Proiect Titan investitii

EVALUAREA UNUI PROIECT DE
INVESTIŢII PENTRU
SC TITAN SA
Academia de Studii Economice
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
Seria B, grupa 1544
Nicoară Madalina Mihaela
Oancea Ştefan
Oncioiu Ramona-Andreea
Oprescu Andreea-Gabriela
Oprescu Dan

2
În cadrul acestui proiect am ales să analizăm compania TITAN SA, una dintre cele mai vechi
fabrici de pe piaţa morăritului şi a panificaţiei din ţară , oferind astăzi clienţilor săi preparate
sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast, făinuri, cereale, produse congelate şi
paste făinoase.
Lucrarea se bazează pe analizarea companiei , în special din punct de vedere financiar ,
pentru a se elabora un studiu în vederea realizării investiţiei în producerea şi în distribuirea
cozonacilor secuieşti, produs ce nu se regăseşte în gama TITAN. Pentru producerea acestora
s-a investit în utilajele necesare, spaţiu şi personal, iar distribuirea se va face de către
companie hipermarketurilor şi superrmarketurilor din Bucureşti.
Pentru a determina dacă proiectul de investiţii va genera beneficii economice viitoare, am
realizat analiza de fezabilitate prin intermediul indicatorilor VAN, RIR, RIRM,TR,IP ,
în mediu cert şi în mediul incert.

3
1. PREZENTARE GENERALĂ S.C. TITAN S.A
1.1.1 Informaţii generale despre societate
Agentul economic S.C TITAN S.A este reprezentat de o persoană juridică romana, fiind
constituită ca societate comercială pe acţiuni şi care are următoarele date de identificare:
Denumirea societăţii comerciale S.C. TITAN S.A.
Sediul social Pantelimon, Sos. Cernica nr. 11,
Judeţul Ilfov.
Numărul de telefon/fax 021 204 67 90 / 021 204 67 99
Forma juridică de constituire S.A
Codul unic de înregistrare la Oficiul
Registrului Comerţului
1221611
Număr de ordine în Registrul
Comerţului
J23/653/2005
Capital social subscris şi vărsat 40.848.301,30 RON

4
Piaţa reglementată pe care se
tranzacţionează valorile mobiliare
emise
Bursa de Valori Bucureşti
Categoria a II – a
Pagina internet www.titan.ro
Valoare nominală acţiune 0,1 RON
Număr acţiuni emise 408.483.013
1.1.2 Istoric companie
TITAN S.A. este o companie cu o lungă tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie, fiind
una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. În timp, compania şi-a diversificat portofoliul de
produse şi a investit în construirea unei fabrici moderne cu o capacitate de producţie mai mare,
oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, toast,
făinuri, cereale, produse congelate şi paste făinoase.
În anul 1782 a început istoria Grupului Loulis în Grecia, iar societatea s-a înfiinţat la data
de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ S.A. În anul 1999, LOULIS GROUP a intrat pe
piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care
prin fuziune au format compania Loulis S.A Din MOPAN MUREŞ S.A. , societatea şi-a
schimbat denumirea în LOULIS, iar începând cu 06.07.2007 , noua denumire este TITAN SĂ. ,
ca urmare a vânzării pachetului de acţiuni către GoodMills Group.
GoodMills Group a început încă din 1995 să se extindă pe segmentul 'food&beverage' în
Europa Centrală şi de Est, în prezent activând în 7 ţări. Grupul şi-a concentrat activitatea pe
segmentul produselor de morărit , a automatelor de cafea şi de snacks-uri.
Titan se îngrijeşte să creeze produse sănătoase şi gustoase pentru clienţii săi ,dorind să le
îmbunătăţească viaţa. Compania Titan a înţeles necesitatea creerii unui echilibru între alimentaţie
şi stilul de viaţă, astfel dorind să ofere hrana sufletească a decis să se implice mai mult în
comunitatea locală prin construirea centrului de cult "Buna Vestire".
S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”.
Producţia societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii
făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.

5
Misiunea companiei TITAN S.A este aceea de a fabrica şi de a distribui de produse de
înaltă calitate şi siguranţă care să corespundă nevoilor în permanentă schimbare ale
consumatorilor, de a utiliza experienţă, tradiţia şi entuziasmul în scopul creşterii afacerii în
vederea obţinerii de profit , precum şi adaptarea continua la tendinţele schimbătoare ale mediului
de afaceri şi ale consumatorului.
Din punct de vedere al viziunii, TITAN S.A îşi propune să atingă scopul care priveşte
performanţa în domeniul panificaţiei şi al morăritului pe piaţa românească, atât în volum, calitate
cât şi în profit şi să asigure continuitate şi prosperitate clienţilor.
Valorile pe care TITAN S.A le deţine şi le promovează sunt următoarele:
 Profesionalism
 Dezvoltare creativă
 Integritate
 Spirit de echipă
 Asumarea responsabilităţii
1.1.3 Activitatea de producţie a societăţii
Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel:
 morărit în vederea obţinerii făinurilor de grâu şi porumb;
 panificaţie;
 producţie pesmet;
 producţie de aluaturi congelate
Producţia companiei Titan S.A este reprezentată de o gamă generoasă de produse profesionale
care se adresează producătorilor din industria de panificaţie. De asemenea, activitatea de
producţie conţine şi diverse produse de larg consum, comercializate sub brandul Titan.

