includ o descriere
imaginarea unei situa ii viitoare de munc pentru care
detaliat a implic rii utilizatorului. Metoda DUTCH a fost
se proiecteaz solu ia informatic ;
adoptat în 4 universit i din Olanda, 2 universit i din
specificarea tehnologiei informatice care se proiectea- România i este folosit în practic de o companie din Aus-
z ; tria preocupat de proiectare de sisteme critice [5],[12].
evaluarea activit ilor anterior specificate, care va face
procesul de proiectare ciclic.
Procesul de proiectare începe printr-o analiz extensiv a
activit ii, folosind metoda GTA. Analiza se va finaliza cu
descrierea muncii, situa iilor de munc , a utilizatorilor i a
3

19. Adriana Tar a, Horia D. Pitariu
4. STUDIU DE CAZ – PROIECTAREA
UNUI SISTEM INTERACTIV PENTRU
EVALUAREA POSTURILOR DE MUNC
Figura 4 - Modelul 1 al activit ii pentru rolul psiholog
FOLOSIND METODA PE PUNCTE
În urma studiului posibilit ii automatiz rii procesului de
Evaluarea posturilor de munc este o activitate esen ial în evaluare, pe baza modelului 1 al activit ii, s-a ajuns la MA
cadrul organiza iilor, rezultatele evalu rii stabilind niveluri- 2. Rolurile r mân cele din MA 1, dar o parte din activit ile
le salariale ale posturilor [7]. În esen , la procesul de eva- realizate de agen ii umani pot fi delegate sistemului. Pentru
luare particip un psiholog i un num r de exper i în evaluatorul uman consultarea listei posturilor, memorarea
domeniu. A adar, rolurile identificate în activitatea de eva- evalu rilor f cute i consultarea instruc iunilor de evaluare
luare a posturilor de munc sunt: psiholog i expert. sunt realizate automat. Modelul 2 al activit ii de evaluare
Obiectele manipulate în procesul de analiz sunt: analiza este prezentat în Figura 5.
pie ii, fi ele de post, grila de punctare, ierarhia posturilor,
instruc iuni, lista dimensiunilor evaluate, lista factorilor,
lista nivelelor pe factori, lista posturilor, organigrame, re-
zultate brute medie, rezultate individuale brute, rezultate
interpretate i linia de regresie dintre punctele acordate i
salariul aferent fiec rui post de munc .
Pentru fiecare dintre roluri structura activit ii este repre- Figura 5 - Modelul 2 al activit ii pentru rolul expert
zentat printr-un arbore de sarcini. Psihologul trebuie s
stabileasc lista posturilor, s aleag exper ii care vor parti- Avantajele introducerii solu iilor informatice sunt eviden i-
cipa la evaluare, s stabileasc dimensiunile, factorii i ni- ate la nivelul rolului de psiholog, deoarece activit i solici-
velurile factorilor, iar în final s centralizeze rezultatele tante precum centralizarea datelor de la exper i,
evalu rilor, s stabileasc ierarhia posturilor i s calculeze ierarhizarea posturilor, generarea dreptei de regresie sunt
linia de regresie. În final el va reconfigura structura salaria- delegate sistemului informatic. Modelul 2 al activit ii pen-
l corect a organiza iei. Expertul care face evaluarea tre- tru rolul de psiholog este prezentat în Figura 6.
buie s parcurg lista posturilor care i-a fost înmânat de
psiholog, i pentru fiecare factor al dimensiunilor stabilite
s aleag un nivel, iar în final s predea evaluarea f cut
psihologului. Arborii de sarcini din MA 1 pentru activita-
tea cooperativ i pentru cele dou roluri sunt prezenta i în
figurile 2, 3 i 4. Arborii de sarcini au fost construi i folo- Figura 6 - Modelul 2 al activit ii pentru rolul psiholog
sind instrumentul CTTE [6]. Din modelele 2 ale activit ii pentru cele dou roluri se
desprind principalele ecrane care îi vor fi prezentate utiliza-
torului i c ile de navigare între ferestre. Din lista obiecte-
lor manipulate de psiholog i din structura activit ii
desf urate de acesta reiese c op iunile pe care trebuie s
le aib la dispozi ie psihologul se refer la gestiunea postu-
rilor, gestiunea dimensiunilor de evaluare, gestiunea exper-
Figura 2 - Modelul 1 al activit ii cooperativ
ilor, gestiunea sesiunilor de evaluare efectuate în timp,
precum i analiza rezultatelor evalu rilor efectuate. Figura
7 prezint fereastra psihologului dup autentificare.
