1874

BISERICA
ORTHODONA ROMANA
JURNAL PERIODIC EClitIASTIC
BIBUOTECA C NERSITARA
:7.71 T I
c-*
1,W-4-War
1874
eAt3LIU,,
SECTIA ISTORIE
-4 R. p.EL
BUCURESCI
TYPOGRAPHIA CURTII, (LUCR.VF)RII ASS( )CIA T1)
12, Passagiul Roman 12.
1875
)
A.NUL I.
,
I
.7
1.91
->ff
www.dacoromanica.ro

ANUL I. BUCURESCI, NOEMBRIE 1874 No: 2.
BERICA ET ODOXA ROYA
JURNAL PERIODICU ECLESIASTICU
-MSEMMEO-
.e..v.esze= 0 33.4...T .A. rte,_ 1.1117sTaa.
CAROL I,
A"
« PredicK cuventul i
II Tim. II?. 2.
PRIN GRATIA LUI DUMNEDEU SI VOINTA NATIONALE , DOMNU ALU RONIANILORU ,
La tog de jaca si viitori, sanetate;
Asupra raportulul Ministrulut Nostra Secretar de Stat
la departamentul Cultelor §i al Instructiunii publice, sub
No. 12,693 ;
V6cldnd votul Adun'Arit deputatilor data in §edinta sa de
la 4 Decembre anul 1872 ;
V6c1.6ndti votulii datii de Senata in sedinta sa de 'la 11
Decembre anulti 1872 ;
In puterea art. 93 din constitutiune,
Am sanctionat §i sanctionam,
Am promulgat §i promulgam ce urmeza :
II E a 13
PENTRU
ALEGEREA MITROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARIIIOTI CUM SI A CONSTITUIREI
SANTULUI SINOD AL SANTE' BISERICE AUTO-CEFALB ORTODOXE ROMANE
CAPITOLUL I.
Despre Alegerea Mitropolitilor si Episcopilor Eparhiog
Art. 1. Colegiul electoral al Mitropolitilor qi Episcopilor se
compune :
ANUL I. 6
www.dacoromanica.ro

82 LEGE PENTRU A LEG ER EA
a) Din membril MitropolitiT i Episcopil eparchioti din Romania.
b) Din toll Arhiereil titulari , aflatl in Romania , Romani , sari
naturalisatl Romani.
c) De toff deputatii vi senatoril, a fara de membri eterodoxi.
Art. 2. Sunta eligibilt in demnitatea de Mitropolit , Episcopil
eparchioti al , era la cea de Episcopi eparchioti, tog membril
clerulul roman, caril dupe bintele canene ale bisericel ortodoxe pot
fi
Mitropolitul Primat al RomanieT , Mitropolitul Moldovei , precum
§i Episcopil eparhioti nu se pot alege, de cat d'intre Archiereii Ro-
mani, fil de parintI Romani, nascutl in Principatul Romaniel, si nu
naturalisati.
Versta eligibililor la scaunul de Mitropolit Episcopi eparchioti
va fi de 40 aui impliniti.
Dupo trecere de 20 aul de In promulgarea acestei legs, pe langa
cualitatile de mai sus, spre a putea fi ridicati la demnitatea de Mi-
tropolit sat Episcop, candidatii vorti trebui sa posed° titlul de licenciat,
saa de doctor in theologie de la o facultate de theologie ortodoxa.
Art. 3. Alegerea se va face prin majoritatea voturilor alegatori-
lor prevOutl la art. 1.
La cas de a nu inteuni un candidat majoritatea absoluta a vo-
turilor, se va vota de al doilea se va admit° cu majoritate rela-
tiva, si la cas de paritate de voturi se va trage la sorb.
Art. 4. Alegerea Mitropolitilor Episcopilor se supune prin Mi-
nisterial Cultelor la intarirea Domnesca.
Dupe intarire el se instaleza, conform datinelor Vrei.
El sunt pe viga.
Art. 5. Colegiul electoral va fi preseclut de Mitropolitul Primat ,
In lipsa sa de Mitropolitul Moldovel , era in lipsa amendurora de
catre eel mai vechia ib hirotonie din Episcopil eparhioti.
Art. 6. Scaunele de Mitropoliti i Episcopi , remase vacant° , se
vor indeplini prin alegere la cea d'anteia convocare a Corpurilor le-
oluitere, conform cu legea de fata.
Art. 7. Onorariele Mitropolitilor vor fi de lei 3,083 pe lung, si a
Episcopilor de lei 1541 pe luna.
Vrer
$i
§i
sleet.
pi
www.dacoromanica.ro

MITROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARHIOTI 83
CAPITOLUL II.
Despre Sfantul Sinod
Art. a. Sfantul Sinod al Biserica autocefale ortodoxa romans,
fiind membru al Sfinter bisericT ecumenice si apostolice a r6-
saritului; al Garda cap este Domnul Nostra Iisus Christos ,
pastr6za $i va pasha unitatea in privinta dogmelor tii a can6nelor
ecumenice cu Biserica din Constantinopole i cu Me Bisericele or-
todoxe.
El va 'Astra asemenea unitatea administrative, disciplinary $i
nationala a BisericeT ortodoxe in cuprinsul StatuluT Roman.
Art. 9. Sfantul Sinod al bisericeT autocefale ortodoxe romane se
compune :
a) De amAndoi Mitropolitit,
b) Din §6se episcopT eparhiott $i
c) Din tot! archierei titularT allatT in Romania, roman!, sati
naturalisati roman!.
In tot casul Sinodul nu va putea fi compus de maT putin de 12
membri.
Art. 10. Sfantul Sinod este preseclut de Mitropolitul Primat al
Ungro-Ylahiel, in lipsa sa de Mitropolitul Moldovel, 6rg in lipsa
am6ndurora de cel maT vechiti Eparhiot in hirotonie.
In cas de paritate de voturT , votul PreedinteluLva fi preponde-
rent.
Art. 11. Ministrul Cultelor va asista la deliberarile Sfantului Si-
nod, avend numaT voce consultativg.
La cas ca Ministrul Cultelor se fie de o alts religiune, de cat
cea ortodoxa , el va fi inlocuit cu unaltul d'intre colegii seT ortodox!.
Art. 12. Sfantul Sinod al Bisericel autocefale ortodoxg Romans,
va statua asupra tuturor afacerilor spirituale, disciplinare si judici-
are, carat bisericeseT, In conformitate cu Sfintele can6ne a Sfintei
Biserid ortodoxe de Ragrit.
Art. 13. Sfantul Sinod se va aduna de dou6 .ori pe an, primavara
si tOmna, conform prescriptiuuilor canonuluT 37 al Sinodului apo-
stolic.
Art. 14. Sfantul Sinod va defini §i va regula atributiunile con-
sistoriilor eparhille, prin regulamente, basate pe can6nele Sfintel
www.dacoromanica.ro

84 LEGE PENTRU ALEGEREA
Biserici ortodoxe a rosaritulul, §i In conformitate cu legile civile ale
Wm%
Art. 15. RAgulamentele Sfautului Sinod vor fi supuse prin Mi-
nistrul Culte lor sanctionaril DomnescT, spre a fi esecutoril , Ora de-
cisiunile in materir judiciare religiose se vor esecuta d'a dreptul de
atm Sf. Sinod.
Aceste sentinte se vor esecuta numaT pe cat timp pedepsele co-
prinse intr'Ousele, vor ?disciplinare si de un ordin curat religios.
Art. 16. Mitropolitil, Episcopil eparhiotl si ArhiereiT titularl,
pentru abaterile bisericesci vor fi judecati de °Are Sf. Sinod, Ora pen-
tru delictele ordinare si politico se vor judeca de catre inalta Carte
de justitie si casatie.
Sfantul Sinod nu'T va putea judeca pentru abaterT bisericescT in
lipsa-le , de cat dupa ce li se vor face chemarile prescrise prin ca-
nonul 74 apostolic.
CAPITOLUL III.
Despre Eparcii
Art. 17. Archiepiscopil eparhiotl al Romania port urmatorele
titlurT :
Archiepiscop si Mitropolit al Ungro- Valahil, Exarch al plaiurilor
§i Primat al Romaniel, cu resedinta in Bucurescl.
Archiepiscop si Mitropolit al MoldoveT §i Sucevei ,iti Exarch al pla-
iurilor, en rerdeinta in Tag.
Rangul de precadere intro dentiii este al Primatnlui Romania.
Art. 18. Episcopil eparhiotl in Romania vor avea in ierarhia bi-
sericesca titlurile §i rangurile urmatore :
Episcop al RamniculuT i noulul Severin, cu resedinta in Ramnic.
Episcop al Romanulul, cu resedinta in Roman;
) 2. Buzeulul , 2. 2. Buzet ;
) ) Hu uluf ) 2. ) Ilu§l ;
) ) Argeplui ) ) ) Curtea-de-Argesti ;
) ) Dunarii-de-Jos ) ) Ismail.
De mitropolia Ungro-Valachief depind :
Episcopia de Ramnic ;
) 2. Buzeu ;
> ) Arge.
www.dacoromanica.ro

MI fROPOLITILOR SI EPISCOPILOR EPARHIOTI 85
De mitropolia Moldovei Sucevei. depind :
Episcopia de Roman ;
Hug;
D un 'area- de-Jos..
Art. 19. La cas de trebuintr4, intinderea eparhfilor se va fixa de
titre Si. Sinod In intelegere en guvernul , bine IntelegOndu-se cu
aprobarea Corpurilor legiuitore.
Art. 20. Fie-care Mitropolit, sail Episcop, p6te publics scrisorT
pastorale, sail enciclice, In eparhia sa, privitOre insa numal la re-
ligiune bunele moravurT, fora sA, se atingg, lief de cum legile
civile gi politico.
Art. 21. Fie-care eparhie are un Consistoritt permanent, pentru
administrarea i judecarea afacerilor cleruluT curat bisericescT. El
trebue sa fie compus din eel putin treT membri, numitT de Episcop
dintre preotii eparhiel sole.
Art. 22. Decisiunile Consistoriilor nu vor putea fi esecutoriT, de
cat dupa aprobarea Mitropolitdlor, s'ai'd Episcopilor eparhiotT.
Art. 23. Decisiunile Consistoriilor, aprobate de titre MitropolitT,
sail EpiscopT, pot fi apelate la Sf. Sinod, In casurile anume prevNute
de °anomie ecumenice, dupa formele In termenul, ce se va hotart
de Sf. Sinod printr'un anume regalament.
Art. 24. Protoerei proestogh se vor numi in functiunile for gi
se vor destitui numal de ogre MitropolitiT sail EpiscopiT eparhiotT.
Art. 25. Fie-care Mitropolit Episcop va avea cite un archiereti
locotenent. Acestia se vor alege de titre Sinod In intelegere cu gu-
vernul.
Titlurile acestor archierel (Xoper:axor.oc) vor fi :
1). La Mitropolia din Bucuresa , Ploesci; la Ramnicu-Villci.
Crajova ; la Buzea , Raannicu-Sarat ; la Argeg , Pitesci.
2). La Mitropolia din lag , Botogani; la Episcopia de Roman ,
Mau ; la Episcopia de Hug, Berladu; la Episcopia Dunitrea-de-Jos,
Galati.
Sinodul prin micllocirea Ministrulul de culte va cere de la Patri-
arhul ecumenic, bine cuvktarea sa pentru acegt ArhiereT.
Art. 26. Seminariile vor fi pendinte de chiriarchi, conform unel
anume legi speciale.
Art. 27. Chinoviile de calugarT gi ealugkite atOrna, numaT de pu-
pi
a
a a
pi
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

86 LEGE P. ALEGEREA. MITROPOLITILOR EPISCOPILOR EPABHIOTI
terea chiriarhului , in ceea ce privesce disciplina eclesiasticl da-
toriile for spirituale , faxg, nicT un amestec al putereT laice.
Art. 28. Mitropolitif gi EpiscopiT, can functionOz1 astai-di in vir-
tute de legT anteriOre , se recunosc prin legea de fata, , $i se mentin
in demnitAtile for cu tote drepturile i prerogativele, acordate prin
ac6stg. lege, Mitropolitilor Episcopilor,, ce se vor alege conform
prescriptiunelor sole.
Art. 29 si cel din urmi. Ori-ce dispositiunf contraril aceste!
legT , stint gi rtiman abrogate.
Acest/ lege s'a votat de Adunarea deputatilor in §edinta
dela 4 Decembre 1872 §i s'a adoptat cu majoritate de opt-
cleci §i patru votur1 , contra a duoe-spre-clece.
Pre§edinte , Dimitrie Ghika.
I L. S. A. D. I Secretar, St. Fcilcoianu.
Acesta lege s'a votat de Senat in §edinta s'a dela 11 De-
cembre anul 1872 §i s'a adoptat cu majoritate de patru-
cled voturi, contra a unul, find §i una ablinere dela vot.
Vice-pregedinte , Al. Orescu.
I L. s. s. I Secretar, G. St. Moscu.
Ordonam , ca legea de fata," se fie investita cu sigiliul
Statului Si publicata prin Monitorul Oficial, ell Minis-
tri1 nostri , secretor' de stat la departamentul cultelor §i
instructiunif publice §i cel de justitie , sunt insarcinati
cu esecutarea acestuT decret.
Dat in BucurescT la 14 Decembre anul 1872
IL. S. Statului
Ministru secretar de Stat la
departamentul justitiei.
M. Costaki.
No. 3,011.
CAROL
Ministru secretar de Stat la
departamentul cultelor
Si instructiunei publice.
Christian Well.
BSI
gi
si
www.dacoromanica.ro

CAROL I,
PRIN GRAM LU1 DUMNEDEU SI VOINTA NATIONALE, DOMN AL ROMANILOR
La tog de facci §i viitori scinetate,
Asupra raportulul Ministrului Nostru Sacretar de Stat
la departamentul Cultelor §i Instructiunei publice, sub
No. 5,820 ;
Veclend votul dat de sfantul Sinod al sfamtei biserici au-
tocefale ortodoxe rom'ane, in §edinta sea de la 22 Maid
1873;
VOsend jurnalul consiliulul Nostru de Ministri, in-
cheiat in §edinta sea de la 24 Maiti 1873;
In virtutea art. 15 din legea pentru alegerea Mitropo-
liiilor i Episcopilor eparchioll , cum §i a constituirei
sfantului Sinod,
Am sanclionat §i sanctiongm ce urmeza :
REGULAMENT
PE NTRU DISCI PLINA RISE CI CAICE
,/,,,,,,,
CAPITOLUL I.
Despre -autoritatea Eparehiala..
Art. 1. Legea Bisericesca, promulgate la 14 Decembre , anul
1872, la art. 21 si 22, marginesce sfera disciplinel bisericescl diu
fia-care eparchia la administrarea Si judecarea afacerilor clerulul,
curat bisericesel, prin Episcopul eparchiot si consistoriii.
Art. 2. Asa (lea , autoritatea eparchiala este o instants biseri-
cesca, in care, sub nemipocita privoghigre a IerarchuluT eparchiot
www.dacoromanica.ro

