1901 07

BISERICA
ORTHODOXA REANA
Revista Periodica Eclesiastica
A
&TATUM SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE.
A NUL AL XXV-Iea, No. 7.
00TOME3RI..
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Modul consacrAreI Sfintil. in Bis. Ortod 577
2 Andrei u Saguna 594
8 Marturisirea credintel Ortodoxe a lul
Ghenadie Scolarul. . . 601
Legenda despre origins simbol. apost 610
5 Predia rostitA In capela Inter. Teolog 620
6 Acte Oficiale. . . . . 625
7 Sist. Filos.-Teologic al Fericit. Augustin 636
8 Carte de sfatuire 645
9 Folosele vietel religiose pentru individ
Societate. 654
10 Cronica Bisericesca 664
11 Dare de soma 673
12 Biserice0. 679
13 Donatiunl 681
BUCURE$TI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERIOE?Ti
1901_
1:1,,LEA10.3t
. . ......
.....4
.....
si
II
SECTIA ISTORIE
0 Q.
C
-4
. . . . . .
. . . . . . . . .
.... ... . .
....... . . .
o
www.dacoromanica.ro

ANUS XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 7.
MODUL CONSACRAREI SFINTILOR IN BISERICA ORTODOXA.
Epistola prea lubitorulul de Dumnedet fost al Mainel
Domnul Ieremia, ca din partea renumitel insule Cefalinia,
adresata catre Preasfintitul Patriarh Domnul Ciril.
(Cand se lauda dreptul se veselesc popOrele, dice glasul
profetic. Dar noun nu numai bucurie sufletesca ne produce
cand se lauda cuviosul parintele nostru Gherasim, dar
tndemn nespus spre rnantuirea sufletesca. Mal cu sema ni
se usureza greutatea constiintei nOstre, pentru-ca fie-care
dintre evseviosil crestinl datoresc sa respecte si sa laude
pe cel ce at vietuit cu religiositate si placut lui Dumnedet,
cad lauda este plata virtutei, dupa cum se dice si cel ce
lauda virtutea lauda pe Dumnedet insusl, de la care-1 vir-
tutea Omenilor. De aceea si mal inainte am raportat in
parte virtutile si faptele savirsite de acest parinte la scaunul
Patriarhal. i acum cu dorinta. unity si speranta am socotit
sa adresam acestea intelepclunei VOstre prea respectate, ce-
rend cu rugaminte ca sa bine-void sä dap hotarire sino-
dica ca sa se cinstesca canoniceste si sa se numere parintele
nostru in numerul cuviosilor si al barbatilor sfintl.
Cuviosul parintele Gherasim a fost de origine din Pelo-
ponez, din localitatea ce se numeste Tricca sat Triccala,
dupa obicelul obstesc. A fost din parintl nobili nu mai
putin religiosl din neam si bogati indeajuns Dupa ce a
si
www.dacoromanica.ro

578 MODUL CONSACRAREf SFINTILOR
venit in vrista a umblat si prin Grecia, Tesalia si Tracia
cautand pretutindenea perfectiunea spirituala, a petrecut
timp indelungat ducend viata singuratica in sfintul munte
al Atonului, unde s'a impodobit pe sine cu florile cele mai
frumOse ale virtutel pe care le a cunoscut la monahil ce
se nevoiati acolo. Dupa aceea s'a dus pentru inchinare la
locurile respectate ale Ierusalimu.lui, unde stand mai mult
timp a fost inaintat canonic la trepta preotiei de catre prea
fericitul Patriarch chir Gherman; de la care luand invoire
s'a dus in imprejurimlie Iordanului unde a petrecut in post
patru-Veci de Vile, dupa urmarea Stapanulul. i umbland
prin multe locurl si insule a ajuns in urma in insula nOstra,
unde petrecend multi ani indemna pe credinciosi qiinic la
viata cea dupa Christos si placuta lul DumneVeil. Dupa ce
a ajuns la vrista de ba.trineta a voit sa se nevolasca in
singuratate; deci gasind In un loc numit Oma la o biserica
invechita si ridicand'o din temelie a reinoit'o si a clidit'o
pentru petrecerea sa acolo. Dar cei mai insemnati din acea
insula, cunoscend virtutea barbatulul rail nevoit pe el ca sa
be primesca pe flicele lor, cate adica imbratosati viata mo-
nahala si preferail a vietui placut WI Dumnecleill. A primit
parintele o ast-fel de insarcinare pentru folosul sufletesc si
s'aii adunat mai intaiii unele pe care le si invata viata
monahicesca si Ingeresca ani multi.
Acest sfint parinte a petrecut trei-Veci de ani in monas-
tirea c,lidita de el si in alt loc, negustand nici de cum pane,
ci traia cu legume ferte In putina apa si se curata pe sine
neincetat prin lacrimi, rugaciuni si privigherl.
Odinibra suferind de neploae insula, prin rugaciune o a
vindecat pogorindu-i plOe. Numai putin a vindecat si pe
multi bolnavi si demoniacl, a cAror suferinti si nume ar fi
grew a le povesti. Se crede cu siguranta de catre tots cresti-
nii de aicea ca s'a pazit nesclavita acesta insula in timpul
rezboiului Agarenilor prin rugaciunile acestul parinte. Iar
www.dacoromanica.ro

B1SERICA ORTODOXA 579
minunile lui dupa mOrte, este Ore cine-va din acesta insula
care sa nu se fi impartasit din ele, sari cine-va din neamu-
rile acelula, care sa nu fi fost vegetor de multe minuni?
0 femee Ore-care tinuta de duhul cel rea a fost adusa la
monastirea Sfintului spre vind3care, care gasind timp inda-
manatic, si miscata de 1nriurirea diabolica a cadut intr'o
fantana fOrte adinca. Dar aratandu-se sfintul nu numal a
scapat de inecaclune, dar a eliberat'o si de demonul ce o
supara. A adormit acest cuvios in anul intruparei econo
miel Domnulul nostru Iisus Christos 1579 la 15 August.
Fiind-ca era cu neputinta sa se ascunda virtutea Sfintulul,
de aceea dupa m6rtea lui sfatuit sa-i aduca mOstele
lui, ceea ce s'a facut de Exarhul de atunci, cand Linea
scaunul Imperatestel cetati canonic si legal Domnul Ieremia,
in anul 1581. Dar fiind ca multi din protivnici miscall de
nereligiositate vorbeati spre ocara Bisericel nOstre, am foss
nevoid prin ordinul reposatulul Filadelfiel chir Gavriil a-I
ingropa Iarasi, ceea s'a si Mout, lasand acele sfinte mOste
in pamint pang la numirea celui al Filadelfiel, si iarasi fa-
and din noti desgroparea 1-am gasit mOstele sale intregi
respandind tOta buna-mirosire si vindecare. A stat in pa-
mint mOstele Sfintului intala si a doua Ora dol and si opt luni.
Subscrierile marturilor:
Smeritul Episcop al Cefaliniel si ZachintuluI Pahomie.
Francisc Mataxa si Econom.
Zaharia Baleanu preot si schevofilax.
Daniil Ieromonah Marchet.
Matelu Stelian, preot.
Teodor Piniator, preot si Protopop.
Teohari Balsam preot.
Alexandra Balsam, preot.
Antonie Balsam, preot.
loan Cimara, ucenic al Sfintului.
Petru Comin, ucenic al Sfintulul.
loan Mataxa, baptistis.
Anghel Cochinos.
Teodor Halchiopul, ucenic al Sfintulul.
Antonie Balsam, ucenic al Sfintului.
YN
sail
www.dacoromanica.ro

580 MODUL CONSACRARRI SFINTILOR
Expunerea sinodica a Patriarchului.
Ciril cu mila lui Dumnecleil Arhiepiscop Constantinopo-
lulu! Rome! noun si Patriarh Ecumenic, celor ce vietuesc
dupa Christos, har i mita de la Dumnecleil Parintele
Domnul nostru Iisus Christos.
Cuvios i prea folositor de ()data plinirei obstiel Bisericel
(mai mult de cat or! -ce alt) se pare, ca pe cel ce al pe-
trecut in virtute fiind in via cu trupul si dupa mOrte lau-
dandu-I cinstim cu servicif anuale si cu cantarl. Pe de
o parte pentru ca cinstea catre cel bunt a celor impreuna
servitor! dovedeste afectiunea catre Stapanul obstesc, dupre
cum fOrte frumos filosofisind 'Inv* Vasile al Cesariel
pentru ca lauda pentru virtute ce se dA celor ce au vietuit
in fapte bune se rapOrta la Dumnecleta, de la care-1 tOta.
virtutea Omenilor, precum teologisind se pronunO. Grigorie
cel cu numele de teolog; far pe de alta, pentru ca lauda
ce trebue indeplinita unor asemenea este si ca o datorie
pentru no!, ca nimarul nimic sa nu datorim, dup6, Dum-
necleil; apol este de asemenea Si forte de folos tuturor,
pentru ca lauda despre cele bune este natural ca misca, si
pe ce! ma! indolent! (lenevosi) i pleca spre zel imitare
a acelora, far pe cei lubitorl de ostenele it face si ma! ac-
tive. Cad nici un dar nu se cunOste adus sufletelor ca in-
ceputul produs i inaintat, precum renumele despre lucrurile
cele bune celor trandivitl cu totul $i leneviti cu mintea.
Cap ins& umbla pe piclOre in virtute, acestora li se Mira-
zeste o veselie nu IntimplatOre vestea buna despre cei bun!,
daca trebue sa ne convingem de Solomon clicend: Cand se
lama, dreptul se veselesc popOrele. Mal adauge apol ca nu
putin contribue la sprijinul nostru in imprejurari cinstea
care barbatil religiosf respectatl, car! au trecut din viata,
dad trebue sa asemanam cu cele v6clute cele neveclute ale
maretiel Iul Dumneclett, cad dad, ordinea in cele *lute
de conducere administrare a totulul este trebuitOre, cu.
si
sa.-1
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

ts1 BISERICA ORTODOXI 581
atat mai putin nu este netrebnica pronia prin bunatatea lui
Dumnecleti pentru causele materiale, deci urmeza natural
ca, si impartirea harurilor supra-naturale ale Spiritului sa-
virsitor nu sint cu totul netrebnice rugaciunile si mfilocirile
barbatilor dumnecjeestl. Pe langa acestea si adunarea ye-
cluta din WO vechimea a credinclosilor prin inchipuirl $i
cuvinte obicinuit a le expune ale celor ce vietuesc pia-
cut lul Dumnecleu faptele si savirsitele, catre cars is! indrepta
si reguleza, fie-care dintre credinciosl viata lul. Ffind-ca si
in timpurile nOstre a bine-voit Dumneclet ca pe dumneze-
escul Gherasim, care a trait cuvios si placut lul Dumnecleil
in localitatile numite Omalis din insula Cefaliniei, sa se face
tip a vietuirel dupe Christos si haractir a dumnecleestei
virtutl, a cam! fapte bune in viata si savirsite, nu numal
se admire mai presus de Omen! si pretutindenea se vestesc
de cei ce le cunosc, dar se intaresc mai ales si de catre
Dumnecleu si se sigileza clilnic prin minuni, cate le savir-
saste harul cel imbelsugat al Spiritului celul savirsitor spre
folosul celor ce au trebuinta si alerga la mormintul seu cel
dumnecleesc. Nol fiind dispusl a fi evseviosi in cele catre
Dumnecleti dam cinstea cuvenita barbatilor dumnecleestl si
ingrifindu-ne si de ajutorul obstesc al credinclosilor, in com-
formitate cu dumnecleestil parinti cel inainte de not, ur-
mand obicelulul comun al bisericel sinodiceste dispunem,
hotarim si in Sfintul Spirit poruncim, cu socotinta si a
Prea fericitilor Patriarch! aflatorl aicea, al Alexandriei si al
Ierusalimulul, a preasfintitilor Metropoliti si prea respectatt
in Sf. Spirit iubiti frati si conliturgisitori, Arhiepiscopi si
Episcopi si prea cinstiti cleric!, ca amintitul intre sfint!
Gherasim sa se cinstesca anual cu sfintite servicii si cere-
monil si sa se slavdsca cu cantarl de lauds, si in numerul
barbatilor cuviosl sa se socotesca de acum si incolo in tot!
vecii, nu numal in insula Cefalinienilor, ci in tOta biserica
credinciosilor, de la o margine pana la alta a lama Iar cel
salt
www.dacoromanica.ro

582 MODUL CONSACRARET SFINTILOR
ce n'ar primi acesta hotarire sinodalA, sau ar indrazni in
vre-un chip a se improtivi, dupa una si a doua sfatuire, sa
se lepede din adunarea credinclosiior si tuturor sa fie ca
un pagan si vames, dupA cuvintul Evangeliei. Spre veclnica
amintire si perpetul asigurare a tuturor hotarind am pu-
blicat cele presente in comun si sinodiceste. In anul sapte
mil una suta trel-deci, luna Iu lie, Indictionul al cincilea.
Ciril, cu mila 1111 Dumnedeil Arhiepiscop Constantinopo-
lului, Romei noug. si Patriarh Ecumenic
Ioachim, cu mila lui Dumnegeil Patriarch al Antiohiel.
Teofan, cu mila lui Dumnedeil Patriarch al sfintei Cetail
a Ierusalimului.
Partenie al Chiziculul.
Teof an al Vechelor Patre.
Gavriil al Naupactului ?i Artei.
Partenie al Anhialului.
Antim al Adrianopolei, care in urma a fost Patriarch.
Benedict al Neocesariel.
Climent Arhiepiscop Priconisululsi alti prea multi.
Smeritul Episcop al Cefaliniel si Zachintulul Partenie mar-
turisesc ca acesta este copie in tocmal de pe originalul ce
ce se afla aicea.
Extrase din un manuscript Grecesc.
Dialog, in care se rOga pacatosul catre NascetOrea de
Dumnegeti si a afla mantuire. Dupa alfabet In original.
Paca tosul. Nenuntita, miresa a lui Dumnedeu, DOmna
Cerului si a pamentului, mantueste-me pe mine netrebnicul,
Malca a lui Dumnedeil Maria.
scetOrea de Dumnedeiz. De sigur to ye! mantui,
dacti to ye! pocai, iar de nu, yei ajunge in munca.
PAM. tosul. Cunosti Preasfintita cat to -am lubit cu dor
si cu evlavie si cat m'am inchinat tie.
Nascet6rea, de Dumnedez). Nu aduce evlavia si
Na,
lu-
www.dacoromanica.ro

