1. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERETARII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI DOLJ
LICEUL TEORETIC “TUDOR ARGHEZI ”
Str. BUCOVINA, nr.5, Cod poştal 200026, Craiova, Dolj
tel/fax:0251 433 227; E-mail: arghezicv2004@yahoo.com
Nr. ……………… / ………………….. 2011
Parteneriat pentru Invatare
Grundtvig “No more tears”
nr. GRU-10-P-LP-25-DJ-TR
CURRICULA SI
SUPPORT DE CURS “NO MORE TEARS”

2. CURRICULA
1.Denumirea cursului: ” NO MORE TEARS”
2.Tipul cursului: formare continua
3.Număr de ore:12
4.Program orar: lunea 11,30-15,30
5.Locul de desfasurare: Liceul Teoretic “Tudor Arghezi”
6.Formatori: Florenta Avram, Popescu Oana, Georgeta Manafu
Nr Tema Nr Forma de Obiective Competente pe care
crt ore activitate specifice le formeaza
cursantilor
1 Consilieri pentru co- Curs -Sa-si insuseasca -enumera
varstnici principiile in caracteristicile
1.1.Principii în consilierea consilierea co- noţiunii de
co-vârstnicilor 1 Seminar/ varstnicilor; consiliere pentru
1.2.Calităţi pentru activitati -Promovarea cei de aceeaşi
consilierea co-vârstnicilor aplicative calitatilor si vârstă
1.3.Caracteristici ale caracteristicilor -exemplifica
consilierilor pentru tineri 1 consilierilor programe de
1.4. Atitudini, abilitati, pentru tineri; consiliere pentru
cunostinte; -Sa-si dezvolte adolescenţi şi tineri
1.5. Jocuri de rol atitudini, abilitati, -conştientizeaza
cunostinte pentru importanţa
consilierea co- respectării
varstnicilor; principiilor etice
-identifica
abilităţile şi
atitudinile necesare
unui consilier care
lucrează cu cei de
aceeaşi vârstă
-analizeaza
strategiile prin care
se pot dezvolta
aceste abilităţi şi
atitudini pentru un
consilier eficient
2. Lucrul cu grupul de 1 Curs - sa-si insuseasca -identifica
tineri deprinderi pentru mijloacele prin care
2.1. Cum ma pregatesc lucrul cu poate pregăti o
pentru a lucra cu un grup 1 Seminar/ tinerii(organizare, sesiune cu un grup
de tineri; activitati interactiune) de tineri
2.2. Reguli pentru aplicative - enumera regulile
interactiunea in cadrul pentru interactiunea
grupului de tineri in cadrul grupului
2.3. Jocuri de rol de tineri
3. Medierea 1 Curs -Formarea - aplica procedurile
Ce este medierea si de ce? deprinderilor de pentru medierea
Proceduri folosite in 1 mediere a conflictelor;

3. medierea conflictelor ; Seminar/ conflictelor - respecta codul
Organizarea unui program activitati elevilor mediatori
de mediere in scoala. 1 aplicative si cele cinci chei;
Potentiale probleme ; -evalueaza in
Evaluarea in cadrul cadrul programului
programului de mediere 1 de mediere colegii.
4. Asertivitatea 1 Curs -promovarea - identifica
Competentele sociale 1 asertivitatii, beneficiile
Toleranta competentelor comportamentului
Stereotipuri 1 Seminar/ sociale, tolerantei asertiv;
Masuri pentru reducerea activitati si a masurilor -exerseaza tehnici
violentei in scoala aplicative pentru reducerea de comunicare
violentei in asertivă;
scoala - exemplifica de ce
stereotipurile sunt
periculoase;
- participa activ la
viata sociala;
- respecta masurile
pentru reducerea
violentei in scoala;
5 Evaluare finala 1 Seminar Prezentarea si -Sa anlizeze realist
comentarea activitatea
analitica a desfasurata
portofoliilor
evaluative

4. Consilieri pentru co-vârstnici
Un consilier/ o consilieră pentru co-vârstnici este o persoană special formată care lucrează
cu colegii sau colegele de aceeaşi vârstă sau de vârste apropiate în vederea conştientizării şi educării
numeroaselor provocări cu care se confruntă, în cazul de faţă a medierii conflictelor.
Astfel persoanele de aceeaşi vârstă, care împărtăşesc aceleaşi valori, tind să se asculte mai
bine unii pe alţii. Cercetările arată că adolescenţii şi tinerii găsesc mult mai credibili pe colegii/
colegele lor decât adulţii educatori şi că intervenţiile de tipul consilierea co-vârstnicilor sau „tineri
cu/ pentru tineri” dezvoltă încrederea în sine, asertivitatea în faţa presiunii grupului.
Deşi programele de consiliere pentru tineri solicită un angajament semnificativ în ceea ce
priveşte acordarea suportului, timpul, resursele, contribuţia lor este considerabilă la dezvoltarea
personală şi profesională a elevilor implicati in astfel de activitati.
o Principii în consilierea co-vârstnicilor
Consilierea co-vârstnicilor este o modalitate esenţială pentru tineri de a avea rezultate de succes.
În acest sens, pentru a atinge obiectivele stabilite, consilierii pentru tineri au datoria de respecta în
activităţile pe care le desfăşoară următoarele principii:
• Confidenţialitate
• Acceptare
• Independenţă
• Deschidere
• Respect
• Căldură
• Egalitate
• Coparticipare
• Munca în echipă
• Atitudine pozitivă
• ...
o Calităţi pentru consilierea co-vârstnicilor
• deschis
• informat
• responsabil
• de încredere, serios
• angajat- care respecte angajamente
• suportiv
• flexibil
• empatic
• original
• non- etichetează

5. o Caracteristici ale consilierilor pentru tineri:
• este considerat de ceilalţi lider, opiniile lui contează, este popular şi poate influenţa;
• manifestă abilitatea de a-i asculta pe ceilalţi, nu-i judecă;
• furnizează informaţii;
• are încredere în el şi în cei cu care lucrează;
• ştiu să adreseze întrebări şi să ofere feedback;
• se pot baza pe el, este onest în stabilirea relaţiilor;
• sunt plăcuţi de ceilalţi colegi;
• dau dovadă de o anumită „bunăstare”, echilibru, le place ceea ce fac;
• acţionează în echipe formate din fete şi băieţi, chiar şi vârste diferite, clase diferite,
forme diferite de învăţământ;
• nu este în mod necesar cel mai bun elev(ă) din clasă, dar poate fi extrem de activ în afara
şcolii, are un comportament responsabil în comunitate;
• doreşte să se implice ca voluntar;
Ce este consilierul pentru cei de aceeaşi Ce NU este consilierul pentru cei de
vârstă? aceeaşi vârstă?
o un/o coleg(ă) de aceeaşi vârstă o părinte
o un lider o judecător (nu etichetează)
o o persoană formată o doctor
o o persoană care informează o critic
o ...care încurajează o sfătuitor
o ...care dezvoltă o relaţie de o expert distant
încredere o dictator (dă ordine)
o ...care ajută o superior
o ...care păstrează confidenţialitatea o ...
o ...care este flexibilă
o ...care oferă suport
o ...
Consilierului pentru cei de aceeaşi vârstă:
Atitudini
• încredere în sine
• dragoste pentru lucrul cu tinerii
• respect pentru tineri şi convingerea că au dreptul să facă alegeri pentru vieţile lor
• credinţa în potenţialul fiecăruia de a se dezvolta personal
• deschidere pentru diversele opinii ale participanţilor
• ajutor pentru rezolvarea problemelor/conflictelor