88 REGULAMENT PENTRU
se concedresgadministratia si judecata spiritulg a fie-cgria eparchiT.
Peste hotarele eparchier respective nu pOte a se intinde autoritatea
Episcopulul, conform canenelor sfiutelor Slade, Can. apost. 35, II,
2, III, 8, VI, 20.
Art. 3. Consistoriul tine gedintele stile in localul rerdintei epar-
chiale.
Art. 4. Tete chartiile, ce se adresezg la autoritatea eparchialg, se
adreskg pe numele EparchiotoluT, care regulkg aducerea intro im-
pliuire d'a dreptul in ceea, ce privesce administratia eparchiale; erg
deg casul este de consultare, sell de judecatg, atunci episcopul o re-
comandg consistoriulul.
Art. 5. Lucrgrile consistoriuluT se siiversesc de personalul can-
celarier eparchiale.
Art. G. Cancelaria eparchiale se imparte in doe sectiuni : cea
administrative si cea judiciarg ; ameadog sub conducerea directora-
10, care este responsabil de neesactitatea si intgr4ierea. lucrgrilor
cancelaria.
Art. 7. Hotgrgrile definitive ale consistoriilor, aprobate do Epar-
chiot, se aduc la indeplinire de cgtre acest din urmg.
Art. 8. Sciintele gi lgmuririle trebuit6re, consistoriul §i le procure
prin Episcopul eparchiot de la locurile si persenele, supuse autorite-
teT ast-fel sunt : protoereil, proesto§ii de plgg , superio-
rif i superiOrele de pe la monastiri gi alto persOne bisericesci , cg,-
rora li s'ar puno vela insgrcinare de cgtre Episcopul eparchiot.
Art. 9. Toti amploiatiT cancelariilor eparchiale se aleg de epar-
chiot si se recomandg Ministru de Culte. La alegerea amplo-
iatilor caucelarielor eparchiali, se va da preferintg, persOnelor din cler.
Art. 10. Basele administarii gi judeatel eparchiale sunt :
a) Legea lur Dumneclet, cuprinsg in sfanta Scripture.
b) Canonele sfintilor Apostoli , ale sfintelnr SinOde ecumenice gi
locale, ale sfintilor Pgrinti gi alto aseclgminte Bisericesci.
c) Regulamentele sfantului Sinod.
d) Legile civilo ale terei , tarn cat ele se ating de persone sou
objecte de pe ter6mul eclesiastic.
Art. 11. Modal administritrii si al judecgtei eparchiale se hota-
rasce In uringterele 2 sectiunr, din earl', cea d'antbia tractezg despre
administrare, erg cea de a doua despre judecata eparchiale.
episcopale;
D-lur
www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICEASCA 89
ADMINISTRA:EMA. EPAIICHIALA.
CAPITOLUL
Despre Pastrarea si La,tirea ReligluniT ortodoxe.
Art. 12. Administratia eparchialg priveghiazg, ca adevOrurile Bi-
sericel ortodoxe fig fie profesate, conservate qi aplicate in tota curii-
tia de dare clerul i poporul ortodox. Cu deosebire, Episcopil epar-
chiotT sunt datorT a exercita acOstg priveghere atftt prin
revisiuni anuall, cgt §i prin organele date in adjutorul administra-
tiuniT bisericescT.
Art. 13. Administratia eparchialg se ingrijesce, ca clerul sg pre-
dice euvOntul hit Dumne4eil in bisericI §i sit Inv* la tot casul fa-
vorabil pe poporul ortodox credin&a. §i evsevia, sot pietatea qi mora-
lul cre§tinese:
Art. 14. In timpul oficiuluT divin, preoti1 sunt datorI, s eit6sel
prin biserici InvOlgturI din scrierile sfintilor Pitrinti §i din egrtile
destinate. spre acest finit de Episcopul eparchiot.
Erg preotir, calif at egpttat prin seminaril indestulg culturg theo-
logicg, st se autorisitzg qi stt se indatoreze a compune insuqr eT in-
vagina poporuld , acomodate eu intelegerea gi trebuintele morale
ale lg. Assemenea cuvinte apol sg, se trImita EpiscopuluT eparchiot,
pentru ca acele ce s'ar ggss mai bane st se publice spre folosul co-
mun qi spre desceptarea emulatiunii in cler, la predicarea cuvOntu-
lul luT Dumneqet.
Art. 15. Autorisatia de a rosti predicele sale propril In biserici,
precum Si de a publica orl-ce scriere relativg in religie §i bisericg,
Episcopul o va da numaT acelora din preoti , despre a cgror cuno-
scinte theologice §i devotameut °Are invtlittura sfinta Bisericl va fi
convins ; ca nu, la din contra, sg se pronuncie din neexperientg en-
vinte necuviinci6se sat idel neconforme on invttgtura Bisericel, .§i,
scandalisgtOre consciintel ascultgtorilor, sea cititorilor. In caul o-
pus, tot-d'auna predicele, inaiute de rostire, precum qi scrierile, in-
nainte de publicare, trebue a se revedea de Episcopul eparchiot, sat
de pers6na inadins insgrcinatg de el.
Nu este permis pers6nelor laice a pronuncia discursurl in biseriel
set in alte ocasiunT de oficitri religiose, frog prealabila autorisatig
a Episcopului eparchiot, set In lips 'l a protoereului. Preotul ce 0-
nemiglocit,
www.dacoromanica.ro

ficiaza este dator a face acesta observatie predicatoruluT mirean,
(led el nu s'ar supune, atunci , de va fi in timpul oficiulul
preotul va core intervenirea autoritatii civile. Deca oficiarea se va
face afara de biserica, preotul indata se va retrage va lasa res-
pensabilitatea asupra insubordinatulul.
Art. 16. Pentru a inlesui clerul in datorinta predicareT cuventu-
lur lul Dumnedeil, pentru maT lesniciOsa respandire a salutarielor
idol de pietate moralitate, In spiritul bisericeT 'Astro, se va edi-
ts uu jurnal bisericesc, care va circula pe la tote bisericole din p-
i* pi In, el se vor publics cuvinte de invetatura creptina ortodoxa,
aplicate la trebuintele religiose pi morale ale poporuluT roman , pi
alto articole de aceapT cuprindere. Programul acestui jurnal se va
specifica de catre sfautul Sinod.
Art. 17. Sa se puna ua deosebita ingrijire , ca creptinil ortodoxT
sa se marturisesca pi sa se impartapesca cn 5fintele Taine, conform
cu Invetatura BisericeT.
Art. 18. Episcopal eparchiot chibzuesce mesurile pastorale, ce se
vor socoti necesaril, spre a nutri deptepta in popor simtul pieta -
tiT indemnul, spre indeplinirea datoriilor creptinescl , prin anume
invetaturi , emanate de la autoritatea eparchiale pi circulate pe in
tote parochiile.
Art. 19. De asemenea este datoria cleruluT, a feri pe creptinii or-
todoxf de la tot felul de superstitiuni retacirl , prin sfaturl atat
iu biserica, cat yi in particular.
Art. 20. Fia-care ibserica parochiala, tine liste matriculare de
numerul creptinilor, ce compun parochia, adaogend la ea pe totT col
din nor' botezatt , cu aretare anume de timpul cand s'ar'i botezat ,
de ce preot cine 'T-ad fort nap, de asemenea pi de creptiuiT cunu-
nag pi de cel reposati. Listele acestea se vor tiuea dupe forma pi
regula, ce va stabili autoritatea eparchiala.
Art. 21. Deca in vre ua parochil s'ar ivi casurT de abatere de
la credinta ortodoxa, atunel autoritatea eparchiala va chibzui, in
marginea canOneler bisericesct pi a legilor civil°, modal de a proceda
spre intOrcere din retacire.
Art. 22. EterodoxiT sari necredinciopil, cant ar dori sa se unesca
on biserica ortodoxa, trebue sa se adreseze mai antait1 catre Episco-
pal locale, on cerere inscris, insocita de dovetlile trebuinciese,
pi
gi
privi-
pi
diviuS,
pi
pi
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICEASCA 91
tore la starea civila. Episcopul oranduesce pe proselit spre catichi-
sire. Sovorsirea catechisirei protoereul o aduce la cuuoscinta epis-
copului cere deslegare de urmare.
CAPIT OLUL III.
Despre oficiul
Art. 23. Administatia eparehiala privegheza, ca oficiul divin in
Bisericile de prin Monastiri , de pe la catedrale, pe la bisericile de
prin ()rap care an midloce cler indestulator , sa se fad In tote
regulat. Era pe la bisericile de pe la sate cel putin Sambe-
tele §i Duminicele si In tote stkbatorile anuale, de asemenea in
sfantul si marele post, s6ptomana antaia §i cea din urma , precum
Mercurea si Vinerea.
Art. 24. Oficiul divin se sevarsesce dup6 tipicul bisericel orto-
doxe, in timpul hotarat, cu cucernicie cu linisce, cu citire can-
tare intelesa fara grabire ingalmela farii tot felul de schimbarT
i inovatiuni arbitrare.
Art. 25. Tot on aka luare aminte esactitate, precum s'a ar6tat
in art. precedent, trebue a se s6v6r§i de cler rugaciunile prin casele
enoriaOlor, procesiunile tote oranduelele religiose, publice §i pri-
vate.
Art. 26. Este oprit orl cuT, fia cleric, fia mirean de orl-ce tr6pta
§i stare , a turbura buna Jarenduela In templul lel Dumnesjeii , in
timpul sfintelor oficeri a produce scandal klti nelinisce in spiritele ore-
§tinilor prin convorbira ris , prin umblare de la un lot la altul,
prin ocuparea locurilor destinate numai pentru cler.
Respectul cuvenit easel luT Dumnetleitl cere, on cretitinif sa nu in-
tro on bast6ne nisi sa stea cu capul acoperit.
Art. 27. Cand cine-va, s'ar purta fn biserica In vre un mod ne-
cuviincios, contra color stipulate in art, precedent, preotul este da-
tor a'T face obsery atiunea sea , spre chlamare in ordinea cuvenita
santitateT loculni. La cas de neascultare, preotul va core intervenirea
autoritatel civile, care va stabili ordinea In puterea legilor.
T6te asemenea casuri se vor aduce la cunoscinta Episcopului epar-
hiot, ca motive spre a da , la trebuinta , pov6tuirile sole pastorale
dare clerul poporul eparchiel.
si
clilele
si
si
§i
§i
$i
divinii.
pi
pi
www.dacoromanica.ro

Art. 28. Locasdrile Dumnecleesel cu tote objectele , ce se cuvin
la oficiul divin, precum : sfintele vase, antimisul, icOnele, vestmin-
tele, cartile In genere tot interiorul bisericeT, sa se pastreze intru
WO, curatenia si oranduiala , cuvenita sfinteT lor destinatiuni: Pro -
toereiT, proestqii de plag in tote visitatiunile lor pe la bisericT cer-
cetOza despre starea acestor objecte. Despre tale ce Iipsesc, sfatue-
see pe epitrop a le indeplini din veniturile bisericeseT sOd din altele
ce anume s'ar destina de enoriasi spre acest finit. La bisericile ce se
intretin pe compta Statului, Episcopul eparchiot millocesce la local
competent pentru satisfacerea necesitatilor lor.
Art. 29. La administratia eparchiala, trebue sa fia catagrafil a-
nume arnatOre de tote objectele oficiuluT divin de pe la bisericile
de grin eparchia cu anume arotare de starea lor , atat pentru mai
sigura lor pastrare, cat i pentru sciinta. Catagrafiile acestea se ye-
rifica la fia care dui anT, adaogendu-se objectele , ce ar prisosi ,
scaclOndu-se tale usate.
Objectele oficiuluT divin se vor da in pastrarea preotulul bisericei.
Uncle vor fi mai multi preotf, ele se vor incredinta proestosului.
Art. 30. Sa se privegheze, ca la fia-care biserica sa se pastreze
cu bunt cuviinta, sfintele darurT, acele de reserva i sfantul mir, fara
de imputinare ; ca ele sa se pastreze in santul altar cu cinstea si
paza cuviinclosa. Administratia eparchiala se ingri jesce, a avea tot-
d'a-una sfantul mir pentru impartire pe la bisericile, unde ar lipsi.
Art. 31. Nu numai bisericile cu tale din Intrul lor , dOr ob-
jectele din. afara , p. c. clopotnitele , kiliele, curtea , cimitirele
monumentele de la mormiate, de asemenea sa se pastreze In regula,
curatenia, Si respectul, cuvenit unor asemenea locuri neabatute de
la destinatiunea lor.
Art. 32. Fia-care biserica , atat urbana cat §i rurala , va avea
un sinodic , (memorit), In care se vor insemna , sub privegherea si
povatuirea protoereuluT, notiunile istorice despre fondarea bisericel,
cu antare de anal dad s'a fondat, de numele ctitorilor Si ale bine-
fantorilor, precum §i de tote bine-facerile, ce s'ar face in deose-
bite timpurI, de asemenea sa se trOca alte impregiurari mai in-
semnate ale comuneT, carT ar merita a se pastry In memoria urma-
silor, In cat sinodiml sa fia tot-ua-data §i ca ua mica cronica a co-
muneT. Estract de numele ctitorilor si al bine-facotorilor se va de-
gi
gi
gi
gi
gi
www.dacoromanica.ro

btSCIPLTNA BISERICEASdA 93
pune la sfantul jertfelnic , spre vecinica pomenire la santele raga-
Mint Forma sinodiculuT se va da de autoritatea eparchiala.
Art. 33. Fia-care biserica, va avea un dulap pentru pastrarea
cartilor. Acolo se vor depune pe lAnga cartile oficiuluT divin, cata-
grafia bisericel, sinodicul , condicile mitricale, jurnalul bisericese,
cart' de cuvinte qi alte car de suflet folosit6re, ce s'ar recomanda
de autoritatea biseriasea.
Art. 34. La tote objectele, arttate in articolele precedents, pro-
toeriul §i alti revisory eparchiall futon bagari de grill, la visitarile,
ce sunt datorl a face pe Ia monastirl §i bisericT , a arEita stares
for in raporturile ce fac Episcopului eparchiot.
CAPITOLUL IV.
Despre Cler
Art. 35. Preotii , diaconii, dascaliT i tagma monachala, in ser-
virea bisericeT qi In chipul vietuireT for , trebue sa urmeze dupt ca-
n6nele bisericesci, care definesc datorintele lor.
Art. 36 Alegerea i numirea pers6nelor la serviciile posturile
bisericesci ale eparchieT atArna de la chibzuirea, Episcopului epar-
chiot, carele aduna, prin proteereT tote informarile despre calitatile
canonic° §i legale ale canditatilor.
Art. 37. Hirotonisirea Tn treptele de preot §i diacon este ul lu-
erare , ce atarna nemijloeit de cercetarea §i hotarirea Episcopului e-
parchiot, carele se incredint6za in marginea canOnelor gi a legilor
Orel, dehre vrednicia cold, ce cants hirotonia dupo chirotonisire
iy slob6de carte archieresca, coprinytore de data hirotonieT, cu un
extract de principalele datoring ale treptet celuT chirotonisit qi in-
vestita cu sub scrierea sea, cu sigiliul EpiscopieT §i cu cele-alte forme
de cancelaria.
Art. 38. NimenT nu trebuie sa fie hirotonit de cat numal Ia cas
de vacamta la very -ua biserica , §i in marginile stabilite pentru sta-
tul servitorilor trebuitorT pe la biserici.
Art. 39. Preotul sat diaconul, not hirotonit, se instal&a, in ser-
viciile for prin protoereul judetului, ,s'at prin proestosul sat
§i prin alta persona bisericOsca , delegata in adins. Instalarea se
face a§a: sure ua, Ii do Diiminica, set alta sorbatOre, delegatul, mer-
Ond la biserica comuneT respective §i find poporul coming adunat
§i
§i
§i
§i
pine!,
www.dacoromanica.ro