Figura 3 - Modelul 1 al activit ii pentru rolul expert
4

20. O experien de proiectare a unui sistem interactiv utilizând metoda DUTCH
Figura 7 - Fereastra Op iuni psiholog
Dac la autentificare utilizatorul este un expert, fereastra
care îi va fi prezentat este fereastra de evaluare, în care îi
sunt prezentate în partea stâng sesiunile de evaluare în Figura 9 - Fereastra de editare Dimensiuni
care a fost implicat i pe care nu le-a efectuat, în partea Pentru activitatea de gestiune a posturilor i exper ilor dis-
dreapt îi este prezentat lista posturilor (care selecteaz ponibili pentru evalu ri au fost create dou ferestre cu stil
automat câte un post spre evaluare, dar permite i selecta- de interac iune identic, fiind vorba de aceea i func ionalita-
rea dup op iunea utilizatorului legat de postul pentru care te de ad ugare/ tergere de înregistr ri. Prezent m pentru
se face evaluarea). Partea central a ferestrei este destinat exemplificare în Figura 10, fereastra de gestiune a posturi-
dimensiunilor i factorilor relevan i în evaluare, fiec rui lor de munc .
factor putându-i fi accesat defini ia prin selectarea ultimei
celule din rândul corespunz tor factorului. Prin urmare,
unica fereastr care îi e prezentat expertului con ine repre-
zent ri ale tuturor obiectelor din mediu pe care le manipu-
leaz în efectuarea unei evalu ri: posturi, dimensiuni,
factori i defini ii ale acestora i ale nivelurilor corespunz -
toare. Figura 8 prezint o captur a ecranului de evaluare.
Figura 10 - Fereastra de gestiune posturi
Scopul final al activit ii de evaluare este ob inerea unei
ierarhii a posturilor din cadrul firmei. Pentru acest scop,
aplica ia pune la dispozi ia psihologului op iunea Rezultate
evalu ri, care îi va prezenta acestuia ierarhia posturilor în
Figura 8 - Fereastra de evaluare format imprimabil (raport complet cu privire la num rul de
evalu ri care s-au f cut, num rul de puncte asociat fiec rui
În procesul de evaluare, stabilirea dimensiunilor i factori- post, men ionarea faptului c evaluarea unui post nu a fost
lor cu nivelurile lor este o activitate esen ial . La alegerea efectuat , etc) (vezi figura 11) sau în format grafic (figura
op iunii Dimensiuni/factori, psihologului îi este prezentat 12).
o nou fereastr (Figura 9).
5

21. Adriana Tar a, Horia D. Pitariu
5. REFERIN E
[1]. J. Brooke, SUS - A „quick and dirty'” usability
scale, http://www.cee.hw.ac.uk/~ph/sus.html,
User information Architecture A/D Group, Digital
Equipment Co. Ltd.
[2]. Card S., Moran T., Newell A., The Psychology of
Human-Computer Interaction, Lawrence Erlbaum
Associates , ISBN 973-85280-4-6, 1983.
[3]. H. Rex Hartson, Antonio C. Siochi , Deborah Hix,
The UAN: A User-Oriented Representation for
Figura 11 - Fereastra raport a evalu rii Direct Manipulation Interface Designs, ACM
Transactions on Information Systems, 8, 3 (1990),
181-203.
