1. 1
Nr. 1091296 / 7.10.2013
C O M U N I C A T D E P R E S Ă
In ceea ce priveste noul cod al insolventei, va comunicam urmatoarele:
Noul Cod al Insolventei a aparut ca o necesitate in viata economica a societatilor in sensul
protejarii intereselor atat a creditorilor, cat si a debitorilor aflati in procedura insolventei. S-a dovedit ca
principiile Legii nr. 85/2006 privind reorganizarea societatilor comerciale au fost deturnate de la
intentia de reglementare, devenind un instrument de ocolire si chiar de anulare a creantelor inscrise la
masa credala.
De asemenea, prin noul cadru legal, sfera contribuabililor carora li se aplica principiile
insolventei a fost extinsa si la regiile autonome, cunoscut fiind faptul ca exista situatii in care
acestea pur si simplu acumuleaza datorii, iar masurile de executare silita si-au dovedit ineficienta.
Astfel, stiind ca pot beneficia de o prevedere legala care le permite sa ajusteze sau chiar sa
anuleze creantele creditorilor, practica a consacrat doua situatii des intalnite in care debitorii de rea
credinta actioneaza, dupa cum urmeaza:
1. planul de reorganizare se deruleaza pe o perioada de 3 ani, prevede achitarea tuturor
creantelor, insa nu in transe egale, ci progresive, lasand ca ultima/ultimele transe sa fie
cele mai insemnate din punctul de vedere al cuantumului acestora. Planul insa, nu este
dus la bun sfarsit, odata cu inceperea obligatiei de a plati sume substantiale, debitoarea
solicita intrarea in faliment, sau pur si simplu sisteaza plata transelor, creditorii fiind astfel
obligati sa solicite intrarea in faliment. Dezavantajul unor astfel de metode este acela ca
exista o perioada de timp, de regula aproape de 3 ani de zile, in care creditorii primesc
sume nesemnificative, debitoarea continua sa-si desfasoare activitatea, fara insa a exista
posibilitatea efectiva a reinsertiei acesteia in circuitul economic. Pur si simplu suntem in
prezenta doar a unei amanari a falimentului si care, atrage dupa ea de cele mai multe ori
falimentul si a unor creditori de buna credinta care au finantat activitatea unui debitor de
rea credinta.
2. avand in vedere ca Legea 85/2006 reglementeaza votarea planului pe categorii de
creditori, de cele mai multe ori creanta bugetara, chiar daca este vorba de un creditor
majoritar, este defavorizata prin vot de categoriile de creanta nesemnificative, ajungand
pana la reducerea acesteia la procente apropiate de 0%. Se ajunge la situatia paradoxala
in care creditorul majoritar este doar un spectator care nu poate decat sa constate ca prin
planul de reorganizare creanta sa certa, lichida si exigibila a fost pur si simplu anulata.
Ca si o consideratie generala, pana la data intrarii in vigoare a noului Cod al Insolventei
planul de reorganizare reprezenta un instrument eficient prin care debitoarea putea taia efectiv
creantele creditorilor de buna credinta, ajungandu-se la situatia in care, orice debitor care nu mai
dorea sa-si achite facturile si obligatiile, sa se foloseasca de umbrela insolventei pentru a-si regla
contabilitatea si pentru a scapa de datorii. Reorganizarea nu mai era o masura de revitalizare a unui
debitor, ci devenise preponderent o masura de cvasifraudare a bugetului de stat si al creditorilor de
buna credinta.
De asemenea, desi legea prevedea obligatia achitarii datoriilor curente conform actelor din
care rezulta, chiar si cele nascute in cursul unei reorganizari, de cele mai multe ori debitorii au ignorat
plata creantelor curente, ajungandu-se la situatia paradoxala in care creantele nascute in cursul
Ministerul Finanţelor Publice
AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA
Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi
Mass-Media
Nr. înreg. ANSPDCP : 759/ 2009
Str.Apolodor nr.17, sector 5,
Bucureşti, CP 050741
Tel : +021 319 98 57
Fax: +021 319 98 57
presa.anaf@mfinante.ro
relatiipublice.anaf@mfinante.ro
2. 2
procedurii de insolventa sunt mai mari decat cele inscrise la masa credala. Devenise astfel evident,
ca un astfel de plan nu poate fi unul de succes, decat eventual pentru debitori.