la biserica , dupe utrenia, delegatul face Te-Daum de multumire
lul Dumnecleu, apoi citesce iu public decretul Episcopului, dat pe nu-
mole noului chirotonisit, dupe care it in-maned aceluia. Noul chiroto-
nisit apoi intra, in serviciul , serverpind santa Liturgie.
Art. 40. Administratia eparchiala va Linea lista de conduits
pentru tote persOnele, ce compun clerul eparchial ; ele se vor forma
dupre scirele, date intru acesta de protoerei.
Art. 41. Autoritatea eparchiala privegh6za , ca persOnele biseri-
cesci sa se folosesca, tars veri-ua oprire din partea cui-va, de dreptu-
rile , ce li dati legile civile, precum : scutirea de dare ciltre Stat pi
comud, folosirea de pamhturile, destinate pentru servitorii biseri-
cesci etc. ; de asemenea privegheza, ca autoritatile comunale In aceea,
ce privesce administrarea partei materiale a bisericelor parochiale
sa nu iesa din marginea canOnelor legilor.
Art. 42. Persenele din treptele ierarchiel.bisericesa se scutesc
de jurament , fiind in deajuns simpla for aretare verbal, dupre cu-
ventul Mantuitorului : Sic fie cuventul vostru app., apa ; nu , nu. "
Art. 43. Personele bisericesci, care prin devotament, atm chia-
marea lor, prin acte de charitate s'at dobandit ua deosibita reputa-
tiune Intro crestini, precum si la autoritatea eparchiala , Episcopul
eparchiot le gratifica cu veri-uuril din rangurile Bisericesci , spre
recunoscinta spre desteptarea emulatiunei in cler.
Art. 44. Spro a se Vizi regula intro acesta, afara de notitele din
condica de conduits, protoereul respeetiv raported Episcopulul de-
spre faptele cu deosebire meritabile, ce ar fi seversit veri-ua persOna
bisericesca. Cand Episcopul socotesce a gratifica meritele veii-unei
pers6ne din cler, care tote informarile din actele, ce se pastr6cla in
cancelariddespre meritele acele persene, dupre care apol decide pro-
movarea. La prompvarea inse sa se pastreze tot-d'a-uua treptalita-
tea gradelor-admise de Biserica Orel.
La bisericele, unde suet maT multi preoti, Episcopul eparchiot va
denumi pe cal mai meritabil in cualitate de preot prorestos , caruia
se va Incredinta tag purtarea de grijg, pentru buna ordine biseri-
cesca; de dinsul vor asculta bisericasi.
Art. 45. Episcopul eparchiot vfil insemna tote casurile ce i s'ar,
infacipa, ca neprevoclute prin canons leg! si le va supune spre
deslegare la deschiderea sesiuneb santului Sinod.
n
pi
pi
tots ce1-14
,
pi
www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA BISERICESCA 95
Art. 46. Clerical, care firs Invoirea EpiscopuluI soil , va parasi
postal va trece In alta eparchia, autoritatea eparchiala, nude
el s'a stramutat, nu p6te a'l primi In clerul sou Intr'un chip,
pOn6 ce el nu va Infacip cartea Episcopulul soil primitiv din a ca-
ruia eparchie s'a departat, conform can. 33, Apost. Sinod. VI, can.
17, Sinod. IV, can. 20.
Art. 47. AuioritAile eparchiale privegh6za, ca sa 1111 se strecOre
prin eparchia cleric! strOinl §i vagabond!, carI sub felurite pretex-
te umbla prin orase si sate , cer§itorind, seal petrecOnd vieta inepo-
trivita chiamarer. lor. Asupra unora ca acestia , s'aplica can. 23 al
Sinoduln1 IV ecumenic.
JUDECATA F.:PARCHIAL.A..
CAPITOLUL V.
Sfera judecittel Eparchiale
Art. 48. Judecatel eparchiale sent supuse personele de tagma
bisericesca , atat sfintitil servitor! precum : preotil diaconii, cat
§i servitorii bisericesel, precum: cantaretiI, paraclisiarchii
monachil :
a). In cas de abatere de la daturintele chiamarel si a serviciului
for de la buna orOnduela §i buna conduits.
b). Iu reciprocele certe, ce se pot isca Intre aceste pers6ne, In
cat privesce chiamarea serviciul for bisericesc.
c). In urmarea reclamarilor , ridicate asupra veri-unel persone
bisericesci, din partea despre atacurl , abatere de la dato-
rintl, etc.
d). La cas de calcarea legilor tOrel.
CAPITOLUL VI.
Regulele Generale la judecarea persoanelor Bisericesci.
Art. 49. Delictele pers6nelor'bisericescl contra datorintelor chia-
marei lor,, contra bane! orOnduele bisericescl §i a conduiteI lor,, pot
a se urmari :
a). Dupo raporturile protoereulul respectiv.
b). A or! -carul din membril cleruluT.
s011 §i
nits
si
citetil, si
si
on -cut,
www.dacoromanica.ro

96 REGtIAMENT PENT RU
c). DupO suplicele poporanilor , sea incunoscintarilor din partea
autoritatilor civile.
d). Dap adnotatiuuile din listele de conduit,.
e). Dupe scirile , ce ail putut ajunge la Episcopul eparchiot pe
ort -ce cale.
Art. 50. Persona bisericOsca , acusata, in verlun delict gray, se
suspenda din serviciul sou pano la disculparea sea ; Ins se lag Si
la chibzuirea Episcopului deca trebue a se suspenda acusatul, sed
nu, judecand dupre gravitatea casulifi §i conduita precedents a eon-
satulni.
Art. 51. Episcopul priveghiaza , ca cercetaxile sa se fad, on e-
sactitate §i in terminele, stabilite de procedura judecatel eparchiale.
CAPITOLUL VII.
Mesurile de penalitate si Corigere.
Art. 52. Mesurile de penalitate §i corigere, ce se Wick de jude-
cata eparchiala persOnelor bisericescl, suet:
a) Lipsirea 'santitilor servitorl de trepta ierarchick; era a servi-
torilor bisericesci de serviciul lor ;
b) Oprirea provisoria de serviciti;
c) Departarea de la biserica, unde au servit si inlocuirea on altul ;
d) Luarea rangulut onorofic ;
e) Canouisire provisorie la rerdinta archieresca;
f) Canonisarea on metanii;
g) Dojana, aspra ;
h) Observatie.
Art. 53. Se supune lipsirel de trepta ierarchica ua, persona bise-
ricesca, deco s'a constatata caluta In vre us fapta criminala.
Art. 54. Se lipsesce de trepta sea persOna biseriasca, care va
bate pe tine -va gi maT ales de va fi facut acOsta In timpul oficiului
divin (canonul 27 apostolic); de asemenea dem va produce scandal
bisericg, In timpul oficiului divin, prin cuvinte seA lucrg,ri necu-
viinciOse, earl ar fi 1mpedicat urmarea oficiului.
Art. 55. Sfintitul servitor, ce ar cuteza a s6v8r0 oficiul divin In
biserica seu afara, , find In stare de netrezie , pentru antia Ora, sa
se oprescg, de lucrarile preotia, Ong va da probe de 1ndreptare
fn
;
,
www.dacoromanica.ro

DISCIPLINA B1SERICEA SCA 97
erg pentru a duos ors sg se oproscs cu desgvArsire (can. 42 apost.)
Art. 56. Person le bisericescT, care prin cuvinte setri lucrgrI ne-
cuviinciose, va argta nerespect cgtr6 casa Dumneclet1, cgtrZi sfin-
tele el objecte asgymintele bisexicesci, precum acele pentru po-
stunt etc., antaia org, i se aplicg ua asprg dojana archierescl, adu-
cAndu'l aminte Erica de Dumnecleil, sfintenia loculul i insemnittatea
chigingreT sale. Dojana asprg, se Insocesce on canonisire de metaniT,
dupo chibzuirea EpiscopuluT in bisericg, sou In casa archierescl. La
recidivg se opresce de servirea sfintitg, de la 1-3 dupre cum
se va socoti.
NelndreptIndu-se nice dupg, aces% certare, se va lipsi de local,
ce ocupg la bisericg, pond ce va da probe de definitive Indreptare.
Tot asemenea se va urma cu clericul, carele, uitandu-V datoria
sea de persona spirituals, se va amesteca In afacerl contrarif carac-
tereluT Oa spiritual, va propaga urg desbinare In societate , ne-
supunere la legT si la ordinea sociale prin cuvinte senior!, partici-
pare la adungrT, ce ar tinde la resturnarea ordine! publice.
Art. 57. Preotul, care din netngrijire cg.tr6 datorinta chigmgrei,
sole, va lgsa se more pruncul firs botez, sail boluavul fArg, sfainta
cuminickturg, cerutg de el, se lipsesce de parochia aceea , la care se
afig.
Art. 58. Preotul, care se va dovedi; a a cerut plata nelegale,
sail peste buna vointg a crestinilor , pentrn soversirea sfintitelor
servir!, se lipsesce de parochia acea , undo se afla. .
Art. 59. Niel us persona bisericescg, doveditg In fapte contraril
castitgteT sanctitgtei tainel casgtoriel, nu mai pote r6manea In
tagma bisericescg.
Art. 60. Persona biseridscg, care se va dovedi, supusg, betiel,
pentru antaia OM se opresce de servire de la 2-3 lunl. Dem nu
se va Indrepta se lipsesce de parochig.
Art. 61. Preotul, ce va s6vArsi taina cununiei In ver -un mod ne-
legiuit , cade sub judecata bisericeseg.
Art. 62. PersOnele bisericescI , care dupo tenguirile enoria§ilor,,
se von dovedi, ce nu's1 implinesc datorintele chigingril lor, care con-
tra legilor, se amesteca in afacerl, ce nu privese servirea bisericOscg,
turburg liniscea comung , sg, se strImute la alts enorig , dupg, ce
ma! Antall li se va aplica dojana cuvenitl, dinpartea Episcopulu!
ANtL L 7
luT
lunl,
$i
§i
pi
pi
www.dacoromanica.ro

eparchiot. Bea si la alts enorig ar repeti aceleasi urmarl, atuncT
sa se lipsesca de parochie.
Art. 63. Preotul eanonisit cu oprire de servicig, in timpul op-
ririT, se folosesce numaT de jumetate din venitul bisericesc $i din sa-
lariul set, Ora, cea -altar jumetate se da, preotulul ce'T tine locul.
Art. 64. 1Vici inteun cas nu se pOte aplica una persene biseri-
cesci altapedepsk afara de cele prevequte la art. 52.
Art. 65. Episcopul eparchiot, chibzuind dupe impregiurari bine-
cuventate , p6te micsura pedepsa , opinata a se aplica ver -uneT vi-
novatii.
Art. 66. Preotul, ce posedg ver-un rang onorific, cgclend sub ju-
decatg pentru dime de discipling bisericescii,perde rangul, ce '1-a
avut. Se lash insa Episcopuld eparchiot latitudinea, de a confolma
aplicarea acesteT penalitati cu gravitatea culpel.
Art. 67. Pe temeiul canOnelor bisericesd, (Sinod II, can. VI),
in cestiunile atinget6re de serviciile bisericescl si de discipline, nu
este permis nici uneT pers6ne din cler a nazui la alts judecatii , a-
farg de cea bisericOscg. Cine s'ar crede nedreptatit la iota*
eparchialg, are drept de apel la sfantul Sinod. Cine nu s'ar supune
judecatei bisericesct o ar defgima pond in ultima instants , acela
se esclude singur din cler.
Acest regulament s'a votat In unanimitate de catre sfantul Sinod
al sfintel biserici autocefale ortodoxe romane , in sedinta sea de la
22 Main, anul 1873.
Presedinte, Nifon Mitropolitul Ungro-Ylachia
(L. Sig.)
Ministrul nostru secretar de Stat la departamentul Cul-
telor si instructiunit publice este insalcinat cu aducerea
la indeplinire a decretului de facia.
Dat in Bucuresci, is 7 luniu 1873.
CAROL.
Ministru secretar de Stat la departamentulii
Cultelor si instructiunei publice.
CHR. TELL. No. 1,183.
si
Its
www.dacoromanica.ro

DESPRE
ORIGINEA SI CHARACTERUL RUGACIUNILOR BISERICESCI
Precum In genere Biserica actualit nu este cleat desvoltarea Bi-
sericeT primitive, asemenea i Cultul divin , ast-fel precum este a-
sta-oi, nu este decal desvoltarea elementelor $i a inceputurilor ce
existau deja in Biserica primitive. Elementele cultuld chrestin se
afia deja in timpurile Apostolic@ $i in sfanta Scripture, fiind date
de insusT Domnul nostru Iisus Christos si de Apostolic seT. Din a-
ceste elements sunt de mentionat mai cu deosebire urmItorele
predica , citirea sfintelor Scripturi , cina Domnului , cInterile sacre
rugIciunea. De uI cam data vom vorbi mime despre acest din
urmai element al Cultulul divin , despre rugaciune.
Nu numaT In legea cea vechi6, ci In tote religiunile, rugIciunea
constituia un element essential , elementul eel mai principal al cul-
tulul divin , eeea ce este f6rte natural , fiind-ce rugIciunea este ex-
pressiunea cea maT immediate a sentimentului religios. La cultul dire-
stin rugaciunea are asemenea ua importantI eminentl, si este In go-
ner() sufletul vieter chrestine. RagIciunea chre§tinI Ins se deosi-
besce de rugIciunile celor-lalte religiunT In acelag grad, precum
chrestinismul in genere se deosibesce de cele-lalte religiunT ; ea este
cu atat maT sublimI maT perfects, cu cat idea chrestinI despre
Dumnecleti este maT perfecta de cat cele-lalte doctrine religiose ne-
chrestine.
Un punct principal, prin care se arata absoluta superioritate a
rugIciunii chrestine este ca acesta nu este mIrginitI nicI intr'un
be Ore-Care , nici inteun timp determinat, ca cum ar fi un be sail
un timp maT dant sau maT propriu pentru rugIciune. Dumnecleul
chrestinilor este spirit, care este presinte pretutindinea. Lumea,
§i
si
www.dacoromanica.ro