6. • curaj de a comunica în mod onest
• flexibilitate în organizarea programului, stabilirea regulilor
• calm şi răbdare
• simţul umorului
Abilităţi
• abilităţi de comunicare (prezentare, ascultare activă, observare, adresarea întrebărilor,
acordarea de feedback, sumarizare, reflectare)
• abilităţi de organizare
• deprinderi de lucru în grup (metode, tehnici)
• managementul resurselor (timp, spaţiu, materiale)
• abilităţi de autoevaluare
Cunoştinţe
• promovarea medierii conflictelor
• prevenirea violentei
• principii şi practici în domeniul consilierii cu cei de aceeaşi vârstă
• asumarea riscului
• abilităţi de comunicare
• luarea deciziilor
• reţeaua de suport: resurse, comunitate, consilieri din reţeaua de consiliere, şcoală,
profesori, mediatori, părinţi, colegi, formatori
 Lucrul cu grupul de tineri
Cum mă pregătesc pentru a lucra cu un grup de tineri?
1.Pregătirea pentru o sesiune: spaţiul trebuie pregătit din timp, fotografii, postere de la
activitatile anterioare, videoproiector, etc.
2. Pregătirea atmosferei-se poate incepe sesiunea cu scaunele asezate in cerc, implica
participantii in sesiune, foloseste voluntari, foloseste exercitii de energizare;
3. Cunoaşterea fiecăruia-prezentarea fiecarui participant este utlila pentru crearea unei
atmosfere pozitive de invatare
4. Exerciţii posibile:
- Oferă cartonaşe colorate pe care-şi scriu prenumele şi o calitate personală;
- Oferă cartonaşe pe care vor nota continuarea unor propoziţii:
1. Cel mai mult îmi place la mine ......
2. Ceea ce apreciază ceilalţi la mine este ....
3. Locul meu preferat este ......
4. Mă bazez pe mine atunci când.....
5. Pentru mine îmi doresc să ......
Reguli pentru grup
• Fiecare va avea oportunitatea să vorbească.
• Fiecare va participa liber, atunci când se va simţi pregătit.
• Fiecare are dreptul să spună „pas”, atunci când nu doreşte să discute ceva personal.
• Vorbim pe rând şi nu întrerupem.
• Nu jignim şi nu facem remarci negative.
• Vorbim la subiect.

7. • Respectăm timpul pentru activităţi, suntem punctuali.
• Păstrăm confidenţialitatea celor discutate aici.
• Exemple de solutionare a dificultatilor intalnite in în consilierea co-vârstnicilor
• Atunci când te vei întâlni cu mai mulţi tineri, le poţi propune sesiuni de grup pe care le
vei conduce singur sau împreună cu o altă colegă / coleg.
• Stabileşte regulile grupului. Încă din prima secvenţă de lucru cu tinerii, cere fiecărui
tânăr să noteze pe un post-it o regulă, apoi în grupuri mici, le vor negocia şi vor selecta
numai 2 reguli, cele mai importante. Pe acestea, propuse de fiecare grup le vei nota pe o
coală de flip-chart şi dacă în timpul sesiunilor este nevoie, le vei reaminti.
• Dacă în timpul unei activităţi apar discuţii aprinse, le vei explica politicos că acea
problemă va fi rezolvată la momentul potrivit sau că va veni rândul şi acelui subiect.
• Abordează faţă în faţă persoana care crezi tu că-ţi ridică probleme şi încearcă să aflaţi ce
anume o nemulţumeşte. Dacă este necesar, explică-i cum comportamentul ei poate
influenţa grupul şi cum te poate sprijini la sarcinile viitoare.
• Atunci când cineva îţi întrerupe o prezentare sau o explicaţie, spune “Scuzaţi-mă…”.
Fiecare participant are dreptul să vorbească fără a fi întrerupt. Dacă vor sesiza că
respecţi celorlalţi acest drept, nu te vor mai întrerupe. Sau poţi spune “Îmi cer scuze,
lasă-mă să-mi termin ideea şi apoi îţi vei prezenta opinia…”.
• Atunci când comportamentul cuiva nu poate fi ignorat, i te poţi adresa în grup. Poţi
aduce un contraexemplu pentru ceea ce spune sau face şi, în nici un caz nu vei face
remarci legate de persoană. O recomandare a modului cum se acordă feedback cuiva
este: critică comportamentul, nu persoana!
• Poţi încheia o sesiune de grup cu o discuţie despre cum se lucrează în grup. Încearcă să
faci în aşa fel încât nimeni să nu se simtă jignit.
VIOLENTA IN FAMILIE SI SCOALA
Violenta in familie reprezinta orice agresiune fizica, psihica, agresiune sexuala, suferinta
sexuala sau orice delict criminal, savarsit cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui
membru al aceleiasi familii, care locuieste sau a locuit in acelasi spatiu de locuit cu persoana
vatamata.
Pentru femei, violenta la care sunt supuse este de sase ori mai frecventa din partea
partenerului sau a fostului partener de viata comparativ cu actele de violenta realizate de un
strain.Violenta apare si in relatiile de prietenie. Un motiv al violentei il reprezinta consumul de
alcool.
Forme ale violentei in familie:
• abuzul fizic: impingerea, imbrancirea, lovirea, agresarea victimei cu o arma, imobilizarea,
legarea sau retinerea victimei, lasarea victimei intr-un loc periculos, refuzul de a ajuta o
victima bolnava sau ranita;
• abuzul psihic: intimidarea, degradarea si umilirea, criticarea, insultarea, denigrarea
victimei, acuzatiile false, blamarea, ignorarea, ridiculizarea nevoilor victimei, mintirea,
gelozia dusa la extrem, izolarea fizica si sociala, intimidarea victimei.
• abuzul sexual include orice forma de sex fortat sau de degradare sexuala.