In ceea ce priveste sansele de reorganizare a unei societati comerciale in contextul noului cod
al insolventei, cu referire directa la termenul de 1 an de zile, se poate lesne observa ca noul cod
introduce si notiunea de pre-insolventa, perioada in care societatile comerciale pot beneficia de
prevederile privind mandatul ad-hoc si concordatul preventiv, perioada in care procedura
insolventei nu poate fi declansata. Astfel viata societara cunoaste o perioada de dificultate, pre-
insolventa, si, in situatia agravarii acesteia societatea intra in procedura de insolventa. Scopul codului
este de a preveni situatiile in care societatile debitoare s-ar sustrage de la plata obligatiilor, folosind o
perioada lunga de timp in care devin “intangibile”, prin simpla intrare in procedura de insolventa si
eventual derularea unui plan de reorganizare. Practica a dovedit ca societatile intrate in insolventa
sunt incapabile sa deruleze in bune conditii un astfel de plan, procentul celor care acopera intreaga
masa credala la finalul planului de reoganizare fiind inexistent, cel mult derizoriu.
Urmarind succesiunea titlurilor si a dispozitiilor legale, se poate concluziona ca desi exista
doua etape, prima fiind aceea in care societatile sunt doar in dificultate, respectiv etapa preinsolventa,
chiar si in cazul deschiderii procedurii de insolventa, debitorii au posibilitatea derularii unui plan de
reorganizare pe o perioada de 1 an de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni, fara a se
depasi o perioada maxima de 2 ani. Facand un calcul simplu, rezulta ca o societate beneficiaza de o
perioada suficienta pentru redresarea acesteia, de aproximativ 4 ani.
Aprobarea planului de catre categoriile de creditori, dar cu respectarea unui procent de cel
putin 50% din creditori care voteaza in favoarea acestuia nu vine decat sa respecte principiul intregii
proceduri de insolventa, in sensul ca orice decizie este luata de creditorii sau creditorul majoritar. In
prezent, creditorul/creditorii majoritari pot lua doar anumite decizii, fiind lipsiti de orice posibilitate de a
respinge un plan care ii defavorizeaza in mod flagrant si cu rea vointa.
Concluzionand si avand in vedere practica in materie, a devenit un fenomen generalizat
practica societatilor comerciale care inteleg sa se relanseze prin implementarea unui plan de
reorganizare bazat exclusiv pe taierea creantelor inscrise la masa credala. Se pune astfel intrebarea
ce interes mai avea un debitor sa-si achite obligatiile, cunoscand faptul ca prin procedura de
insolventa poate fi “scutit de plata datoriilor”? Efectul imediat al unor astfel de masuri a fost unul de
domino, multi dintre creditori devenind la randul lor debitori, sau, societatile care activeaza in
acelasi domeniu, sunt practic paralizate de practica neloiala, in sensul ca, neparcurgand o
procedura de insolventa care sa le curete contabilitatea de datorii, nu pot face fata concurentei unui
debitor care a implementat cu succes un astfel de plan. Rezulta de aici ca afectati erau in mod direct
creditorii, care nu isi puteau recupera creantele, si in mod indirect, societatile care activeaza in acelasi
domeniu de piata si care inevitabil nu vor putea face fata unei concurente scutite de plata datoriilor.
In ceea ce priveste in mod concret bugetul de stat, o alta practica consacrata indica faptul ca
odata cu primirea avizului de inspectie fiscala, debitorii solicitau deschiderea procedurii de insolventa.
Trebuie avut in vedere ca sumele solicitate la masa credala sunt cele rezultate din declaratiile depuse
de contribuabili si neachitate la termen. Insa, de fiecare data, inspectiile fiscale au constatat nereguli
mult mai grave, sumele efectiv multiplicandu-se. Insa durata unei inspectii fiscale nu poate fi
anticipata, depinzand si de comportamentul si colaborarea contribuabilului, de cele mai multe ori
rezultatul aparea dupa momentul deschiderii procedurii si implinirea termenului limita de inscriere la
masa credala, lipsind astfel de efect decizia de impunere, ca si act constatator al obligatiilor la bugetul
de stat. De asemenea, perioada insolventei, de cele mai multe ori ramanea neacoperita din punctul
de vedere al inspectiei fiscale, fapt generator de pierderi fiscale.