IN BISERICA ORTODOXA 583
birea mantuirea, fail de faptele cele bune vindecarea su-
fletulul.
catosul. Al indurare de mine strig tie dupa mila ta,
cad Filul tea este indurat si mutt milostiv.
satorea de Dumnecleii. Geri lucru peste putinta,
cad Filul met' este Indurator, dar este si drept Dumne-
cleul
PAM,' tosul Am voit de multe on sa me pocaesc, dar
lumea-i dulce si me trage inapol.
Nasc6t6rea de Dumnecleil Voeste, hotaraste-te, si-
leste socotinta ta, pentru ca imperatia tut Dumnecleti nu-
mat cei ce se silesc o castiga.
tosul. Milueste-me stapana, numai la tine flak-
duesc dupa Dumnecleti, nenorocitul numat pe tine te cunosc
de muma.
scetOrea, de DurnneVeii Buna este nadejdea
mantue sufletul tau, numal adauge fapte bane la vointa ta.
Pacatosuf Scapa-me Prea curata de focul cel de vecl
caci t6te cate voesti le potl, ca malca a lui Dumnecle6.
scetorea, de Dunnage& Nu me supara nenorocite
cu multa ta vorbire, la om pacatos nu dati bine- cuvintare.
Pa catosul Domnul a mantuit pe Nineviteni si pe femeea
rea mantueste-me si pe mine DOmna mea, care strig ca
vamesul.
scetOrea de Dumnedeil. Trezeste-te din rautati, Ca le
la pamint ca si acia, si te va mantui si pe tine bunatatea
lui Dumnecleii.
catosul. Iarta-mi tOte gresalele mete DOmna, cact at
inaintea lut Dumnecled mare trecere.
Hascetorea de Dumnecleu Prea bine, da, ertare gre-
salelor, dar Domnul cere indepartare dela pacate.
Face,' tosuf Curgerea lacrimilor mele interbantate nu le
trece cu vederea, primeste pe robul tea ce se pocaeste si
nu me parasi!
metl.
pi-tt
NA'
www.dacoromanica.ro

584 MODUL CONSACRAREI SFINTILOR
Na sc6tOrea de Dumnedeli. Te primesc, am audit ru-
gactunea ta, la sema insa sa nu te intorci de la fagadu-
inta ta.
Fa, catosul. Harul tea 'Minna it spun si nu-1 ascund,
cu recunostinta me inchin si cad la piclOrele tale.
NascetOrea de Dumneqleii. Lauda si multameste pe
Dumnecleu mantuitorul tau si-I serveste si i te inching ca
facetorulul tn.
PacatosuL Strigarl de multamire lul Dumnedet si tie
DOmna aduc cu lacrimi in tot-d'auna, NascetOre de Dumne-
dal Maria.
Na, scetorea de Dumnetcleil. Aduc multamire tie, prea
lubite al met' Fiiil, pentru eel ce se pocleste, Iubitorule de
Omeni Dumnedeul met'.
Paea tosul. Cant, spun si vorbesc din tOta inima mea
slava ta miresa a lul Dumnedeti si bine-facerile tale.
0 lume pana la cele patru margeni, nimeni nu te pa-
zeste de cat NascetOrea de Dumnedeti si slava dela Dumne-
dell stapanirel el.
Alta intrevorbire a pacatosulul cu diavolul care vine sa
rapesca sufletul pacatosulultot dupa alfabet.
PacAtosul. Lasa-me blestematule, ce at cu mine ? Si
de sint red or bun ce me tarasti ? Cine te-a trimis ?
Diavolul. Spurcatule si cu totul intinatule, me intrebi
pricina ? Aminteste-tl faptele tale si viata ta cea rea.
Pacatosul. Curind prieteni alergati, venitl in ajutorul
mea, ce sa me fac nenorocitul ? 'Ml dad sufletul...
Diavolul. Null folosesc nenorocite prietenil si rudele tale,
indesart strigi si racnesti, eti. itl tad sufletul tea.
Pa," catosul. Fie -ti mild de mine neindurate, indurate de
mine nenorocitul, compatimeste neumane pe omul ce su-
fera.
Diavolul. Viata rea at petrecut, n'ai avut frica de Dum-
www.dacoromanica.ro

IN BISERICA ORTODOXA 585
vind acum cu mine in ladul cel aprins In flacarl.
Pacatosul. Am audit si n'am creclut, cliceam cine stie ?
Nu speram In viitor ca me va gasi atata urgie.
Diavolul. Demonilor aducetorl de m6rte, unde stnteti ?
Ce Intarcliett? Luati-1 sufletul si n'avetl mild, de el.
Pacatosul. POte ca nu mi-a mat remas mat mult na-
dejde de mantuire, lasa-me putin si cla'ml vreme de po-
cainta.
Diavolul. Batrtne spurcate, imbatrinit de reutatl, acum
cant] pocainta, cand al ajuns in manile mele ?
catosul. mild, de mine si me lasa macar sa'ml
sarut copiil si sotia mea si sa le vorbesc.
Diavolul. Tin to mint sabie cu doue ascutisurt si cart
me va atinge nu va putea de cat sa me urmeze.
catosul. sa-p dau nenorocitul tOta averea mea ca
sa'ml rescumpar viata mea, me last, spune-ml?
Diavolul. Acum cert rescumperare, unde al timp ? Acesta
a trecut sosit cesul nefericit.
catosul. Locul unde tu mergi me grabeste, spune'ml
uncle se afla si cum se numeste?
Diavolul. Se numeste Iad, care mistue totul si este sub
pamint prea Intunecat, tot pIM de suflete.
Pacatosul. Loveste-me, tae-me, bate-me, munceste-me
cat voesti aicea, numal acolo nu me duce.
Diavolul. Trup sa traesca fara suflet pOte si pestele pre
pamint, dar clracul nu pOte sa nu la pe cel
Pacatosul. Ce fac cel ce se afla acolo, spune-mi, au
libertate si odihnd macar, spune-mi ?
Diavolul. Sint in flacari, arlend In vecinicie si se schin-
gluesc de nol fara nici o mila de loc.
Pacatosul. Te them, to rog Domnul meu si Dumne-
cleul meu, scapa-me din malnile demonuluI, facetorule al
meti!
Diavolul In zadar ostenela nenorocite ca tu esti al
necleti,
Fiell
si tl-a
rail.
ti-el
www.dacoromanica.ro

586 MODUL CONSACRARR1 SFINTILOR
data to -al putea mantui, atunci ar fi insalaciune lu-
mel.
PAcatosul. Am socotit ca cartile nOstre sint mincluni,
n'am ascultat ce'mi spuneail, si acum sint in chinuri.
Van Val! Cine va face ca mine, ca mine sa patasca si
ca mine va veni intru adincurile Iadulul.
Stiburi asupra Cutremurului de la 1802 ce a lost
in Bucureqti.
Ce gandim popOre, ce cugetam Ore, ca sintem in siguranta
pe pamintul ce'l locuim? Ne'nsalam, nemernici, fara nicl o
tndoiala, aceste tot-d'auna ne este nesigur cu usuratate. Val
nu ne amintim ce grOza, si durere a fost in clilele nOstre,
cand cu totil am jelit! La 14 ale lunel lul Octombre cand
s'a zdruncinat, Dumnecleule al rodurilor, cand s'a cutre-
murat pamintul si chiar si atmosfera, dar a bine-voit Dam-
s'a ivit liva. Cata m6rte de Omen! val! era sa fie;
tine 6re dintre vetuitorl ar fi putut mai mult sä traesca?
Cine nu era 6re sa-sl plarda si mintea la o durere atat de
mare, la o drama atat de Infricosata ? Cand de pretutin-
dent veneati zguduirI, vuete salbatice, care a omorit si pe
fiarele salbatice. Pamintul se clatina si se ondula, el eel
mai greti se cutremura, si se dartmail cladirile, cele de
atata vreme, marl si insemnate din causa puternicei zgu-
duiturl. S'ati dartmat in tot locul si s'ati imprastiat sl a
izbucnit asfalt greil mirositor, de care nu s'a tnfricosat ?
Si ape de puciOse din interiorul pamintului pe care se ra-
zima el sint temelia. Putin a lipsit de nu ne-a tnghitit,
adica sa se deschicla pamintul si sa ne absOrba.
Done minute de zguduituri erall sa ne plarda si curind
sa ne arunce to infern. Cat de infricosat a fost n'am pa-
tere de cuvint ca sa descriti cum se cuvine tOta spaima
teribila. Acest cutremur n'a avut vindecare data Dumneclea
n'ar fi bine-voit mantuirea nOstra. Dupa ce El s'a maniat
necjed si
meS,
aid
www.dacoromanica.ro

Yry BISERICA ORTODOXA 587
ca sa ne zdrobesca, tot asa el s'a schimbat sfatul si ne-a
miluit.
Acest cutremur n'a lost o! muritorilor cutremur obici-
nuit, zguduitura numat, ci vai! unit cu batae. N'a lost re-
sultatul principal al metalilor, nu, ci mal puternic, o causa
mat mare. Cad acelea tot-d'auna pazesc margenile for
si nu fac nimic contra poruncil Dumnedeesti.
Si Cate de asemenea se intimpla to natura, tOte sint spre
ruina sa si sint contra naturei. Si indata ce se indeparteza
dela pronia divina, curind se grabesc ca sa faca nimicire.
Indata spre ruina se misca de la sine, intelegend ca, Dum-
neeled este plm de manie. Ail existat multe cutremure, si
zguduituri In vremurt, dar mai de 11.0 sute de ant n'au
fost asemenea de agitat. Mare le si inaltul edificiii al Vala-
hiel au suferit multe cutremure, cu multa bravura, adica
Cotta, cum se numeste, si care este vestit pretutindeni pen-
tru arhitectura lut. La tOte s'ati tmprotivit, puIin pasandu -1,
dar acestula a cedat, recunoscendu-se invins. S'a Inclinat
virful sea ce a lost zidit mat de o suta de ant, cu tOte ca
era volnic. Au caclut si Biserici vechi de doue sute de ant
si un paraclis mat de trei secule. Las la o parte palatele
cele de curind cladite, in cat nici una din ele n'a remas
sanatOsa. Infricosatul nostru Dumnecleti de buna sema s'a
suparat de nelegluirea poporulul, veclend cum s'a imultit
reul. Si a voit ca un parinte a intalepti pe fiit set s'a cu-
tremurat pamintul. A stiut cel ce vede tOte reutatea lumel
si cum se lupta cu o turbare nemesurata. Vede cum se
sfasie ca tigril varsatori de sange, pretutindenea fier si foc,
pururea inarmati. Unit cu arme, al it cu viclenii si asa se
zdrobesc vecinic, vat de cet insegetati cu venin. Vede ca n'a
Minas Tubire si prietenie, ci jafurl si rezboi si de pretutin-
dent navaliri de arme; vede ca inrautatit indeobste
poporul sea si s'a salbatacit si cel mat Cubit al seu. S'a
departat, a devenit nereligios si n'are frica de Dumneclea,
s'ad
'pt
www.dacoromanica.ro

a calcat poruncile si s'a indepartat dela Dumnecleil. Val
de nol nenorocitil, ca in nebunia 'Astra am ultat pe Dum-
neclett si dreptatea lul. Ne vom afunda ca Sodoma si Go-
mora dad. nu vom baga in urechile nOstre totl cuvintele
lul Dumnegell, pentru ca a prisosit viclenia si reutatea,
vrajmasia si rapirea si chlar coruptia. SA ne venim in sim-
tirl, sa inceteze r6utatea si sa tram de acum inainte In
unire cu totil. SA cut-Astern pe Dumnecleil si sa ne temem
de el si sa ne prosternem inaintea lui ca sa ne miluesca.
Cur Astern cu totil din istorie ca. Ninevil eraii sa se piarda
din pricina fall de legilor el, dar indurandu-se cel indu-
rator si indelung rabdator a trimis pe Iona cu acea pro-
fetie; dar cregut indata si cel evseviosi si altil,
venit la pocdinta si cel marl si cel midi, si asa scapat
totl de urgia lui Dumnecleu facend cu totil post de trel
De s'ar fi trimis la nol tine ar fi creclut, unde totI sint
natural] si vorbesc despre natura numal.
Poetul.
Gandeste-te muritorule, la aminte ca pamintul si cerul
nu simtesti ca nu sint un creator, o fiintd? IntOrce-te la
creatorul ted cu rugaciunl dumnecleesti si pronunta cu la-
criml rugaciunile lul David.
Ragaciuni Davidice.
Fie-mi Indurator Dumneqeul meti si inceteza acnm ur-
gia, trimite acum linistea si pacea pe pamint. Cel ce fact
pdmintul sa tremure si tot ocenul, trimite ingerul tel de
pace asupra nOstra din ceruri. Lumineza-ne pe not nesim-
titoril talnic In simturile nOstre, pentru ca tbta lumea sa
to laude In genere. DA pricepere lumei ca sa se lumineze,
ca nu cum-va sa se piarcla din urgia ta. Dec! ne trece cu
vederea urgia ta spre a nu se Intimpla lards cutremur pe
acest pamint. Nu ne resplati none dupa faptele nOstre, ci
s'atiVag
s'afi
Bile.
www.dacoromanica.ro

iN BISERICA ORTODOXA 589
lucreza dupa multimea indurarilor tale nemesurate. Trimite
pl6e curand, imbibeza cu apa pamintul indata si inmulteste
r6dele sale si ridica suspinarea.
derea lui Adam celui inta.,16 zidit in stihuri
Cum sa nu ne minunam popOre de intelepciunea cea ne-
marginita a cerescului nostru Dumnecieti si de atot puter-
nicia sa; care totul din ce nu era l'a adus la existenta, fa-
cendu-le tOte cu intelepciune pentru a-1 glorifica. i dupa
ce tOte le-a treat prin intelepciunea sa si s'a numit Plaz-
muitor pentru crearea lumel. Veniti sa facem om dupa a-
semenarea si chipul nostru, care sa traesca in vecl. Ca el
sa fie cel intalti asupra creaturei si sa fie lucrul cel mat
desevirsit al naturel. Si luand lut din pamtnt, cum spune
istoria, a facut pre cel 'WM zidit cu o intelepciune ne-
spusa, si 1-a insuflat lul pentru ca sa fie dupa chip suflet
vietuitor si nematerial, care sa traesca in yea i l'a nu-
mit Adam, ca creator aratand puterea lut Adam printr'un
semn prea intelept, numele lut insemneza apus si resarit,
mega nOpte si miada-di. Alfa insemna (Orient) resarit, delta
apus, larasl alfa mlada-n6pte si Mi tota creatura. i a cu-
noscut Dumneded ca el are trebuinta de sotie, care a socotit
sa-t faca mangaere. Curind l'a adormit si din cOsta lut to
un os si din el indata creaza pe Eva. i o da lut Adam
part* in tOte pentru ca sa se veselesca t6te si tntru tOte.
Petrecend in Paradis cu desfatarile si deliciositatea de acolo,
cu fructele si bauturile amvrosiace. Adam vecjend'o pe ea
a cunoscut indata ca-I din cOsta sa, din osul sell si s'a mi-
nunat, admirare creasca prea plina de grata, pentru ca e-
sise din mana creatorului. i le-a dat porunca ca s'o pa-
zesca, ca din arborele cunostintei sa nu guste. Din tOte a
Dumnecleil putet1 gusta, dar de arborele cunostintei sa
ye feriti. Porunea a calcat'o Eva, ceea ce preconisaza usu-
ratatea de insalaciune a el, si care acum ne tiraniseste pe
(is
www.dacoromanica.ro