8. Cei mai importanţi factori de natură familială generatori ai violenţei elevului sunt:
A. Climatul socio-afectiv din familie(relaţiile între părinţi, atitudinea părinţilor faţă de copil
versus atitudinea copilului faţă de familie)
B. Tipul familiei(organizată, dezorganizată prin divorţ, despărţire sau deces, reorganizată. )
C. Condiţiile economice ale familiei ( cartierelor cu o rată ridicată a şomajului, cu o pondere
mare a forţei de muncă slab calificată, cu concentrare de populaţie de origine străină cu şanse
reduse de inserţie profesională, li se asociază o rată ridicată a criminalităţii, inclusiv o mai mare
amploare a fenomenelor de violenţă în şcoală.)
D. Dimensiunea familiei (impunerea disciplinei, stilul de autoritate - egal sau preferenţial-
faţă de toţi copiii)
E. Nivelul de educaţie al părinţilor(statutul socio-profesional şi cultural al familiei are un rol
important în adaptarea / inadaptarea şcolară a copiilor şi în apariţia sau prevenirea manifestărilor de
violenţă)
Într-o acţiune umană, violenţa se manifestă atunci când formele şi mijloacele folosite produc uneia
sau mai multor persoane neajunsuri majore:
• în ceea ce priveşte integritatea fizică(prin bruscare sau maltratare corporală,rănire,schilodire,
ucidere);
• în ceea ce priveşte integritatea psihică(prin alterarea stării sufleteşti şi intelectuale);
• în ceea ce priveşte integritatea morală(prin bârfă, calomnie, defăimare, hulire, prin acuzaţii
şi condamnări nedrepte, prin orice fel de nedreptăţire);
• în ceea ce priveşte identitatea etnică ,religioasă, culturală şi socială(prin interzicerea sau
împiedicarea utilizării limbii materne, a credinţei religioase, a promovării valorilor proprii
etc.)
Violenţa poate fi clasificată în diferite forme:
a) - v. fizică(ex.bătaia, războiul);
- v. morală(ex. nedreptatea, injuria);
b) - v. materială(ex. arderea unei cărţi, distrugerea unui bun);
- v. simbolică (ex. interzicerea unei cărţi);
c) - v. directă(ex. împuşcarea cuiva);
- v. indirectă(ex. ordinul de a împuşca a cuiva);
Cauzele violenţei ţin de mediul în care omul creşte şi se dezvoltă: cauze legate de mediul
familial, mediul şcolar, anturaj, mass-media.
Reducerea violenţei la nivelul unei societăţi depinde de ameliorarea cauzelor acesteia, de
eficienţa mecanismelor de control ale instituţiilor, dar şi de capacitatea fiecărui om de a înţelege că
agresiunea nu este cea care ne ajută să ne rezolvăm problemele.
Specialiştii reperează două tipuri de violenta în mediul scolar:
• violenţe obiective, care sunt de ordinul penalului (crime si delicte) si asupra carora se poate
interveni frontal
• violenţe subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine si care afecteaza climatul
scolar: dispretul, umilirea, sfidarea, atitudini antiscolare.
O forma de violenţă foarte raspândita este cea verbală. Violenţa verbala nu este perceputa în
aceeaşi manieră de elevi şi de profesori, elevii o minimalizeaza, în timp ce profesorii o
supraevalueaza.
Violenta şcolară trebuie determinată luând în calcul contextul şi cultura şcolară.
Violenta perturbă grav mediul scolar, deteriorează climatul în scoala, afectează raporturile
dintre profesori si elevi. Fenomenul violentei scolare se întinde pe o scară largă, la ale carei capete
se afla violentele verbale (care sunt numeroase si pot afecta ambianta scolara) şi respectiv violenţa
fizică care poate îmbraca forme grave de manifestare.
Violenta in scoala
Factorii care generează producerea incidentelor violente în şcoli sunt:
• influenţa filmelor de acţiune şi a jocurilor PC ;
• modele de comportament învăţate în familie ;

9. • modele de comportament promovate între elevi care valorizează impunerea în faţa
celorlalţi ;
• atragerea atenţiei prin atitudini sfidătoare, zgomotoase,
• stresul datorat cerinţelor şcolare;
• diferente de relationare pe care le fac unii profesori fata de elevi, diferente care pot genera
conflicte, agresiune;
Cel mai frecvent intalnim incidente violente ale unor elevi fata de alti elevi. Acestea sunt urmate
de persoane din afara scolii fata de elevi.
Cele mai frecvente tipuri de agresiuni întâlnite sunt: injurii şi vulgarităţi, ameninţări, presiuni
psihice (intimidări) şi gesturi agresive moderate (îmbrânceli, piedici, loviri umilitoare etc.).
Existat însă si situaţii conflictuale care au avut loc în zone adiacente şcolilor
În orice instituţie există un regulament care stabileşte drepturile, obligaţiile, dar şi sancţiunile
care se aplică celor care încalcă regulamentul, orice comportament agresiv fiind sancţionat conform
regulamentului. Prin urmare, dacă un tânăr este ţinta uneia dintre formele de violenţă trebuie să
apeleze la persoanele abilitate să intervină. În şcoală trebuie anunţat dirigintele clasei, unul dintre
profesori sau, după caz, conducerea şcolii. Pe stradă apelăm la un poliţist, dacă este în apropiere,
sau apelăm numărul de urgenţă 112. Un copil poate apela la adulţi, dacă sunt în preajmă, sau îşi
anunţă telefonic rudele.
Sprijinirea comportamentului responsabil
Este important atunci când îţi asumi rolul de consilier pentru persoane de aceeaşi vârstă cu tine să
fii suportiv, adică să le oferi sprijin (suport) în exersarea unui comportament asertiv. Ca sa putem
deveni asertivi, trebuie sa trecem printr-un pas obligatoriu: sa invatam sa comunicam.
Comportamentul pasiv Comportamentul asertiv Comportamentul agresiv
• Îi lasă pe ceilalţi să • Spui cuiva exact ce • Îşi exprimă emoţiile,
decidă, îi lasă pe ceilalţi doreşti, dar într-un mod opiniile sau dorinţele
să ghicească ceea ce care să nu-l rănească. într-un mod care
doreşte. • Afirmă-ţi propriile ameninţă sau pedepseşte
• Mai mult vorbeşte drepturi, fără să le altă persoană.
despre drepturile sale, ignori pe ale celorlalţi. • Contează numai
dar nu acţionează. • Respectă-te pe tine ca propriile drepturi, nu şi
• Ceilalţi sunt pe primul pe oricine altcineva. ale celorlalţi.
loc. • Ascultă şi vorbeşte. • El este pe primul loc.
• Contează mai mult ce • Exprimă şi emoţiile • Este autoritar cu ceilalţi.
doresc ceilalţi. pozitive şi pe cele • Îşi atinge obiectivele,
• Rămâne tăcut când ceva negative. dar în detrimentul
îl deranjează. • Fii încrezător, dar nu-i celorlalţi.
• Îşi cere frecvent scuze. forţa pe ceilalţi. • Comportament
• Se comportă submisiv: dominant: strigă, ţipă,
vorbeşte foarte încet, dă nu ascultă când ceilalţi
din umeri, evită vorbesc, îi priveşte de
dezacordurile, îşi sus pe ceilalţi, le arată
ascunde faţa cu mâinile. degetul, ameninţă,
comandă, îi învinuieşte
pe ceilalţi.