[4]. Jaques Leplat, Analiza psihologic a activit ii în
situa ie de munc , In Ergonomie cognitiv : teorii,
modele, aplica ii, Matrix Rom, Bucure ti, 2004,
16-43.
[5]. Reinard van Loo, Gerrit C. van der Veer, Martijn
van Welie, Groupware Task Analysis in practice:
a scientific approach meets security problems, In
Proceedings of 7th European Conference on Cog-
Figura 12 - Graficul ierarhiei de posturi nitive Science Approaches to Process Control,
1999.
Interpretarea rezultatelor evalu rii este simplificat prin
analiza dreptei de regresie care va eviden ia neregulile în [6]. Fabio Paterno, Model-based Tools for Pervasive
nivelurile de salarizare din cadrul organiza iei. Aplica ia Usability, Technical Report, Univeristy of Pisa,
genereaz dreapta de regresie pentru o anumit evaluare Italy, 2004.
(Figura 13). [7]. H.D. Pitariu, Proiectarea fi elor de post, evalua-
rea posturilor de munc i a personalului, ISBN
973-85280-4-6, Casa de editur IRECSON, 2003.
[8]. Horia Pitariu, Computerofobia: realit i i fic iune.
Psihologia, 4 i 5 (1995), 36-38 i 12-13;
[9]. M. Tauber, On mental models and the user
interface, in G.C. van der Veer, T. R. G. Green, J.
M. Hoc & D. Murray, eds, „Working with
computers: Theory versus Outcome”, Academic
Press, Lodon;
[10]. Gerrit C. van der Veer, Machteld Hoeve, Bert F.
Figura 13 - Dreapta de regresie pentru o evaluare
Lenting, Modeling Complex Work Systems -
Aplica ia pentru evaluarea posturilor de munc pe puncte Method meets Reality, Cognition and the work
re ine utilizatorii aplica iei într-o baz de date, în care se system, 1996;
stocheaz i grupul din care ace tia fac parte (psihologi sau
[11]. Martijn van Welie, Task-based User Interface
exper i). La pornirea aplica iei sistemul prezint o fereastr
Design, Ph.D. Thesis, Vrije Universiteit Amsterdam,
de autentificare. În urma autentific rii cu succes a utiliza- 2001.
torului, în func ie de rolul din care acesta face parte i se
prezint fie fereastra de evaluare (dac este expert), fie o [12]. Martijn van Welie, Gerrit C. van der Ver,
fereastr de op iuni (dac este psiholog). Structured Methods and Creativity: a happy Dutch
marriage, In Proceedings of Co-Designing 2000,
Aplica ia a fost supus testului de utilizabilitate SUS (Sys- 2000.
tem Usability Scale) [1] la care au participat 23 subiec i, iar
rezultatul evalu rii a fost de 76% în favoarea accept rii
produsului proiectat.
6

22. O abordare bazat pe paternuri
în proiectarea interfe ei cu utilizatorul
Costin Pribeanu
ICI Bucure ti
pribeanu@ici.ro
lungul unei scale de probleme, sugereaz utilizarea
Rezumat
In prezent exist o mare diversitate de prescrip ii: standar- paternurilor în dezvoltarea interfe ei cu utilizatorul, în spe-
de, principii, criterii, euristici, recomand ri, paternuri i cial în cazul abord rilor orientate pe model. În acest sens,
reguli de proiectare. Paternurile de proiectare se deosebesc sunt relevante atât paternurile localizate în cadrul unui mo-
de euristici i recomand ri prin faptul c specific solu ii del, cât i paternurile de coresponden între diferitele mo-
ale unor probleme frecvent întâlnite i nu doar prescrip ii dele utilizate pentru proiectarea i implementarea interfe ei.
cu caracter izolat. În cadrul acestei lucr ri ne propunem s Obiectivul acestei lucr ri este descrierea unui set de
investig m i o alt utilizare a paternurilor de proiectare, ca paternuri pentru proiectarea interfe ei cu utilizatorul într-o
paradigm de dezvoltare a interfe ei om-calculator. În abordare bazat pe sarcin .