590 MODUL CONSACRAREf SFINTILOR
noi. Stiind cel Area intelept ceea ce era sa se intimple si
ca ea curand va calca porunca, ceea ce a si urmat din
partea uritorulul de bine, inseland'o din invidia cea mare.
Invidiand actul Jul Dumnedeu, pentru ca Eosforu a fost a-
lungat de acolo, ba Inca si blestemat, si intrand in sarpe
s'a ascuns diavolul, si vorbindu-1 prin el Eva s'a inselat.
Arborele, dise cel viclean din care ye opreste ca sa man-:
cati din el, deschide ochii si cel ce mananca din el cu-
nOste indata ceea ce-i bine, feu si viclean si traeste feri-
cit si veti fi asemenea lui Dumnedeti in atot puternicie,
acestea le spunea cel de trei or blestemat din intelepclunea
lui. i imelandu-se vai! is si mAnanca si indemna si pe
Adam si mananca si el. Ah! ce drama! si Indata des-
golit amandoi si s'au cunoscut rusinea for si rana insela-
dune! lor. Bunul, reul, viclenia Eva le-a cunoscut Indata si
si'a recunoscut si gola.ciunea fara. intardiere. A prevedut si
viitorul si se bocea suspinand, si tine pOte sa spuna In-
tristarea ei prin limba omenesca? Se ascunde, se inveleste
cu foi de smochin, rusinandu-se de privirea ei de nesufe-
rit. Regreta adinc nenorocita, blestema pe sarpe, socOte ca
din buna vointa a lui Dumnedet) este Inselata, deplane pe
Adam ca prin ea a fost inselat si ca calcand porunca s'a
vedut gol. i pe cand se plangea Dumneclea striga pe Adam;
unde esti? Ce a patit faptura mea si i_uternic ofteza; nu
cum-va el a calcat porunca mea si a cadut In urgia mea?
Acest cuvint dumnedeesc, ajuns la faptura sa care a cu-
noscut curind ca-1 separat pe pamint! Da! m'a tnselat Eva,
consOrta mea, ca sa mananc din el spre a mi se deschide
lumina. Dar indata ce am mancat, mai mult m'am intu-
necat si ved d'asupra-mi unele In locul altora. Eva, unde
esti? Ce to ascundi? Vino in fata mea. Cine te-a amagit si
pe tine, spune-ti indreptatirile tale. Cum sa viu Deanne, pen-
tru ca sint desbracata si de imbracamintea mea primara
sint privata. Sarpele m'a inselat si pe mine nenorocita si
s'ail
www.dacoromanica.ro

YN BISERICA ORTODOXA 591
acum me gasesc in golaciune deplina. Nu cere ertare, ci cu
pretexte umbla sa se justifice contradicendu-se. Vorbe multe
dar netemeinice, sarbede si gble, pentru-ca le-a lipsit gratia
indata dupa cadere. Iar Dumnedeil Creatorul clise atuncl
sarpelui: sa fit blestemat peatru acesta fapta de acum!
Descrierea Manuscriptuluf.
Manuscriptul din care am tradus si publicat mai multe
lucrari literare si teologice, ca Taal nostru de Alexandru
Vacarescu, o parodie la adresa Domnitorului Moruzi, sfa-
turile morale, o poesie asupra cutremurului din 1802 in
Bucuresti, dialoguri Intre pacatos si diavol, dupa forma dia-
logurilor lui Lucian etc., este un quarto, scris pe hartie or-
dinara si nu tot de aceesi mana. Manuscriptul cuprinde 422
de fol numerotate, avend la inceput scara continutului, lar
la urma niste note, de putina insemnatate pentru Romani.
Cuprinde 54 de tratate diferite, este dar un
Manuscriptul este bine conservat, lisibil, dar fara nici o ordine
de materie. Sint insirate in el aceste tratate fara nici o cro-
nologie si fara date. Incepe cu o interpretare la capitulul
13 din Apocalips a profesorului Pantazi din Larisia. Acesta
interpretare are in vedere scopul de a misca la rezvratire
poporul grec contra turcilor spre a scutura jugul sclaviel,
pentru ca a sosit timpul, epee profesorul, dupa profetii a
ne recastiga independenta. La pagina 35 cetesc urmatOrele:
«Cic lu intelege aicea profetizatorul un timp nedeterminat a
unui rezbolu, si mai ales, cand In acelas an si luna se
sfirseste rezboiul si se declara pacea, de cand a inceput
rezboiul si s'a proclamat rezboiul intre cele doue Imperatil
si asa devine ciclu. Pa,mtnt forte productiv E6-
cpopco-carri, 'mi pare ca. intelege Bogdania (Moldova) si Va-
lahia. Pe acestea In trel rezboae, de trei orl le vor calca
Rusil si le vor lua, si la cel dupa, al doilea nu le vor im-
presura, adica nu le vor Linea pentru tot-d'auna in puterea
miscilanetl.
rim
www.dacoromanica.ro

lor, ci le vor lasa laras la Turd dupa pace. In al treilea
pe care profetia '1 numeste al treilea ciclu, le vor
impresura si pe aceste doue amintite provincii, adica le vor
margini cu confinia Dunarei spre eliberarea pentru tot-d'auna
de la Agareni, si apropiare de sine (familiarizare) dupa care
in urma va urma si desevirsita perdere a imperatiel tur-
cesti. Unde cum arata si faptele acolo cuvintele sint de
prisos, dupre cum dice si proverbul: «cand ursul este de
fata nu cauta urmek.
Ast-fel ex f,licau grecil textele profetice si le aplicati la
scopuri politice. A dat Dumneclea si nu s'a indeplinit acel
stop al ursului. Textul este cam confuz, expresiunea greca
etAlorpiwaly xca 'am; otnionconicrcv, ett presupun ca, trebue
intelesa In sens protivnic noue Romanilor, adica, ca ne vor
absorbi, dup, al treilea fesbolii Rusil in nolanul for si se
vor intinde panti in Dung.re! Acest Pantazi Larisianu a scris
aceste interpretari la 1789, cam in acelasi timp transcri-
erea manuscriptulul.
La pag. 125 'ml pare curios un tratat mic despre co-
met!, fulgere, tunete, trasnite, cutremurl de pamint etc. Dup .
acestea urmeza. SatiraTatal nostru si descrierea moravu-
rilor corupte in societatea Bucurestena.' de Alexandru Va-
carescu in poesie greca, fOrte artistic compusa si in o limba
eleganta, poetica si plina de invective, dar nu pronunta nume
propril. La pagina 133 este decopiat dupa un imprimat Vial&
Cuviosulul qi de Durnnedeti purtatorulul parintelui
nostru Gherasim, un dint modern si mult respectat pana
ast6.-di de Cefalonieni. La sfirsitul acestul serviciti sint pu-
blicate actele oficiale in urma carora a fost decretat de si-
nodul Constantinopolitan ca dint acest cuvios Gherasim.
Sint importante aceste acte, pentru ca eta nu am intalnit
nicaerl pana acum o procedural sigura, dup. care si In ce
mod se admiteau in Biserica Ortodoxa oficial barb* vir-
tuosi ca sfinti. Pentru acest cuvint le-am tradus in roma-
rezbolil,
www.dacoromanica.ro

TN BISERICA ORTODOXA 593
neste aceste acte, spre a le face tuturor cunoscuta acesta
cestiune. La pag. 253 este transcris serviciul Sf. Haralampie.
Acest servicid este insemnat pentru not Romanii, pentru-ca
in Iasi exista Biserica Sf. Haralambie si in seculul trecut
poporul frequenta Mile mult acesta Biserica, facend para-
clise si acatiste etc., la nevoi. Apoi manuscriptul este scris
in Iasi, cum vom vedea. La pagina 341 este transcrisa o
paschalie perpetua, pentru aflarea Sf. Pasti, compusa de
Mate lil Tzingala din Cipru, incepe cu anul 1627 si merge
pana la anul 2158. La pagina 369 sint scrise niste rug-
ciuni de ocazie, Tedeumurl or molebine, traduse din ru-
seste in greceste si pe cars de sigur le sevirsaii RomaniT
in Moldova pe timpul ocupatiilor rusesti. La pagina 386
sint stihurile despre cutremur, altele: pacatul lui Adam etc.,
si In fine 393 sint sfaturile morale, pe care le-am publicat
deja in Revista. La pagina 251 cetesc nota urmatOre: 1792
EETrrEp.6piou 12 'EypiFti TO napOv ircb TO 7spoToTurrov, xai n6.) cv
1806 'Iouviou 22, Etc Mol;x6iotv ip.sTaypcipei Troy ip.o5 'Ayar6ay-
y/Xou Apxy.. KerpcaktIvaioy, 7Tp6c; 18F-6 VI Tthv pLeTaTocvEo-Tipcov.
«1792 Septemvr. 12. S'a scris presentul dupa prototip, si
Yards la 1806 Iunie 22 in Moldova s'a transcris de mine
Agatanghel Arhim. Din Cefalonia spre cunostinta celor ce
vor urma,.
La sfirsitul cartel se mai afla si nota, pe care am pu-
blicat'o deja In Revista Biserica Ortodoxa pe Septembrie
anul acesta.
C. E.
,
Riserica Ortodox-a Rom ,n4 2.
/I
Ia W/
N , _
www.dacoromanica.ro

ANDREIU *AGUNA.
Vedi Biserica Ortodox& Roman& an, XXIV, No. 6.
Pe terenul literar Saguna a desvoltat cea mai mare ac-
tivitate. Literatura bisericesca lipsia; tot asemenea si cea
scolara. Dupe cum IOn Eliade Radulescu in tara romanesca
indemna pe WO. lumea cu putina carte ca sä caute sa
scrie si sä tipar6scA., cad un popor fare literature nu !Ate
prospera si till, tot asa si Saguna in paxti le Transilvaniel
si ale Ungariei tndemna si Incuraja pe literati sa scrie si
sa tiparesca. Dar nu numai atat: el singur da pilda. ca si
Eliade. Avem o multime de scrierl de la el, unele compuse,
iar altele corectate si indreptate, afara de cele publicate
prin indemnul si ajutorul sell'. De aceea cu drept cuvtnt
biograful sett P. Sf. N. Popea pune intrebarea: Ce sa
admirl la Saguna, cand e vorba de terenul literar, talen-
tul si erudiliunea seu. activitatea21)
aguna a fost un barbat Invetat. El iubia invetatura cad
scim «ca podOba de our este invetatura si margaritar de
pret mare». Studia netncetat cu tote ocupatiunile sale multe
si variate. Vasta si adinca lui invetatura se pOte constata
din scrierile alcatuite de el insusi. Si pentru ca nu putea
1) A rhiepiscopul si Mitropol. Andrei Baron de aguna p. 320.
let
www.dacoromanica.ro

ANDREit §AGUNA 595
sa produce atat cat doria sufletul set, de aceea ajuta pe
altii si 'I facea sa lucreze alaturi de el. Nu void publica
aici tot catalogul lucrarilor Jul propril si al altora, tiparite
sat incurajate de el. Vo iii aminti numai numele acelora,
din care se pOte vedea stiinta si tendintele lui.
In 1854 publica «Elementele dreptului canonic», iar in
1868 4(Compenditi de dreptul canonic,. Ca complectare a
acestor doue importante lucrari publica in 1871 si ,KEnchi-
ridion, adica carte manuala de cam5ne ale unei, sflnte, so-
bornicesti si apostolesti biserici cu comentare,. aguna e eel
d'intal What care se ocupa serios la not cu lucrari de ase-
menea nature. Compendiul de dreptul canonic In deo-
sebi e cea mat importanta lucrare pe care o avem de a cest
fel, in literatura nOstra religiOsa. romans. Acest compediii
e tradus si in limba germane $i s'at facut asupra lui si
recensiuni fOrte elogicise si In diferite reviste rusesti. Pentru
aguna aceste lucrari eras scrise din cele mai favorite, cad
el e adeveratul organisator al bisericei ortodoxe romane din
Transilvania si ca prin urmare trebuia sa arate atat ser-
vitorilor bisericesci, cat $i credinctosilor, cars sunt dreptu-
rile si datoriile for fats de biserica. Scrierea acesta e inso-
tita de un fel de introducere pastorale, adresata clerului si
poporului credinclos al Mitropoliei Romani lor de religia gre-
co resaritena. din Ungaria si Ardel, carula i-o si dedica.
Pentru ca cititoril se vada, cat de mare pret pune Laguna
pe acesta lucrare volt"' resuma aici continutul introducerel.
Dupe ce Laguna spune, ca a lucrat mai multi ani la corn-
punerea acestei scrierl si acum dupe ce a terminat-o a-
dresha multamiri 1W Dumnedeti, care l'a tnvrednicit sa ela-
boreze si sa sfirsesca acesta scriere, de la care a conditionat
tOta; mAnga,erea vie(ii sale, rOga si clerul si poporul
cedinclos sa-si unesca multamirile catre Dumnecieti impreuna
ca ale IW si sa-1 prea maresca impreuna. Arata apoi, care
e continutul scrieril si resuma, cam ce fel de invetaturi
www.dacoromanica.ro

596 ANDREft *AGUNA
vor capata preotii si credinclosil din citirea si studierea el.
Iata cate-va din aceste invetaturi:
a) CA biserica Mind consecinte in institutiunile
sale la' cu demnitatea omenesca primesce qiirn-
bra, tiseza in sinul sell de malca nationalita tile tutu-
lor popOrelor sale; ca le cla dreptul de a sluji si
de a se ruga lui Dumnedeil in limbile lor, de a a-
vea preoti si arhierel de nationalitatea lor, car] sa
duca si sa conduces in limba respective] natiuni
chiemarea lor sublime in si alara, de biserica si sa
compuna si sa tiparesca clerului si poporulul credinclos
carp bisericesci de rugaclune si de cultivarea si nobilarea
demnitatii lor omenesci;
b) Ca no] Romani] de religia resaritena in par -
tile unde mestecati train) din vechime cu
alte natiuni favorite bisericesce si politicesce in
prejudicial bisericil si natiunii nostre panes acum,
avein sa multa mim numal si numal a,qecla mintelor
bisericil nostre resaritene, ca ne-am putut sustine
limba nostra,' materna si prin ea nationalitatea 'As-
tra;, va se dices, originea fiintel nostre si ca acum
de trel an] am putut reraqtiga odihna 'Astra, su-
fletesca pre basa dreptulul indesputabil canonic si
istoric prin reinfiintarea mitropoliel nostre romg ne
cu lerarchia nationala ;
c) Ca biserica, malca acesta bunk ne-a crescut pe noT
fates cu nenumeratele imprejurari vitrige de barbati credin-
ciosi ai religiei si patriei mistre strabune si ne-a intarit pe
nol cu caracterul de statornicie barbatesca pentru to timpil
buni si ref;
d) Prin urmare, ca cdla si metodul de crescere, ce ne-
a dat biserica si in care ne-a crescut; ne-a invetat pe
nol sa cumiscem demnitatea nOstra omenesca si destinul
nostru de pe pamint; pentru aceea scOla acesta sa o Jasam
acestea,
www.dacoromanica.ro