10. Masuri pentru reducerea violentei in scoala
În şedinţa Consiliului de Administraţie din data de 11.10.2010 au fosta doptate măsuri
suplimentare privind asigurarea securităţii elevilor în şcoală şi în afara ei, în măsura în care şcoala
poate fi sprijin pentru securitatea elevilor în afara acesteia.
Astfel, au fost luate următoarele decizii:
- necesitatea purtării permanente a ecusoanelor, ca semn distinctiv al unităţii, în incinta şcolii de
către toţi elevii şi angajaţii liceului;
- interdicţia de a introduce în şcoală sau de a consuma ţigări, băuturi alcoolice, droguri, materiale
pornografice. Aceste interdicţii se referă şi la spaţiul din vecinătatea şcolii;
- abţinerea de la provocări în relaţiile dintre elevi sau dintre aceştia şi persoanele străine şcolii,
oriunde s-ar afla. Situaţiile deosebite vor fi aduse la cunoştinţa dirigintelui, a altor cadre didactice,
sau conducerii şcolii;
- interdicţia ieşirii elevilor din incinta şcolii în timpul orelor de curs;
- profesorii de serviciu îşi vor desfăşura serviciul pe şcoală, în perioada pauzelor, în mijlocul
elevilor pe toată durata turei;
- femeile de serviciu şi muncitorul de întreţinere vor fi prezenţi permanent pe culoarele liceului;
- profesorii de serviciu, împreună cu diriginţii, vor organiza şi instrui elevii de serviciu asupra
sarcinilor ce le revin şi obligativitatea respectării acestora;
- diriginţii vor anunţa în scris conducerea şcolii şi serviciul secretariat numele şi prenumele elevilor
acre vor face de serviciu;
- serviciul secretariat va face planificarea, pe zile şi ture, a elevilor de serviciu;
- uşa dinspre partea de vest se va deschide, sub control, doar în pauzele înc are se distribuie cornul
şi laptele;
- pentru asigurarea securităţii elevilor în zona sălilor de sport, profesorii de sport au obligaţia de a
monitoriza tot ce se întâmplă în sălile de sport şi în apropierea lor, şi să ia măsurile necesare în
cazul unor abateri;
- elevii navetişti, care, conform constatării diriginţilor, nu pot face de serviciu nu vor fi cuprinşi pe
lista celor care vor face de serviciu;
- informaticianul şcolii va supraveghea permanent zona din partea de sud a şcolii, astfel încât să nu
existe posibilitatea ca elevi ai şcolii sau persoane străine să perturbe activitatea didactică;
- afişarea atribuţiilor profesorilor şi elevilor de serviciu, astfel încât perosanele vizate să aibă acces
la informaţii;
- introducerea unui model de referat, care să poată fi înaintat persoanelor autorizate, atunci când
este cazul, în vederea remedierii situaţiei ivite;
- elevii problemă vor fi îndrumaţi către consilierul psihopedagogic şi poliţiştul de proximitate;
- în perioada imediat următoare, diriginţii vor prelucra în cadrul orelor de dirigenţie un material
despre violenţă, întocmit de către consilierul psihopedagogic;
- se vor instala noi camere video, care să asigure, pe cât posibil, monitorizarea întregului spaţiu al
şcolii;
- directorii adjuncţi îşi vor desfăşura activitatea în birou doar atunci când este necesar. Ei vor
controla, permanent, toată incinta şcolii şi spaţiile aferente, având ca ajutor pe administratorul
şcolii, pe profesorii şi elevii de serviciu;
- directorii adjuncţi vor asigura prezenţa permanentă pe culoarele şcolii, a femeilor de serviciu şi a
muncitorului de întreţinere, astfel încât să poată fi asigurată suprevegherea elevilor pe timpul orelor
şi a pauzelor;
- la schimbul de ture, directorul adjunct din tura I va aduce la cunoştinţa celuilalt director adjunct
problemele ivite în timpul programului şi vor stabili de comun acord măsurile ce se impun;

11. - prima tura a directorului adjunct începe la 7.15 şi se încheie la 13.45, iar cealaltă începe la 13.30 şi
se termină la 19.45, cu posibilitatea de prelungire a programului atunci când este cazul;
- directorii adjuncţi vor trece de câte ori este nevoie pe la clase, ţinând legătura cu profesorii şi
diriginţii, astfel încât să se afle şi să se rezolve la timp eventualele altercaţii între elevi sau între
elevi şi persoane din afara şcolii. În rezolvarea acestor situaţii directorii adjuncţi vor apela la
consilierul psihopedagogic, al diriginţilor, părinţilor, jandarmilor şi al poliţiei;
- directorii adjuncţi vor asigura intrarea şi ieşirea elevilor în şi din şcoală, în ordine şi fără riscuri,
monitorizând la schimbul de ture participarea tuturor angajaţilor şcolii ce trebuie să se implice
(profesori de serviciu, învăţătorii sau profesorii care au ultima oră la clasele primare, femeile de
serviciu, muncitorul de întreţinere, administratorul şi portarul);
- aceleaşi atribuţii ca cele ale directorilor adjuncţi vor fi îndeplinite şi de către directorul liceului;
- învăţătorii sau profesorii care au prima oră la clasele primare vor fi prezenţi în şcoală cu 15 minute
de începerea cursurilorşi vor primi elevii, iar la sfârşitul programului vor conduce copiii către
ieşires din şcoală
MĂSURI PENTRU REDUCEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ
- COMISIA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA VIOLENTEI IN SCOALA-
1. Verificarea modului de respectare a regulamentului de ordine interioară a liceului;
2. Implicarea consilierului şcolar din cadrul cabinetului de consiliere în vederea identificării
timpurii a cazurilor de risc ridicat de apariţie a unor comportamente violente şi adoptarea
unor strategii de prevenire a actelor agresive;
3. Organizarea unor concursuri în cadrul proiectelor desfăşurate la nivel de unitate şcolară sau
în colaborare cu alte instituţii în vederea identificării şi eliminării posibilelor cauze ale
violenţei şcolare;
4. Organizarea unor competiţii sportive în vederea promovării regulilor de toleranţă şi fair
play;
5. Organizarea unor intalniri interactive cu specialişti (psihologi, asistenţi sociali, medici,
poliţişti jandarmi, jurişti etc) în vederea conştientizării riscurilor asociate comportamentelor
agresive şi a metodelor de prevenire;
6. Organizarea şi desfăşurarea unor proiecte la nivelul unităţilor şcolare de implicare a elevilor,
a Consiliilor de elevi, in stabilirea “Codului non-violenţei” (norme, sloganuri, afişe, etc)
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală şi în comunitate;
7. Accesul în şcoală a tuturor persoanelor (părinţi şi colaboratori) se va face pe bază de
legitimaţie/ buletin de identitate, sens în care se va întocmi un registru, în care se vor
evidenţia datele de stare civilă, felul actului de identitate, persoana din şcoală la care se va
merge, ora intrării, ora ieşirii, observaţii deosebite;
8. Elevii şi profesorii de serviciu vor ţine legătura permanent cu patrulele de jandarmi care
acţionează în zonă, semnalând imediat orice eveniment susceptibil de a tulbura ordinea şi
buna desfăşurare a orelor de curs;
9. Afişarea numerelor de urgenţă ale poliţiei, jandarmeriei (Poliţia Primăriei, Jandarmeria
Craiova) la cancelarie şi avizierul şcolar.
10. Profesorii diriginţi vor realiza tabele, care vor fi date doamnei consilier psipopedagogic
Florenţa Avram, în care vor consemna eventualele probleme, atitudinile elevilor cu
predispoziţii delincvente, tabele care vor rămâne la cabinetul doamnei consilier, urmând a
fi consultate şi de agentul sectorist;
11. Organizarea de activităţi cu caracter preventiv, educativ, având ca scop prevenirea
delincvenţei juvenile, victimizării elevilor, informarea tinerilor asupra pericolelor existente