acest scop, vom ilustra abordarea cu dou paternuri de pro- Restul acestei lucr ri este structurat dup cum urmeaz . În
iectare înl n uite, care constituie i un argument în favoarea capitolul urm tor vom prezenta succint conceptele cheie
proiect rii bazate pe sarcin a interfe ei cu utilizatorul. din filozofia de proiectare orientat pe paternuri. În conti-
nuare, vom face o scurt trecere în revist a utiliz rii
Cuvinte cheie în clasificarea ACM
paternurilor în HCI i vom prezenta elementele definitorii
H.5.2 Information interfaces and presentation D.2.2 Design
ale abord rii bazate pe sarcin , un caz particular al orient -
tools and techniques
rii pe model. Abordarea bazat pe paternuri a proiect rii
Cuvinte-cheie ale autorului interfe ei cu utilizatorul este ilustrat cu ajutorul unui
paternuri, limbaje de paternuri, proiectare bazat pe sarci- exemplu.
n .
PATERNURI I LIMBAJE DE PATERNURI
INTRODUCERE Defini ia din Webster (1994) pentru pattern este: „combi-
Prescrip iile de utilizabilitate con in prevederi care, atunci na ie de calit i, acte, tendin e etc., formând un aranjament
când sunt respectate, conduc la realizarea de produse utili- caracteristic sau consistent”. Termenul are urm toarele
zabile. Într-un sens mai larg, aceste prescrip ii sunt cuno - conota ii:
tin e de proiectare, acumulate pe baza experien ei i a model sau original folosit ca arhetip
evalu rilor anterioare, care ghideaz activitatea
configura ie, plan, diagrama, ablon sau model,
prroiectantului. Prescrip iile de proiectare a interfe ei cu
care trebuie urmat pentru a confec iona lucruri
utilizatorul sunt utilizate în diferite etape din ciclul de via :
specificare, proiectare, implementare i evaluare. Mai mult form , stil, metod cu caracter consistent, sau an-
decât atât, prescrip iile de proiectare se pot utiliza cu succes samblu de tr s turi caracteristice unui individ sau
i în activitatea educa ional i de instruire. unui grup (patern de comportament).
In prezent exist o mare diversitate de prescrip ii: standar- De i pentru pattern exist sinonime, între care termenii de
de, principii, criterii, euristici, recomand ri, paternuri i model, ablon i cel de arhetip par cei mai apropia i, vom
reguli de proiectare. Paternurile de proiectare se deosebesc adopta termenul de patern, existent în limba român doar
de euristici i recomand ri prin faptul c specific solu ii ca adjectiv. Consider m c aceast extensie, prin care vom
ale unor probleme frecvent întâlnite i nu doar prescrip ii utiliza termenul de patern i ca substantiv, se justific prin
cu caracter izolat, adic adresând o anumit component faptul c termenul exist deja în limba român iar în litera-
(sau un anumit aspect) a interfe ei cu utilizatorul. tura de specialitate ne confruntam adeseori cu abuzuri de
Paternurile sunt înl n uite într-un limbaj de paternuri, care englezisme, chiar în cazul în care exist corespondent în
încapsuleaz solu ii contextualizate, care s-au dovedit a fi limba român .
utilizabile. Pe de alt parte îns , exist o multitudine de Paternul este un model complex i presupune în elegerea
utiliz ri ale paternurilor. În cadrul acestei lucr ri, ne pro- unor principii de urmat în func ie de context. Ca i mode-
punem s investig m i o alt utilizare, ca paradigm de lul, paternul este o configura ie de elemente, care capturea-
dezvoltare a interfe ei om-calculator. z ceea ce este esen ial, ghidând în elegerea, proiectarea i
Orientarea pe solu ie a paternurilor i înl n uirea lor de-a execu ia unor artefacte. Fiecare patern este o regul cu trei
p r i, care exprim o rela ie dintre un anumit context, o

23. Costin Pribeanu
problem i o solu ie. (ac iuni cognitive i motorii) depind de condi iile opera io-
A a cum se tie, prima conceptualizare a paternurilor de nale ale sarcinii i devin automatice prin practic .