Prin noul cod al insolventei, respectiv art. 102 alin. 1 a fost reglementata posibilitatea inscrierii
la masa credala si a creantelor rezultate din rapoarte de inspectie fiscala, care privesc sume
declarate in mod eronat sau voit de catre debitori, si care in prezent nu beneficieaza de o practica
unitara la nivelul instantelor de judecata sau a practicienilor in insolventa.
In ceea ce priveste executarea creantelor curente in cursul procedurii de insolventa, acestea
trebuiesc sa fie achitate pe masura ce iau nastere. Este evident ca o societate care nu isi poate
sustine activitatea prin plata creantelor curente, nu va putea niciodata sa returneze datoriile istorice.
Masura apare ca fiind una de bun augur, creditorii putand lua astfel masuri fata de debitoare, in
masura in care aceasta din urma continua sa genereze pierderi. Modificarea adusa legislatiei in
materie vine doar sa stopeze acumularea de datorii curente prin continuarea unei activitati
defectuoase, atat in perioada de observatie cat si in perioada de reorganizare. Instrumentul pus la
dispozitia creditorilor le da acestora posibilitatea de a recupera prin forte proprii creantele noi
3. 3
generate, debitoarea care desi aflata sub imperiul insolventei, este astfel tratata ca si o societatea
care activeaza intr-un cadru normal. Altfel, s-ar crea numai beneficii in favoarea debitorilor aflati in
procedura de insolventa, in detrimentul celorlalte societati comerciale care activeaza in viata
economica. Acest principiu era reglementat si in Legea 85/2006, dar nu a fost aplicat in litera si
spiritul acesteia, devenind doar o piedica in calea oricaror masuri la care ar fi putut apela un creditor
de buna credinta (art. 154^2 - Orice decăderi, limitări, interdicţii ori altele asemenea instituite prin
norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvenţă vor fi
aplicabile doar de la data deschiderii falimentului. Dispoziţiile contrare se abrogă.)
Insolventa, in esenta trebuie sa creeze un echilibru intre interesele creditorilor si cele ale
debitorilor, si nu sa devina un mod de a redresa un debitor prin efortul creditorilor de buna credinta,
condamnati sa suporte din propria avere pierdererile generate de societatile carora le-au acordat
suport in derularea relatiilor comerciale.
Insolventa a devenit un mod de a evita plata datoriilor acumulate, dar si un instrument de a
ocoli plata creantelor curente, principiile insolventei fiind incalcate in sensul ca lacunele legislativiei
actuale au devenit facilitati pentru debitori, generand un dezechilibru major in piata, cu impact direct
asupra bugetului consolidat. Procentul celor care in perioada de observatie sau de reorganizare isi
achita datoriile curente este foarte mic, devenind o exceptie plata acestora, in loc sa fie o regula.
Impotriva acestei practici neloiale, creditorii nu puteau decat solicita formal plata acestora, facand o
corespondenta inutila si fara efecte asupra incasarilor, respectiv diminuarii prejudiciului deja creat.
Pentru perioada ianuarie 2011-iulie 2013, va comunicam urmatoarele date aflate in evidenta
organelor fiscale care administreaza societatile aflate in insolventa la nivelul intregului teritoriu, date
care ilustreaza fara putinta de tagada sustinerile noastre:
TOTAL AN 2011 TOTAL AN 2012 6 LUNI 2013
NUMAR
CERERI
VALOAREA
CREANTELOR
ÎNSCRISE LA
MASA
CREDALĂ (mil
lei)
NUMAR
CERERI
VALOAREA
CREANTEL
OR
ÎNSCRISE
LA MASA
CREDALĂ
(mil lei)
NUMAR
CERERI
VALOAREA
CREANTELOR
ÎNSCRISE LA
MASA
CREDALĂ (mil
lei)
Cereri
introductive
noi depuse
de către
ANAF
4.070 3.535,81 4.422 2.941,50 2.419 1.347,29
Cereri
admitere pt
procedura
deschisa de
către debitor
sau alti
creditori
15.147 3.501,59 19.732 4.038,19 10.998 8.328,48
Cereri de
modificare a
creanţelor
înscrise la
masa credală
0 0,00 1.248 431,34 1.223 357,89
Cereri
înscrieri în
tabelul
suplimentar
1.670 346,94 936 301,53 1.753 390,05
TOTAL
20.887 7.384,34 26.338 7.712,56 16.393 10.423,71
4. 4
Din analiza celor de mai sus, mai rezulta ca organele fiscale nu sunt cele care initiaza
procedurile de insolventa, decat in masura in care sunt in prezenta unor societati de tip fantoma sau
cu profil evazionist si asupra carora masurile de executare silita nu au avut niciun efect.