12. la vârsta adolescenţei, dezvoltarea iniţiativei proprii şi a gândirii individuale, sens în care se
va întocmi un grafic al participării unor cadre de poliţie la susţinerea unor teme specifice de
educaţie juridică antiinfracţională.
12. Instruirea personalului de pază de către organele abilitate – Inspectoratul de Poliţie al
Judeţului Dolj;
13. Organizarea de acţiuni comune în care să fie implicate cadre didactice, comitetul de părinţi,
consilierul consultativ al elevilor, cadre de poliţie, jandarmi şi reprezentanţi ai administraţiei
publice locale, acţiuni care să vizeze locurile şi mediile frecventate de elevi în afara
programului şcolar.
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MEDIERE A CONFLICTELOR ÎN LICEUL
TEORETIC ”TUDOR ARGHEZI” CRAIOVA, MODALITATE DE RESPONSABILIZARE A
ELEVILOR
Ce înseamnă a media un conflict? „A media înseamnă a interveni între părţile ostile şi a le
conducespre schimbarea atitudinii şi a percepţiei celeilalte părţi din oponent în partener şi spre
rezolvarea conflictului”. (Ana Stoica Constantin, 2004). In ceea ce priveste medierea conflictelor
între elevi de către elevi, medierea implică o intervenţie imparţială din partea unui elev mediator,
care nu poate impune o soluţie, dar poate ajuta parţile să o gasescă. Scopul medierii este de
rezolvare a conflictului şi de modelare a gestionării situaţiilor conflictuale viitoare.Este foarte
important ca elevul mediator să fie solicitat de cel puţin una dintre părţi şi să fie acceptat de toate
părţile.
Medierea conflictelor între elevi de către elevi are la bază două principii:
•Şcoala care oferă elevilor o cale de gestionare a conflictelor stimulează succesul elevului in
mai multe domenii.
•Elevii formaţi în medierea conflictelor îşi ajută colegii mai bine decât adulţii.
Implementarea programului de mediere în Liceul Teoretic ”Tudor Arghezi” Craiova a inclus
activităţile necesare pentru:
•pregătirea introducerii sistemului de mediere a conflictelor între elevi de către elevi;
•promovarea sistemului în şcoală şi informarea elevilor;
•asigurarea funcţionării sistemului;
•monitorizarea şi evaluarea eficienţei sistemului.
Atunci când apare un conflict între doi elevi, elevii mediatori (întotdeauna doi) se întâlnesc
cu victima agresiunii, apoi cu persoana care se presupune că a fost agresiv, apoi cu amândouă
părţile implicate.
Există o procedură standard în cazul întâlnirii cu persoana agresată, formată din şase etape,
procedură asupra căreia elevii mediatori au fost instruiţi. Întâlnirea cu elevul agresor cuprinde şi ea
mai multe etape Întâlnirea de mediere are loc în urma stabilirii unui moment propice. La această
întâlnire participă elevii mediatori(câte doi de la fiecare clasă) şi cei implicaţi în conflict. În cazul în
care victima sau agresorul solicită prezenţa unui profesor, un membru abilitat din personalul şcolii
va participa de asemenea la discuţie. Ea se finalizează, în principiu, cu o împăcare. Conflictul şi
agresorul sunt înregistraţi într-o bază de date permanent actualizată, iar în cazul repetării
comportamentului deviant elevul respectiv va suporta sancţiuni graduale, conform codului
mediatorilor. Elevii propuşi pentru mediere au semnat un contract cu şcoala, prin care, cu
consimţământul părinţilor, s-au angajat să colaboreze cu persoanele competente şi să aibă un
comportament şcolar şi social adecvat. Ei au primit însemne specifice, astfel încât să poată fi uşor
identificaţi şi solicitaţi de victime, dacă un reprezentant al clasei acestora nu e prin preajmă în
momentul producerii incidentului.
CODUL ELEVILOR MEDIATORI
• Mediatorii evită conflictele fizice. Dacă ele apar, mediatorii anunţă profesorul de
serviciu, dirigintele, directorul sau alt membru al personalului şcolii.
• Există un număr de 5 conflicte permise peentru fiecare elev, înregistrate doar în agenda
mediatorilor. Pentru obiectivitate, un elev va trata cu victima, iar celălalt cu agresorul, în