proiectare a fost f cut în 1979 de c tre Christopher Se cuvine totu i a fi men ionat c aceast distinc ie nu este
Alexander [1], care define te paternul ca o rela ie dintre un suficient în interac iunea om-calculator. Întrucât delegarea
anumit context, un anumit sistem de for e care se manifest sarcinii de lucru c tre calculator necesit efort cognitiv,
in mod repetat în acel context i o anumit configura ie utilizatorul formuleaz obiective i sub-obiective care îl
spa ial care permite acestor for e s se rezolve ele însele. ajut s planifice procesul de interac iune. În acest sens,
Forma generic este urm toarea: vom distinge între dou categorii de obiective:
Context Sistem de for e Configura ie obiective func ionale i de planificare, independente de
Un patern este o încapsulare de for e: o solu ie general o anumit tehnologie informatic : de exemplu, pentru
pentru o problem . Regulile de conectare a paternurilor a înregistra o comand primit telefonic, operatorul va
sunt la fel de importante ca i paternurile în sine. trebui s dispun de datele clientului, de datele privind
produsele comandate i de informa iile de detaliu pri-
Concep ia lui Christopher Alexander despre arhitectur i
vind comanda, indiferent cu ce tip de interfa va ope-
urbanism este o filozofie care are la baz câteva concepte
ra;
cheie: calea etern de a construi (timeless way of building),
calitatea f r un nume (quality without a name) i limbajul obiective opera ionale, dependente de o anumit inter-
de paternuri. Limbajul de paternuri este o poart prin care fa , care ajut operatorul s delege o parte din sarcina
se poate trece pentru a ob ine calitatea f r un nume i a sa c tre calculator: de exemplu, introducerea detaliilor
practica calea etern . În aceste sens, calea etern este abor- privind comanda va necesita alegerea unui mod de pla-
darea într-o manier consistent a proiect rii de arhitectur t utilizând fie un set de butoane radio, fie o list , cu
i urbanism utilizând un limbaj de paternuri – se proiectea- alte cuvinte manipularea unui anumit obiect de interac-
z printr-o înl n uire a paternurilor – iar calitatea f r un iune.
nume este caracteristica general a produsului acestei acti- Analizarea relevan ei pe care o au obiectivele pentru utili-
vit i zator este important întrucât permite identificarea suportu-
În ultimi cinci ani au fost publicate diferite abord ri privind lui de care acesta are nevoie.
utilizarea paternurilor în HCI i au fost elaborate paternuri Proiectarea sarcinii interactive const în reformularea sar-
de proiectare pentru diferite componente ale interfe ei cu cinilor de lucru în termenii comenzilor furnizate de tehno-
utilizatorul. Cu toate acestea, nu se poate vorbi înc de logia informatic . În acest scop este necesar alegerea celor
existen a unor limbaje de paternuri ci doar de colec ii de mai adecvate tehnici de interac iune pentru execu ia acestei
paternuri. sarcini. Pentru fiecare obiect de interac iune, tehnica de
interac iune poate fi adaptat în func ie de condi iile opera-
PROIECTAREA BAZAT PE SARCIN
ionale în cadrul interfe ei respective. De exemplu, pentru a
Paternurile pot fi folosite i în dezvoltarea de software, ca o
citi un text mai lung sunt necesare ac iuni articulatorii, a a
modalitate de a st pâni complexitatea i diversitatea proce-
cum este utilizarea unei bare de defilare.
sului de dezvoltare. O cerin asem n toare exist i în
dezvoltarea interfe elor cu utilizatorul, în special dac pri- Sarcinile elementare din modelul ini ial sunt descompuse în
vim din perspectiva CADUI (proiect rii asistate a UI), în sarcini de nivel i mai coborât, care sunt dependente de
care proiectarea este constrâns de mai multe modele: utili- tehnologia aleas i care descriu modul în care utilizatorul
zator, sarcin , domeniu, platform , aplica ie i mediu. deleg (o parte din) sarcina de lucru sistemului. Opera io-
nalizarea modelului func ional este o etap tipic de proiec-
În ultimii ani au ap rut multe abord ri în care modelul sar-
tare, necesitând cuno tin e privind tehnologia utilizat .