100 DESPRE ORIGINEA SI CHARACTERUL
Intrega este templul luf ; cerul este throaul seri, §i pamentul aster-
nut al piciOrelor luf ; de aceea chre§tinul II p6te adressa rugaciunea
sa In orl-ce loc. Acest character mai perfect al rugaciunii chrqtine
'1 a aratat deja Domnul nostril In convorbirea sa cu muierea din Sa-
maria, qicAnd : c Muiere , crede mie , a va veni timpul cand nici
In muntele acesta , nicl In lerusalim nu v6 vett Inchina tataluf. Vol
v6 InchinatT, drilla nu scitf ; noT ne inchinam cam% scum . . . Va
veni timpul si acum este, cand Inchinatoril eel adev6ralf se vor In-
china Tataluf en duhul §i cu adev6rul.. (loan 4, 21-24). t Chrestinul,
lice St. Than Chrystostom , « nu se uita la /ocut, ci la modut ru-
gaciunil ; (1). c Unde vO adunall vol ) intreba prefectul din Roma
pe sfantul Justin, si acesta respunse : c Unde fia-care vrea $i 'Ate.
Vol Intr'adev6r credeti, ca noT toV ne adunam intr'un loc , Insa nu
este asa ; cacl Dumneqeul chrestinilor nu este marginit prin nicf
un loch , ci , ca unul care este invisibil, umple cerul si pam8ntul, §i de
aceea '1 rugam §i '1 laudam pretutindinea. ; (2). Asemenea §i Ter-
tullian accentueza acesta deosebire a rugaciunilor chrestine qicOnd :
. Nof ne rugam In on -ce timp , si In orl-ce loc , dup6 cum o cere
opportunitatea , sail chiar necessitatea. Cacf de sigur n'ait facut
In contra prescripliunilor nicl Apostolil (Petru §i Ioan), cari sail
rugat in temnita, in faQia pazitorilor , nicl Pavel , care a sAreqit
eucharistia In corabie inaintea tutoror ; (3). Forte frumoS arata
St. Cbrysostom Intr'un minunat discurs al sett, cum rugaciunea
chre§tina se deosibesce cu totul de rugaciunile Iudeilor , §i de cele
pagans, pentru ca, aceea nu consists In observarea de semne t3i ce-
remonif exteriOre, ci este curat spirituals. Dupe ce acest mare o-
rator al Bisericei a Aratat necessitatea rugaciunif , respunde la us
obiectiune, ce i s'ar putea face, adica cum a un om din lume care
este oceupat la tribunal , nu pOte sa alerge la biserica de multe on
pe qi , pentru ca A '§i fad rugtciunea. c Din contra ,, lice St.
Chrysostom, acesta este possibil si forte usor. Cad chiar d6ca nu
este u§or de a merge la biserica , Insa deca eTti silit a fi la tribu-
nal, to poti sa to rogl stand inaintea usel ; pentru ca nu este atata
trebuinta de voce ,. ci de inima; nu de man! Intinse , ci de minte
(1) Homil. II. I. Tim.
(2) Acta Justin. Martir. et Socior
(3) De orat. e. 24.
www.dacoromanica.ro

RUGACIUNILOR BISERICESCI 101
attentl; nu de ua, positiune Ore care a corpulul, ci de cugetarT
drepte. A§a dar sa nu ne scusam Cu pretextul , cum ca nu este In
apropiere us ma de rugaciune, Mei darul SfantuluT Spirit ne-a facut
pe noT insine temple ale Jul Dumnetleti. DE,C1 in tote privirile ne
este u§or a face rugaciunile n6stre , pentru ca cultul nostru nu este
a§a precum a fost maT nainte la ludo' , care avea multe ceremoniT
exteriors , §i cerea multe lucrurT. Atuncl acela, care voia se
rOge , trebuia sa alerge la templu, sa '§T cumpere un porumbel sa
intrebuinteze lemne foc, sa aiba un cutit i sg observe mite alto
asemena prescrippunT. La noT Insa nimic din tote acestea, ci oil
undo aT fi, aT altarul cu tine; tu insutl estl preotul si altarul
sacrificiul (i). Cacl uncle vex fi, tu pot! ridica altar, ajunge uumaT
sa aT us inima carats. Nu to impedica locul, nice timpul nu to o-
presce ; ci chiar &Ica nu ingenuchT §i nu '0 bat]: peptul , nu ri-
did manile catre car, cand aT numal voint4 ferbinte, aT tot ce tre-
bue pentru rugaciune. 1.14 femee , di* oceupata cu torsul, pito sa
se ulte la cer , §i sa se rOge cu ferbintoll la Durunecleu. Asemenea
si un barbat fiind la piata sail pe drum, totusT 'Ate faca ru-
gaciunea. Uu altul Ode in pravalia sa i Os° peT; tosusT pOte sa
ridice inima sa la Domnul. Sclavul, pe cand cumpora i aldrga, in
sus §ti in jos, i sta in bucatgria , nu pOte sa m6rga la biserica; el
pOte insa, sa fad rugaciunea sa din tots inima. Lux Dumne4eu
este rusine de lot; el cere un lucru numaT : yointa ferbinte §i ini-
ma infranta. Nu e trebuinta de miscarl ale membrilor, nici de locuri
i timpurT opportune, ci numal de curatenia inimei = (2).
Us alta deosebire , ci ceea ce imprima rugaciunil ehrqtine un
caracter cu totul special, este acesta , ca rugaciunea chrestina se
face. In numele lui Christos si de aceea se adresska catre Tata ,
catre tatal nostru ; cad prin Christos noT am dobandit dreptul de a
ne numi fix aT seT (loan I, 12). In legea vechia, nicl un Inchinator
nu se adressOza la Dum.ne4ea Tatal ; a numi ast-fel pe Dumneleti
(1) Cum ca rugaciunea este de considerat ca un gaerifieiu §i eg, prin urmare fi5,
care credincios in aeestg privinla este un preot, este la theorca, forte plleutI
pirinp.Ast-fel s. p. Tertullian lice : /sToi suntem inehinXtorlI eel adev6rap
(dupg Ioan 4. 23) 9i adeviSratiI preoll earl, rag.indu-ne cu Duhul, offerim rugaciu-
nea nastri, ea singnrul eau/Mu plleut luT Durnnelei1,,
(2) La Anna Serm. IV.
sa
,
kii
iii §i
§li
0, '§I
Inu-T
sfin-
Iilor
www.dacoromanica.ro

102 DESPRE ORIGINEA. Si CHARACTERUL
este un merit al credintel In Christos (Cypriau si altii). Crestinul se
toga lul Dumnepl cu ua Incredere a unul fiin, cu ua deplina condi-
tiune, ca Tatal va priimi bine rugaciunea sa, cad ast-fel a gis Dom-
nul : c DMA acum n'atl cerut nimic Iutru numele meld; ceretl si
vetT lua , ca bucuria vOstra 0, fig, deplina ) (Ioan 16, 24). Pentru
ca rugaciunea fug, sa fia, bine priimita de Dumneclet , trebue ca
viata intr6ga a chrestinilor sa fia sfanta; viata Intr6ga, sa fia ua ru-
gaciune continua. La cuviutele Apostolulul Pavel (I, Thessal. 5, 17)
c rugaIi-vo neincetat , St. Augustin observa, ca Apostolul nu In-
tellege aci inchinaciunT necontenite si rugaciuni din gura, ci ruga-
ciune din inima, sail iubirea de Dumnelet. Asemenea si la cuvintele
Psalmistulul (Psalm. 33) : c Bine volt cuvOnta pre Domnuhi In 'OM
vremea , St. Augustin dice Cine ar putea sa laude pre Domnul
In tots vremea ? Et voit da un midloc , cum sa, potl to lauda
pre Dumneget In -WA vremea , numal (led vol voi : fa drept ceea
ce fad, si prin aasta al laudat pre Dumne.det ) . St. Basiliu aseme-
nea vice : r Neincetat to veT raga, nu prin vorbe, ci (led prin pur-
tarea ta to veT uni cu Dumneclet. ast-fel In cat viata ta sa fia ua ru-
gaciune continua si neintrerupta (1). AceeasT idea o exprima gi
Origen , cerend ca Intrega viata a chrestinilor sa fia IA mare ruga-
ciune continua , ast-fel In cat rugaciunea propriu disc sa fia, numal
ua parte din aceea (a).
Dupe aceste observatiunT generale asupra characterulul rugaciu-
nil chrestine, vom vorbi 1) despre timpul rugaciunilor ; 2) despre
differitele formulate de rugaciune; 3) despre positiunea corpulul ,
precum si de cate-va alte obiceiurl In timpul rugaciunil ; In fine 4)
vom vorbi In scurt si despre semnul crucil.
1. Despre timpul rugaciuwilor.
Am voclut maT sus ca, pentru chrestini orl-ce timp este bun si
opportun pentru rugiune, si ca viata intrega a chrestinulul trebue
sa fia ua rugaciune continua. Si inteadevor ast-fel se vede ca, a si
fost viata chrestinilor vechime ua rugaciune continua, chiar In
strictul sens al cuvOntuluf. Ast-fel, dupe Tertullian, chrestinil o con-
(1) Homil. in Martir. Jnlitam, § 4.
(2) De orat. 12.
ItT
Ir
>
> : <
a
>
www.dacoromanica.ro

RUGACIUMLOR BISERICESCI 103
siderat ca ua crima, sa lasso sa treca IA di fara rugaciune (1); era
dupg Cyprian, chrestinii Sfintiail chiar fia care org prin rugaciunile
for (s). La orl -ce situatiune a vietel, la on -ce lucrare , la on -ce In-
treprindere seriesa , chrestinii IT faceail rugaciunile lor. Atm s. p.
la alegerea Apostolului celui noil (Fapt. Apost. 1, 24) si a Diaco-
nilor (Fapt. Apost. 6, 6); la trimitterea Apostolului Pavel t]i a lui
Barnaba la pagant (Fapt. Apost. 13,3); in casurr de pericolil (Fapt.
Apost. 12, 5), si In mai multe alto imprejurari.
Dupe con siliul dat de Apostolul Pavel care dice (I Corinth. 10, 31)
r on de mancati, on de bets, on altil ceva de facet', Intru slava lui
Dumnedeil sa le facet' ), era un obiceiti general al chrestinilor din
vechime , de a se ruga Inainte de a se pune la masa, precum Si
dupe masa, c Nu se cuvine credinciosulur ), dice Tertullian, c a se
pune la mash, sail a se scalda, inainte de a fece rugaciunea sa; In-
grijirea t]i hrana spiritului trebue sa merga Inainte de Ingrijirea §i
hrana corpulul. AnUiri tole cere§ti, §i pe urma, eels 'Amen-
tesci ' (3). Asemenea vorbesce si St. Chrysostom despre datoria
chre§tinului de a se ruga dupa, masa. c Ar fi curios ), dice el, c ca,
pe cand servitoril nostri, deca le dam ceva din bucatele Rostra, se
departeza multumindu-ne noa, era nos, cars no bucuram de atatea
bunatati, sa nu facem acesta onere lui Dumnedeil , mai ales cand
prin acesta nol ne am procura ua mai mare assiguritate. cad acolo
uncle este rugaciunea, este §i harul Sfantului Spirit, §i tots puterea
spiritelor cellor relle dispare. Acela , care se prepara pentru ruga-
ciune, nu cuteza sa vorbesca ceva red, chiar iu timpul mesel; era
deca ar vorbi red, Indata se va cai pentru acesta. De aceea cu ru-
gaciune trebue sa ne punemtl la masa , §i cu rugaciune 0, ne sea-
laanil ) (4). Sfiutii parinti recomanda chrestinilor mai cu deosebire,
de a se raga neptea In linisce. c Si tot-d'auna ) , dice St. Chriso-
stem, c trebue sa, ne rugam la Damneder], mai malt Insa trebue sa
facem acesta, cand suiletul nostru este In linisce. Caci &Ica cage-
tam la Dumnedett qioa , cugetarea acesta dispare cur6nd din sulle-
tul nostru, din causa grijelor tli neodihnelor ; *tea log ne putem
(1) De orat. c. 10.
(2) De orat. dom. c. 27.
(3) Apologet. c. 30.
(4) Homil. II la Annam.
www.dacoromanica.ro

gindi tot-d'auna la Dumneslee , fiind-ca sufletul nostru este In pace
linisce. Psalmistul slice : c vorbiti in inimele vestre intru aqternu-
turile vestre.: (Psalm. 4). Este adeverat cum cA, i clioa trebue
vo occupatI cu asemenea cugetarT; Yoe fiind-ca sunteti cu Brij,
distra% prin lucrerile celle pamentescl, gindi-ti-ve la Dumneslee cel
putin In a§ternuturile vestre ) (1). Despre rugtciunile de Opt°
ale chre§tinilor avem §i marturiile luT Cyprian (2) , Tertullian (a)
§i mai multi altii.
De §i viata chrqtinilor era , precum am voslut , irl adever ua ru-
gaciune continua, eraii ins a §i ore destinate anume pentru rugaciune
(orele canonice). Ast-fel de ore erati, dupe obiceiul Israelitilor, trei :
adica, a treia, a sessea a noua (sae precum numeram noT timpul a-
stash : la 9 ore de dimineta , la 12 i la 3 ore dupe, miep-Oi).
Chrestinii puneati numbrul acestor ore in rapport cu sfanta Treime,
era la fia cara din elle da un sans chreOin. El so rugati la ora a
treia, pentru ee atund, dupe, Fapt. Apostol. 2, 15, ApostoliT find
adunati ati priimit Sf&ntul Duh ; la ora a §essea, pentru ce dupe.
Faptel. Apostol. 3, 1, in acea or Apostolul Petru a facut rage,-
ciunea sa , in urma dreia el a avut vedenia despre mandrile cello
curate §i cello necurate, in fine la ora a non, pentru ce In acea ors,
dupe, Fapt. Apostol. 3, 1, Apostolic Petru §i Joan s'ati suit in Ei-
send , pentru a face rugaciuuea lor. In privinta observarii acestor
ore Tertullian slice : «Despre timpul qi locul rugaciunii nu este ni-
mic prescris, afar numal ce, trebue se, ne rugam in f e care timp
foi in fie care loc (dupe I, Timoth. 2, 8). Cu t6te acestea insa, in
privinta timpuluT, n'ar fi de prisos de a thin, unele ore fire , adica
pe acelea , care §i in viata ordinary deosibesc differitele parti a:e
qillei : a treia, a essea §i a noua, care qi in Banta ScripturT se
mentioneze, ca ore de rugaciune. Cad de§i nu exista h eY ue, pre-
scriptiune de a observa aceste ore, este inse, bine de a fixa un ase-
menea timp, care se, ne aduck a mints datoria nostra ai care, ca
lege , se. ne chieme a parasi un moment affacerile nostre , pentru a
implini un asemenea serviciu. Ar trebui ca tel putin de trei oil pe
(1) Homil. XIV.
(2) De orat domin.
(3) Apolog. e. 39. ad uxor. lib. II, c. 5.
sy
ei
ua
pi
pi
www.dacoromanica.ro