ANDRt1U §AGUNA 597
posteritatit nOstre de amanet, ca ast-fel dinsa sa reman6
in legatura neintrerupta cu not dupa mOrtea nOstra, cars
acum Inca traim, precum am remas si not in legatura ne-
Intrerupta cu parintil, mosil si stremosii nostri cel tr Domnul
raposati, punend pe inima posteritatil nOstre cuvintele mu-
ribundulul Matatia catre flii set: rivnitori fill legit
si datl sufletele v6stre pentru legatura parintilor vostri; a-
duceti-ve aminte de lucrurile lor, cart facut intro
neamurile sale si vet' lua marire mare si nume vecinic»
Dupa acesta se adreseza clerului si poporului si'l dice
(Cred tare, ea cunoscend to din acesta scriere demnitatea
ce biserica da, precum si bunatatile sae', prin care bi-
serica revarsa asupra ta radele strelucitOre de cultura si
nobleta ta, te vet insufleti de nasuinta spre a te face vred-
nic de impreuna lucrator at lul Dumnedefi, de aratura lui
fructifera, de zidirea lul frumOsa si de casa lui placuta, care
tOte Iv garanteza fericirea vremelnica si vecinica si te con
duc catre per fectionarea intelectuala si morala in tOte afa-
cerile tale publice si private, bisericesci si civile».
Din aceste cuvinte propril ale lul Saguna se pOte vedea.
destul de lamurit dragostea lui cea mare fata de biserica
nationals, fata de poporul roman si de limba lul, fata de
prosperarea intelectuala si morala a lul. El volesce lumina
rea si intarirea poporului roman pentru care a si lucrat In
trega lui vieta. El volesce ca poporul roman sa alba locul.
ce merits in mijlocul celor-l-alte popore din tam Ungariel §
a Ardealului. Pentru indrumar1/4-,,a poporului romanesc in di-
rectiunea acesta 'I va servi scrierea sa «Compendia de drep
canonic».
Scrierea intitulata (Enchiridion, adica carte anuala d
canOne.... cu comentare o dedica tot clerului si poporulu
romanesc de religia greco-resaritena din Ungaria si Tran-
silvania. In prefata spune Intre allele si urmatOrele, pe tail
le reproduc «Asta-dl dupa ce am Implinit 25 de ant
«Fiilor,
le-aft
www.dacoromanica.ro

598 ANDREit §AGUNA
de cand am primit asupra-mi, in urma denumirel prea Ina lie
de vicar din 15 Iunie 1846, carma bisericil v6stre din Ardeal.
Asta-di child clerul si poporul nostru credincios din Ar-
deal, petrece In mod sarbatoresc in §i afara de biserici Ju-
bileul acestor 25 de ani;
Asta-di cand sunt ea patruns de Insufletirea clerulul si
poporulul credincios al bisericil nOstre din Ardeal, ce o
desvolla In diva de asta-dl, lar eu m'am retras in singura-
tate petrecend cu post si rugaciunI ;
Asta-di clic, me Insufletesce vapala inimei mele si provOca
in mine acel dor Invapalat ca sa-ti dedic tie cler si popor
credincios al Mitropoliel nOstre nationale romane de religia
greco-resaritena din Ungaria si Transilvania, cartea acesta
scrisa si comentata de mine si intitulata Enchiridion, adica.
carte de canOne ale unel, sfintei, sobornicescl si apostolesci
biserici si a ti-o intinde cu asa dor mare si sincer, precum
cerbul doresce spre isvOrele apelor, ca dintrInsa asa se
to recreezl in religiunea, religiositatea si in moralitatea stre-
bunilor tel, precum cerbul se recreeza din isvOrele apelor,
pentru ca canOnele bisericil nOstre sunt compuse cu mare
intelepclune si acomodate literil si spiritulul invetaturilor
celor vecinice ale lul Christos si inainteza folOsele teoretice
si practice ale clerulul si poporulul credincios, cad ele cu-
prind in sine invetaturile luminatOre si civilisatOre pentru
toil
Ce'l face pe Laguna sa alcatuesca In deosebi ast-fel de
scrieri cu privirl la organisatia bisericil, la drepturile si da-
toriile clerulul si ale credinclosilor fata de ea ? Ce'l face pe
el sa le dedice in acelasl Limp clerulul si poporulul orto-
dox ?.... Poporul roman din Ungaria si Transilvania n'avea
o vieta politica potrivita aspiratiunilor lul. Pentru acest po-
por nu exista drepturl, nu exista lege Singura institutiune
national& puternica prin care trala nu era de cat biserica.
Pentru acesta institutiune lucrase Laguna o vieta intrega,
timpii,.
www.dacoromanica.ro

ANDRE1 §AGUNA 599
o -vieta plina de amaraciuni si suferinte, sub scutul careea
trebuia sa se ocrotesca poporul roman si sa traesca. Biserica
trebuea deci organisata in asa chip, in cat sa devina o stand
de granit, de care sa se sfararne tote incercarile dusmanesci
neamulul romanesc. Clerul si poporul romanesc trebuia
luminat cum sa. se Ode in si afara de biserical....
Scrierile acestea au pe langa o valOre sciintifica, caci
sunt resultatul unui studit adinc si amanunlit si o valOre
insemnata nationals. Ele urmaii sa fie pentru Romani ade-
verata calauza, din punct de privire religios si politic.
alta scriere a lui Laguna e «Istoria bisericii ortodoxe
r6saritene univ ersale, de la intemeerea ei pana in anul
1860, cand a si fost tiparita in tipografia cliecesana din
Acesta scriere e in doue tomuri. In tomul I trateza
faptele pana in seculul al XV-lea, iar in tomul al II-lea din
vecul al XV-lea pana in anul 1860. In precuvintarea. care
insotesce acesta scriere Laguna ne spune ce l'a indemnat
pe el sa. Intocmesca si sa publice o istorie bisericesca. lath
ce ne spune: «Duhul cel luminat al Apostolului Pavel intre
altele limpede se arata si in acele cuvinte, ce a scris lui
Timoteiti II, cap. 3, v. 1 clicendu-1: «Acesta sa stii, ca in
qilele cele de apoi se vor scula vremi primejdiOsei si a-
thiogandu-1 si invetatura, cum sa se pOrte in acele vremuri.
11 sfatuesce: «Ca sa petreca Intru cele ce au invetat si car(
sunt incredintate lui sciind de la tine invetat,>. Eii
Inca mai inainte de a me apuca de scrierea istoriel bise-
ricei nOstre ortodoxe resaritene, am aflat, ca in Vilek.-
.nostre s'aU' sculat vremi primejdidse cu bise-
rica 'Astra si acesta pot s'o clic din mai multe privirL
care aci le tree cu vederea, caci acele se arata din destui
in cuprinsul acestel carti. In mijlocul unor asemenea 103-
prejurari remanend eu statornic in propunerea mea cu
tocmirea unei istoril bisericesci am aflat de bine, ca sft.
s'au
fa a
in
www.dacoromanica.ro

600 ANDREIU §AGUNA
urmez sfatului, ce Apostolul cel mare a dat lui Timotetii
si adica sa petrec infra cele ce am invetat si sunt incre-
dintate mie sciind de la cine m'am invetat; va se clica
m'am hotarit a compune cartea acesta din isvOrele cele
curate ale invelaturil bisericil nOstre, cad acestea sunt in-
credintate mie si sciU de la cine le am invetat acele). Dupa
aceea Laguna arata care e cuprinsul scrieril si cate-va ne-
ajunsuri ce va presenta. Promite insa indreptari la a doua
eclitie.
0 deosebita importanta presinta acesta lucrare pentru bi-
serica Romani lor din T1 ansilvania si Ungaria. El vorbesce
despre respandirea crestinismului intre Romani, despre or-
ganisarea bisericil in acele parti, despre suferintele acelei
bisericl, despre unirea unel part' de credinclosi Romani cu
biserica catolica etc., etc... Ori-cine vrea sa cum5sca trecutul
bisericil romanescl din partile de peste munti trebue sa con-
suite acesta lucrare a lui Laguna. Face o scurta privire si
asupra bisericil romane din Bucovina, din Basarabia si din
Principate. Lucrarea acesta a servit si ca manual didactic
pentru institutele teologice si pentru scOlele secundare, Tar
manualele prescurtate pentru scOlele poporale, si chlar al par.
Puscariti pentru scOlele secundare nu sunt in mare parte
de cat nisce resumate ale lucraril lui $aguna.
(Va urma).
G...
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE
A LUI
GHENADIE SCOLARUL, DATA SULTANULUT MEHMET DUPA CEREREA SA.
Marturisirea prea in(eleptului si prea onoratulul Domnului
Ghenadie Scolarul, Patriarchul Constantinopolulul, Romel-
Noua, pronuntata despre drepta si neintinata credinta a
crestinilor catre Agareni (Turd). Cand a intrebat Sultanul
Amira Mehmet: Ce credep vol Crestinii ? El a respuns ast-fel:
1) Credem c6, este un Dumnecleti creatorul tuturor celor
ce Ant din nefiinta la fii*. §i cä nu-i nici corp si nici
are corp, ci viaza cu mintea. Este mintea cea mal perfectl,
mal desavirsitl si mai in(eleptO; e necompus, WA inceput
si fait sfirsit. Exists, in lume si preste lume. El nu este
In un loc, §i exists, in tot locul. Acestea sint proprietatile
luf Dumnecleu, prin care se separa de creaturile lui si de
altele asemenea.
2) Este intelept, bun si adeverat, si ate calitati au crea-
turile lui a parte, El le are singur si inteun mod mai inalt.
www.dacoromanica.ro

602 MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE
lar aceste perfectiuni le au creaturile, pentru ca El le da
fapturilor sale. Apol pentru ca El este bun si creaturile sale
sint bune. Fiind-ca este intelept, ele slut intelepte, ca El
este adev6r, ele sint adev6rate si altele asemenea. Afars,
numai Dumnedeu le posede pe acestea in princip, iar crea-
turile prin participare.
3) Credem ca exista in Dumnedeu alte tret proprietati,
care slut ca Inceputuri si fantani a tutulor celor-l-alte pro-
prietati ale sale. i prin aceste trel proprietati Dumnedeu
viaza to sine In vecinicie, si inainte de a se crea de catre
el lumea si prin acestea o guverneza. Iar aceste trel pro-
prietatt le numim trei ipostasurt si pentru ca aceste trel
proprietati nu despart unimea si substanta cea mai simpla
a Jul Dumnedeu; pentru aceea este Dumnedeu, si cu aceste
proprietati si este unul Dumnedeu si nu trei Dumnedei.
4) Credem ca din natura lui Dumnedeu resar Cuvintul
si Spiritul, dupre cum din foc lumina si caldura. i pre-
cum focul, si data nu este ceva ce se lumineza si incal-
deste de el, dar focul in sine pururea are lumina si caldura
si arunca de la sine lumina si caldura. Tot asa si inainte
de a se crea lumea, existati Cuvintul si Spiritul energil
naturale ale Jul Dumnedeu, pentru ca Dumnedeu este minte,
precum s'a spus. i aceste trei Minte, Cuvint si Spirit, sint
un Dumnedeu, precum in un suflet al omulul exista minte,
cuvint tntelegetor si vointa IntelegetOre; si cu tote acestea,
aceste trei sint un suflet cu adevarat to substanta. lards pe
Cuvintul lui Dumnedeu '1 numim intelepciunea lui Dumnedeu
si puterea si Fitt al Sell, pentru ca este nascutul naturel
lui. i dupre cum saminta natures omului se numeste fill
al omulul si precum ideea omulul este produsul sufletului
lul, asemenea si pentru cele dumnedeestl. Iarasi numim
vointa lui Dumnedeu Spiritul lui Dumnedeu si lubire, iar
pe minte o numim parinte. Pentru ca el este nenascut si
necauzat, causa insa a Filulut si a Spiritului. Ca Dumnedeu
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTET ORTODOXE 603
nu intelege numai creaturile lul, ci mai ales se intelege si
se cunOste pe sine, si pentru aceea are cuvint si intalepciune
prin care se intelege pe sine insasi. De asemenea Dumnegeil
nici voeste si nici tubeste numal creaturile lui, ci voeste
si se iubeste cu mult mai mult pe sine. Pentru aceea din
veclnicie iesa din Dumnec,eil Cuvintul si Spiritul seu si pu-
rurea sint in El. lar acesti dot cu Dumnecleu shit un Dum-
necletl.
5) Credem ca Dumnecleti prin Cuvintul intalepclunei si a
puterel lui a treat lumea si prin spiritul bunel sale vointl
providentiaza, guverneza si misca tbta natura din
lume spre bine, dupd ordinea fie- cdril naturi. pentru a-
ceea credem c., atuncl cand a voit Dumnecleil prin sin-
gura. misericordia lul, ca se Int Cored pe Oment de la ratacirea
demonilor si de la Idolatrie (pentru ca afara de un mic loc
al Iudeilor, to care se inchina si se credea intr'un
dupd legea lui Moisi), WM. cea-l-altd. lume inchina fdp-
turile lui Dumnecleil cu Mutate, si pe multi zei ce n'aveail
fiintd, in locul Unula si adev6rat, si se purtati dupd. dorin-
tele fieste-cdruia a parte, si nu dupd o lege a lui Dumnecleit.
Atunci a savirsit Dumneclet acesta restaurare a Omenilor
prin Cuvintul si Spiritul sett. i pentru aceea Cuvintul Iul
Dumneclea s'a imbrdcat cu natura omenescd, ca sa, vorbesca
Omenilor ca um, Tar ca cuvint al lul Dumnedeu si intalep-
dune A. Inv* pe Omeni a crede in Unul si adeveratul
Dumnecleti si sä se pOrte conform 'eget pe care acesta a
dat-o. i lards1 ca om ca sa dea societatei sale exemplu prin
invetatura sa. El mai tntaiii a pazit legea, pe care a dat'o
Omenilor; apoi ca cuvint a lui Dumnecjeti si putere s. pOta
sa, realiseze binele in WO. lumea, ceea ce a voit. Pentru
cd era cu neputinta cu puterea unul om sa intOrca lumea
catre Dumneclet. i asa prin Cuvint a semanat adeverul
Dumnecleti eel atot-puternic si neveclut in Ierusalim; Tar prin
spiritul sett a luminat si Intarit pe Apostolil set, ca el sd
si lubire
i
Dumne-
den,
www.dacoromanica.ro

604 MARTURISIREA CREDINTE! ORTODOXE
respandesca adeverul In tOta lumea si ca sa despretuesch
mOrtea pentru dragostea lul Dumnedeu, care I-a trimis si
pentru lubirea mantuirel lumel, dupa exemplul lul lisus,
care de buna-voe a murit ca om, pentru ca sa mantuesca
lumea. Ast-fel credem nol intr'un singur Dumnedeu in Treime,
Parinte, Fiiu si Sfint Spirit, dupa cum a invetat Domnul
nostru lisus. $i pentru ca este adeverat, credem ca este si
adeverul insusi. Apol ucenicii lul ast-tel ne a invetat pe
not mal pe larg. Asa intelegem si prin puterea Intalepclunel.
6) Credem ca Cuvintul Jul Dumnedeu si omul, pe care
l'a imbracat Cuvintul lul Dumnedeu, este Christos: si ca
viata lui Christos in trupul sea era vista omului prea Mint,
lar puterea Ir4alepciunel si a lucrarilor lul era puterea lul
Dumnedeu.
7) Credem ca precum sufletul si corpul omuluI devine
un om, asemenea si Cuvintul lul Dumnedeu pe de oparte,
lar pe de alts parte sufletul si corpul sint tot-d'auna done
natura despartite cu desavirsire in un singur om. De ase-
menea si omenirea si dumnedeirea sint in Christos deosebite
prin natura cu desavirsire, unite numai dupa ipostas si
personal. $i nici Cuvintul lui Dumnedeu nu s'a mutat in
trupul sau sufletul lul Christos, si nici trupul lui Christos
sau sufletul lui s'a mutat in Cuvintul lul Dumnedeu. Ci a
fost si este In Christos dupa acea economie prea miraculOsa,
Cuvintul lul Dumnedeu, Cuvint al lui Dumnedeu, Jar ome-
nirea, omenire. $i ca nu a luat omenirea Cuvintulul lul
Christos Dumnedeirea, ci Dumnedeirea Cuvintulul Dum-
nedeu a luat natura omenesca, care consists in aceea ce
a luat. Tot ceea ce este in Dumnedeu si din Dumnedeu
naturalminte, este Dumnedeu, pentru ca nu exists in Dum-
nedeu ceva accidental. $i pentru aceea pe Cuvintul cel in-
Wegetor al lul Dumnedeu it numim credem Dumnedeu.
$i pentru ca acest Cuvint al lui Dumnedeu era in Christos,
de aceea pe Christos it marturisim Dumnedeu si Om. Om
lul
pi-1
www.dacoromanica.ro

