Elemente de confesiune generala.Repartia religiilor pe gob
1. Universitatea de Vest
Facultatea Chimie ,Biologie şi Geografie
Departamentul de Geografie
Specializarea Geografia Turismului
Asistent drd. : Ivan Ramona
Studenţii : Costas Manu
Cîmpan Loredana
Timişoara, 2013
4. Cap. 1 Aspecte generale.
Religia, din punct de vedere creștin, este iubirea și
cinstirea lui Dumnezeu; comuniunea, legătura sfântă
și plină de iubire dintre Dumnezeu și fiecare
credincios.
Religia ocupă încă un loc esenţial în viaţa a numeroase
popoare, dar studiul geografic al ei prezintă
numeroase dificultăţi.
5. Cap. 2 Factorii răspândirii religiilor.
Factorii naturali: formele de relief, clima,apele, resursele
naturale, distanţele geografice etc. au construit bariere in
calea răspândirii religiilor.
Factorii istoricii: conflictele religioase au determinat
extinderi sau restrângeri ale religiilor.
Factorii demografici: sporul natural, rolul familiei în
păstrarea religiei, migraţia, acţiunea de convertire, etc.
Climatul politic și persecuțiile religioase sunt factor
limitativ in dezvoltarea migraţiei religioase.
6. Cap. 3 Clasificarea religiilor
• După modul de manifestare, religiile pot fi :
Monoteiste
Politeiste
Animiste
•Din punct de vedere geografic religiile se clasifică în :
Religii universale
Religii etnice
Religii tribale (tradiţionale)
8. 3.1 Religii universale.
3.1.1 Creștinismul
are cel mai mare număr de aderenţi pe glob
este o credinţă monoteistă
a apărut in provincia romană din Palestina
s-a extins în America, sudul Africii, Australia,
Noua Zeelandă si Asia de Sud
Numără peste 1,7 miliarde de aderenţi(30,6% din
populaţia mondială)
10. Simbolurile creştinismului sunt:
cel mai vechi simbol ale
creștinismului este peștele
Ichthys - simbol al creştinismului
cel mai cunoscut simbol al
creștinismului este crucea
Crucea creştină - simbol al creştinismului
11. Creștinismul se divide în:
a) Romano-catolicism (gr. Katholikos „universal” sau
din gr. Katholou, “în general”)
Este practicat de cei care îl consideră pe Papă fiind
infailibil
Autoritatea Papei de la Roma este recunoscută numai de
catolici.
Reședinţa catolicismului, și totodată a Papei, se află în
cetatea Vaticanului, în orașul Roma.
Noul Suveran Pontif, Jorge Mario Bergoglio,
Francisc I.
12. Fig. 3 Piaţa Sf. Petru, Vatican,
Fig. 4 Bazilica Sf. Petru,Vatican
14. b) 3.1.2.Ortodoxismul (ortho - drept, corect) și (doxa - slăvire
sau, într-un înţeles mai general, credinţă)
Are ca scop mântuirea omului.
Creştinii ortodocşi slăvesc Sfânta Treime
Fig. 5 Distribuţia ortodoxismului pe glob
15. Fig. 6 Catedrala Sfânta Sofia din
Constantinopol
Fig. 7 Biserica Sfântul Nicolae
din Densuș
16. c) 2.1.3.Protestantismul
se bazează pe învățăturile lui Luther si Calvin
Se caracterizează prin acceptarea Bibliei ca singura
autoritate de crez ( Sola Scriptura) și mântuirea numai
prin credință (Sola Fideo)
Fig. 8 Biserică protestantă
Fig. 9 Interiorul unei biserici Penticostale
18. 3.1.2 Islamismul
Islam semnifică “abandon, supunere, credinţă în
Dumnezeu’’
Este a doua religie după creștinism
Cartea lor sfântă este Coranul
Cultul lui Allah se bazează pe cinci stâlpi ai credinţei :
mărturia de credinţă , rugăciunea (de cinci ori pe zi),
postul din luna Ramadanului, milostenia și pelerinajul
la Mecca.