13. timp ce colegul său îşi va lua notiţe pentru a asigura respectarea procedurilor standard de
mediere.
• Dacă se depăşesc cele 5 conflicte, elevul respectiv este luat în evidenţa şcolii pentru
comportament inadecvat şi va fi supus unei anumite sancţiuni, în funcţie de gravitatea
faptelor sale.
• Iniţial, elevul trebuie să petreacă o oră suplimentară în şcoală. În funcţie de program, ora
suplimentară se poate efectua dimineaţa dacă elevul are ore de după amiază, sau invers.
• Activităţile în folosul şcolii, ca de exemplu curăţenie în curte reprezintă o sancţiune
ulterioară, aplicabilă în cazul repetării comportamentului agresiv din partea aceluiaşi
elev, de încă 5 ori. OAltă măsură disciplinară constă în evaluarea elevului la materia de
profil.
• Toţi mediatorii beneficiază de sprijin din partea conducerii şcolii pentru îndeplinirea
activităţii lor. De aceea, orice elev care lansează ameninţări la adresa mediatorilor va fi
pasibil de sancţiuni aspre.
• Orice conflict survenit între membrii unor clase diferite este rezolvat de o echipă mixtă,
formată din cei doi mediatori din fiecare clasă.
• Raportarea conflictelor rezolvate se va face săptămânal şi numeric pentru fiecare clasă în
parte de către mediatori. Ea se va face nominal doar în cazul în care un elev a depăşit
numărul maxim admis de agresiuni
Cele cinci chei. Foaie de activitate pentru elevi
E foarte dificil,chiar imposibil sa deschizi o usa incuiata(daca nu esti foarte,foarte puternic).Dar
daca ai o cheie,o pui in broasca,o intorci si usa se deschide.Uneori cand prietenii se cearta,sunt ca
niste usi incuiate:nu asculta de nimeni si nu se deschid.Daca ai cheiea gandurilor prietenilor tai, ii
poti ajuta sa-si resolve problemele.Din fericire,sunt chei care te ajuta sa-ti ajuti prietenii.Nu le poti
atinge,dar le poti invata si folosi.Sunt foarte importante pentru ca ii fac pe prieteni si colegi sa
vorbeasca deschis desprea conflictele lor,cele cinci chei sunt:
Sa nu judeci. Mediatorii sunt impartiali,chiar daca ei cred ca una din parti are dreptate si una
greseste.
Sa nu dai sfaturi.Uneori mediatorii se pot gandi la solutii ale conflictului,dar ei nu trebuie sa le
sugereze celor implicati;e conflictul lor,lasati-i sa si-l resolve singuri asa cum doresc.Doar atunci se
vor simti cu adevarat responsabili.
Sa fii in mod egal empatic.Un mediator empatic incerca sa inteleaga ce simt cei doi implicate in
conflict imaginandu-se in locul fiecaruia,intelegand lucrurile din perspective lui.Evitati sa treceti de
partea cuiva,dar incercati sa intelegeti cum vede fiecare lucrurile.
Pastreaza confidentialitatea.Oamenii se simt mai bine cand vorbesc despre sentimentele si
problemele lor,daca stiu ca mediatorii nu vor spune nimanui despre conflictul lor.
Arata ca iti pasa.Mediatorii tin cont de procesul de mediere si de oameni.Ei fac tot posibilul sa-i
ajute pe ceilalti sa se inteleaga si sa-si rezolve conflictele.Daca mediatorii respecta procesul de
mediere,ceilalti vor avea incredere in proces pentru a-si rezolva problema.
CONFLICTELE
PACEA este un proces prin care răspundem diversităţii şi conflictelor prin toleranţă,
imaginaţie şi flexibilitate; războiul este un produs al intenţiei noastre de a strivi diversitatea şi de a
înteţi conflictele abandonând procesul de menţinere a păcii. (George E. Lyon)

14. Creşterea fenomenelor de agresivitate şi violenţă este una din problemele actuale ale societăţii.
Pentru reducerea violenţei în mediul şcolar sunt necesare activităţi de prevenire, monitorizare şi
combatere a violenţei în mediul şcolar.
În cazul unui conflict reacţiile noastre se împart, în general, în trei categorii :
• reacţii fine: retragere, ignorare sau negare
• reacţii dure: ameninţări, agresiune sau furie
• sau reacţii bazate pe principii: înţelegere, respect sau rezolvare
Foarte important în alegerea modului de rezolvare a unui conflict este identificarea originilor
acestuia.
Originile conflictului pot fi:
• resurse limitate: timp, bani sau bunuri
• trebuinţe primare nesatisfăcute: apartenenţă, putere, libertate sau bună dispoziţie
• valori diferite: convingeri, priorităţi, principii sau credinţe
Medierea este un proces de comunicare prin care un grup de oameni este în situaţia de a- şi
soluţiona propriul conflict în mod paşnic de către şi cu ajutorul unei părţi terţe, neutre. Această
persoană neutră este mediatorul. Când rezolvarea conflictului are loc în şcoală, de către un alt elev,
acesta se numeşte mediator şcolar (peer mediator)
PRINCIPIILE MEDIERII
Rezolvarea conflictelor presupune cooperare şi înţelegere. Acest tip de mediere se axează pe
principiul potrivit căruia pentru o soluţionare constructivă a conflictelor, adversarii trebuie să
respecte următoarele:
• să rămână calmi şi să-şi controleze furia, frustrarea sau alte emoţii puternice ;
• să se concentreze asupra problemei şi nu asupra învinovăţirii celuilalt ;
• să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;
• să respecte celelalte puncte de vedere, şi să încerce să le înţeleagă;
• să coopereze şi să găsească soluţii care să mulţumească ambele părţi implicate.
Calităţile unui mediator sunt: imparţialitatea, ascultatea empatică, tratează ambele tabere cu
respect, înţelegere, este demn de încredere şi ajută elevii să colaboreze. Un mediator este
responsabil pentru procesul de mediere, nu pentru soluţia problemei. Soluţia problemei este
responsabilitatea celor aflaţi în conflict care, dacă sunt dispuşi cooperării pot fi capabili să găsească
ei înşişi o soluţie.
PACEA este acea stare care permite fiecărui individ să supravieţuiască şi să prospere fără a fi
împiedicat de conflicte, prejudecăţi, ură sau nedreptate.
PACE înseamnă echilibru şi armonie.
Asertivitatea este una dintre însuşirile psihice deosebit de importante, care contribuie
considerabil la menţinerea echilibrului interior, la exprimarea a ceea ce dorim şi în egală măsură la
cultivarea unor relaţii interpersonale agreabile, este o combinaţie reuşită de fermitate şi bun simţ;
este, de asemenea, capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim şi ce cerem într-o anumită
situaţie, dar fără a leza pe cei din jur, in limitele bunului simt
Ca sa putem deveni asertivi, trebuie sa trecem printr-un pas obligatoriu: sa învăţăm să
comunicam.
Comportamentul asertiv:
• Spui cuiva exact ce doreşti, dar într-un mod care să nu-l rănească.
• Afirmă-ţi propriile drepturi, fără să le ignori pe ale celorlalţi.
• Respectă-te pe tine ca pe oricine altcineva.
• Ascultă şi vorbeşte.
• Exprimă şi emoţiile pozitive şi pe cele negative.
• Fii încrezător, dar nu-i forţa pe ceilalţi.