MARTURIS REA CREDINTEI ORTODOXE 605
pentru suflet si corp, tar Dumnec,led pentru Cuvintul lui
Dumnecled In El.
8) Credem ca Cuvintul lui Dumnecled este in Christos si
in lume, in Cerid $i in Dumnecied si in Tatal. Pentru ca
Cuvintul lui Dumnecled este nemarginit, dupre cum este
si Dumnecled nemarginit, care l'a nascut pe El, adica ca
are intelegere si putere nemarginita, dar In Dumnecled in-
Walt chip si In Christos intealtul, far in lume alt-fel.
9) Credem ca atunci cand Dumneeled comunica vre unel
creaturi din bunatatea si harul WI, de loc nu se imputi-
neza ci mai ales se mareste; pentru ca din virtutea crea-
turilor se manifests superioritatea lui Dumnecled, si cu cat
mai mult se imbunatateste creatura prin o comunicare mai
mare a bunatatel sale, cu atata mai mult se arata bunatatea
lui Dumnecied. iubirea lui catre omens si puterea. De aceea
bunatatea lui Dumnecled si iubirea catre Omeni mai mult
s'a imultit, pentru ca Insusi Dumnecled a venit cu tOta puterea
lui in lisus, s'ad ca a trimis la Profetil sea o gratie sad
doue si la alt profet mai putin, la altul mai mare.
10) Credem ca Christos s'a restignit si a murit prin pro-
pria sa vointa, pentru multe si marl folOse, necesare pentru
multe cause, si tote acestea le-a suferit cu umanitatea lui.
Caci Cuvintul lui Dumnegled nici se crucifica, nici more,
nici invie, ci mai ales invie pe insusi mortii, dupa cum a
inviat si trupul ce l'a purtat.
11) Credem ca Christos inviind s'a inal(at la ceruri si
larasi va veni cu marire ca sa judece lumea.
12) Credem ca sufletele Omenilor stilt nemuritOre si ca
trupurile sflntilor vor invia necorupte, luminOse si usOre,
neavend trebuinta nici de hrana, nici de beuturd, nici de
imbracaminte. nici de alta Ore-care placere trupesca. i ca
sufletele si trupurile celor bine-credinciost si cu vieta cu-
rata vor merge in Paradis; bar a celor nepocaiti, vicleni si
necredinciosi (se vor duce) In pedepsa. i ca paradisul sfin-
www.dacoromanica.ro

606 MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE
tilor si fericirea este in Ceriuri; Tar pedepsa celor reI in pa-
mint. Iar fericirea sfintilor nimic alt nu este, de cat ca se
vor desavirsi ast-fel de suflete In cunostinta, si atunci vor
privi taInele lui Dumneqeii, pe car" acum nu le cunosc, de
cat numal prin credinta.
13) Pentru ce era de nevoe a se intrupa Cuvintul lul
Dumnedeti? Sint cuvinte multe si necesare, si cand va fi
trebuinta stntem gata a le arata. Preste aceste cuvinte ne
intareste pe noT In adeveratatea credintel nOstre aceste sapte.
14) Ca au profetizat profetil ludeilor, pe care-I primim noT,
pe Iisus si ale a facut si cate inttmplat si cate
sevirsit in urma ucenicit lui cu puterea lui. De asemenea
au profetizat si oraculile Grecilor, prin invoirea luT Dumnecleil
si Astronomil Persilor si Grecilor, si acestea dupa preclice-
rile Jul Iisus.
15) Ca scripturile credintei nOstre consuna in tote, pentru
ca scriitorii acestora au avut un singur invetator, harul lul
Dumnedeu.
Ast-fel s'ar fi contraclis in unele.
16) and Omen"' ate primit acesta credinta, care era noun
si admirabila, cu osirdie si cu multe primejdii, nu numal
cei de rind, dar si cel prudent". si inteleptii; si pentru aceea
s'a sfarimat cu totul viclenia demonilor.
17) Ca acesta credinta nu cuprinde nimic imposibil si
nici nepotrivita, si nu trupesca, ci tote sint spirituale, si
este calea care duce sufletele Omenilor la lubirea de Dum-
nedeu a viitOreI vied vecinice.
18) Ca call au primit acesta credinta si purtat vir-
tuos, in conformitate cu legea luT Christos, au primit dela
Dumnecleti mart haruri s'ati facut minunl multe, ceea ce
nu ar fi fost, data acesta credinta era falsa.
19) Ca cate dic uniT asupra acestel credinte, usor putem
sa le deslegam si cu cuvint si curat.
20) Ca imperatil lumil au persecutat acesta credinta cu
s'aa
§i
an
sal
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTEI ORTODOXE 607
multe pedepse omoruri, cand multa vreme eras i. politeistl
i idolatri, nimic n'atl putut, ci a invins credinta si se
pastreza 'Ana acum, i cand va veni Domnul o va gasi,
i data acesta credinta nu era prin vointa lui Dumnec led
s'ar fi nimicit atunci cu usuratate Marire Domnului nostru
Iisus, Dumnedeului adeverat. ,Amin.
Acestea le clicem not despre credinta nOstra pe scurt.
S'a tradus in limba Arabs de Ahmet Caddi de Vereea,
scriitorul parintelui Mahmut Celebi.
Cate -va cuvinte asupra acestel marturisiri
de credinca.
Autorul acestei marturisiri este Ghenadie Scholarul, intalul
Patriarh pus de Turd dupa, caderea Constantinopolului. El
s'a numit ca laic Gheorghe Curtesiii s'a nascut in Con-
stantinopol la 1400. A invetat la Mateill Camariotul si la
Marcu Eugenicul. A fost om de legi, orator insemnat fi-
losof. Pentru reputatia sa de carturar a ajuns secretar la
Imperatul bin Paleologul ca unul ce era un profund teolog
a fost luat de el la sinodul din Ferara Fiore*, in care
s'a tratat cestiunea unirel Bisericilor din Orient si Occident,
Si lucrul nu s'a realisat prin lupta dusa contra unirel de
acest Ghenadie Scolarul si mai ales a lui Marcu Efesanul
si a altora.
El a lasat fOrte multe scrieri filologice si mal ales teo-
logice. Dupa ce a venit din Florenta si era amenintata Bi-
serica Orientals a fi supusa celei de apus, adica Papei, sub
pretext de unire, Gheorghie Curtesiti s'a retras in Monastirea
Ilavwxxoyivrou s'a devenit monah, cand s'a numit Ghenadie.
Voind Imperatul sa sevirsasca unirea, in stop de a primi
ajutor dela Papa pentru a se apara contra Turcilor caril
impresurase Constantinopolul, si Oland ca nu pOte, Ghe-
nadie, pe atunci Gheorghie, prin indemnul lui Marcu Efe-
i
si
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

608 MARTURISIREA CREDINTEI ORTOUOXE
sanul s'a retras dela palat si asa s'a dat pe partea orto
doxil or.
Dupa caierea Constantinopolulul sub Mohamet al II, Sul-
tanul pentru a pacifica locuitorii a ordonat sa se faca de
catre invinsi o noun. alegere de Patriarh, ceea ce sortii au
adus atunci la Patriarhat pe acest Ghenadie, renumit pen-
tru eruditia si vieta sa s'a fost aseclat to scaun de catre
cuceritor intocmal dupa usul vechitl Bisantin. El a stat ca
Patriarh cincl ant si sese luni, dupa care apoi dimisionand
s'a retras la Monastirea Prodrom din Serre, unde a ince-
tat din vieta la 1460.
Cauza scrierei confesiunel sale: Sultanul invingetor, Ma-
hornet al II, dorind sa tina in stapanire, supunere, ascul-
tare si sclavie pe poporul grec, a fost consiliat ca numai
prin toleranta religiOsa si prin sprijinul dat lege', adica cre-
dintel crestinesti, pOte sa tina in pace si ascultare. facend
respunletor pentru turburarile crestinilor pe Patriarhi. De
aci a resultat ca Patriarhil cu timpul se numeati si Etnarhi
lOvipxat. In acest stop Sultanul dupa cucerire visitand si
observand Bisericile crestinilor a venit si la Biserica patri-
arhala, unde Ghanadie Patriarhul l'a primit cu tan. amabi-
litatea si unde s'a intretinut cu el asupra multor cestiunl
ale credintei crestinilor. Cu acesta ocazie Sultanul a poftit
pe Patriarhul sa-1 faca o scurta dare de sema, or martu-
risire de credinta spre a o studia insusi si cunOste de a-
prOpe. Acesta dorinta a sultanului a fost adusa la indepli-
fire scriind in resumat teoretic credinta crestina. Scrie-
rea acesta nu -1 o carte simbolica, ci maT mult o expunere
simpla si intalesa a crestinismului fata de Mahomedanism
on Coran.
Se sustine de unit ca primitiva expunere a lui Ghenadie
ar fi cuprins numai cele 13 puncte de la Inceput, Tar res-
tul ar fi un adaus al titnpurilor posteriOre. i este proba-
bila acesta critica, pentru ca in cele sapte puncte din urma
ci
www.dacoromanica.ro

MARTURISIREA CREDINTET ORTODOXE 609
se dovedeste divinitatea lui lisus Christos, conform scrip-
turilor, ceea ce probabil ca Ghenadie n'ar fi avut curagiul
s'o faca, combatand pe fata pe Mohamet ca Profet si repre-
sentant al lui Dumnedeil, si susIinend Dumnedeirea lul Iisus
Christos. Apol aceste ultime 7 puncte nu se gasesc in unele
manuscripte vechi si contimporane. Apol o alta marturisire,
tot de Ghenadie Scolarul, sub forma de dialog Intre Pa-
triarh si Sultan si publicata de Kimmel numal in latineste
sub titlul de: Sermocinatio habita de recta et Meal-
pata Christianorum fide, nu este autentica, ci se pre-
supune a fi o fabricatiune posteriOra. si in Apus. Meritul con -
fesiunei lul Ghenadie consta: ca-I precisa, Intalesa, tratand
mai ales cestiunea Trinitatei si e scrisa in conformitate cu
Simvolul Niceo-Constantinopolitan.
C. E.
Biseriea Ortodoxi Rorntina 3
www.dacoromanica.ro

Legenda despre origina simbolului apostolic,
Cel dintal scriitor care vorbeste despre origina simbolulul
apostolic este Rufin de Aquileia. Spusele sale au ca basa
traditiunea stremosilor. Pentru ca cuvintele lui Rufin sunt
punctul de plecare in studiul simbolului apostolic si pen-
tru ca va trebui sa revenim adesea la ele, e bine a le as-
culta in intregime atat in traducere cat si'n original.
«Spun stremosil nostri, dice el, ca dupa inaltarea Dom-
cand prin venirea sfintului Spirit, limbi de foc au seclut
peste fie-care din Apostoli ca sa vorbesca graluri multe si
felurite, pentru ca nici o natiune sä nu li se para streina, nici
o limba barbara grea si de neinteles, atunci ii s'a dat de
Domnul acesta porunca : de a pleca fie-care aparte sa pre-
dice cuvintul lui Dumnecleil la natiuni diferite. Trebuind
asa dar sa piece in parti deosebite, stabilesc mai intal in
comun o norma a viitOrel for propoveduiri, ca nu sedusi
de ceva sä invete unul altfel de cat altul, vre una din cele
ce se raporta la credinta lui Christos. Prin urmare, find
adunati cu totii la un loc si plini de spiritul dint, corn-
puseracum am clisacest semn al viitOrel for propove-
duiri, depunend la un loc ceea ce fie-care cugeta si
rase ca acesta regula sa se predea credinciosilor. Pentru
multe si plausibile motive et au voit ca acesta sa se nu-
mesca simbol. Caci simbol pe greceste pOte insemna si
semn si contributiune, adica aceea ce depuri mai mulct la
un loc, ceea ce au facut si Apostolii to aceste cuvinte, de-
nulul,
hota-
www.dacoromanica.ro

LEGENDA DESPRE ORIGINA SIMBOLULUI APOSTOLIC 611
punend la un loc ceea ce fie-care a cugetat. Indicil sail semn
se numeste pentru aceea ca in acel timp, cum, dice apos-
tolul Paul (I Cor. 11) si cum se istoriseste in Faptele A-
postolilor (15), multi dintre 1 udeii cart rnergeati IncOce si
'ncolo se dad drept Apostoli al IIIl Christos si pornPati la
predict fie in vederea vre unui cdstig Ore-care, fie pentru
a se putea hrani, numind chiar numele lui Christos, dar
nevestindu-1 intru totul mi_'.surat traditiunilor. De aceea as
fixat (Apostolic) acest semn, dupd care sa se cunOsca acel
cars vor propovedui pe Christos conform regulelor aposto-
lice. Do alt-fel, se dice, ca acesta se observa si in resbO-
ele civile, fiind-ca si tinuta armelor e egald, si sonul vocei
acelasi si obicelul unul si felul de a se Iupta acelasi, ca
nu prin Ore-care viclenie sa se intimple vre-o surprindere,
fie-care comandant da soldatilor sec simbole deosebite, cart
pe latineste semne sati indicii se numesc: pentru ca dacd
se intalneste vr'unul despre care e indolala, intrebandu-I
de simbol sa fie dat pe fata dacd e mimic, sau camarad
de arme. De aceea in sfarsit a fost predat ca sa nu se
scrie pe papir sau alt material, ci sä se retina in inimile
credinciosilor, pentru a fi in siguranta ca nimeni nu-1 va
putea inveta din lectura, care une ori ajunge chiar si la
necredinclosi, ci numal din traditiunea Apostolilor. Asa dar
trebuind sa piece la propoveduire, cum am mai dis, Apos-
tolii au stabilit acest semn al intelegerei si credintel lor,
construind nu ca fill lul Noe, inainte de despartire unii de
altii, turn de zid si bitumen al carui varf sa ajunga pand
la cer (Genesa 11.), ci ridicAnd un monument de credintd,
care sa stea in fata adversarului, monument de petre vii
si margdritare domnesti, pe care nici vtnturile sa. nu-1 ras-
tOrne nici fulgerile sä nu-1 dobOre, nici vartejul furtunelor
si viscolelor sa nu-1 clatine. Cu drept dar acela trebuind
sa, se desparth unii de altil au fost condamnati ca construe-
toil a! turnului ma.ndriei, la incurcarea limbilor, ca fie-care
sa nu mai Oita intelege gralul aprOpelui sea. Acestia insa,
cart construlati turnul credintel, as fost inzestrati cu stiinta
si cunostinta tuturor limbilor, ca sa se adeveresca acela ca
un semn al pecatului, acesta ca al credinte1»1).
1). Tradunt majores nostri quod ad ascensionem Domini, cum per
adventus spiriti sancti, supra singulos quosque Apostolos igneae linguae
www.dacoromanica.ro