Verificand cele de mai sus, desi creditorul fiscal este privit intodeauna ca fiind un creditor
incomod, rezulta ca organele fiscale au solicitat, in medie, pe perioada analizata, doar in aproximativ
19 % din cazuri deschiderea procedurilor de insolventa, fapt ce confirma ca de cele mai multe ori
debitorii sunt cei care isi deschid singuri procedura.
Dupa cum se poate observa din situatia prezentata, sumele inscrise la masa credala au
crescut de la an la an, constatandu-se efectiv o crestere exploziva la nivelul primelor 6 luni ale anului
2013, constituind echivalentul unei luni de incasari bugetare.
5. 5
Situaţia
sumelor recuperate de la societăţile aflate în procedura
insolvenţei in anul 2011 – 2012 - 6 luni 2013
Perioada
Sume recuperate
(mil. lei )
2011 430,47
2012 445,33
6 luni 2013 271,97
SITUAŢIA CREANŢELOR RĂMASE NERECUPERATE DE LA CONTRIBUABILII RADIAŢI ÎN
URMA APLICĂRII PROCEDURII INSOLVENŢEI
mil.lei
PERIOADA
TOTAL CREANŢE
ÎNSCRISE LA MASA
CREDALĂ AFERENTE
SOCIETĂŢILOR
RADIATE
mil.lei
SUMA RAMASĂ DE
RECUPERAT (pierdere
fiscala) DE LA
SOCIETĂŢILE RADIATE
mil.lei
GRAD DE
RECUPERARE
2011 4.145,35 3.993,10 3,67%
2012 5.008,18 4.730,12 5,55%
Aplicand dispozitiile Legi nr. 85/2006, conform celor de mai sus, se constata ca gradul de
recuperare a sumelor datorate bugetului consolidat nu a depasit procentul de 6%, rezultand un impact
major asupra gradului de colectare.
Avand in vedere procentul sumelor care sunt recuperate la bugetul de stat in cazul
procedurilor de insolventa, rezulta un prejudiciu nerecuperabil cu influente negative majore asupra
proiectiilor bugetare, creditorii, in cazul nostru cei bugetari, fiind lipsiti de orice masuri de protectie,
aparand un dezechilibru major in tratamentul aplicat prin dispozitiile Legii nr. 85/2006.
Cat priveste distorsionarile produse asupra mediului economic generate de debitorii aflati
“benevol” in procedura de insolventa acestea sunt in opinia noastra incomensurabile.
6. Page 6 of 11www.anaf.ro
Exemple de societati aflate in procedura de insolventa si sume solicitate la masa credala
pentru dosare semnificative aflate pe rolul instantelor de judecata, in proceduri de insolventa
deja deschise sau a caror deschidere a fost solicitata de organele fiscale:
Debitor instanta nr. dosar creanta
1 PIKON DEN SRL TRIB GIURGIU 156.895.250
2
CONSTRUCTII FEROVIARE MOLDOVA TRIBUNALUL IASI 5864/99/2012
144.459.924
3
CET IASI TRIB IASI 2177/99/2012
120.226.100
4
ENERGOCONSTRUCTIA SA TMB 1284/3/2012
92.695.162
5
AGRI COMMODITIES TRIBUNALUL
CONSTANTA 92.288.225
6
DUCTIL STEEL SA Trib Buzau 1576/114/2013
83.957.102
7
GILSOM COM SRL TRIBUNALUL
DOLJ
15652/63/2011
83.404.865
8
S.C. UMERVA S.A. BUCURESTI 5418/3/2012
75.691.909
9
SC FORADEX SA Tribunalul
Bucuresti
14605/3/2011
67.344.449
10
COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR TRIBUNALUL
