SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  16
STRĂMOŞII
NOŞTRI
U. Î. “Din bătrâni se povesteşte”
Clasa a II-a
Demult, cu peste 2 000 de ani în urmă, pe teritoriul pe car
este situată astăzi
ţara noastră, era o
ţară numită
DACIA . Această
ţară era vestită
pentru frumuseţea
şi bogăţia
pământului, dar
şi pentru hărnicia
şi vitejia
locuitorilor ei .
Aceştia se numeau DACI. Bărbaţii erau oameni voinici care
purtau părul tăiat pe frunte, dar aveau plete pe umeri. Se îmbrăcau
Cu cămăşi lungi până la genunchi şi iţari strânşi pe picior. Pentru a
se apăra de frig, îmbrăcau cojoace sau sumane cu glugă. În
picioare purtau opinci.
Dacii înstăriţi
purtau capetele
acoperite cu căciuli
rotunde, iar cei
săraci umblau mai
mult cu capul
descoperit.
Femeile dace erau frumoase,
harnice şi mari iubitoare de
frumos. Ele îţi strângeau părul
la spate într-un coc pe care îl
acopereau cu o maramă ţesută
şi împodobită de ele cu cusături
frumoase. Purtau cămăşi
împodobite cu cusături florale,
iar fustele erau lungi şi largi.
În picioare purtau opinci.
Ele se ocupau cu creşterea
copiilor, aveau grijă de
gospodărie, torceau şi ţeseau
pânză pentru a confecţiona
haine pentru membrii familiei.
Ocupaţiile de bază ale dacilor erau agricultura şi păstoritul.
Alte ocupaţii :
- vânătoarea
-- apicultura
-- pescuitul
-- meşteşugăritul
-- olăritul
Vasele le confecţionau din lut sau din metale preţioase.
Din metalele
preţioase confecţionau
brăţări, inele,
cercei şi monede.
Din fierul pe care le extrăgeau din Munţii Banatului ,
confecţionau unelte pentru întrebuinţări diferite şi arme
pentru luptă.
Regele DECEBAL STINDARDUL DACIL
În Munţii Orăştiei se afla capitala Daciei,
SARMIZEGETUSA
Pe vremea dacilor, la sud de Dunăre, se afla Imperiul Roman,
cea mai mare ţară la vremea aceea. Locuitorii imperiului se
numeau romani.
Erau oameni
harnici şi
gospodari. Au
construit oraşe,
au elaborat
legi pentru a
pune ordine în
vieţile oamenilor.
Bărbaţii ocupau
posturile de
conducere.
Femeile romane erau foarte
frumoase. Acordau o atenţie deosebiită
îngrijirii părului . Veşmântul
Femeii romane este STOLA – o
cămaşă lungă până la glezne,
strânsă la mijloc cu o panglică
lată. În picioare purtau
sandale sau pantofi uşori fără
toc.
Ocupaţiile principale ale
femeii romane sunt gospodăria şi
creşterea copiilor. Doar femeile
sărace sunt silite să muncească
pentru a-şi întreţine familia.
Împăratul TRAIAN
În anii 101-102,
Împăratul Traian a venit
cu oaste pentru a cuceri
pământurile roditoare ale
Daciei. Dar dacii, conduşi
de regele Decebal, nu s-au
lăsat învinşi. După al
doilea război, din anii
105-106, romanii au
reuşit să pună stăpânire
pe ţara cea bogată de
la nord de Dunăre, pe
Dacia.
Decebal şi Traian
Decebal a preferat să-şi
ia viaţa decât să fie prizonier
la romani.
După războaiele de
cucerire, dacii şi romanii au
trăit în bună înţelegere.
Noi, românii, suntem
mândri că suntem
urmaşii celor două popoare
vrednice şi viteze .