cinii de lucru are un rol de lider sau pivot în raport cu cele-
lalte modele (task-based approach). Importan a acordat Din acest motiv, vom distinge dou activit i în modelarea
acestui model este determinat în primul rând de cerin ele sarcinii de lucru:
proiect rii interfe ei utilizator pe criterii de utilizabilitate. analiza sarcinii de lucru, care rezult într-un model
O sarcin de lucru este o activitate desf urat de oameni ini ial, corespunzând cerin elor func ionale ale siste-
pentru atingerea unor obiective (scopuri). O sarcin poate fi mului; sarcinile de pe nivelul cel mai coborât reprezin-
descompus în sub-sarcini care corespund unor sub- t sarcini unitate [2], care arat ceea ce dore te s fac
obiective. Descompunerea sarcinii este reprezentat în mod utilizatorul, indiferent de interfa a utilizat .
uzual ca un arbore. Sarcinile elementare pot fi descompuse proiectarea sarcinii de lucru, care produce un model
în ac iuni executate asupra unor obiecte. A a cum se arat final, care opera ionalizeaz modelul sarcinii de lucru
în teoria activit ii [3], sarcinile sunt orientate c tre obiecti- îndeplinite cu o tehnologie dat ; descompunerea mo-
ve, fiind executate în mod con tient, în timp ce opera iile delului opera ional se opre te la nivelul sarcinii de ba-
8

24. O abordare bazat pe paternuri în proiectarea interfe ei cu utilizatorul
z [8], definit ca sarcin care are ca obiectiv manipu- rea lor în fazele urm toare de proiectare. Paternurile con-
larea unui obiect de interac iune, manipularea unui ceptuale, cum sunt filtrele, formatele master-detail,
obiect extern sau comunicarea. selec iile predefinite, pot fi identificate în cursul discu iilor
Distinc ia este necesar întrucât elaborarea celor dou mo- cu clientul, care au loc în faza de analiz .
dele se poate face în etape diferite i (în mod ideal) utili- Traetteberg [10] a sus inut utilizarea paternurilor ca frag-
zând speciali ti diferi i. Elaborarea modelului ini ial este o mente de model reutilizabile. În acest scop, el a propus mai
etap tipic de analiz a sarcinii de lucru. Este de dorit s multe paternuri, care focalizeaz pe coresponden a dintre
fie f cut de c tre o echip multidisciplinar (sociologi, modelul domeniului i modelul prezent rii, cum ar fi: se-
psihologi, etnografi, anali ti). lectarea unui articol, explorarea agreg rii sau selectarea
Modelul sarcinii de lucru proiectate este baza pentru con- dintre articole favorite.
struirea i / sau generarea unui model abstract al interfe ei, De asemenea, lucrarea lui Sinnig et al. [9] discut
întrucât este produs dup alegerea obiectelor de interac i- paternurile de interfa în cadrul ingineriei bazate pe model
une. Având specifica ia complet a obiectelor de interac i- a interfe ei cu utilizatorul. În acest sens, ei fac o distinc ie
une este posibil generarea unor alternative de grupare i între dou categorii de sarcini: orientate spre scop (ce este
/sau plasare a acestora în cadrul unor unit i de dialog. de f cut – „what-to-do”) i spre tr s turi (cum trebuie f cut
Pentru reprezentarea modelului sarcinii vom utiliza nota ia – „how-to-do-it”). În mod corespunz tor, ei disting între
CTT (Concur Task Tree) [6]. Nota ia permite reprezentarea paternuri de sarcin i paternuri de interfa (feature
sarcinilor (tip sarcin , frecven ) i a obiectelor cu care este patterns).
executat .