612 LEGENDA DESPRE ORIGINA
Lasand la o parte cestiu nea timpului cand au compus
Apostolil simbolul si cand aU primit el porunca de la Man-
tuitorul sa merge a predica i paganilor, cestiune care la
Rufin e cu totul conf uza §i contrara relatareI Evangeliilor
sedissent ut loquelis diversis variisque loqueretur, per quod cis nulla
gens extranea, nulls linguae barbaries inaccensa videretur et invia: prae-
ceptum cis a Domino datum loc, ad praedicandum Dei verbum ad sin-
gulas quemque proficisci nationes. Discessuri itaque ab invicem, normam
sibi prius futurae praedicationis in commune constituunt, ne forte alii
alio abducti diversum aliquid his qui ad fidem Cristi invitabantur, ex-
porent. Omnes igitur in uno positi, et spiritu sancto repleti, breve istud
futurae sibi, ut diximus, praedicationis indicium, in unum conferendo
quod sentiebant unusquisque, componunt, atque hanc credentibus dandam
ease regulam statiunt. Symbolum autem hoc multis et justissimis ex
caussis appelari voluerunt. Symbolum enim graece et indicium dici po-
test et collatio, hoc est quod plures in unum conferunt. Id enim fece-
runt Apostoli in his sermonibus, in unum conferendo unusquisque quod
scusit. Indicium autem, vel signum idcirco dicitur, quia in illo tempore
sicut Paulus Apostolus dicit (I Cor 11) et in Actibus Apostolorum re-
fertur (Acta 15) multi ex circumeuntibus Judaeis aimulabant esse A-
postolos Christi, et lucri alicujus, vel ventri gratia ad praedicandum
proficiscebantur, nominantes qui dem Christum, sed non integris tradi-
tionum lineis nunciantes. ldcirco istud indicium posuerunt, per quod ag-
nosceretur is qui Christum vere secundum Apostolicas regulas praedi-
caret. Denique et in bellis civilibus hoc observari ferunt, quoniam et
armorum habitus par, et sonus vocis idem, et mos unus est atque
eadem institute bellandi: ne qua doli subreptio fiat, symbola distincta
unusquisque dux suis militibus tradit, quae latinae signa vel indicia
nuncupantur ut si forte occurerit quis de quo dubietur, interrogatus sym-
bolum, predat si sit hostis, vel socius. Idcirco denique haec non scribi
cartulis aut membranis, sed retineri credentium cordibus tradiderunt ut
certum esset haec neminem ex lectione, quae interdum pervenire etiam
ad infideles solet, sed Apostolorum traditione didicisse. Discessuri igitur,
ut diximus, ad praedicandum, istud unanimitatis et fidei suae Apostoli
indicium posuere, non sicut filii Noe discessuri ab alterutrum turrim
ex latere cod° et bitumine construentes, cujus cacumen usque ad coclum
pertingeret (Gen. 11. , sed monimenta fidei quae starunt adversus faciem
inimici, e lapidibus vivis et margaritis dominicis aedificantes: quam
neque venti impelerent, neque fulmina subruerunt, neque terapestatum
ac procellarum turbines permoverent. Merito igitur illi ab invicem se-
parandi, turrim superbiae aedificantes, linguorum confusione damnati aunt,
ne unusquisque posset advertere proximi sui loquelam. Isti vero
aquitione
qui
turrim fidei construebant, omnium linguarum scientism et do-
nati cunt, ut illud pecati, hoc fidei probaretur indicium". Commenta-
rius in symbolum Apostolorum.
www.dacoromanica.ro

SIMBOL U LUI APOSTOLIC 613
si Faptelor Apostolice, un lucru romane sigur si ldmurit la
el: convingerea ca simbolul e compus de Apostoli to comun.
Care din diferitele formule de simbol, ce se aflati in dife-
rite comunitati crestine e aceea pe care au compus-o A-
postolii, Rufin nu stie sail nu vrea s'o spue. Ca un argu-
mentum ex silentio putem lua ca simbolul bisericel romane
pe care el '1 comenteza, e ace1 care i se pare lui a fi cel
mai apropiat de forma primitive apostolica, data nu insds1
acea forma.
Cum a ajuns acesta forma in Roma, dacd ea e aposto-
lick sail cum s'a nascut ea data nu e apostolica se in-
cerca a ne o spune Explanatio ad initiandos" corn-
pusa la inceputul seculului at cincilea si atribuita de cel
mal multi critics lui Ambrosius al Mediolanului. Dupa a-
cesta scriere, simbolul roman e tocmai cel apostolic si e
adus in Roma de Apostolul Petru: d-loc autem est simbo-
turn, quod romana ecclesia tenet, ubi primus apostolorum,
Petrus sedit et comunem (scil. apostolorum) sententiam eo
detulit». Semnificatiunea cuvintului simbol e redata aci prin
cCollatio» (symbolum graece dicitur, latine autem collatio),
gaseste analogia in capitalulsymbola (ae) pe care
negutatoril asociati '1 depun in comun pentru intreprinde-
rea unei afaceri Ore-care. Capitalul ast-fel format e inata-
cabil pentru fie-care din asociati. Tot ast-fel ail facut si A-
postolii. Ei adunandu-se la un loc au compus o prescurtare
de credinta., un rezumat: .breviarium fideik din care nu ne
este ertat sa omitem vr'un cuvint. Dupa numarul Aposto-
lilor §i simbolul se compune din 12 sentinte, cats «bre-
vitas necessaria est, ut semper memoria et recordatione
teneatur >.
Ieronim §i Petru Chrisologul, deli vorbesc despre
simbol, totusi nu pomenesc nimic despre legenda compu-
nerei lui de Apostoli. In acelas fel ca Rufin §i Explanatio
ad initiandos se atribue simbolul Apostolilor in comun si
de autorul necunoscut (probabil Maxim Turoneanul salt
Cesar de Arelate) al predicei a 33-a din sermones Am-
brosio adscripti, certis auctoribus carentes"1). Ma-
xim in Omilia asupra simbolulul ne spune ca. Apostolic au
1). Operile lul Ambrosio, vol. VI edit, Ballerini.
0-0
www.dacoromanica.ro

compus simbolul dupa analogic triburilor israelitice cand
avend resboiti intre sine, ca sa se pOta cunCiste si stabili
un semn de recunOstere (sibolet) (judecatori, XII, 4-6)
«care exemplu dupa cum cred, urmandu-1 si fericitil Apos-
toll predara misterul simbolului Bisericel lul Dumnedet,
pe care o armati contra resbolului furiel diabolice pentru
cadin cauza ca se prevedea nein(elegere intre ace! cart
credeau in unicul nume al lui Christossä se stabilesca
un seam de distingere intre credinclosi si perfidi si sa fie
vedit ca strein de credinta si vrajmas al Bisericel atat cel
care fiind botezat va ignora (adeverurile mantuitOre) cat si
cel care ca eretic va cauta a le conrupe».
Interesant e ca nici unul din scriitorii ale caror pasaga
relative la simbol le-am citat pana aci nu stiii nimic des-
pre aducerea lul in Roma de catre Apostolul Petru. Sin-
gun. «Explanatio ad initiando* afirma acesta. Lucrul e cu
atat mat surpringetor si banuitor chiar, cu cat insusl Papa
Sixt III in scrierea catre IOn al Antiohiei, in care'l fe-
licity pentru impacarea Cu Ciril de Alexandria in cestiunea
lul Nestoriii, vorbeste despre simbol, despre legenda corn-
punerei lul de Apostoll, pronunta chiar numele Apostolulul
Petru care a predat urmasilor ceea ce si el a prima») dar
nu spune ca el l'ar fi adus la Roma si l'ar fi predat Bi-
sericei in timpul Episcopatulul see in acesta cetate. Tot a-
semenea Etherius si Beatus in scrierea contra ereticulul
Elipandus accentueza ca Apostolul Petru desi cel dintal
dintre Apostoll, totusi n'a indraznit sa compuna singur sim-
bolul, ci a facut acesta in colaborare cu eel-l-alti, dar des-
pre venirea lui in Roma si aducerea cu sine a simbolulul
nu pomenesc nimic, cu tOte ca aveaft fOrte buna ocaziune
s'o faca. Acesta scurta observatiune lasa destul de clar a
intelege ca numal dupa crearea legendel despre Episcopa-
tul lui Petru in Roma, incepu a se respandica un co-
rolar al eisi acesta despre aducerea simbolului la Roma
de Apostolul Petru.
0 noua idee aduse in campul istoriei originei si desfa-
surarei simbolului nostru, Episcopul Niceta al Romari-
anel. Dupe acesta, simbolul e un rezumat din sfinta Scrip-
turb.; «Cuvintele (lui) sunt putine, dar tOte contin sacra-
mente Din tOte Scripturile sunt adunate, In vederea scur-
www.dacoromanica.ro

SIMBOL LTLUI APOSTOLIC 615
times ca tot atatea petre pretiOse depuse intr'o corona
pentru ca credinclosii cars nu stiti carte, sail can
dar din cauza ocupatiunilor vremelnice, nu pot citi Scrip-
turile, sa alba din deajuns stiinta mantuitOre,.
Aceste cuvinte ne amintesc urmatOrele din Ciril de
y_ p 0_ TC__VTE4 6UVOCVT t ypapi; ivaytyvWcrxEtv,rusalim:
&X),4 TOU4 [LEV 6ICOTE[1, TOl.14 3E i070AE% Ttc it./7TO3LEEC ispO4 rip
yv(Lcrcv, 1:errip Tor). LL T7)`/ (friX7)14 i!locei-x; ircoVcOcn, z:v OXiyoK 'so%
arixotc TO Tc66v 06yr.:.cx t Trio-TEco; TcEpt),mpt66:vopted). E forte po-
sibil ca Niceta sa fi avut chiar dinaintea ochilor catehezele
si operile lui Ciril, cand el a scris explanatio symboli. Nu
mai putin cunoscuta trebue sa i fi fost si legenda despre
origina apostolica a simbolului, dar el nici nu aminteste
macar de ea. Faptul principal pentru el e ca simbolul e
un rezumat din Invetatura sf. Scripturi, de tine e facut a-
cest rezumat: de Apostoli sail de urmatoril lor: acesta nu
vola Niceta sa stie.
In acelas fel ca Niceta, si pOte influentat de el, se pro-
nunta asupra simbolului si Augustin in «de symbolo ad
Catechurnenos»: Aceste cuvinte pe earl le-ati audit sunt
imprastiate prin scripturile dumnedeestl, dar sunt adunate
din acestea si redactate la un Joe, ca sa nu se muncesca
memoria celor tardivi, ca on -ce om sa pOta spune, sa pOta
'Astra ceea ce crede). Despre origina apostolica a simbo-
lului Augustin nu pomeneste nimic si nici intr'un loc. A-
supra semnificatiunel cuvintului simbol el se exprima : «Sim-
bolul se numeste in mod metaforic de la o asemanare Ore-
care, cad simbol fac intre sine comerciantii, pen tru ca a-
sociatiunea lor sa pastreze invoiala incheiata. asociatiunea
vOstra este un comerciu spiritual, ca sa fitl asemenea ne-
gutatorilor, earl cauta margaritarul cel bun. Acesta este
dragostea.... La acesta se ajunge prin credinta, care se
cuprinde in acest simbol....)
Ambele pareri: ca simbolul e compus direct de Apostoll
si ca e un rezumat din sfInta Scriptura, le gasim pentru
prima Ora intrunite la teologil galicani 1612 Cassian §i
Faustus de Rigi. In scrierea sa: «De incarnatione
domini» indreptata contra Jul Nestoritl, Cassian dice catre
acesta: «simbolul, dupd cum stil, tsi trage numele de la
collatio, cad ceea ce greceste se numeste 0-6v.60A04, lati-
Ie-
_TCEL...,R-1,
Si
www.dacoromanica.ro

neste se vice collatio. Collatio se numeste de de aceea pen-
tru ca Hind adunata la un loc de catre apostolii Domnului
credinta intregei legs catolice, ceea ce e respandit in can-
titate considerabila prin tot corpul scrierilor dumnecleesti,
tot se rezuma, inted conciziune perfecta, in simbol.... Dupa
cum acea imensa multime de scrieri sfinte a intemeiat -o
Dumnecleft prin patriarhi si mai ales prin profetil sec,
astfel a instituit si simbolul prin apostolic si preotil sec, si
cea ce acolo prin al set pe larg si din destul a spus, aci,
tot prin at set, a rezumat in cea mai deplina scurtime......
Asa da r in simbol vorbeste insast Scriptura, din care se
deriva simbolul, dupa cum el insusi da marturie
Acelasi lucru ca si Cassian, numai cu mai multe info-
riturl retorice, ne spune Faustus de Reji. El compara sim-
bolul: cu un mir costisitor, compus de nenumerate arome;
cu un tablou, pe care pictorul dat ostenela ca din fru-
musetea multor persOne sa scOta una singura, care sa fie
mai pre sus de tote; cu un tesaur de our si petre scumpe,
pretios nu prin multime, ci ca valOre, si pe care neguta-
torul 'I pOte purta pretutindeni in sine, s. a.
Ce priveste semnificatiunea cuvintului simbol, casa se
numea la cel vechi, vice Faust, ceea ce prietenii, adunati
la un loc, depuneau pentru ospetele solemne, pentru me-
sele platite in comun. In acest fel at contribuit si parintil
Bisericel la ospatul hranei sufletelor'. Sorgintea simbolulul
e sfinta Scriptura, el nu e insa o autoritate ca acesta, ci
numai pe baza acestea.
Tot un product al Bisericel galicane sunt si cele trel
Sermon es" pseudo-augustinice. In aceste cuvintari, in
care legenda de la Rufin despre compunerea simbolulul de
Apostoll o gasim si mai pronuntata, intalnim pentru prima
Or exprimata credinta ca fie-care Apostol a compus cate
un articol din simbol.
Influenta relatarilor lul Rufin asupra autorilor si scrieri-
lor pang aict amintite e mai mult de cat evidenta. Un alt
scriitor, care sta asemenl sub influenta directa a traditiunel
Tub Rufin despre simbol, si care contribui la respandirea el
in mare grad de cat Rufin chiar, este Isidor .Hispalen-
sis. Acesta copie pe Rufin si pe Niceta aprOpe cuvint cu
cuvint (De officiis ecclesiasticis c. II, 23). El fu copiat de
'§I-a
).
www.dacoromanica.ro