Contenu connexe

Tendances

Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticܐܕܪܝܐܢ ܟܘܣܬܝ
 
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„MariaChitul
 
Razboaiele medice.pptx
Razboaiele medice.pptxRazboaiele medice.pptx
Razboaiele medice.pptxirina238569
 
Comunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiComunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiIna Dumbrava
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doccr1stina
 
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptx
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptxAPARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptx
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptxMariaChitul
 
Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1TiuAni
 
Prezentare proiect Grecia Antica
Prezentare proiect Grecia AnticaPrezentare proiect Grecia Antica
Prezentare proiect Grecia AnticaDorinel Lid
 
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptx
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptxFORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptx
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptxDaniela Munca-Aftenev
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel MareLucian
 
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv   xviTarile romane in sec[1]. xiv   xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv xvimaraivan
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Dumitru Maros
 
Ion Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaIon Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaSabinaCeresco
 
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiCarol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiVictoria Stratan
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuzamaraivan
 

Tendances (20)

Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
Moștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului anticMoștenirea culturală a orientului antic
Moștenirea culturală a orientului antic
 
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„
Congresul de la Viena. ” Sfânta Alianță„
 
Razboaiele medice.pptx
Razboaiele medice.pptxRazboaiele medice.pptx
Razboaiele medice.pptx
 
Comunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintiiComunicarea cu parintii
Comunicarea cu parintii
 
Moldova independentă
Moldova independentăMoldova independentă
Moldova independentă
 
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza  prez.pp.docAlexandru ioan cuza  prez.pp.doc
Alexandru ioan cuza prez.pp.doc
 
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptx
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptxAPARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptx
APARIȚIA CREDINȚELOR ȘI ARTEI.pptx
 
Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1Popoaredeierisideazi1
Popoaredeierisideazi1
 
Prezentare proiect Grecia Antica
Prezentare proiect Grecia AnticaPrezentare proiect Grecia Antica
Prezentare proiect Grecia Antica
 
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptx
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptxFORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptx
FORMARE ATESTAREA CADRELOR DIDACTICE.pptx
 
Stefan Cel Mare
Stefan Cel MareStefan Cel Mare
Stefan Cel Mare
 
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv   xviTarile romane in sec[1]. xiv   xvi
Tarile romane in sec[1]. xiv xvi
 
Mircea cel Bătrân
Mircea cel BătrânMircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân
 
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
Unirea Basarabiei cu România 27 martie 1918
 
Ion Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu MariaIon Creanga Lungu Maria
Ion Creanga Lungu Maria
 
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romanieiCarol i si_cucerirea_independentei_romaniei
Carol i si_cucerirea_independentei_romaniei
 
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui CuzaUnirea principatelor si reformele lui Cuza
Unirea principatelor si reformele lui Cuza
 
1.Baltagul-Eseu.docx
1.Baltagul-Eseu.docx1.Baltagul-Eseu.docx
1.Baltagul-Eseu.docx
 
Alexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuzaAlexandru ioan cuza
Alexandru ioan cuza
 

En vedette

Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istorieiVă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istorieiAlba Iulia
 
Sarbatoareainvierii244
Sarbatoareainvierii244Sarbatoareainvierii244
Sarbatoareainvierii244Aniela Radoi
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Istoria Altfel
 
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianIulian Marius
 
Dacii si romanii evaluare
Dacii si romanii evaluareDacii si romanii evaluare
Dacii si romanii evaluareramonavisan
 
psihologia personalitatii Andrei chirita
   psihologia personalitatii Andrei chirita   psihologia personalitatii Andrei chirita
psihologia personalitatii Andrei chiritaPsiholog Iuliana
 

En vedette (10)

Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istorieiVă invităm să călătorim prin filele istoriei
Vă invităm să călătorim prin filele istoriei
 
Sarbatoareainvierii244
Sarbatoareainvierii244Sarbatoareainvierii244
Sarbatoareainvierii244
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859
 
Aculova Taisia,Iavorschi Lilia:Cercetare bibliometrică din domeniul Istorie
Aculova Taisia,Iavorschi Lilia:Cercetare bibliometrică din domeniul IstorieAculova Taisia,Iavorschi Lilia:Cercetare bibliometrică din domeniul Istorie
Aculova Taisia,Iavorschi Lilia:Cercetare bibliometrică din domeniul Istorie
 
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-IulianMircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
Mircea cel batran,clasa a VI-a B,Samson Marius-Iulian
 
Psihologia personalitatii
Psihologia personalitatiiPsihologia personalitatii
Psihologia personalitatii
 