RUGACIUN1LOR BISERICESCI 105
di (precum citim c& si Daniel a %cut dupl disciplina Israelitilor (i)
sa facem rugaciunea 'Astra, ca inchinatort aT Treimet, inchinandu-
ne Tata lut, FiuluT si sfantulut Dull> (2).
Pe Mpg, aceste trot cesurl, mat era usil la chreeint de a se ruga
dimineta §i sera : la inceputul dilel §i al noptit. «Dimineta, dice
Cyprian, trebue sa facem rugaciunea nostra, pentru ca prin acesta
matinall rugaciune sa laudam invierea Domuulut ; era cand serele a-
pune si dioa trece §i not ne rugam ca sa revia lumina asupra 'A-
stra, atRneea not ne rugam pentru revenirea lut Christos, care ne va
darui harul luminet cola eterne (3). Asemenea si St. Chrisostom
dice : .Cand vo dqteptati vorbitt de El, Deca not, la de§teptarea n6-
stra, ne ocupam cu asemenea cugetart, vom incepe affacerile 'Astro
cu ul mare siguranta. Decd, anteiti ne vom impaca cu Dumneded
prin rugaciunea nostra , apot nu vom mat avea nict un inamic ; si
chiar d6ca, at avea un inamic , to '1 pott despretui, cand Dumnedeti
este impkcat. Resbel §i vij &li& ne astepta in tote. dille la affacerile
nestre cello pam6ateset ; de aceea avem trebuinta, de arme, ua
arms, paternica este rugaciunea. (4). Tertullianu numesce aceste
rugaciuni, cea de dimineta §i cea de sera , crugaciunt legitime, (5).
Din Constitutiunile Apostolice se vede c& ca rugaciune de dimin6ta
se recite Psalmul 62 (+)tAic ?wo,v'oc), Or sera psamul 140 (4, )uxvneoci
La Constitutiunile Apostolice mat figureza ca u& or canonica de
rugaciune gi ora cand cant& cocopl. La cartea VIII, 34 se dice :
c Facett rugaciunile vostre dimineta, la cesul al treilea, q6sselea,
al noulea, sera Qi dud cants cocopl. Dimineta, pentru a multu-
mi kit Dumnede0, a a dat lumina, departand noptea si aducend
dioa ; la cesul al treilea, pentru c& in aceste ora Domnul a priimit
de la Pilat sentinta condamnaril salle ; la al §6sselea cos pentru ca
in acesta, ora fu restignit Domnul; la al noulea, pentru c& atuncT,
dupa restignirea Donanului, tote s'at cutremurat, indignate pentru
indresnela nelegiuitilor Iudet, §i neputOnd suporta desonerea lam%
(1) Daniil 6, 10 Daniil cand a cunoscnt ci s'a scris porunca , a intrat in ossa
sa, 9i avend ferestrele deschise in foilorul dare Ierusalim,91 is trei orf in Ali inge-
nuchia 9i se ruga ni se miirtnrisea inaintea Dumnepuln1 sat, precnm se obicinui-
se 9i mai nainte a face.
(2) De orat. c. 24.
(5) De orat. c. 26.
(4) Minn. XIV.
(5) De orat. c. 26
si
al
www.dacoromanica.ro

DomnuluY ; sera, pentru a multumi lul Dumnedeii ca a trimis n6p-
tea spre a ne odihni de ostenelele ; tend cants cocopul, pen.
tru a acesta ora anunta venirea dilleT celet noun spre Implinirea
faptelor luminel.
Pe Tanga aceste posse ore canonice s'ail mai adlogat pe urma in
monastirile din Mesopotamia $i Palestina Inca ua ore, , ast-fel
s'at facut Opt° ore. El all facut acesta , fors indoela , avend in "Fe-
der° Psalmul 118, uncle se dice : (de pepte oil in di to am laudat.,
Aceste ore se observat strict de toti chreptinil, adica Lu numal de
clericl, ci pi de laid ; era Cyprian dice, ca pe Tanga aceste ore, ob-
servate de la inceput , chrestinul are motive de a se rugs mar
des (1).
Ne abtinem de a face aci ue comparatiune intro chretAinii din
vechime pi Intro eel de astacli.
II. Despre differitele formulare de rugacittnt.
Sfantul Apostol Pavel mentioneza (II, Tim. 2,1) differite spectii
de rugaciuni, fora a le characteriza mai de aprepe , ast-fel 'neat
ne este grell de a stabili cu exactitate deosebirea Tor. La'ssand in-
sa ad la ua parte acesta chestiune , ne vom margini numaY a cer-
ceta dace In Biserica primitive, pe Tanga rugaciunile, ce improvisa
fia care chreptin (2), mai existat formulare de rugaciuni,
care all fost acestea.
In Noul Testament nu se face lid ua mentiune de asemenea for-
mulare, $i de aceea s'a sustinut de unit, cum a elle nicl n'ati exi-
stat pe atund. Din contra insa clOca vom lua cuvintele din Math.
6, 9 In sensul eel mar apropiat, $i apot din analogia obiceiurilor
Israelitilor, precum pi din unele formulare, care exista Inca astql.
ni se face, deca nu ea totul cert , eel putin forte probabile, ca In-
teadev6r alY existat asemenea formulare deja In timpurile Apostolic°.
Este sigRr ca cartes Psalmilor era cartes principals a ragaciu-
nilor. Nol am vOr,lut deja mai sus, ca, dupa marturia Constitutiu-
nilortl , Psalmul 62 pi 140 se intrebuintal ca rugaciuni
(1) Da orat, dom. a. 26.
(2) Adsta se dovedesce atat din St. Seripturi cat li din miaturiele Sfintilor
PirintY. Ala a. p. din Tertullian, apolog. c. 39, undo se dice : fia: care laudg pe
sail din Sf. Seripturi, sail din propria ea rointe (vel de proprio ingenio).
$i
i
Apostolice
Dumnesiett,
pi
pi
www.dacoromanica.ro

de dimin4a pi de sOra. Nu remane nici ua Indoga, cum ca asemenea
pi la cele-l-aite ore canonice se Intrebuintat psalinli. Afars de ac6-
sta, noT avem despre Intrebuintarea psalmilor pi marturia chiar a
Sfantulnl Apostol Pavel (Ephes. 5, 19. Coloss. 3, 16.)
Afars de cartea psalmilor, chreptiniT fara hid ua IndoOla, se ser-
viat de la lnceput pi de acea formula do rugaciune , despre care
insupi Domnul a inv6tat pe discipulit seT. c §i a fost cud Domnul
era la un loc rugandu-se, dupa ce a Incetat, a 4is unul din uceniciT
luT catre densul : Domne, Invata-ne pre noT sa ne rugam, precum Ili
Ioan a inv6tat pre ucenicil luT. i le a OS for : cand v6 rugati , Oi-
cetT : Tatal nostru, care ept1 In cerurT etc. ) . Luc. 11, 1, 2 Math. 6.
ApoT deca ApostoliT Insupl at cerut de la Domnul ca sa-T Invete
cum sa se r6ge, este Ore probabil ca, eT pe urma at uTtat sail n'ad
voit a se servi de rugaciunea ce el 'T a Inv6tat ? Cu t6te acestea s'a
clis de uniT, cum ca Domnul prin acea rugaciune n'a voit sa, procure
discipulilor seT o formula de rugaciune, ci sa be arete numaT spi-
rituluT, cum trebue sa fie na rugaciune. Aces% theoria are ua mare
probabilitate, pi devine cu atat maT probabila, cu cat In scrierile din
timpurile Apostolice , afara de Luc, 11 pi Math. 6, nu se face nici
nit alts mentiune despre rugaciunea Domnulul. Din contra Insa, &Ica
vom lua In consideratiune ca deja In timpurile fOrte vechl agsta
rugaciune era rugaciunea cea maT usitata pi generals a chreptinilor,
ua rugaciune legitima pi ordinara , precum o numesce Tertulian (1),
sat ua rugaciune publics pi commune, precum se exprima Cy-
prim (2) ; (led maT departe vom lua In consideratiune, ca lid ua
alts rugaciune nu era apa de propria pentru a servi chreptinilor de
formular, ca rugaciunea DomnuluT, atat prin diving sa origins , cat
pi prin forma pi coprinsul eT, apol credem ca nu ne remains cea
mai mica MAI , cum ca In adev6r acele cuvinte ale Domnulul all
servit tot apa de formula de rugaciune , precum pi cuvintele sale
(Math. 28 , 19, 20) at fost intrebuintate la sevarpirea botezuluT.
Tertuallian gassesce agsta rugaciune a DomnuluT plina de Intelep-
ciuue ceresca ; c pi cum n'ar fi ceresc ceea ce este al DomnuluT
Christos, care este cuvOntul luT Dumnecleu pi duhulul .1u1 Dumne-
(1) De orat. c. 1. 10. 28. de fuga in persee..c 2.
(2) Da orat. dom. c. 1.
www.dacoromanica.ro

108 DESPRE QRIGINEA SI CHARACTERUL
Vet? a (1). Admirand boggtia continutuluT aceste! rugaciuni , ex-
prima% In ask, de putine cuvinte, Tertullian o numesce uk, prescur-.
tare a Intregef EvangeliT (breviarium totius Evangelii) (2) §i o con-
sidera ca Inceputul i temelia tuturor rugkeiuuilor; ca uki ruglciune
legitimg i ordinaria, care trebue ski precedg orT-ce alta rugaciune.
Ce sublima rugaciune! ins nu e de mirat. Numa! Dumnedeti pu-
tea ski ne Inv*, cum voesce, ski ne rugam luT. Ast -f'1 dar, institu-
.1% de el InsusT, i Insufiata de duhul sea, deja atuncT cand qia din
divina sa gurg, aces% adevtirat religi6s1 rugaciune, conform privi-
legiuluT ce are, se ridica la cer recomandand Tatalul ceea-ce Fiul a
Inv6tat a (a). Cyprian, care numesce aces% rugaciune a Domnului
uki rugaciune cotidiana (din t6te Vilele), admiraud ca §i Tertullian,
sublimitatea el, Vice : a Care rugaciune p6te fi maT spirituala de
cat aceea, pe care ne a dat'o Insug Christos, de la care ni s'a tri-
mis i Sfautul Spirit? Care rugaciune p6te -fi ma! adev6ratainaintea
TatalnT, decat aceea, care fu pronunciata de propria gull a Fiulul ,
care este adevorul? Atm dar, a se ruga cineva alt-fel , de cat pre
cum a Inv6tat el, ar fi nu numal uki nesciinta , ci si ug nelegiuire.
Deca no! vorbim cgtre Tatal cu-acesta rugaciune a Fiiuluf , nol
cu atat mg bine vom fi aseultatT. Si find -ck, noT avemli pe Christos
de miVlocitor pe langa Tata1 pentru pkatele nOstre, apof , deck, no!
p6catqil voim a ne ruga pentru p6catele nostre , trebue ski ne ser-
vim de cuvintele Misllocitorulul nostril. Cad deck el Vice : c T6te
cate vet! cere Tatra rugaciune In numele met!, vet! lua , cu cat
mal upr vom dobandi no! acele lucrurl, pentru care ne rugam chiar
cu cuvintele lu! Christos ! (4).
In fine maT observam ck, aces% rugaciune nu era cunoscuta de
cat numal de chreptini, tinOnduse secreta, inaintea necredincio§ilor.
Chiar eatechumenif n'aveati dreptul de a o recita, Inainte de a se
boteza. c Nol nu putem , Vice St. Chrysostom , c ski numim Tata
pe Duinneclet Inainte de a spkla pecatele nestre In sfanta apa a
Botezuluf ; ci cand nol am esit din apa i am lepedat acea greutate
(1) De orat. 0. 1.
(2) Loc. cit.
(3) De orat. loo.
(4) De orat. dom. 0, 1.
-a
cit,
,
a
www.dacoromanica.ro

RUGACIUN1LOR BISERICESCI 109
pacatelor , atunci dicem : Tatll nostru , carele esti In ceruri , (1).
Este posibilt ca acOsta a lost una din causele pentru care nu se
face mentiune de acOsta rugaciune In timpurile Apostolice.
Biserica Orientals a adaugat la finele rugaciunil Domnului si us
doxologia c ca a ta este imperatia etc. , care doxologie are ul mare
asemanare cu I Paralipom. 29,11: < a ta este marirea §i puterea si
lauda etc ). Acest adaus s'a facut asa de timpuril , that a trecut,
deja in seculul al patrulea, In manuscriptele sfintei Scripture.
Din Sfauta Scriptura s'ai'l mai luat deja In biserica primitiva ,
Inca cate-va alte formule scurte precum este :
1) Alleluia, un cuvent hebraic, care Insemnoet : laud* pe Ie-
hova (din allele = laudaty, t(i din ia, care este prescurtare din Iehova).
Acest cuvent se afla In Vechiul Testament des, Ora In Noul Testa-
ment numat In Apocalypsul luT Ioan (cap. XIX), ca un strigat de
bucuril. Cuventul alleluia se intrebuinta forte mult la cultul divin,
mai ales In Biserica Orientala ; Ora In Biserica occidentals, s'a In-
trodus mai tarp, pe In timpul lui Darns (an. 380). Pe cand fa-
g In Biserica orientala nu se considers exclusiv ca un strigat de
bucuria, si de aceea se Intrebuinteza §i In timpul postuluT cold
mare, precum §i In rInduOla Inmormentarii biserica occidental nu
permitte, 0, se cante In timpul postalui, §i precum se scie , a fost
§i acesta una din acusarile, ce a filcut Patriarchul Mihail Cerulariu
In contra bisericet latine.
2) Amin, asemenea un cuvent hebraic , cere se afla fOrte de multe
on', atat In Vechiul Testament, cat si In cel Noll, si InsemnOza :
adever, sail adev6rat, sail, fid, afa sä fl a. In vechiul Testament era
obiceirf de a iaeheia rugaciuuile cu acest caveat, precum o vedem din
Deuteron. 27, 14-26) , uncle se repeta de mai multe ort ca < tot
poporul va dice : Amin, . Acest obiceit a trecut i in Biserica deja din
timpurile Apostolice (vedi I Corirth. 14, 16). Asemenea se Intrebu-
inta cuventul amin §i la liturgia, precum si la administrarea sacra-
mentelor.
Din care . causa cuvintele amin si alleluia s'a conservat In Bise-
rica In forma for hebraica, uetraduse, o explca Isidor, episcopul de
Sevilla (636) astfel : < Cuvintele amin si alleluia nu e permis a le
(1) Ilona 65.
www.dacoromanica.ro

traduce nici in limba greaca , nici In limba latina , nici in Teri IA
alta limba ; Cad aceste cuvinte Bunt asa de sfinte, In cat Ioan, In
Apocalypsul s6a dice , ca in vedenia ce a avut, a audit glasurl de
ape multe ci de tunete tare, 1ic6nd, amin §i alleluia (apocal. 19,6),
§i prin urmare ambele aceste cuvinte trebue sa se pronuncie pe pa.
meat astfel, precum elle suna In cer.2,
3) Osana sail mai bine hosianna. i ac6sta este asemenea un cu-
vent hebraic = deci ajutd, d ajutor. Cu drept cuvkit acdsta se
p6te numi cailtarea cea mai primitive a chre§tinismului, pentra ca
ca acest strigat triumfat fu priimit Domnul nostru la intrarea sa
In Ierusalim (Math. 21,, 9. Marc. II, 9, 1,0. Ioan 12, 13).
4) Kirie eleisson, cuvinte grecesd= Winne miluesce. Si mesa
formula a fost usitata deja din timpurile primitive ale Bisericei. Ua
asemenea expressinne se afia deja in Vechiul Testament dupa tra-
ductiunea cellor Septe-Oeci, asemenea §i in Noul Testament (Math.
9, 27. 15, 23, 20, 30. Marc. 10, 47).
Afara de aceste formulare, luate din sfanta Scriptura sail fixate
de Biserica, mai existau alte rugaciuni acute de Omeni particu-
Biserica log a fost oprit intrebuintarea for , inainte de a fi a-
probate de 6meni competenti. Cele d'anteit formulare de rugaciuni
la sevkvirea sacramentelor le gasim In Constitutiunile Apostolice ,
cartea II si VIII. Aceste formulare s'at desvoltat mai mult Inca de
catre St. Basiliu §i St. Chrysostom , ale caror liturgic s'at Intro-
dus in tot Oriental $i s'at tradus in mai multe limbs, precuin §i in
limba nostra.
III. Despre positiunea corpului qi despre cette-va alte obiceiuri
observate in timpul rugitciunilor.
La Israeliti, precum ci la t6te pop6rele orientall era obiceid de a
sta in piciore in timpul serviciului divin (1.), acest obiceid a trecul
§i in Biserica chre§tina. Chre§tinii stall in pici6re, nu numal in tim-
pul rugaciunir, ci i dup6 acesta. Tertullian combatte obiceiul
unora , de a sedea immediat day) rugaciune. Acectia invocau In fa-
vOrea for un loc dintr'ua carte a lus Herma , numita Pastorul, care
carte, dupo marturia luT Tertullian insug se respecta de dare chre-
(1) Ved. 1, Imperat. 1, 26. Daniil 9, 20. Math. 6, 5 9i in mai multe alte loeuri.
larT.
pi
pi
www.dacoromanica.ro