15. Proceduri mediere
Exista o procedura standard in cazul intalnirii cu o persoana agresata, formata din sase
etape:
1. Prezentare (Ex. Bună. Numele meu este Ion Ion, sunt mediator şcolar, iar acesta este colegul
meu, Andrei Popesccu. El nu va spune nimic, ci doar va lua nişte notiţe.)
2. Expunerea faptelor (Ex. Am înţeles că ieri ai fost implicat într-un conflict. Ce s-a întâmplat, mai
exact?... urmează descrierea evenimentelor
3. Stabilirea impactului emoţional asupra victimei (Ex. Cum te-ai simţit în acel moment ?)
4. Stabilirea impactului emoţional asupra persoanelor apropiate (Ex. Cum a reacţionat mama ta
atunci când te-a văzut în starea respectivă?)
5. Identificarea soluţiilor de mediere (Ex. Ce ar trebui să facă colegul tău pentru a vă împăca?*
Dacă victima nu poate propune sau nu acceptă soluţii de mediere, elevii mediatori apelează la
personalul şcolii cu autoritate în acest sens)
6. Stabilirea unei întâlniri cu agresorul în vederea medierii propriu-zise
Întalnirea cu elevul agresor cuprinde şi ea mai multe etape:
1. Prezentare (ca mai sus)
2. Stabilirea cauzei (Ex. Ce te-a determinat să faci acest lucru?)
3. Expunerea impactului emoţional asupra victimei (Ex. Colegul tău a spus că s-a simţit….)
4. Expunerea impactului emoţional asupra persoanelor apropiate (Când colegul tău a ajuns acasă
aseară,…)
5. Prezentarea soluţiilor de mediere (Ex. Colegul tău este de acord să vă împăcaţi, cu condiţia ca…
* Dacă agresorul refuză soluţiile propuse sau acţiunile solicitate de victimă sau de elevii
mediatori, aceştia raportează situaţia personalului abilitat)
6. Stabilirea unei întâlniri cu victima în vederea medierii propriu-zise
Întâlnirea de mediere are loc în urma stabilirii unui moment propice. La această întâlnire
participă elevii mediatori şi cei implicaţi în conflict. În cazul în care victima sau agresorul solicită
prezenţa unui părinte/ profesor (o persoană adultă), un membru abilitat din personalul şcolii va
participa de asemenea la discuţie, deoarece elevii nu au dreptul de a trata singuri cu persoanele
adulte.
Ea se finalizează, în principiu, cu o împăcare, cu condiţia nerepetării pe viitor a agresiunii.
Elevul care a comis actul de violenţă nu mai are voie să aibă din nou un comportament neadecvat
nici faţă de colegul agresat, nici faţă de ceilalţi colegi. Conflictul şi agresorul sunt înregistraţi într-o
bază de date permanent actualizată, iar în cazul repetării comportamentului deviant elevul
respectiv va suporta sancţiuni graduale. În şcoala unde am observat implementarea acestui sistem
existau pedepse precum: muncă în folosul şcolii, ore suplimentare, exmatricularea pentru un anumit
număr de zile... domnul director şi personalul implicat în punerea în practică a acestui sistem pot
conveni ulterior asupra unor măsuri disciplinare care să se plieze pe particularităţile şcolii şi ale
sistemului românesc de învăţământ.
Elevii propuşi pentru mediere vor semna un contract cu şcoala, prin care, cu consimţământul
părinţilor, se vor angaja să colaboreze cu persoanele competente şi să aibă un comportament şcolar
şi social adecvat. Ei vor primi însemne specifice, astfel încât să poată fi uşor identificaţi şi solicitaţi
de victime dacă un reprezenant al clasei acestora nu e prin preajmă în momentul producerii
incidentului. Ar fi preferabil, poate, ca medierea să se facă în colaborare (un mediator din clasa
victimei şi altul dintr-o altă serie, pentru a asigura un caracter obiectiv).
Pe de altă parte, medierea şcolară presupune şi ameliorarea relaţiilor elevilor cu profesorii.
Şcoala respectivă avea în vigoare un set de măsuri menite să asigure disciplina la ore, chiar
dacă era o şcoală cu specific sportiv, exclusiv de băieţi, cu vârste mergând până la 16-17 ani, cu
personalităţi puternice şi probleme comportamentale specifice vârstei.

16. În cazul comportamentului deviant al unui elev, profesorul avea la dispoziţie mai multe
opţiuni graduale.
Elevul avea dreptul la o singură observaţie (un singur avertisment)din partea profesorului
care să nu aibă consecinţe ulterioare.
La a doua observaţie, se consemna faptul că elevul respectiv va petrece o oră în plus la
şcoală, după terminarea programului său. (Ex. Elevul termină orele, în mod normal, la 13.20, dar,
cu această pedeapsă, el va sta până la 14.20 în şcoală, lucrând suplimentar)
La a treia observaţie, elevul primeşte o oră de stat degeaba, urmată de o altă oră de lucru
suplimentar (Ex. Elevul termină orele, în mod normal, la 13.20, dar, cu această pedeapsă, el va sta
până la 14.20 în şcoală fără să facă nimic, iar de la 14.20 la 15.20 va lucra suplimentar). Astfel el
pierde două ore din timpul său liber.
Orele suplimentare pot fi petrecute la bibliotecă sau în cabinetele metodice, sub
supravegherea unui profesor sau al unui membru al şcolii, lucrând la materia la care a făcut
probleme.
Dacă nici după a treia observaţie elevul nu îşi îmbunătăţeşte comportamentul, profesorul
apelează la sprijin din exterior. În acest sens, el îl cheamă, (în cazul şcolii noastre prin elevul de
serviciu) pe profesorul de serviciu, care îl scoate pe elev de la oră şi îl duce la o altă oră la care se
predă aceeaşi disciplină, dar lucruri diferite. (Ex. Oana Popescu, profesor de limba engleză, are la
clasa a 10a un elev problemă. Acesta va fi mutat la ora doamnei profesoare Florescu/ Rotaru/
Dincă/ Pârvan, unde va urma materia predată la ora respectivă la clasa respectivă. La ora următoare
cu prof. Popescu, el nu va fi la curent cu materia predată în absenţa lui, ceea ce o va îndreptăţi pe
profesoară să-i dea o notă corespunzătoare, scăzându-i astfel performanţele şcolare).
Măsurile puteau fi şi mai drastice, existând posibilitatea excluderii timp de o zi, două, trei
sau o săptămână, muncă în folosul şcolii sau scăderea notei la purtare.
Alte observaţii
- Elevii aveau adrese de e-mail personalizate(ex. Ion.ion¤arghezicv.ro), unde, pe de-o parte,
elevii comunicau între ei, şi, pe de altă parte, profesorii le făceau elevilor diferite anunţuri
(ex. O olimpiadă, un concurs, rezultate). Comunicarea era monitorizată în vederea evitării
agresiunilor verbale prin intermediul poştei electronice (ex. Dacă Ion îi trimite lui Vasile un
mesaj care conţine cuvinte obscene sau înjurături, mesajul este identificat ca fiind jignitor şi
nu este trimis. Astfel se evită un conflict între Ion şi Vasile, iar Ion intră în atenţia
personalului şcolii ca potenţial agresor).
Exista şi un sistem de recompense. Fiind o şcoală cu caracter sportiv, elevii erau împărţiţi în
4 ,,case” care purtau numele unor sportivi, şi care se aflau în competiţie în ceea ce priveşte
rezultatele şcolare. Cei cu rezultatele cele mai bune de la fiecare casă primeau la sfârşitul
semestrului o excursie în apropiere, sau un alt premiu care îi motiva pentru semestrul următor. Se
urmărea totuşi ca, dacă un elev primea o astfel de recompensă într-un semestru, chiar dacă avea
rezultate la fel de bune şi semestrul următor, un alt elev să primească la rândul său o astfel de
recompensă.
Asertivitatea
Ce este asertivitatea?
 Asertivitatea este una dintre însuşirile psihice deosebit de importante din constelaţia
personalităţii umane, care contribuie considerabil la menţinerea echilibrului interior, la
exprimarea a ceea ce dorim şi în egală măsură la cultivarea unor relaţii interpersonale
agreabile.