Dacii si romanii evaluare
Dacii si romanii evaluareDacii si romanii evaluare
Dacii si romanii evaluare
 
Prezentare personalitatea
Prezentare personalitateaPrezentare personalitatea
Prezentare personalitatea
 
psihologia personalitatii Andrei chirita
   psihologia personalitatii Andrei chirita   psihologia personalitatii Andrei chirita
psihologia personalitatii Andrei chirita
 
Psihologia personalitatii
Psihologia personalitatiiPsihologia personalitatii
Psihologia personalitatii
 

Stramosii nostri

  • 1. STRĂMOŞII NOŞTRI U. Î. “Din bătrâni se povesteşte” Clasa a II-a
  • 2. Demult, cu peste 2 000 de ani în urmă, pe teritoriul pe car este situată astăzi ţara noastră, era o ţară numită DACIA . Această ţară era vestită pentru frumuseţea şi bogăţia pământului, dar şi pentru hărnicia şi vitejia locuitorilor ei .
  • 3. Aceştia se numeau DACI. Bărbaţii erau oameni voinici care purtau părul tăiat pe frunte, dar aveau plete pe umeri. Se îmbrăcau Cu cămăşi lungi până la genunchi şi iţari strânşi pe picior. Pentru a se apăra de frig, îmbrăcau cojoace sau sumane cu glugă. În picioare purtau opinci.
  • 4. Dacii înstăriţi purtau capetele acoperite cu căciuli rotunde, iar cei săraci umblau mai mult cu capul descoperit.
  • 5. Femeile dace erau frumoase, harnice şi mari iubitoare de frumos. Ele îţi strângeau părul la spate într-un coc pe care îl acopereau cu o maramă ţesută şi împodobită de ele cu cusături frumoase. Purtau cămăşi împodobite cu cusături florale, iar fustele erau lungi şi largi. În picioare purtau opinci. Ele se ocupau cu creşterea copiilor, aveau grijă de gospodărie, torceau şi ţeseau pânză pentru a confecţiona haine pentru membrii familiei.
  • 6. Ocupaţiile de bază ale dacilor erau agricultura şi păstoritul.
  • 7. Alte ocupaţii : - vânătoarea -- apicultura -- pescuitul -- meşteşugăritul -- olăritul
  • 8. Vasele le confecţionau din lut sau din metale preţioase.
  • 10. Din fierul pe care le extrăgeau din Munţii Banatului , confecţionau unelte pentru întrebuinţări diferite şi arme pentru luptă.
  • 12. În Munţii Orăştiei se afla capitala Daciei, SARMIZEGETUSA
  • 13. Pe vremea dacilor, la sud de Dunăre, se afla Imperiul Roman, cea mai mare ţară la vremea aceea. Locuitorii imperiului se numeau romani. Erau oameni harnici şi gospodari. Au construit oraşe, au elaborat legi pentru a pune ordine în vieţile oamenilor. Bărbaţii ocupau posturile de conducere.
  • 14. Femeile romane erau foarte frumoase. Acordau o atenţie deosebiită îngrijirii părului . Veşmântul Femeii romane este STOLA – o cămaşă lungă până la glezne, strânsă la mijloc cu o panglică lată. În picioare purtau sandale sau pantofi uşori fără toc. Ocupaţiile principale ale femeii romane sunt gospodăria şi creşterea copiilor. Doar femeile sărace sunt silite să muncească pentru a-şi întreţine familia.
  • 15. Împăratul TRAIAN În anii 101-102, Împăratul Traian a venit cu oaste pentru a cuceri pământurile roditoare ale Daciei. Dar dacii, conduşi de regele Decebal, nu s-au lăsat învinşi. După al doilea război, din anii 105-106, romanii au reuşit să pună stăpânire pe ţara cea bogată de la nord de Dunăre, pe Dacia.
  • 16. Decebal şi Traian Decebal a preferat să-şi ia viaţa decât să fie prizonier la romani. După războaiele de cucerire, dacii şi romanii au trăit în bună înţelegere. Noi, românii, suntem mândri că suntem urmaşii celor două popoare vrednice şi viteze .