ROGAC1UN1LOR B1SERICESCI 111
ptinT mai tot apa, ca Sfanta Scripture. In acel loc din Pastoral
dice Hernia : « dupe ce am facut rugaciunea , am peclut pe pat.
Pe acest be basandu-se aceia liceatl, ca chreptinul dupe ce 'ST-a
flout rugaciunea stand In pici6re , pe urma trebue sa pecis. Din
contra observa Tertullian, ca noT nu sunteni datori a fac3 tot ce din
Iutem.plare a facut Hernia. « Apo! noT vedem ), continua Tertullian,
ca in Pastoral nu se da un ordin , ci este al simpla historisire.
Cad alt-fel nu ne ar fi permis a ne ruga Inteun alt lob, decat nu-
mai uncle ar fi un pat. Acel obiceiti (adica obiceiul de a pedea
dupe rugaciune) este de condamnat ca un obiceia al paganilor, cad
numat paganir erail obicinuiti a pedea, Indata dup6 ce adorat idoliT
for stand. Afara de acesta acel Aka arata, i lipsa de respect Ca-
tre Dumnecleg. Paganit insupf, dOca ar avea patina judecata ar tre_
bui sa Intellega ca, deca, este deja neconvenabil a pedea inaintea
anal pers6ne , pe care o respectam, cu atat maT nereligios este a
pedea inaintea luT Dumnedeil celul vin, maT ales ca la rugaciune a-
sista pi angerul ; afara, numat den noT nu voim a imputa luT Dumne-
qeb , ca rugaciunea ne-a ostenit (1). Din acest be vedem evident
ca obiceiul col mai general era de a sta In pici6re atat In timpul
rugaciuniT, cat pi dup6 rugaciune. Chiar In timpul predicel in multe
locurl chreptinil sta is pici6re. Ast-fel Constantin eel mare , de pi
Eusebiu 11 indemna de a pedea, asculta predica stand, ca pi cei-lalt,T
credinciopi. St. Augustin SIBS dice ca ar fi mar bine ca chreptiniT
se pe4a In timpul predicei , ca nu cum-va , maT ales eel maT slabs ,
de osten611 sit nu maT pOta fi attenti sail sa fie siliti a pleca (2).
Un alt obiceiti al chreptinilor din vechime era de a ingenuchid,
ceea ce este uu symbol al caderil n6stre in plicate, pi al umihntel
nOstro inaintea luT Dumnedet. Ingenuchiarea era de duoe felurT :
cea simpla, care consta in a pleca numat genuchile (genuflexio) ,
cea mai severe, care consta in a se prosterne cu total pe pitmeint
(humiprostratio). Ingenuchiarea se recdManda deja prin exemplul
Domnulul pi al Apostolilor, (vesli Luc. 22, 41. Fapt. Apostol 7, 59.
9, 40. 21, 5). Apa dar credinciogiT In timpul servicial divin, sail
sta in pici6re, sell Ingenunchia; este insa de observat ca, pentru
memoria inviark luT Christos , Ingenuchiarea era oprita In 4illele de
(1) De orat. C. 12.
(2) De cateehiz. rudib. c. 13
c
gi
gi
si
www.dacoromanica.ro

112 DESPAt ORIGINEA ST CHARACTERUL
sambata (girl de una) si de duminica , precum si in timpul intro
Pasa i Cincf-lecime, dud chrestinif, dupe Tertullian, se abtineau
nu numal de ingenuchiere , ci Si de semn de Intristare (1).
Asemenea si al 201" canon al conciliuluf din Niceia opresce sever
ingenuchierea in duminica clillele cincf-clecimef.
MaT putin de cat ingenuchiarea era plecarea capuluT, usitata
mai cu deosebire la priimirea binecuvtmtarif Episcopulul.
Usul cel ma! general (in contra usulu! Iudeilor) era de a face
rugaciunea cu facia spre , de uncle vine lumina , atat cea
fisica , cat cea spirituals. Asemenea yi Bisericele aveail de obi -
ceitl de la apus spre Rartrit ; se gasesc insa, qi excep-
tiunT.
Deja apostolul Pavel I, Corinth. 11 prescrie cs barbatul ss fia, in
timpul rugaciunif cu capul descoperit, cea ce era ua opositi-
une directa contra obiceiulut Iudeilor §i un simbol al libertatif chrq-
tine. Tot acolo apostolul Pavel prescrie si despre femel, cl elle
trebue sa fia cu capul acoperit. Ac6sta prescriptiune se observe
strict in timpurile antice , ua curi6sa certa insa s'a nascut In pri-
vinta acesta In timpul luf Tertullian. De obiceiii mentionata pres-
criptiune a Jul Pavel se Intelegea numal despre femeile cello mari-
tate , era nu si despre feciore , de acea acestea , in cea mai mare
parte , erati desvCte la cap. In contra acestu! obiceia Tertullian
a scris us carte intrega (de virginibus velandisca, virginile trebue
sa se invalesca), cautand a demonstra , cs Apostolul Pavel, ictind
femeile intellege sexul feminin In genere, furs sa fad, vert WI deo-
sebire Intro femeile cello maritate §i intre feciore.
Incruciprea manilor sau punerea manilor la pept (complica-
tio manuam) in timpul rugaciunif este un obiceiii introdus mai tar-
; eel putin not '1 vedem mentionat pentru anteia Or la scris6rea
Papil Nicolae I catre regele Bulgarilor (an. 850). Nicolae explica
acest obiceiti ast-fel : c Nol gasira , slice el , In Evangelic , a se
legs manile i picikele omenilor color ref; §i ce alt lucru fac aceia,
car! unesc manile inaintea Dumneclet, de cat ca, ctic Domnulul :
DOmne, nu lassa sa, ni se lege manile, pentru a ne trimite In Mtn-
Deno fiind ca eel, eu insumf mi le am legat si sunt gata a priimi
(1)13 Coron. mit. c. 3.
on -ce
§i
§i
directiunea
lut
a
www.dacoromanica.ro

RUGAC11.11411LOR B1SERICESCI 113
pedepsa). Pupa ua altS explicatiune, unirea sat Incruciparea mani-
lor este un symbol, cum el spiritul este concentrat la Dumne-
get pi nu e distras de alte eugetttri.
Malt mar vechit pi mar general era obiceiul de a ridira manile
a le Intinde tot-de-ul data ca ua imitatiune a restigniriiDomnului
pi ca un semn de Inaltare a inimel inchingoriului care Dumneslet.
Intro tote positiunile possibill ale corpulul In timpul rugaciunil, ri-
dicarea mftnilor pi a ochilor este, duptt Origen, cea mat potrivitit
mar convenabilk pentru a este u/ Imagine a stlrif, In care trebue
sa fia sufletul In timpul rugtteiunii.
Nu este de miratt ca deja In timpurile antice se aflat gi Omani,
pentru cari rugIciunea consta numat In aceste semne exteriOre
cari de aceea Intrebuintat aceste semne Intr'un mod exagerat, ru-
gandu-se In gura mare pi ridicandt mftnile peste mesurk In contra
acestor 6menT vorbosc de multe orl sfintil Plrintr. *Inainte de a
In Ilta Wane , slice Origen, « trebue sa In/ltIm sufletul ; Ina-
into de a ridica ochil , trebue g ridiam spiritul catre Dumne-
let (i). Asemenea vorbesce pi St. Chrysostom cu ul mare elo-
centS, care I este propria. * Sunt mar multi cad, eu tOte sfItuirile
n6stre, se pert/ asa de inconvenabil in rugaciunile lor, meat, chiar
dee/ corpul for ar fi. ascuns, lug prin gura for fac cunoscut presenta
lor ; apa de tare striga el, i prin gesturile pi strigAtul for se fac
ridicull. Dar nu vedeti ca chiar cerpetoril dupe drumuri, decd striga
i fac asemenea gesturl, desgustezI deOrtezl, pe 6menl ; din con-
tra (led tae $i stag Intr'un mod modest, atuncl attrag mar mult pe
acela, care este In stare de a-I milui. Apa dar s/ facem rugaciunile
nestre nu cu gesturile corpului, nici cu strigatul vocil, ci din inima;
nici cu sgomot $i alarmd, $i pentru vederea 6menilor,, IncAt sa su-
pitrIm pe apropele nostru, ci cu t6tR modestia, cu inima infran%
cu lacrime interiere. Dar qicI, ca, simti durere pi el nu pots BA nu
striga; apol tocmal acela, care simte u/ mare' durere, acela se In-
china, ast-fel pi se regtt precum am 1is. i Moise simtia durere ,
ast-fel s@ ruga, pi era ascultat. Si Anna priimi tot ce a voit, fara g
se ausIA vocea el, fiind-el era inima el, care striga (I Imper. 1,
13, 15). Era Avel nu name Wend, ci chiar pi mort se ruga ; gi
(1) De orat. 6.
ANIL I, 8
i
Qi
y
pi
pi
pt
pt
pi
www.dacoromanica.ro

sangele set striga maT tare decat trOmbita. Susping:0 tu, ca sail-
tul acela, nu to Impedic. SfiOS , precum a poruncit prorocul (Toil
2, 13), inima ta, era nu haina ta. Din fundul inimeT talle striga
catre Dumneslet, dintru adancuri, slice, am strigat MUT tine,
D6mn9. (Psalm. 129,1). Din Intrul inimel talle sc..6te vocea ta ;
Ca rugaciunea ta sa fia un mister ; cacT nu to rogl la OmenT, ci la
Dumnget. , care este present pretutindinT , care to aude inainte de
a vorbi tu ; 3are cun6sce secrtele hairnet tale (1).
IV. Despre semnul
Semnul crucil sta In cea mai strinsa legatura cu rugaciunea. In-
trebuintarea lul este a§a de vechid , bleat Inca In al doilea secul el
era ca un usI, a card origine nu era cunoscuta.
Cat de Intinsa a fost Intrebuintarea semnulul emir, o vedem din
maT multe marturil ale Sfintilor parintT. Ast-fel, s. p. slice Tertul-
lian : La fia-care pas §i mi§care, la intrare §i la wire, cand ne Im-
bracam , and ne incalcam , and ne scaldam cand ne punem la
masa, dud aprindem luminarile, cand ne culcam, la orl-ce facem,
Insemnam fruntea cu crucea y (2). Precum se vede chiar din acest
loc al luT Tertullian, la Inceput era numal fruntea, pe care o
Inseninag cu crucea, ca partea cea maT principals a corpulul, pentru
ca ast-fel sa marturis6sca In public pe Christos. Mal pe urma Insa
se Insemna §i peptul §i gura; acesta, Rind ca din inima, vin cuge
tarile cello relle; acesta, pentru ca ea este organul, prin care se ex-
prima cugetarile.
Din timpurile cello mai vechl se atribue semnulul crucil ua mare
putere , Insa numal cand el se face on credinta Incredere. Ast-fel
s. p. dice St. Chrisostom : c Nu trebue sa facem crucea numal cu
degitele , ci mai nainte cu vointa cu ua mare credinta. Cad d6ca
veT face ast-fel nicl unul din spiritele celle necurate nu va putea
sta langa, tine , veslOnd arma , prin care el a priimit rana cea de
morte. Cad d6c5, nob, vtslendt locul, uncle se executa eel condemnati,
tremuram, Inchipuiti-vg cum TT este diaboluluT, cand vede arena, prin
care Christos a sfaramat puterea lul (a).
(1) Homil. 19 Math.
(2) De cor mit. c. 3.
(3) De mien lib. H
cad:
fa,
truth.
pi
pi
pi
pi
,
a
www.dacoromanica.ro

ObieTnuit se facea semnul cruciT on tre'i degite , pentru a ex-
prima credinta In Sfanta Treime , anume : cu degitul eel mare,
cu cel aratator cu cel de ; era pe' cele-lalte done le Inchi-
deat , pentru a arata tole dou6 nature In Christos. Unif, Ins rar
faceat crucea §i cut un singur degit ; dupe heresia monofisitilor
Iusa , care , facOnd crucea on un degit, exprimail heresia for despre
ua singura natura In Christos, Biserica a oprit acest mod de a face
semnul crucil (1). Era dupe heresia Monothelitilor, multi chreOinT
pentru a arata celle done vointe in Christos , faceau crucea numal
cu dou6 degite: cu cel mare vi on eel aratatori4; din contra ArmeniT
fac crucea on degitul arAtMor qi on cel de mipoc. Intro noT ortho-
doxl i intro latinT exists In facerea cruciT deosebirea acesta, ca eT
fac crucea on t6te degitele, qi al doulea, ca pe dud noT at-
tingem anthill partea drepta vi pe urma pe cea stings, eT fac con-
trariul, In modul monofisitilor, cea ce s'a Imputat latinilor de multe
on din partea. Bisericei orthodoxe. Mal nainte si latiniT faceau de
obiceid crucea precum o facem noT, dupe cum o dovedesce Papa In-
nocentie ; care recomanda acest mod, condamnand pe cel-lalt , care
este usitat astacll la latinl (2).
NoT am vorbit gene aci numaT de semnul crucil , care se face
prin mirarea manel (crux usualis), Or cat privesce crucea cea
desemnata sat executata printeua materia (crux exemplata) , vom
vorbi Inteun alt loc.
Dr. Zotn.
(1) Homil Math. 44 a145
(2) Suiceri, Thesaurus sub euventul aucu6ps.
rill
miclloc
anthit,
----444,14,0--04
pi
www.dacoromanica.ro

DUMINiCA A PATRU-SPRE-DECEA DE LA LUCA
LA. 1 DECEMBRE 1874.
Fratilor !
Orbirea sulletesc . este mai
roe de cat orbirea trupesca.
Este destul sa cun6sca cine-va motivele ce a avut Iisus
Christos cand §1-a propus de a se face om, pentru a se
convinge, cg el cand a fa-cut atatea vindecgri miraculdse,
avea alte intentiuni de cat acelea de a libera pre bolnavi
de b6lele ce II chinuia. Not ne vom incredinta despre a-
cest adever, deca vom observa , ca adesea cand se pre-
sentati bolnavi la Mantuitorul, et incepea prin a le dice :
a 'arta-se tie pkatele tale. D Sa observgm Inca, cg Iisus
Christos era adesea incungiurat de 6meni p6cgto§1; el §e-
dea cu den§i la mass, it instruia , ii convertea. Fariseii
II imputa pentru acesta ; iar el le respundea , ca Fiiul o-
mului a venit sa caute Oia cea perdutg, sa mantuescg pre
pecato§1. Asa d ar Iisus Christos a venit mai cu osebire
sa vindece sufletele de bola p6catulul. T6te miracolele
sail minunile cele stralucite , care ne sunt raportate in
Evangelie , trebue privite ca instructiuni importante ce
el ne da.", pentru a ne invata, ca not ca p6cgto§1 ce suntem
purerea , trebue sa alergam la densul , spre a ne curgti ;
cg-ci el este «Mielul lilt Damneder", cel ce ridicg, p6ca-
tele lumi1D. Acesta este folosul ce voi trebue sa trageti
din surprindetorul miracol ce audirgt1 citindu-se in E-
vangelia cea de astadi.
Orbul din Evangelia de astg.'di, considerat, ca orb, sat'
ca cerend dela Domnul al facg sa vadg , sail ca doban-
www.dacoromanica.ro