Fig. 10 Semiluna si steaua
21. Fig. 13 Marea Moschee din
Mecca
Fig. 14 Pelerinaj la Mecca
22. 3.1.3 Budismul
Numele acestei religii vine de la cuvântul ‘’Buddha’’
care are sens de ‘’om luminat’’(trezit)
Cele patru adevăruri expuse de către Buddha sunt:
o Dukka
o Samadaya
o Nirodha sau nirvana
o Nagga sau calea cu 8 braţe
Fig. 14 Statuia lui
Buddha, India
Fig. 15 Roata vietii– simbol al
budismului
25. 3.2 Religiile etnice
3.2.1 Hinduismul
Cuvântul “hindu’’ provine de la fluviul Indus.
Practicile hinduiste sunt legate de Buddha și includ
reîncarnarea.
Doctrina de bază a hinduismului este karma.
Ideea de bază o constituie conceptul transferabilităţii
sufletului, care se poate obţine prin procedeele
Samkhya, Yoga, Gyan și Bakti.
Simboluri ale hinduismului
Fig. 18 Aum
Fig. 19 Svastika
27. 3.2.2 Iudaismul
Iudaismul derivă de la latinescul “iudaeus”, descendent al
patriarhului Iacob.
Este religia evreilor (poporul ales de Dumnezeu).
Iudaismul are la baza Tora(Legea) primele 5 cărţi din Biblie
ale lui Moise.
Susţin cele 10 porunci și ţin sâmbăta ca zi de odihnă.
Cultul se practică prin sinagogi și temple și nu sprijină
existenţa formelor de viaţă monahală.
31. 3.2.3 Taoismul
Cuvîntul „Taoism“ derivă de la ,,Tao“ care înseamnă
cale, drum.
Este a doua mare religie a Chinei şi una dintre cele mai
mari religii ale lumii
Taoismul poate fi caracterizat şi ca o formă chineză de
yoga
Yin şi yang sînt termeni esenţiali în filozofia taoistă clasică
Fig . 25 Yin si yang
Fig.26 Taoist
33. 3.2.4 Shintoismul
Nu are întemeietor și nici profet, sau scrieri sacre.
Potrivit credinţei shintoiste, toate lucrurile înconjurătoare
(copac, pisica, stanca etc.) conţin un kami.
Termenul de shintoism provine din combinarea a două
caractere chinezești, și anume: “shin” care înseamnă zeu, și
“to” care înseamnă drum, “cale spirituală”.
Nu are o doctrină clară, nu are niciun loc de închinare
considerat a fi sfânt.
35. • 3.3 Religiile tribale (tradiționale)
Se distinge prin numărul redus al membrilor și prin
apropierea de elementele naturii.
Acestea deţin o pondere redusă în totalul populaţiei
mondiale.
Se remarcă și o extindere a sectelor religioase (mișcare
penticostală, Martorii lui Yehova, adventiștii de ziua a șaptea,
etc.)
36. Fig. 28 Practicant al
animismului
3.3.1 Animismul
Atribuie un suflet
animalelor, fenomenelor
și obiectelor naturale,
bazându-se pe spiritism.
3.3.2 Shamanismul
se ocupă cu comunicarea cu
entități și lumea spiritelor.
Cel care practică
șamanismul este cunoscut
drept șaman
Fig. 29 Șaman
37. 3.3.3 Zoroastrianismul
cea mai veche religie tradiţională a lumii.
Zoroastrismul era religia de stat in
anticele Imperii Persane.
Fig. 27 Faravahar
38. Cap. 4 Concluzii
Religia s-a născut odată cu istoria omului, tocmai din
această cauză,religiile sunt prezente in toate zonele locuite
ale lumii.Ea se face remarcată prin modificariile pe care le
aduce asupra unui teritoriu, aceste fiind locurile de
pelerinaj,locuri de înhumare etc.
In concluzie religia reprezintă un factor esenţial in
viaţa fiecăruia dintre noi, deoarece doar asa putem devenii
oameni morali,oameni care doresc să facă bine, să caute
adevărul, cinstea și dreptatea şi să îşi iubească semenii.
39. Cap. 5 Bibliografie și
Erdeli, G., Dumitrache Liliana, (2001), Geografia
populației, Editura Corint, București
2. Simon Tamara, (2008), Geografia populației Terrei,
Editura Fundaţiei România de Mâine, București
3. Voiculescu Sorina, Creţan, R., (2005), Geografie
culturală, Editura Eurostampa, Timișoara
1.