BUCURESTI
31627/3/2011
66.473.765
11
INTERCOM CEREAL SRL TRIB
CONSTANTA 61.885.198
12
MULTIPLEX INTERNATIONAL SRL TRIB TIMIS 1462/30/2011
54.004.850
13
SPOTCAR EUROPE PRAHOVA 301/105/2012
50.679.699
14
MANMAR AGRICO Trib. Timis 3676/30/2011
48.635.980
15
MECHEL TARGOVISTE TRIBUNALUL
DAMBOVITA
1906/120/2013
48.602.705
16
Flenco International Real Group SRL TRIB
CONSTANTA 41.122.878
17
TRUST LF TRADE SRL Tribunalul vrancea 2559/91/2013
41.007.874
18
CONSTRUCTII FEROVIARE BUCURESTI SA TRIB BUCURESTI 43210/3/2012
39.334.170
19
ARTEMA FRUCT Trib. Ilfov 3240/3/2011
37.508.834
20
DELTA GRAIN SRL TRIB
CONSTANTA 36.818.787
21
REALITATEA MEDIA BUCURESTI 58935/3/2011
36.046.603
22
AGRISCO CONSTANTA
34.486.923
23
SC NON MARY IMPEX SRL TB SATU MARE 5010/83/2012
34.136.732
24
REISTEM GRUP SRL Trib. Dolj 13605/63/2011
33.622.726
25
PROTECTOR INTERNATIONAL Trib. Hunedoara 3209/97/2011
33.550.014
26
S.C. BIJAS GROUP S.R.L. CLUJ
32.743.713
27
CHICKEN CAM GIURGIU 2254/122/2012
32.354.460
28
INTERFRUCT TRIBUNALUL
ILFOV
746/93/2013
32.148.696
7. Page 7 of 11www.anaf.ro
29
AMG OIL SRL Trib Constanta 8005/118/2011
31.671.728
30
ASOCIATIA CLUBUL DE FOTBAL OTELUL GALATI TRIB GALATI 524/121/2013
30.442.354
31
ALL CEREAL BEST TEAM TRIBUNALUL
HUNEDOARA 29.937.989
32
GELSOR Trib. Bucuresti 10320/3/2011
29.604.338
33
SC GINFORMATIC SRL Tribunalul Galati 4270/121/2011
28.056.652
34
AFT CEHIA SRL TB MARAMURES 8802/100/2012
27.899.720
35
SC UZTEL SA Trib. Prahova 4732/105/2011
26.502.005
36
S.C. ALFA CEREALE S.R.L. TRIBUNALUL
CONSTANŢA 25.312.361
37
COMPANIA DE SUPRAVEGHERE IG SRL POSTA
CALNAU
BUZAU
25.212.473
38
SC VICTORY EXPERIENCE SRL TB. CONSTANTA
24.371.677
39
SC MOLDOMOBILA ROMANIA SA TB-S VII in curs de
depunere 23.772.963
40
S.C. NYDAWA OIL S.R.L. Tribunalul Alba 5799/107/2011
23.226.526
41
BALCZER GROUP Trib. Constanta 8332/118/2011
23.203.306
42
S.C. OLTCHIM S.A. Tribunalul Valcea 887/90/2013
22.440.231
43
SGT PROIECT STAR SRL TRIB
CONSTANTA
7205/118/2012
22.354.129
44
SC FEIER IMPEX SRL TRIB. MURES 670/1371/2013
21.194.334
45
OLIMPIC GRUP SRL TRIB GALATI 2216/103/2013
21.080.336
46
SC TREISON CONVEX SRL TB HUNEDOARA 2617/97/2012
20.065.167
47
CONTREAL SERV SRL TRIB BIHOR 7866/111/2012
20.039.024
48
ALWAYS REBORN SRL TMB
19.144.887
49
COMSID SRL TRIB
HUNEDOARA
8180/97/2012
19.088.065
50
MOLDOCOM TRIBUNALUL
VALCEA
10265/90/2012
18.870.982
51
EURO PET IND SRL TARGU MURES TRIBUNALUL
MURES 18.837.097
52
ALFAROM QUANTUM SR TMB 11709/3/2012
18.504.533
53
SC ILIUDICRIS SRL TB HARGHITA 2425/96/2012
18.426.737
54
MALYCRON GRUP SRL TRIBUNALUL
BUCURESTI
17157/3/2012
18.181.481
55
COIFER IMPEX SRL BUCURESTI 16179/3/2013
17.748.451
56
BIO TRIPON OIL BIHOR
17.676.777
57
TRANSPORT EURO SRL VALCEA 1811/111/2013
17.676.777
58
Ateliere Centrale SA HUNEDOARA 815/97/2012