PREDICT 117
died ceea ce cere, ne dg ocasie de a face tret reflexiunt ,
care interesezg §i privesc pe toy cre§tinit ; ca-c1 not if
vom grupa in pecgto§1, in peniteny, §i in drepy sail po-
caiy. : deci, orbul Evangeliet , in orbia lut, este imagi-
nea pecgto§ilor impetriy in pecate ; in ceea ce face de a'§1
dobandi lumina, el este modelul penitentilor sail pocgi-
torilor,, cari se silesc de a e§i din intunericul pecatelor
for ; §1 in ceea ce se petrece dupg ce §1-a capetat lumina,
el este exemplul Drepylor sail pocgitilor, cart au rein-
trat in gratia diving dupg curatirea de pecate.
I. Evangelia de astgclt ne spune, ca pe cand Iisus se
apro pia de Ierihon, un orb §edea langa cale §i eel-v. : tocmat
dupa aceste tret semne vom putea recunOsOe pe un Cre-
§tin impetrit in pecate ; act 1° el este orb a un orb n : 2°
el §ede lini§tit «sedea langg cale» : 3° el este redus la a
cer§i a §i cersa D .
Orbia spiritulut, adecg a sufletulul, este o urmare na-
turalg a pecatului celui din obiceiii , pe care timpul ce
slgbesce tote lucrurile it intgre§ce din ce in ce tot mat
mult, §i de care pecgtosul 41 creeazg o neputintg de a se
desbgra, din causg ca tot deuna §1-a fgcut o necesitate
de a'l comite. Corumpendu-§1 cine-va vointa, se suppune
patimel ; suppuindu-se patimei, se suppune obiceiului ;
§i neimpotrivindu-se obiceiulut, se suppune necesita tit: de
a remgnea in pecat. Find a, pe de o parte, ne§tine iu-
besce ceea ce face plgcere, iar pe de al ta parte, neputend
suferi mustrgrile de cuget, care amestecg tot-deuna a-
mgriciune in pele mat duld plgcert ale vietel , ce face
cine-va pentru a'§1 conserva §i pecatul, §i a depgrta tot
o datg §1 aceea ce aduce ama'riciune ? Ne§tine incepe cu
a se indoi cg ceea ce tot-deuna s'a socotit de pecat , este
un adeverat pecat ; ins in loc de a se adresa la un con-
fesor sail' duhovnic intelept, ne§tine intrebg pe glota de
pecgto§1, cart se tg'vallesc in aceea§I mocirlg a pecatelor,
§i respunsul este' negresit dupg. plat. Ast-fel se justifica
www.dacoromanica.ro

118 PREDIC1
§i se incuragiazg de glOta cea mare a pgcgto§ilor top, cg-
rora le place a se indoi, ca cutare sau cutare lucru este
pecat: ins Mantuitorul Christos a surpat mai de nainte
acest slab pretest , dicend a calea pe care merg cet
multi in lumea acesta duce la peire vecinicg.
Dar precum « Un adfinc chiamg un alt adtanc n aseme-
nea §i un pecat invechit nu lipsesce de a ne face sa Ca-
dem pe nesinAite in alte crime atat de enorme §i gro-
solane,, in cat nu se mat pot pospgi cu asemenea pre-
teste absurde , si atunct, pentru a innabu§i mustrarile
cugetulut, ne§tine alergg la un midloc §i mai cutezator,
ridicandu-se in judecator §i examinator scrupulos al le-
git lui Dumnedeti , nu insg cu ()chit credintet, ci cu at
ratiunit celei depravate : §i find ca Iadul este o idee te-
ribilg , de care nits indobitocirea cea mat gr6sg nu o
pate §terge, pe'catosul ajunge la cutezat6rele conclusii ,
sau dicend ca sufletul mare cu trupul impreung, sail di-
and ca este cu neputintg ca un p6cat de un moment sa
fie pedepsit cu chinurl vectnice de catre un Dumnedeti
bun §i drept : §i ast-fel, incepend dela a se indoi, ne§tine
sfer§asce la a nu mai crede nimic.
Indatg ce un asemenea cretin a isbutit state o-
chit suffetului, ca sa nu mai vedg prapailia, el se bucurg
atunci de o lini§te , care nu mai este turburatg nicl de
remurgrile trecutului, nict de frica viitorulul, «Un orb
§edea». Existg o pace, pe care o dg virtutea, §i care este
fructul unel bune consciinte ; dar este o altg pace , pe
care o nasce orbia Ocatului. 1116,ntuitorul lumit a vorbit
Apostolilor set despre aceste doue feluri de pace , cand
era apr6pe a se da la mantuit6rele Patimi , dicendu-le :
« Pace las voe , pacea mea &AI vo6 : nu precum lumea
dg, eu dati voe n (loan. 14, 27); adecg, di nu v6 dad pacea
lumii, pace amagitOre , care tinde, dice Gurg de our ,
spre a face pre om sa se bucure mai lini§tit de minci-
n6sele placers ale -yield , a depgrta din memoria sa tot
a'§1
www.dacoromanica.ro

PREDICT 119
cel p6te pricinui intristare , a'l face a sa inghita nele-
giuirea ca apa D (lob. 15, 16.) , §i a'l aduce in stare de
a dice, pentru a se intari in acea pace falsa : «Am peca-
tuit, §i ce WI m'a ajuns ? Domnul intarclie a pedepsi
crima XI (Sirach. 5, 4).
Sa ne temem , fratilor , de asemenea lini§te, care ne
face sa calcam pe fort , dar pe fort care ascund prapa-
slid cea mai grozava; care ne acopere ochit, ca sa nu ve-
dem chinurile ce ne astepta, §i care ne pun afara de pu-
tinta de a le evita. « Cerceta-void intru menia mea ,
;lice Domnul, pe aceia cari se odihnesc pe lini§tea for ,
ca vinul pe drojdia sa, §i care cue intru inimele for :
Dumnecleil nu face nici bine nicl r611 : cercetal-voiil, §i't
voiti turbura intru menia meaD (Sofonia. 1. 13) ; §i a-
tunct, vat ! atunci turburarea, plansul Si disperarea vor
urma pacea §i lini§tea p6cato§ilor. SA rugam pre Dom-
nul, ca sa lumineze pre eel ce dorm lini§till intru intu-
nerecul Si umbra mortis, §i sal aducalla calea pacif sale,
tac6ndul sa umble c a fit at lumina ; sal rugam sa le
surbure mincinOsa pace §i lini§te a pecatulul, §i sal faca
sa'§i cunOsca adeverata miserie in care se afla.
Cad ce pOte ffi mat miserabil §i mat ticalos de cat un
pe'catos impetrit in plicate ? Orbulut din Evangelia it lip-
sea t6te, dar el i§I cunoscea lipsa ce avea , i cerea milo-
stenie, pentru a'§i procura cele de trebuinia ; iar un p6-
catos inpetrit crede ca de nimic nu are trebuinta : insa
Evangelistul Ion , it spune in Apocalipse (cap. 3 , 17)
a Tu clicl ca e§tt bogat , §i n'at trebuinla de nimic, §i nu
Kit ca to e§t1 eel mat ticalos §i vrednic de mild §i sa-
rac §i orb §i gol D. In adeve'r el este gol de tote gra/Hie
sail darurile divine, care singure merita numele de bu-
nurt, §i el nu are nicimacar dorinta de a le cere dela Dum-
necleil, precum facea orbul de langa tale. Bed dar, orbul
din Evangelie , considerat in orbia sa, este figura peca-
to§ilor celor invirto§all in Ocate ; dar el este tot o data
www.dacoromanica.ro

120 PREDICT
si modelul penitentilor sail al celor ce cugetg" a se pocgi
§1 a e§i din intunerecul pecatula
II. Tref virtutt principale cunt trebuinci6se until peni-
tent, care voesce sg cerg dela Dumnec,leil ajutorul gra-
tiet divine , pentru a e§i din intunerecul p6catelor sale :
credintg , ruggciune, stgruintg.. De voim sg ne inturngm
la Domnul, trebue sg lugm de caleuzg pe orbul eel din
Evangelie , pentru a la densul vedem strglucind ac'este
tret virtutt. In adev6r , lut i se spune cg Iisus Nazarene-
nul trece , §i el it chiamg. u Iisus Fiiul lut David » ; eats
credinta el iI cere sg aibg mild de densul u milues-
ce-me » ; eat ruggciunea lui : uni voesca sg'l facg se tacg,
si el mat tare strigg u iarg el cu mult mat virtos strigg»;
eats stgruinta lui.
Credinta este cea d'anteitt virtute trebuinci6sg pentru
a ne apropia la Dumnecleil. Prin credintg, clice Apostolul,
cg Enoch a fost transportat la ceru, ca sg nu vaclg mar-
tea , adecg sg nu mOrg ; si pre not tot credinta trebue sg
ne transp6rte din starea pecatului in starea gratiet , pen-
tru ca sa ne impedice de a muri pentru vecinicie. Cre-
dinta, ¢ice acela§1 Apostol Pavel , este fundamentul lu-
crurilor sperate sail ng.d6jduite ; ea este inceputul man-
tuirei , §1 rad6cina justificatiet ; adecg , ceea ce radecina
este la arbure , §i fundamentul sail temelia la edificiii,
aceea§1 este §i credinta la virtutile §i viata cresting. P6-
catul ne allungasse dela Dumneclet, iar credinta ne-a a-
propiat atat de mult , in cat ne-a dat facultatea de a ne
face §i fit at lut Dumnecleii. Prin credintg orbul din E-
vangelie nu s'a indoii de a recunosce pre Iisus Nazarene-
nul de Fat al WI David, adecg de Messia eel anuntat de
Profett ; credintet sale datorea el miracolul fgcut de Man-
tuitorul in favOrea sa : a credinta to te-a mantuit » ; pen-
tru ca credinta lilt, departe de a fi mOrtg, era o credintg
vie, care 11 lumina asupra trebuintelor sale, §i'1 Ikea sa
lut ;
www.dacoromanica.ro

PREDICT 121
le expue la Mantuitorul printr'o ruggciune umila §i fer-
binte, a miluescem6 , Fiiule al 1111 David v.
Ort-ce ruggciune consta in dou6 lucruri : a descoperi
lut Dumneij.eil miseria §i saracia nostra , §i a spera ca el
va avea conpatimire de not pentru multa §i nemArginita
sa milostivire. Ast-fel se ruga David clicend : a milue-
sce-m6 , Dumnecleule , dupa mare mila tan. Trebuie sa
descoperim lut Dumneclet miseriile si slabiciunile n6-
stre, ca un cer§etort care i§i arata ranele, pentru a atinge
inima acetora, dela care spera ceva. Dar sa nu scapgm
din vedere, ca este o mare deosebire intre a to ruga , §i
intre a cere : a cere, este a exige un lucru ca cum i s'ar
fi datorit ; iar a se ruga , este a cere o gratie , o favOre,
intemeiata pe trebuinta celui ce este sa o primesca, si pe
bunatatea celut ce este sa o dea. Sa marturisim not tre-
buintele §i slabiciunile n6stre, si atunct putem fi sigurt
de bunatatea lut Dumnecleil ; tact el este bogat in milo-
stivire , §i nu va lipsi de a ne aucli.
Dar sa ne aducem aminte , ca Dumnecleti nu s'a anga-
jat de a ne aucli in acelast moment cand it rugAm ; el vo-
esce adesea sa ne incerce, §1 tocmat in momentul de in-
cercare trebue sa indoim strigarea : a iar el mult mat vir-
tos striga D. Dar 6re fii lumine1 trebui-va et sa se arate
mat inferiort. in afacerile mantuiret for, de cat fii veacu-
lut acestuia in afacerile for cele lumescl ? Dem este vorba
de a reu§i la ceva , ce nu facti acestia, ce nu sufere el ?
Et 1.§1 punn de princip ,.ca pentru a dobandi ceva , tre-
bue ne§tine sa se a§tepte la mat multe relusurt : ast-fel,
a anteias,1 data , cand cere tine -va ceva, se a§tepta mat
mult la refusti, de cat la a dobandi ceea ce a cerut ; dar
cu t6te acestea nirtiic nu ne da inapol , nimic nu ne
descurageza , nict refusurile, nict chiar insultele , de a
starui pene vom dobandi ceea ce cerem. Ceea ce avem
a cere dela Dumnecteil este Eingurul lucru trebuinciosil
crestinulut ; putem dar avea speranta sigura al vom
www.dacoromanica.ro

122 PREDICT
dobandi , dem it vom cere cum trebue §i cu staruinta :
renunta-vom nol la densul numal pentru lipsa de stgru-
intg ? Putem nol ggsi cel ce ne da ceea ce nu este
datord sa ne dea, nu ne da decal numal cand it place 1111;
El voesce sag rugam, §i sg'i rgpim , ca sa dicu a§a, ceea
ce avea de gOnd sa ne dea ; cad nimic nu este lui mai
plgcut decat acestg violinta, pe care I-a facut'o muierea
ceea ce-I curgea sange. Si dem el intarclie de a ne da, a-
cesta o face numal pentru a inflacara dorinta nOstra, de
a ne face sa cunOscem mai bine pretul §i valeta lucrului
cerut , §i de a ne angaja la o mai mare recunoscintg ca-
tre densul.
III. cat despre stgruintg, orbul din Evangelie s'a aqui-
tat cu des6ver§ire; §t dupg ce s'a facut model celor peni-
tentl, el devine Inca §i exemplu, pe care trebue a'l imita
tout eel ce pocgit §i aft intrat in gratia diving : cgcl
in Evangelie se dice, ca el urma pre Domnul ; ca el sla-
via pre Dumnecleil ; §i ca , dupg exemplul s6ii, tot popo-
rul lauda pre Dumnecleti. and ne-a dat Domnul lumina
gratiel sale, trebue sa facem aceste trel lucrurl : ur-
mam , sal lgudgm, sa edificgm pre aprOpele.
Trebue dar sa urmam pre Domnul ; dar trebue §i
laudam, sal laudgm neincetat, pentru gratia ce ne-a dat,
laudam cu iubire §i cu recunoscintg,..Insg ceea ce
cere Dumne;leil mai cu osebire dela not , drept recuno-
scinta pentru gratia ce ne-a facut, estede a'l lauda in pu-
; pentru ca prin exemplul nostru, sa se indemne
Wta lumea de a lauda pre Dumne,deti. ; « §i tot poporul ,
vectend, lauda pre Dumnecleiln. Cand gratia diving ne-a
luminat ochil sufletului, §1 vom incepe a umbla ca flu
al luminei, atunci trebue ast-fel sa lumineze faptele no-
stre cele bune inaintea 6menilor , in cat el veclendu-le,
sa slavesca pre Teal nostru cel din ceriuri. lntr'un cu-
vent, sa edificam cu faptele nOstre cele bune pre aceia ,
pre cari II scandalisasera'm cu faptele n6stre cele rele.
r611, a
sal
sal
sal
s'att
blic6
www.dacoromanica.ro