SIMBOLULU1 APOSTOLIC 617
Ildefons de Toledo (Liber adnotationum de cognitione bap-
tismi, 32 si 33). Pe acestia clout' se rezima. apoi Etherius si
Beatus in scrierea contra lui Helipandus si asa mai departe
legenda despre origina curat apostolica a simbolului se res-
pandeste si prinde rddacint din ce in ce mai mull.
Acum in ce priveste origina legendel raportata de Rufin.
Caspari plecand de la ideea ca explanatio fidei ad initi-
andos e opera 1W Ambrosia (ceea ce e Inca discutabil) si
cd. in ea se intalneste cea dintai urma a legendel, conchide
ca legenda s'a nascut in Biserica Romand, cam cake finele
seculului al treilea, cel mai tarditi inceputul celui de al pa-
tru lea.
Daca explanatio ad initiandos nu cum-va e mai noun de
cat acesta data, dacd, ea e esita inteadever dintr'una din
Bisericile Italiei, cum dupd tOte criteriile pare, atunci data
aparitiunei legendei, asa cum o fixeza Caspari, e justa. Ce
priveste insa locul acesta 'Ate fi tot asa de bine ca Roma
on -ce alts Biserica din cele cart, pe acel timp, depindeati
de scaunul roman, sub a carui jurisdictiune se aflaii.
La ceea ce Caspari n'a gandit, sati de care el era aprOpe
sigur ca nu pOte fi, e data nu Orientul e legdnul legendei
aflata la Rufin. Caspari dice: Ca. in Orient s'ar fi credut
vre odata, ca marturisirea de la botez (adica ceea ce era
comun si forma temelia tuturor marturisirilor locale resti-
ritene de felul acesta) ar fi o opera a Apostolilor, n'avem,
dupa cat stiti eo, nici o urma). Oare-care urme aparente
dispar in fata unui examen puffin mat atentiv. Cu tOte a-
cestea Kattenbusch ne indreptd privirile asupra asa nu-
mitelor Constitutiuni apostolice. In cartea VII, 41 a acestor
Constitutiuni se cuprinde, sub numele Apostolilor, formula
unel marturisirt de botez, lar in cartea VI, 14 se Ted tots
Apostolil adunati pentru a compune o invetatura. universald
(xcecoXixii 3t8lcrecoaia). Aci sent numiti pe nume fie-care A-
postol in parte si intre el se afld. si Paul, Apostolul ginti-
lor, vasul alegerei. Acesta intrunire prin urmare nu 'Ate
a fi avut loc in diva Cincl-decimeT, cand istoriseste Rufin
ca a fost compus simbolul, pentru-ca atunci Paul inca nu
era convertit si nici nu e vorba aci despre vr'un simbol,
ci numal despre fixarea unei invetaturl, care sa servescs
ca sprijin, ca cdlauza celor ce ao credut to preotia univer-
www.dacoromanica.ro

sala (expresiune din epistola lui Petru) Ei4 briarriptcru.bv 76) V
Tip 7.0006A01.1 iTUCTX07tip TCETTLTTEUtAbCOV. E intrebarea acum data
nu e admisibil ca dupa analogia acestel traditiuni sa se fi
plasmuit si legenda despre compunerea simbolului de Apos-
toll, sau insasi acesta legenda sa se fi Intins si asupra sim-
bolului si ast-fel mai mult sau mai putin respandita si cu-
noscuta sa motiveze pe Rufin a se raporta la ea prin: ctra-
dunt majores nostri,? Sail data nu insusi Rufin, despre
care putem presupune aprOpe cu siguranta ca nu era ne-
cunoscut cu Constitutiunile apostolice, e fauritorul legendel
in cestiune si ca In acest caz qtradunt majores nostri> nu
se refera de cat la cartea VI, 14 a numitelor Constitutiunl?
Ambele, dar mai ales ultima parere, se isbesc de o mul-
time de dificultati, provenite mai mult din criterii externe
si totusl nu sunt asa de hasardate ca sa nu se WA vorbi
despre probabilitatea for si ca sa nu merite a forma in viitor
objectul unor studii speciale.
Din cele spuse pana aci rezulta cu claritate ca. prove-
nienta verbala a simbolului de la Apostoli nu se tntemelaza
pe nimic sigur si ca atare nu se pOte sustine.
0 alta insemnatate a voit a da apostolicita.tel simbolului
nostru Sacramentarul Ghelasian. Pentru acesta nu era de
ajuns ideea ca simbolul provine direct de la Apostoli, ci a
Incercat a-I aplica sigiliul supranaturalitatel, atribuindu-1 di-
rect inspiratiunel SfIntului Spirit, care l'a dictat Apostolilor.
Cu modul acesta simbolul sta pe aceeasi trepta cu Sfinta
Scriptura, are aceeasi autoritate ca si ea. Apostolii pri-
mit numal de la Sfintul Spirit, asa cum comunitatile ere--
tine primit de la el. Ca mijlocitori ai transmiterei lul,
Apostolii sunt autorii simbolului si in acest sens e el apos-
tolic. Biserica romana in special s'a fault propagatOrea a-
cestel idel. Teologil el ail aparat-o in tote timpurile direct
sail indirect, dupa cum prescriail imprejurarile Fireste ca
o asemenea tntelegere a apostolicita.tei simbolului, odata pri-
mita trebuea sa tae firul orl-cares discutiuni asupra origi.
net lui, fapt care ne explica pentru ce pe campul teologiel
romano-catolice gasim numal tratate de explicari si inter-
pretari ale simbolului, si aprOpe nice o cercetare sau studiti
critic asupra originei si desvoltarei lui.
Dacadupa cum am mai clisdespre origina curat apos-
1-ati
Fat
www.dacoromanica.ro

SIMBOLULUI APOSTOLIC 619
toaca a simbolului nu pOte a vorba (cel putin despre ori-
gina verbala a luI), se pune atunci intrebarea: «Cum s'a
nascut traditiunea, sail mai bine lis legenda despre origina
apostolica a simbolului ?x, Ca ea sa se fi dedus din semni-
ficatiunea cuvintului collatio, cu care s'a tradus in mod
gresit grecescul trO1 60,0v, nu e probabil. Mal admisibil e
tocmai contrariul. Se pOte ca numal dorinta de a investi
cu numele Apostolilor o anumita formula de simbol, pentru
a race sa, alba preferinta inaintea celor-l-alte, call se aflail
in nume'r destul de mare, sail ca necesitatea ce Biserica a
simtit de a se raporta in tot-d'auna la un rezumat dogma-
tic pe cat mai mull posibil indiscutabil, in lupta contra dife-
ritelor erezil, sa fie mobilul care a impins la crearea aces-
tei legende. Sau In sfirsit se pOte iarasi ca legenda nOstra
sa fie numal una din bogatul ciclu de legende si traditiuni
careca o nota caracteristica a periOdei patristicecauta
a atribui deadreptul apostolilor tot ce avea si tot ce 1nv64a
Biserica. FOrte posibil ca scrierea : At8mx-ii Kupiou ;idc Taiv
863Excc 'Arcoo-cawv, in care gasim ca Apostolii au compus
in comun o qinvetatura apostolicA, si care exista deja din
seculul al treilea tradusa in latineste, sa fi desteptat fanta-
sia Apusului pentru a imbraca simbolul tntr'o ast-fel de
legenda.
Ian Miliakescu.
www.dacoromanica.ro

PREDICA
Rostitd in Cafiela Infernal /Ai Teo logic
(Biserica Racla-Vodii).
va veni vremea ca tot eel ce ye
va ucide pre voi sa i se pare a aduce
slujbsa luT (Ion 18, 2).
Frati/Or,
Precum un om bogat, care are multi"), avere, face adesea on ospete
atat pentru placerea de ail arata bogatiile cat si pentru a da priete-
nilor sei semne de lubirea sa prieten6sert, tot ast-fel si spre a
dovedi mai bine bogatiile gratiei sale si spre a arata marea sa
tate catre prietenil s61, adesea ne face sä sedem la stralucita masa a
sfintilor mucenici ale caror serbatori le prasnuim.
Cu prilejul acestor serbatorl Biserica ca o mama duiosa, care doreste
bine]e si fericirea iiilor sal, ski pe pamInt si in cerurI, ne pune ina-
inte pilde frumbse, marete, de vitejie, de abnegiqiune si de lubire pane
la sacr ficiri pentru bine si adeve'r, pe carl pilde urm'a'ndu-le sa pur-
tam cu vrednicie numele de crestin.
Ast-fel dupe ce mai adaunad.I a prasnuit diva invierei Rescumpara-
torului ca dovada a invierei de obgte, Biserica ne chiama asta-dl sa
prasnuim cu cantari inveselitore pe unul din eel mai marl mucenici al
crestinatatel, pe sfintul si marele mucenic Gheorghe, care, dupe pilda
Domnulnl set, a luptat pims la singe pentru restatornicirea imparatiei
lni D-clet.
Cu prilejul acesta yin in numele Bisericel a ye vorbi despre insem-
natatea prazniculul de ad.i, vieta sfintului si invetaturile morale ce ur-
meza sa le scOtem pentru mantuirea nostra.
D-c,et.
buna-
81
Ddett,
www.dacoromanica.ro

PREDICA 621
Frati lor,
Sfintul Gheorghe a patimit in Nicomidia, sub imphatul DiocliOan,
pe In anul 286. El este de neam Roman, n5.scut in Capadocia, o pro-
vincie in Asia Mick din pgrinti de familie nobilk stralucitA gi cu stare
inalta. La inceput a fost ostas in armata romans. Gratie virtutilor sale
militare el ajunge la eel mai malt grad militar, 4ef comandant al ar-
matei si in urma guvernator al unei provincii.
In asemenea stare Omenii mid de inim5, i putin la Buffet nu se sfiesc
a sacrifica cele mai marl idei, cele mai nobile sentimente, cele mai sante
mantuitOre adeveruri pentru a si 'Astra pos4innea castigate.
Nu af,la *lug face comandantul Gheorghe, caci imperatul Deocl4ian
pornind o mare gOng contra crestinilor, in sfatul, ce s'a tinut pentrn
prigonirea lor, sfintul Gheorghe, luind parte, se opune din rasputerl
planulul imp5ratulni, m'arturisind vitejeste pe Iis. Christos.
Imparatul, indignat de acesta marturisire a sfetnicului sau, se tul-
burg' amarnic; intrebuintezii tote mij16cele pentru a-1 face sa-si retraga
marturisirea, dar in zadar, n'a putut reusi.
De si stia ce-1 asteptit dupg tote acestea, sfintul totusi n'a voit pen-
tru bogatiile si marirea acesteI lumi sä nu marturisesc5. pe Iis. Chri-
stos, D-deul adev5rat.
Tote felurile de chinuri: petre, rota, jug, pirOne, vine de boa, °tray&
etc. la tote aceste munci a fost supus sfintul si din tote esind nefa-
tamat, zsadarniceste tote silintele imp5ratului Deoclitian de a-1 perde si
atrage prin aceste minuni la credinta crestina pe multI din eel ce pri-
viail si chiar pe insasi imp5ratOsa Alexandra, sotia imperatului DeocliOan.
In cele din urma imphatul porunci ss i se tae capul si asa sfintul
mucenic primi, in local rangurilor si marirel lumesti, cununa neveste-
jia a mhrirel lui D-cleil in dins. de 23 Aprilie.
Cine pOte sa spue minunile ce s'au savirsit atunci? Orbii au casti-
gat vedere, slabanogii intarire, bolnavii tamaduire si, ca un isvor ne-
secat, isvora minuni si isvoriiste de-apururea tuturor celor ce cn ere-
dint5. ii raga.
CAts dragoste se vede ca a avut acest mucenic catre stapanul sau
Christos1 In adever, in el a fost desavIrsit cuvintul sfintului Ion Guril
de aur, care dice: ,,Cela ce are desgvirsit dragoste catre D-deil, nu In-
beste nici un kern pamintesc, ci se uneste en D-deti cela ce se u-
neste en D-defi, acela uraste tote pentru dragostea lul ". Pentru aceea
a suferit atatea schingluirl s'a mutat sufletnl lul la eel dorit al ski;
amnia se bucurg imprennil cu ingeril, acum la resplkirea munci-
gi
#i
qi
41
www.dacoromanica.ro

622 PREDICA
lor: acolo locuirea ingerilor, aid lauda 6menilor; acolo veselie neinse-
rata si laza sfirsit, aid dar de tamaduire si de minuni pentru not O-
menii.
Minunile savirsite in timpul muceniciel sale eat si dupa chemarea
sa la Domnul sint multe. Istoricil bizantini se Intrec in a descrie mi-
nunile savirsite si victoriile castigate prin mijlocirea marelui mucenic
Gheorghe.
Din causa minunilor sale prasnicul WI este serbatorit indata in in-
trega lume cresting. si in cinstea lui se ridica biserici.
Asa in rasarit Constantin cel Mare si dupa el imparatil Mauricit si
Iustinian zidira biserici intru pomenirea sfintului Gheorghe.
Asemenea si in apus de prin vecul al VI-lea a inceput a se zidi
biserici intru cinstea si pomenirea marelui mucenic, mai ales in Franta
unde se dice ca at fost duse si mostele sfintului si depuse in biseriea
sf. Vicentit.
Noi Romanii Inca am cinstit dupa vrednicie pe sfintul mucenic Gheor-
ghe, punandu-1 ca patron al ostirei nOstre asa precum odiniOra marele
tefan, voevodul Moldovel, purta in fruntea ostirei sale stegul sfint al
mucen cului Gheorghe si esia in tot-deuna biruitor din lupta.
Fratilor, voevodul Stefan, toti marii nostri voevoli si intreg poporul
romanesc au inteles puterea si rOdele mantuitOre ale religiunei crestine
si pentru aceea Bisericei si tuturor sfintilor ei au dat cinstea cuvenita.
Mare le era credinta lor in adevarurile religiunei crestine pentru, care
sfintii mucenici sl-at varsat sangele. Daca cercetam istoria nOstra na-
tionala vedem ca on de cate on domnitorii Ord nostre se gaseat filo
en un vrajmas puternic, nadejdea din urma le era la D-clet. Inainte de
a ineepe lupta faceat rugacluni impreuna cu ()stash, faceat fagaduell
si cu deviza: trace ajata, DOmne ajuta, faceat minuni pe campul de
lupta, cad credinta intareste inimile si face din on -ce crestin un vitez
cand este vorba de a si apara legea si neamul. La trimbita coman Ian-
tulul, care chema pe soldati sub steg spre a merge in apararea Orel
lor, vin °stash din datoria catre patrie, dar la glasul de alarms pen-
tru apararea cruces in fats. paganilor, Uts suflarea romanesca, era push'
in piciore si lupta cu tot zelul pentru credinta si ]ege. i rezultatele
fericite sint asta -41 sub ochii nostri. Muntii, delurile si sidle nOstre
slut presarate ea cerul cu stele, de biserici, monastirl si intarituri, cars
sint zidite ca trofee ale victoriilor lor, ca niste semne vii ale credintel
lor in Christos. i rezultatul cel mai mare este existenta nostra pe
aoeste plaiuri; eaci putem afirma on tas siguranta ca data stramosii
nostri n'ar fi avut ca pavaza biseriea ci ar fi despretuit-o asa precum
www.dacoromanica.ro