17.666.494
59
OBFIIRCOM WOOFER SRL TRIB CALARASI 271/116/2013
17.337.918
60 PRODUCŢIE METAL TRIB GORJ 175/95/2011
10. Page 10 of 11www.anaf.ro
11.350.511
124
EMARY SRL TRIBUNALUL
HUNEDOARA
4919/97/2012
11.209.026
125
LIFE METAL S.R.L. CONSTANTA
11.092.224
126
S.C. FAST SEB AUTO S.R.L. TRIBUNALUL
SPECIALIZAT
CLUJ
10.978.374
127
LIVIANDRE PRODCOM SRL TMB 451/3/2013
10.853.803
128
PROMPT RETAIL Trib. Bihor 6854/111/2011
10.699.644
129
MUSIC & EVENTS COMPANY BUSINESS SRL TRIBUNALUL
BUCURESTI
47903/3/2012
10.669.968
130
CAREXIMA SRL TRIBUNALUL
BRASOV 10.551.854
131
SC AGRISTAN SRL TB DOLJ 15295/63/2012
10.514.946
132
SC TEHNOUTILAJ SA TRIBUNALUL
BUCURESTI 10.338.114
133
PADANALIS TRIBUNALUL
DOLJ 10.331.460
134
SC SABINA&MARA DISTRIBUTION SRL TB IALOMITA 920/98/2012
10.264.582
135
MURBAL SRL CRAIOVA DOLJ 8445/63/2012
10.034.620
136
SOMES SA TRIBUNALUL
SPECIA;IZAT
CLUJ
79/1285/2013
8.311.000
137
DOBROGEA GRUP TRIBUNALUL
CONSTANTA
1691/118/2013
7.986.730
138
MIDAL LEASING IFN Trib. Bucuresti 16207/3/2011
7.232.156
139
TERMICA SUCEAVA TRIBUNALUL
SUCEAVA
6758/86/2013
6.802.294
140
SC CONIMPEX COMPANY SRL TB- S VII 5108/3/2012
6.802.091
141
SC STAFF COLLECTION SRL TB- S VII 1118/3/2012
6.551.484
142
INDUSTRIAL MONTAJ GRUP VALCEA 1208/90/2012
6.306.636
143
EURO MGA PRODUCT SRL Trib. Bucuresti 12329/3/2011
6.301.628
144
ICIM ARAD TRIBUNALUL
ARAD
2613/108/2012
5.959.900
145
SC QUEEN INVESTMENT INC SRL TB- S VII 18358/3/2012
5.487.978
146
CAN SERV SRL BUCURESTI 16167/3/2012
4.836.999
147
S.C. LAMINORUL S.A. Tribunalul Braila 1233/113/2013
4.677.333
148
DALEX IMPEX SRL Trib. Cluj 1239/1285/201
1 4.463.903
149
BEST CAR LEASING IFN Trib. Sibiu 1625/85/2011
4.044.917
150
SC CORSSA SRL TB- S VII 1115/3/2012
3.788.173
151
SC MOZZART GAMING SRL TB-S VII 32226/3/2012
3.632.236
152
SC MINIMAX DISCOUNT SRL TB ILFOV 217/93/2012
3.146.503
153
Ro-Credo Triubunalul
Constanta
1755/118/2013
2.805.429
11. Page 11 of 11www.anaf.ro
154
EURPREFABRICATE Trib Timis 2298/30/2013
2.263.899
155
SC STAICONS COMPANY SRL TB CARAS-
SEVERIN
3065/115/2013
2.236.158
156
INSERV SA Tribunalul
Maramures
221/100/2013
2.109.487
157
ROSEGUR SA TMB 9582/3/2013
1.667.621
158 ARMAX SRL TRIB BRAILA 4612/113/2012
159 S.C. NYKAD ION COMPACT S.R.L. TRIBUNALUL OLT
Nota*
Informatiile din tabelul de mai sus sunt prezentate cu titlu de exemplu, sumele sunt cele
solicitate de organele fiscale in vederea inscrierii la masa credala, iar sumele acceptate, precum
si alte date se regasesc in Buletinul Procedurilor de Insolventa si in evidentele instantelor de
judecata (pentru cereri de deschidere a procedurii de insolventa asupra carora nu s-a pronuntat
instanta inca).
SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA
Pentru orice reclamaţie sau neregulă referitoare
la administraţia fiscală, apelaţi gratuit ANAF, la nr. de .