PItDICI 123
Sfintenia vietei §i exemplele faptelor bune ale crestinilor
celor din eel trei secull dup.' Christos ail convertit mul-
timea paganilor la crestinismil.
DOmne lisuse ChristOse, not suntem §i mai orbs decat
orbul cel din Evangelie, pentru ca not nu voim sä cu-
nOscem orbia nostra : lumineza intunerecul nostru, Wm-
ne , ca sa vedem ; §i prin credinia" si rugaciune starui-
tore , sa remanem pururea in presenta to , slavindu-te ,
§i laudandu-te pentru mare mila to cea catre not ; Si prin
faptele nOstre cele crestinesci, sA se sl'avesca Dumnecleil
cel in Treime adorat §i inchinat. Amin.
ARCHIEBEUL GENADIE post Arge§ig.
Cg CC agti3=
www.dacoromanica.ro

DUMINEC1 I UN-SPITE -DECEA DELA LUCA
LA 15 DECEMBRE 1874.
..---,..-.
C6. Teti vo6, cl£ nici unul din blirbatiI eel ce ea fost
InVitati nu va gusta din cina mea. Luca XIV. 24.
Fratilor !
Mantuitorul Christos ne spune in parabola Evangeliet
de astg-di, a un om 6re care a facut bind' mare, §i a in-
vitat pre multi , §i cg la ceasul cinet a tr'dmis pre servi-
torul WI iara§1 sa clica celor invitatt : venitt cg tote sunt
gata , dar cg eel invitatl, ca cum ar fi fost vorbill , s6 le-
pgdarg to : unul sub pretest cg §i-a cumperat mo§ie ,
§i ca trebue neapgrat sa o vacta , altul, sub pretest ca." §i-a
cump6rat parechl de hot, §i cg se duce sa.--1 visiteze, §i
altul , sub pretest a si-a luat muiere, §i cg de aceea nu
134:Ste veni.
Parabola sail pilda acesta are dou6 intelesuri. Cel din-
teiu este, ca celce a facut cina este insu§1 Dumneg.et, care
a gait cina cea mare a crestinismulul, §i prin profett,
inteiti a invitat pre multi, adeca pre nap. Jidovescg, §i
nu pre tote nape Iar cand a venit ceasul cinet, adecg,
al intrupgrit Cuventulut lui Dumnecleti, atunci a tramis
pre sluga sa, adeca, pre Christos inbrgeat in chipul ro-
bului , ca sa chieme la crestinismii pe natia Judaicg , fi-
ind ca acum tote erati gata, iarg ludeit, ca cum ar fi fost
vorbitt , sa lepgdarg cu tollt ; uni intr'un fel §i altit in
alt fel, adecg : fariseil §1 cgrturarit se lepgdarg de a primi
invgtatura cea desinteresatg a lut Christos , din causa ca
iubiati avutiile pamentesci mat mutt de cat cina Domnu-
www.dacoromanica.ro

PREDICt 125
lui ; poporul cel de Jos, care asta-c11 striga Osana, §i mane,
ial testignescel, s'a lepadat de Christos , din causa dobi-
tocOsei lui ne intelegeri ; iar Sedduceil sail boerimea lu-
daica, s'a lepadat de Christos, din causa materialismului
seil, §i a iubire1 de desfatari trupesci.
Atunci Dumnecleti meniindu-se , a clis slugil.sale , lul
Iisus Christos cel inbracat in chipul robulu1 , sa easa la
ulitele cetatil , §i sa aduca pre sarac1 innauntril ; el a
chiemat pre apostolit cel doi-spre-clece §1 cel §epte-4lec1,
dintre pescari §i saracl. Dar pentru ca loci era Inca mult
in Biserica cresting., Christos a tramis pre Apostolil set
la drumurl §i la gardurl, adeca, la pagan1, ca sa-1 boteze
§i sa-1 silesca prin doctrina cea puternica a Evangeliel,
sa intre la cina Domnului in Biserica crestina ; iar con-
tra Iudeilor,, cari mai inteill 1 usessera chiemati §i se
lepadasserr, St6panul Ginei rosti desperatOrea sentipta ,
clicendl, ca, nici unul din cel chiemat1 nu va gusta din
cina sa.
Al doilea Inteles al parabolel ne privesce pe nol cresti-
nil. Omul cel ce a facut cina cea mare este insu§1 Dum-
necteu-Omul Iisus Christos ; iar cina este Eucharistia sail
.Dumnecieesca imparta§ire cu trupul §i sangele WI ; iar
cel invitatt sunt toll crestinil, care ail neap6rata datorie
de a se inparta§i cu sfintele Tame la cina St6panulu1 ,
adeca la Sfanta liturghia, unde pinea §i vinul proaduse
la Proscomidie , se prefacii, prin chiemarea Sfantulul
Duh, in insu§1. Trupul §i Sangele lul Christos Mantuito-
rulul nostril. Si nimenea nu pOte tagadui , a precum
trupul are trebuinta in tote clilele de nutriment material,
tot asemenea si sufletul are trebuinta de nutriment spiri-
tual sail duhovnicescil. Fie-care din not de cand ne am bo-
tezat suntem invitatt la cina cea mare a Parintelul ceresca,
care a Junghiat .Vitelul cel Bras , pre Fiiul sal cel unul
nascut, de bucurie c6." ne am intors dela pascerea porci-
lor.in bratele parintescI. In tote clilele la altarele n6stre
www.dacoromanica.ro

126 PREDICT
se Jung hie Mielul lui Damneder' cel-ce ridia pecatele
lumil, in t6te dilele cina cea mare este gata , in t6te cli-
lele crestinil sunt chiemall de a se apropia cu credinta
si cu dragoste la cina Domnufui , ca sa se ospeteze du-
hovnicesce ; dar vat ! Cel mat multi dintre crestini se le.
pada sub diferite preteste.
Unit se lepada sub pretestul , ca numer6sele for afa-
ceri , de proprietall, de terine , de negocil , de meserif ,
de intreprinderi, de diferite specule, si altele, nu le per-
mite de a merge sa se ospeteze duhovnicesca la cina
Domnului, prin inparta§irea cu sfintele Taine; alti se
lopada sub pretestul , ca find ocupatl ne incetat la mun-
ca campului §i altele, nu aii timpt de a se duce la cina
Domnulul, ca sa: se ospeteze §i ei duhovnicesce ; Olt iarasi
se lepAdd sub pretestul , ca find ca sunt tinerl 1.51 in-
grijescil de mueri §i de plAceri , si pentru acesta pricina
spunii a nu potil 'veni la ospetul cel duhovnicescii , la
desfatarea sufletulul.
Dar 6re cand tine -va este invitat la mask de vre o per-
sonb." mare §i influents asupra sOrtel celul invitat, se le-
pada; el cu nisce asemenea preteste frivole, sau despre-
tuesce on -ce interese , si on -ce cheltuele , numai sa." nu
cum-va sa indigneze buna vointA a personel influente ?
Si cum , crestine , cand te invita Domnul domnilor Si
Imperatul imperatilor , in a caruia mans stA sOrta vietel
tale, si in lumea acesta §i in eterniatate, tu te lepedi subt
asemenea preteste ridicole de invitatia cell face la .cina
sa ? Despretuesci tu cina lui Christos Damneder", pentru
interese §i placerl peritore §i desgustatOre? Val ? ce ne-
bunie ! Ce fel Crestine? pretuescl tu terinele tale, §i boil
t6i , si placerile tale , mai mult de cat cina cea Dumne-
deescA , unde s'a junghiat pentru tine insu§1 Miellu lui
Dumnedeil ? Dar Ore nu vedi tu, ca despretuind cina lui
Christos, iii despretuesci chiar sufletul tn., care are tre-
buinV a se nutri cu trupul §i sangele lui Christos ? Dar
www.dacoromanica.ro

PREDICI 127
audit pre Christos clicend in Evangelie, cg un suflet
omenesca este mai scumpti de cat totg lumea acesta ? Cum
dar despretuesci un lucru atat de nestimabil ? Cum nu
vecti, ca sufletul este omul, iar nu trupul? Pentru trupul
eel peritor ingrijesci forte- bine, nutrindu'l §i inbrgcan-
; iar pentru sufletul eel ne peritorti, nu voesci sa in-
grijesci , ca nutresci la cina Domnului, macar o data
pe an , d6ca nu §1 mai des.
Cei mai multi crestini se lepgda de a veni la cina Dom-
nului sub diterite preteste , precum am veclut in Evan-
gelia de asta-cli , si motivul eel mai dupO urma nu este
altul, de cat indiferinta sail nesocotinta ce ace§tia au care
Dumnecleesca impartg§ire cu trupul §i sangele lui Chri-
stos. Mantuitorul is promis ucenicilor set , ca el va fi
pururea cu den§i, adecg cu Biserica sa , One la sfar§itul
vecului. El dar este pururea in Biserica sa in Dumne-
cleesca impgrta§ire, insg caci dupd invierea
sa din morti, Dumnecleescul sal trap scuturand in mor-
ment tot ce avusesse muritorti, si indumnecleindu-se cu
totulf a devenit §1 se fg.cea veclut numai cand
voia. Deci dar Mantuitorul Christos este tot-d6una pre-
sent in Bisericg in Dumaeftesca inparta§ire ; dar not din
causa slabiciunii trupului hostru celul muritor, , nu pu-
tem sa vedem cu ochil trupului , de cat panea §i vinul ,
iar cu ochil credintei ne este permis de a'l vedea tot a§a
de real §i present, precum,sg aflg §i in cer. Insg pentru
ca sa vactg tine -va pre Christos ast-fel present §i real in
Dumnecleesca inparta."§ire , trebue sa fie sanatos la ochil
credintei ; §i din nenorocire, o mare parte din Chrestini
astg-cli, sail din causa unei pospaell de sciintg reit inte-
lesg, sail din causa unel nesciinte grosolane, sunt tare
bolnavi, sad mai bine a dice, orbi la ochil credintel , §i
de aceea sa lepgda: de a veni la cina Domnului, soco-
tindu-o, dupg cum clice Apostolul, o masg. ordinard.
Mantuitorul 'pee in Sfanta Evangelie cea dela loan
1. 9
n'al
du'l
sal
nevictibil
AMR.
;
www.dacoromanica.ro

128 PREDICT
(cap. 6) : a Eli sunt panea cea vie, care s'a pogorit din
cer : deca cine-va va manta din panea acesta, va vietui
in vec : iara panea pe care eii o voiii da trupul meil
este, pre care eii it void da pentru viala lumii D. Si pugin
mai jos, Mantuitorul continuand, ;lice : a Adever, adev6r
Oct' voe : de nu vets manta trupul Fiiulut Omului , §1
de nu vets bea sangele lui, nu vets avea viata intru vol.D.
Si in adever, este bine constatat, a un cretin care nu
se cumineca cu Dumnecleescul trup §i sange al lui Chri-
stos, unul ca acela inceteza de a mai vietui crestinesce;
el este ca un madular mort al Bisericei crestine, ne avend
alt-ceva de comun cu densa, de cat un nume desert de
fapte crestinesci, §i care se inpotrivesce la cele ce adaoga
Mantuitorul mai la vale, .clicend : a Cel-ce maninca trupul
mei , §i bea sangele meti , are viata vecinica , §1 eii it
void invia pre densul in cliva cea de apoI. Cad trupul
mei este cu adev6rat mancare §1 sangele meu este cu ade-
1761-at Mutura. Deci cel-ce maninca trupul meti, §i bea
sangele mei, intru mine r6mane , §i eti intru densul D.
Din aceste cuvinte ale Mantuitorului sa vede lamurit, ca
crestinul care nu se imparta§asce cu trupul §i cu san-
gele set'', unul ca acela este mort cu suftetul, §i nu mai
are nici o unire cu Christos §i cu Biserica lui, pentru ca."
un asemenea crestin nu reinane intru Christos, nici
Christos intru densul , §1 nici Biserica nu'l mai pOte re-
cunOsce de membru al WI.
Vedeti dar , fratilor 5 ca cina Domnulul este lucrul cel
mai vrednic de respectul §i de iubirea nOstra, este ins,
Christos, care s'a restignit pre truce pentru pecatele no-
stre ; el a bine-voit a se Jertfi ca un miel nevinovat, pen-
tru ca sa expieze pecatul cel stramo§esc al tuturor celor
ce cred intru densul ; §i Inca mat mult , el a bine-voit a
ni se da §i ca nutriment duhovnicesc in slanta inparta-
sire , pentru spalarea nenum6ratelor n6stre pecate , pe
care le comitem in t6te ;tilde , §i pentru a ni se Inbar-
www.dacoromanica.ro

PREDICI 12Q
bata credinta §i a ni se reinnoi viata cea crestinesca. Am
Oh mai sus, a on -ce crestin, de la botezul seti, este in-
vitat la cina Domnului, §1 a cina cea duhovnicesce pen-
tru cre§tini este gata pe Manta masa in tot-d'auna cand
sa seversasce Dumnecleesca liturgie ; deci dar , crestinit
ar fi trebuit cel pugin in fie-care dumineca sa vie sa se
ospeteze duhovnicesce, precum faceati crestinit in cele
dant'eiti trel sute de ant dupe Christos. Insa Sfintii Pa-
rintl, cari pre t6te bine le au intocmit , cunoscend sla-
biciunea omenesca Si trebuintele vietel , ail hotarit sino-
dicesce, ca toti crestinit sa se inparta§asca cu trupul §i
cu sangele lui Christos de patru on pe an, in cele patru
posture; tar deca cine-va, din cause bine-cuventate nu
ar putea a se inparta§i de patru on , apoi odata pe an ,
mai cu osebire la Pasce , negre§it trebue sa se inparta-
sgasca, ca sa remana unit cu Christos §i cu Biserica lui.
lea, fratilor, vreme cu bun prilej, iata cli de mantu-
ire 1 Tata. Nascerea Domnului se apropie, cina cea mare
a Stepanului se gatesce, §i Evangelia de asta-di invite pe
toll crestinil de a veni sa se ospeteze duhovnicesce : ye-
niti dar la cina, cad tote suet gata ; nu ve mai lepa-
dap., unul puind un pretest §i altu altul; unul plecand
la mo§ie , §i altul la bol, §i altul la placers degradatOre
§i trecatOre ; caci placerea cea mai nobila, cea mai vred-
flied de un crestin luminat §i iniciat in misterele sail
tainele ceresci §i Dumnecleesci , este singura cina Dorn-
nulul, unde este Junghiat insult Mielul lui Dumnedeil
cel ce a ridicat pecatele lumii, §i la care angeril, archan-
gelil, cheruvimil §i serafimii, se infrico§eza a cauta. Are-
deli de ce mare dar v'ati invrednicit ; nu'l despretuiti,
nu ve lepadati ca nevrednicii ludel, nu meniati pre Ste-
panul, nu it aduceti in stare de a rosti §1 in contra
vOstra aceea§1 teribila sentinta", prin care a lepadat pre
Iudel de la sine, tlicend catre slugele sale : a Dic voe,
www.dacoromanica.ro

1874

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (13)

Similaire à 1874

Similaire à 1874 (20)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (20)

1874