17.  Ce înţelegem prin asertivitate? În esenţă, este o combinaţie reuşită de fermitate şi bun
simţ; este, de asemenea, capacitatea de a exprima ceea ce suntem, ce dorim şi ce cerem într-
o anumită situaţie, dar fără a leza pe cei din jur, in limitele bunului simt. A ne comporta
ferm, neîncălcând spaţiul psihologic personal al celuilalt, cu respect de sine şi pentru
interlocutor, inseamna a fi asertivi. In acest mod, putem sa fim în cunoştinţă de cauză
privind drepturile care ne revin într-un anumit context şi să beneficiem de ele.
Cele 10 reguli ale asertivitatii
1. Avem dreptul să ne evaluăm, să ne judecăm propriul comportament, gândurile şi emoţiile şi să
ne asumăm responsabilitatea pentru ele şi pentru consecinţele lor asupra noastră.
2. Avem dreptul să nu oferim motive sau scuze pentru a justifica propriul comportament.
3. Avem dreptul să judecăm dacă suntem responsabili să găsim sau nu, soluţii pentru problemele
altora.
4. Avem dreptul să ne răzgândim într-o anumită chestiune.
5.Ai dreptul să faci greşeli şi să fii responsabil pentru ele.
6.Ai dreptul să spui: Nu ştiu.
7.Ai dreptul să te comporţi independent de bunăvoinţa pe care ţi-o arată sau ţi-a arătat-o cineva,
fără să-i fi solicitat tu acest lucru.
8.Ai dreptul să fii ilogic în luarea anumitor decizii.
9.Ai dreptul să spui: Nu înţeleg.
10.Ai dreptul să spui: Nu-mi pasă. Mi-e indiferent. Nu mă priveşte.
De asemenea, această idee este aplicabila in limitele bunului simt si vine doar în sprijinul
celor care nu pot spune : Nu, care nu pot pune limite în relaţiile cu ceilalţi, care îşi asumă sarcini
care nu le revin, neputându-le refuza. Există situaţii în care putem afirma, in limitele bunului simt,
că un lucru nu ne priveşte şi nu dorim să ne implicăm.
Competenţe sociale şi civice
Toleranţă este un termen social, etic şi religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care
defineşte respectul libertăţii altuia, a modului său de gândire şi de comportare, precum şi a opiniilor
sale de orice natură.
Ziua de 16 noiembrie este marcată anual ca Zi Internaţională a Toleranţei prin organizarea unor
actiuni şi programe speciale în scopul difuzării mesajului tolerantei printre elevi, colaborare cu
institutiile educationale, interguvernamentale si non-guvernamentale, şi cu mijloacele de informare
în masă în orice regiune.
Toleranta este abordata ca atitudine iar tolerarea ca practica. Ambele au rolul de a asigura
coexistenta pasnica a grupurilor cu identitati, istorii si medii culturale dintre cele mai diferite.
Forme ale tolerarii - suportarea, resemnarea, indiferenta, deschiderea tactica - exprima anumite
practici institutionale si comportamentale fata de alteritate si diferenta.
Limita ce separa spiritul de toleranta de recunoastere este data prin cele doua tendinte
complementare: includerea democratica si dreptul la diferenta.
Caracteristicile toleranţei:
 respectul diversităţii şi alterităţii;
 respectul libertăţii de alegere;
 solidaritatea;
 dialogul social;
 responsabilitatea
Competenţele civice înzestrează individul pentru a participa în mod activ la viaţa civilă, bazată
pe cunoaşterea conceptelor şi structurilor sociale şi politice, şi pe angajarea la o participare
democratică şi activă. Competenţele civice se bazează pe cunoaşterea conceptelor de democraţie,
justiţie, egalitate, cetăţenie, drepturi civile, referitor la modul cum sunt ele exprimate în Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi în declaraţii internaţionale şi la modul cum sunt ele

18. aplicate de către diferite instituţii la nivel local, regional, naţional în Europa şi la nivele
internaţionale.
Deprinderile pentru competenţele civice se raportează la capacitatea de a se angaja efectiv
împreună cu alţii în domeniu public şi de a da dovadă de solidaritate şi interes în rezolvarea de
probleme care afectează comunităţi locale şi comunităţi mari.
Competenţele sociale au legătură cu bunăstarea socială şi personală, care presupune înţelegerea
cu privire la cum pot indivizii să-şi asigure sănătatea mintală şi fizică optimă, incluzând resurse
pentru sine, pentru propria familie şi pentru mediul social, precum şi cunoştinţe despre cum poate să
contribuie la toate acestea un stil de viaţă sănătos
Partea cea mai insemnata a acestei competente include capacitatea de a comunica in mod
constructiv in diferite medii, de a arata toleranta, de a exprima si intelege diferite puncte de
vedere, de a negocia cu abilitate pentru a produce incredere si de a empatiza. Indivizii trebuie
sa fie capabili sa gestioneze situatiile de stres si frustrare, sa le exprime intr-un mod constructiv si,
de asemenea, trebuie sa distinga intre sferele personale si profesionale.
A fi empatic înseamnă a arata intelegere, prietenie si respect fata de sentimentele celorlalti, a
manifesta interes fata de ceea ce gandesc, spun sau fac ceilalti.
Negocierea este o alta competenţă sociala si reprezintă competenţa de a identifica obiectivele
comune dintre cele doua parti, expirma-ti clar argumentele, ascultă si incearca sa intelegi pozitia
celeilalte parti; cauta posibile solutii şi învaţă să faci compromisuri.
Leadership-ul: comunică-ţi gândurile şi sentimentele pentru a-ţi justifica deciziile; încurajează-
i pe cei din jurul tau; foloseşte regulile şi valorile pentru a obţine rezultate pozitive; dezvoltă-ţi
abilitatea de a-i face pe ceilalti să creada în tine, în competenţele tale şi în sinceritatea ta.
Lucrul in echipa: lucreaza alaturi de ceilalti; contribuie cu idei şi cu efort, asumă-ţi sarcini şi
du-le la bun sfârşit; încurajează-i pe ceilalţi membri ai echipei; rezolvă conflictele pentru binele
echipei.
Diversitatea culturala: învaţă să lucrezi alături de persoane care aparţin altei etnii, care au o
educaţie diferită de a ta sau care au alta confesiune. Acceptă diferenţele dintre oameni şi
fundamentează-ţi impresiile despre cineva pe felul în care acea persoana se comporta, nu pe
stereotipuri. Ajuta-i pe ceilalti sa se integreze în cadrul echipei atunci cand este necesar.
Stereotipia, în relaţiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa
comportamentul şi planifica reacţiile. Dar a crea stereotipuri poate fi periculos. Stereotipurile
culturale conduc la prejudecati, la opinii negative despre ceilalti. Stereotipurile şi prejudecatile sunt
obstacole majore în comunicare şi, mai mult decât atât, sunt cauzele unor acţiuni şi emotii negative.