PATERNURI ÎN PROIECTAREA BAZAT PE SARCIN
În aceast lucrare vom avea în vedere interfe ele grafice, Abordarea descris în aceast sec iune are ca scop deriva-
care sunt modelate în termeni de unit i de dialog i obiecte rea interfe ei pornind de la modelul domeniului i modelul
de interac iune abstracte (OIA). Obiectele de interac iune sarcinii. În elaborarea limbajului de paternuri am pus ac-
abstracte încorporeaz tehnici de interac iune de baz , centul pe coresponden a (maparea) dintre modele, care
având atât o parte de prezentare câ i una de dialog. Obiec- oglinde te rela iile dintre paternurile din fiecare model.
tele de interac iune pot fi dinamice (folosite pentru contro- Consider m c puterea generativ a a unui limbaj de
lul informa iei sau controlul ac iunii) sau statice (pentru paternuri st în paternurile de coresponden între aceste
prezentarea sau gruparea informa iei pe ecran). modele. În acest sens, se constat c se acord prea pu in
aten ie identific rii unor configura ii tipice în fiecare model
ABORD RI RECENTE ÎN PROIECTAREA BAZAT PE i a modului cum aceste paternuri se combin între ele.
MODEL
Limbajele de paternuri pot fi privite ca modele mentale ale Abord rile bazate pe model au produs specifica ii ale OIA
proiectan ilor [11]. Aceste modele difer astfel încât exist prin aplicarea unor reguli de selec ie bazate pe criterii er-
o varia ie în con inutul paternurilor scrise de diferi i proiec- gonomice i cuno tin e de proiectare, asupra obiectelor
tan i. Pe m sur ce aceste reprezent ri vor fi externalizate (entit ilor) din modelul domeniului. Modelul domeniului
i vor putea fi astfel împ rt ite altor proiectan i, vom asis- define te obiectele unei aplica ii. Trei tipuri de informa ie
ta la o convergen a limbajelor de paternuri. prezint un interes particular pentru a proiecta interfa a
utilizator: obiectele domeniului (entit i), atributele obiec-
Dup Welie i Veer [11], sc rii din arhitectur îi corespun- telor i rela iile între obiectele domeniului. In acest articol
de o scar a problemelor într-o aplica ie informatic . În vom privi mai atent modelul domeniului, concentrându-ne
proiectarea interac iunii exist o ierarhie de probleme în asupra rela iilor între obiectele domeniului. Obiectivul este
sensul unei abord ri top-down. În mod uzual, proiectarea de a explora sarcinile poten iale care sunt permise de aceste
este o activitate top-down, în care începem prin a în elege rela ii.
utilizatorii i sarcinile acestora, dorin ele clientului, mediul
tehnic, contextul de afaceri etc. O asemenea abordare top- Pentru a beneficia din plin de informa iile furnizate de mo-
down va genera un proiect atunci când avem paternuri dis- delul domeniului dar i pentru a în elege modul cum mode-
ponibile pentru fiecare nivel. lul domeniului i modelul sarcinii sunt rela ionate, este
necesar o analiz mult mai detaliat pentru fiecare tip de
Ei disting straturi de paternuri, pornind de la paternurile de rela ie. Incorporarea rela iilor semantice în modelul dome-
nivel înalt pân la paternuri de nivel coborât, care cores- niului ridic capabilitatea acestui model de a suporta deri-
pund, în linii mari nivelurilor tipice care sunt întâlnite în varea interfe ei utilizator.
proiectare. Nivelurile men ionate de Welie i Veer pentru
proiectarea aplica iilor web sunt: tip aplica ie, experien , Paternurile de interfa poart amprenta sarcinilor de lucru.
sarcin i ac iune. Astfel, un patern de sarcin poate fi definit ca o combina ie
între paternurile de opera ie (afi are, selectare, ad ugare,
Molina [5] argumenteaz pentru utilizarea paternurilor tergere, editare) cu paternurile de interac iune de baz . In
conceptuale începând cu specificarea cerin elor i propaga-
9