PREDICA 6')3
din nenorocire multi dintre not o despretuese asta-di, nu ytiii data am
mai fi fost ca neam, nu data am fi mai avut o tars. Dar el an
lubit biserica. Mai mult, pentru biserica yi lege necontenit s'ai1 luptat,
0-ali lasat totul, familia yi on -ce. Ce deosebire intre timpurile vechi
yi ale nOstrel Pe timp ce locayurile de inchinare se imputinka, loca-
lurile de stricaciune se inmultesc. Celor vechi bisericile multe cum er'
nu le ajungeail, nu-I incapeail; not putine cate avem acestea stall Ole.
Fratilor, dad. deschidem istoria omenirei, vedem ea tote natiunile
cele mai gloriOse yi mai puternice care all trait pe lume, indata ce
nesocotit morala predicate de religiune, caclut din culmea marirei
tor, s'au veytejit, pent ca yi stejarul falnic de pe munte caruia pu-
tregalul a inceput a-I rode inima. far data cercetam bite mersul lueru-
rilor vedem ca in tots lumea civilizata centrul in jurul carula se
invirteyte tot. activitatea politica yi socials, sOrele ce incalcleyte ome-
nirea, razele ce o strabate yi miyea mintea nOstra yi ne produce cu im-
be cugare idel inalte, marele, earl devin in urma focarul a tot progresul
omenirei creytine, este invetatura D-lui nostru Iis. Christos, pentru
care sf. yi marele mucenic Gheorghe yi atatia alti mucenici yi-ail varsat
sangele tor.
Fratilor, sä ne intOrcem privirile asupra faptelor nOstre. Mal tot tim-
pul vietei nOstre i1 petrecem in lupte, in zbuclumari numal; alergam
in sus yi in jos yi nisi o data nu sintem liniytiti pe deplin. Grijile yi
cugetarile paminteyti, dorul de a deveni bogati spre a ajunge la ran-
gurl yi onoruri lumeyti, tote acestea ne in mintea incatuyata, o tru-
desc, o chinuese, voind fie care a o ati age pe partea sa, Acestea for-
meza in dilele nOstre balaurul infricoyat, pe care 11 vedem zugravit sub
piciorele sfintului Gheorghe yi al °Aral cap sfintul l'a zdrobit prin
marturisirea credintei sale. Contra acestora avem de luptat ca niyte
ostayi bunt al Mantuitorulul.
Pe unil Ii vedem adinciti in grijile pamenteyti stet de mult in cat
iii uita cu totul de hrana sufletesca; se trades° a aduna averi peste
averi; inaintea poftel yi a nesatiului for nimic nu este sfint yi neertat,
intrebuintOza on ce mijlOce pentru ajungerea scopulul tor; asupresc pe
vaduva yi pe orfan yi nu-0 aduc aminte ca inv5tatura Mantuitorulul
opreyte tot lucrul agonisit pe nedrept; ulta de cuvintele D-lul N. lis.
Christos care dice: ,Ce foloseyte omulul de ar dobandi lumea tots 0-0
va perde sufletul WI" (Mat. 16, 26).
Pe altii ii vedem insetand dupe onoruri yi rangurl lumeyti yi nu
cruta nimic numal satisfaca ambitiunea tor. Pismueyte pe fratele
tor, it surpa prin cuvinte hulitOre yi intrebuinteza tote mijlOcele urite
still,
si
au
all
au
asta-di
www.dacoromanica.ro

624 PR EDICA
ca pots ajunge tinta qi, dupe ce ajuns-o, rid in inima for
creclendu.se fericiti. Ce amagire! El nu qI adue aminte ca pentru fap-
tele for rele II va ajunge mania la D-clefi, clack nu in acOstk lume,
apoi cu sigurantk in cea viitOre. Nu'ql adue aminte ca on -ce lueru luat
pe nedrept in lumea acOsta se va preface in foe chinuri vecInice in
lume. In sfirqit el nu vor sa intrebuinteze invKatura cea
sfintk a Mantuitorului nostrn Iis. Christos contra tuturor ispitelor din
lumea acesta qi de aceea nu vor avea respuns pentru paeatul for pre-
cum ne spune sfinta evanghelie de acli.
Frail/or,
Sa lepadkm tote acestea de la nol, sk ne luptam ca niqte ostacil bunt
al Mantuitorului Iisus, incalc iii fiind de sfinta credintk qi inv6tktura
lul, ckei numai sp. vom putea arkta la sfirqitul vietel nostre flamura
plink de isbandk ca qi sf. Gheorghe i numai aqa vom putea dobandi
ca ei el corona mantuirel.
Sa urmam faptele acestul mare mucenic al biserieei nOstre, indepar
tend de la nol ranguri avert pline de nedreptatI, gandindu-ne a nu
rangurile ei averile nedrepte fac voea TataluI cereso, ci inima infrintk
gi smerita.
Sit reinviem in inimile fiti in sufletele nOstre qi in ale copiilor noqtri
credinta virtutile str6moqilor, dack voim ca tot neamul nostru roma-
nese sk vegheze pe aceste manose plalurl.
Sfinte mare mucenice Gheorghe, tu, care intrand in capigte at sur-
pat idolil, surpa qi acum tote gandurile nOstre cele rele, cart ne tul-
bura mintea; isbaveete-ne de ispitk, fit nou6 ajutor, ca vieta acesta de
o petrecem cu pace fitrk pheat, tar acolo sk ne invrednicim
cereetii imperktil;cu ale lul sfinte rugkeluni, DOmne Iisuse ChristOse
D-q.eul nostru, miluegte-ne ne mantuegte pre not. Amin.
Diaconal G. V. Niculesca.
7
85...g cd-afi
ai
aid sk ai
ai
oea-l-alta
pi
pi
www.dacoromanica.ro

ACTE OFIC(ALE.
Intre Sanctitatea Sa Ioachim al III-lea, reales pen-
tru a doua ora Patriarch Ecumenic al scaunului Con-
stantinopolitan si Ina lt Prea Sfintitul nostru Mitropolit
Primat D. D. Iosif Gheorghian, schimbat urme-
torele epistole irenice, conform usului canonic, pas-
trat in Biserica Crestina Ortodoxa. a Orientului, cu o-
casiunea suirei pe tron al vre-unuia din sefii biseri-
cilor autocefale.
Epistola Sanctitatei Sale Ioachim al III-lea trimisa
malt Prea Sfintitului nostru Mitropolit Primat:
4612.
flaviEpd.m-cE xxl EE6MOVAWTOCTE
Mrrupoisoi-ca OtiyypoPvxxkc xxi
EEchpxe TC&cr-tc Poup.a.vtac, rIp6e3pe
Tt; 'lipid; Euv6F,ou Tic iyiocc op-
003oEou AU-cox.E?&)oJ 'Exxlricrixc
tic Poutlxviac, iv Xpicrriii T j (..)::(7)
liocv ecrerrir xxi rceptisobire ei-
aapg xxi CrAAEtroupyi Tfc 1VCov
METpLOTY)TO.; xUine Tip pi-
Xi)v tub crE6xcriliav Mr*. Thy-
Biserica OrthodoxA Romani
No. Protoc. 4612.
malt Prea Sfin(ite fi Prea Ve-
nerabile Mitropolit al Ungro-Vla-
hie) si Exarh a tote Romania, Pre-
dinte al Si. &nod al Sf. Biserici
Ortodoxe Autocelale a Romaniel,
mult labite fidorite Irate in Chris-
tos Dumnegeti fi impreanzi litur-
ghisitor a smereniel ndstre, Dom-
nule Iosif, salutam frii(efte pa
malt Prea Sfincia VOstra cu mare
dragoste.
4
sail
'IcocrA?,
'Ap,6.
www.dacoromanica.ro

626 ACTS OFICIALE
LEptIrfiTCC i;eXptx(7); iv Kuply
xacTacraxdp.Evot 6TcEp-OtaToc Tcpo-
craTopEoopiev.
'Ao-ilEurov otxo8olitcroce aglcov
rIiv 'ExxIncrtav aOToil 6 OeivOpo.)-
no; KUptoc it nitro) µiv iOsp.E-
Xiwo-Ev dcppaYrl, dccaty t 8' UnilpEco-s
crTacp Tel) Til4 ivOrriToc aTEpEd)o-c(4
8Eo xat TxUrriv We icrrcAoilc
CYCOTTipi/c TC'XpEXTErhY Tic) 06pxvicp
aTpi TcpocrEux6ptEvoc irrEtto rca-
prhcaCtiv iv cc or,c 6 fliTip Mto-
XEV cdrri,ti trqpiicryi &v Tip" 6v6v.wte
ccerroij V.vx watt' EV» xat etva olgt
TETIXEco.y.iVOt Etc iv). Tylv Oidp-
piFov E6x7jv ti.Erct8t3o6r; 6 TCov
7A7r6o-ToAo; ivETillETo Tot.;
Etc Xpto-16v Trto-TEUouo-tv ge(F,i(04
itEpvtraTeiv TV, Ewc, 10c11-
0116C(10 CTTLOU3CCtOVTE4 rilpEtV r1 v
gV6TY)TOC TO5 TCVEGFJ.ITOC, iv Ti,f) CrIno-
3der-L y '14 Etpir14). TvJ IOTri
xai of 0E6ppovEc nocTipEc crcoixoilv-
TEc ircapaspin :04 xx0o81yicf, ado v
pEV 86w.a TTIV TYIC, TEITTEW4
gVOTYITOCI Etc !INV OECITCE-
CTOCVTE; 7117TEUELY ecriay, xa00Aucliv
xat 'Arcoo-ToAtx-v 'ExxAncrixv, o-co.-
roc ot)o.a.v XpEaTot) ix p.EXU.ev criy-
xpoToup..4vylv TrolAGiv, OEcrp.bv 8?
xai TCCIpi3ocrtv ixkripo86Tylaccv
tEp4v Thv rcpbc ct TCov I.LEAG)v
xotvwv,eav, tiVx TCFCV T6 awux cruv-
app.oXoyoUp.Evov xxi aliti.5t5aO-
v.Evov xocT' iv4yEtocv i',64 ixioTou
tLElouc, ocil;rlertv Toil o-Wv.ocToc
rcorilTat Etc oix08ov.div glUTO5 eV
do/Curls.
To1:4 E60TrEXtx0i4 xca -0.Ett; a-
7c6u.Evot pipocat, TYl lEpq TE xottx-
xoAoueo5vTec Tcxpoc6crEt xxt 7r60ov
Voind Dumnecleu omul ca
sa cladesca Biserica neclintita,
a intemelat-o pe platra solids
si a rezemat o cu stalp stator-
nic, tntarind-o prin legatura
nireI i acesta unire care, a-
duce sigura mantuire, o cerea
de la tatal seu ceresc rugan-
du-se ca pe acela pe earl il.
1-a dat Dumnecleil lui «sa-1 pa,-
zesca in numele lul ca sa fie de-
sevirsitI intr'una». Acesta ruga
divina transmitend Apostolul
neamurilor indemna pe acela
earl cred in Dumnedea «a urn-
bla conform chemarel la care
au fost chemati in legatura pa-
cil». Cu acesta calauzire con-
formandu se necontenit si pa-
rintil inspirati au proclamat
unitatea credintei ca dogma
dumnecleesca, prescriind a cre-
cte inteuna Santa, sobornicesca
si apostolesca Biserica, care
este trupul lul Christos si se
cornpune din multe membre
si transmis ca lege si
traditiune sfinta comuniunea
membrelor intre dinsele, tca
tot trupul bine alcatuindu-se
si punendu- se in armonie po-
trivit cu lucrarea fie-carui mem-
bru sä faca cresterea trupulul
spre cladirea lul insusi in dra-
goste ».
Urmand si nol cuvintele e-
vangelice sL conformandu-ne
cu sfinta traditie i implinind
i0v(ov
-11c
etvE-
xiipt4av
3ju v
Tip
8'
u-
ne-ail
www.dacoromanica.ro

ACTE OF1CIALE 627
TCArIpOUIPCEC lydepaiov, 4tatLe-
VOL aEC4CY Teivotav xotvcovia4*
xat TTN Tcveuv.aTtx* xaTapxOpteex
Tcpb; Tot TEp.ta r4r; xoce6Aou
Ccriac TO5 XpeaTor) 'Op0o36Eou 'Ex-
xA.riaioc4 olicseco.1, Tat 711LITEpet Tae
(13e1cpcxci aiteu06vovri4 yp&v.v.aTa
¶0.1:4 iv XpecrTeti iyamrot;
X0a. TCEpteTTC0126C7TOK ?cUlpoic xai
crulletToupyc'k, TO% eivcoOev Teray-
ELEVOL4 npotcr-rotcreat Titiv eitittosci-
Twv Airoxip&Acov 'Exaria-L6v ,
To0To ply lni Tip" ivaxoevthaacreat
akoi4 dipTt, ecpplirot4 Tor) Choi)
pouxcek, inaeofkr.v a?Aoximy 26-
Toi5 'OA; ToilTo gE int tw
crOiv@crac int fi.6AAov Tok ataito4
tiptaTaptivouc 8EcriAck cix).a-
aeXpia.4 iveciTo4 iv Tifj cyi-
pm. Till 8o0iicr9 1.9.Likivra-
creat ' ExxAyria4 iist4
icrTi o-TUAN xal Apaitop.a Tilt; a-
Irieeia4*.
Kai Tap Tcpb4 trAdc, arca Eta-
;04 iTttv TcveullaTtwhv 8taxu-
6 pvTio-ev IT2priTipiVOU:;, Trly 1/.0-
vilpyl xal inp&r.ova
iv Tcji Tor) wAecovoc 'Opit Ty°.
Tiprip.ivouq, i86writov, p.rivb4
viou A irovroc., Ka-ripe/env drrilv.a
Tb ixAoy* iit.RAv TO 8iUrepov
TOv `Aytc4TaTCI 'ArcorrroAtxav
xaillaTptapxix6v Oixo.,v.evtxbv
KoocrTavrtvoun6Aio4 Op6vov, iiq
atagoxl)v ispaailfou xal Aix),
rcepternou86mtou &v XptcrTcli
ecsapoo, TOFJ. Clavaiton&Tco Ila-
Tpuipxou ispWriv licovo-TavTtvouTc6-
Aect4 xupiou Kwvo.TavTtvou, Thy
Tcpee3pErliv Ta4T-lic
einoeiptivou atiCI0Jvcrtv xcci, et; Tiv
si dorinta inimel nOstre, cu bu-
curie «intindem maim drepta
spre comuniune, si incepem
relatiunile spirituale cu mem-
brele cinstite ale intregei Bi-
serici ortodoxe a lul Christos,
adresand acesta epistola fra-
tesca Mbitilor si stimatilor nos-
tri frati In Christos, Impregna
liturghisitori, orinduit
de sus a fi sefl ai pre sfinte-
lor Biserid autocefale, pe de o
parte ca sa le comunic buna
voirea lui Dun-m*11 aratata
noun, pentru hotartri dumne-
cleestl neexplicabile. pe de alta
parte ca sa intaresc mal mult
legturile deja existente ale fra-
ternitfttel si unirel in «harul
dat none de a ingriji de a vi-
ului Dumnecleti Biserica, care
e stilpul si temelia adeveru-
lui).
Deci de doue-deci de ant de-
misionand din carmuirea spi-
rituals si petrecen I retrasi Yn
liniste si neactivitate in Sfintul
Munte al Athosului ne-a venit,
pe la sfirsitul lunel lul
o veste neasteptata anuntand
alegerea 'Astra pentru a doua
Ora la prea sfintul apostolesc
si patriarhicesc Tron al Con -
stantinopolulul pentru a sus-
cede venerabilului §i prea 1u-
bitulul nostru in Christos fra-
te, intru tot prea sfintul fost
Patriarh al Constantinopolului
Domnul Constantin, care de-
punend presedentia acestel Bi-
fiti.Cov
flan
iii v
solo
ip'
xal
duty,
oivro4,
&yicp
int
Toi)
uLiv
ru
cart s'ar'i
rrl4
@Lot
njjv
SP ivSta(roolv
'Too-
sy14
nig
Maid,
www.dacoromanica.ro

1901 07

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (15)

En vedette

En vedette (20)

Similaire à 1901 07

Similaire à 1901 07 (20)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (14)

1901 07