6
Produse promovate sub brandul TITAN
În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă
bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac,
în funcţie de dorinţa clientului . Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse,
ocupa o categorie aparte , deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea
specialităţilor de panificaţie : croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri,
chifle.
Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de
panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate
după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate.
1. Pâine proaspătă
Franzela Titan 300/520 gr
Acest produs a rămas în topul preferinţelor şi obiceiurilor de consum ale romanilor.
Fabricată din ingrediente tradiţionale - faină, drojdie, apă şi sare, franzela este consistenţă şi
hrănitoare. Fermentarea şi dospirea aluatului se realizează în condiţii optime de timp,
temperatura şi umiditate, oferind produsului un miez alb şi pufos. Stropit cu apă la ieşirea din
cuptor, produsul capăta luciul caracteristic pâinii produse din ingrediente naturale.
Ingrediente: Faina albă de grâu, drojdie, sare iodata, apă.
Valori nutriţionale : 227.22 kcal/100gr
Produsul este diponibil şi ambalat şi feliat.
2. Pâine pentru o dietă sănătoasă
a) Intermediară 300 gr
Pâinea intermediară are un conţinut caloric scăzut şi este ideală pentru diete sănătoase,
având un gust deosebit de bun. Are mai multe vitamine B complex decât pâinea albă şi conţine şi
vitamina E. Vitamina B are un rol important în metabolismul glucidelor.

7
Ingrediente: Faina semialba de grâu, sare iodata, drojdie, apă.
Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr
b) Fără sare 300 gr
Preparata din faina semialba de grâu , aceasta pâine este recomandată de medici în regimurile
igenico-dietetice ale unor afecţiuni ca de exemplu: boli cardiovasculare, hepatice, renale şi
diabet. Este ideală pentru cei care doresc să reducă consumul de sare şi să adopte o dietă
echilibrată.
Ingrediente: Faina semialba de grâu, drojdie, apă.
Valori nutriţionale: 215,45 kcal/100gr
c) Dieta 300 gr
Dieta este o pâine sănătoasă recomandată în diverse diete. Conţinutul de vitamine B şi E din
faină de malţ, are un aport benefic asupra sistemului neurovegetativ şi a anemiilor, ajutând şi la
reglarea tensiunii arteriale. Aceasta pâine este recomandată în anumite afecţiuni
gastrointestinale.
Ingrediente: Faina semialba de grâu, faină de malţ, târâte de grâu, sare iodata, drojdie, apă.
Valoare nutriţională :221,89 kcal/100gr
d) Neagră - 400 gr
Pâinea neagră furnizează energie şi fortifica imunitatea prin conţinutul de vitamine şi
minerale. Faină neagră are o acţiune benefică asupra organismului, reglând tensiunea arterială,
iar antioxidanţii obţinuţi, combat radicalii liberi din organism, care provoacă îmbătrânirea rapidă
şi apariţia bolilor.
Ingrediente: faina neagră de grâu, extract de malţ, sare iodata, drojdie, apă.
Valoarea Nutriţională: 222,94 kcal/100gr

8
3. Specialităţi de pâine
a) Ţărăneasca - 500 gr
Pâinea ţărănească este o sursă importantă de substanţe nutritive, fibre, vitamine (E, B1,
B2, B6) şi minerale (fosfor, zinc, magneziu). Pâinea ţărănească are calităţi nutritive deosebite şi
cucereşte prin savoarea rustică a pâinii romaneşti coapte pe vatră.
Ingrediente: faina semialba de grâu, faină de malţ, germeni de grâu, sare iodata, drojdie, apă.
Valori nutriţionale: 219.32 kcal/100gr
Produsul este diponibil şi ambalat.
b ) Cu secară - 500 gr
Faina din secară conţine mai puţin gluten decât faină de grâu, fie ea chiar şi integrală.
Glutenul din secară este mai puţin elastic decât cel din grâu şi ca atare nu se produce efectul
lipicios ca la faină de grâu şi nu se reţin gazele în aluat..
Ingrediente: Faina semialba, faină de secară (28%), drojdie de panificaţie, sare iodata,
oţet din vin, maia lichidă.
Valoare nutriţionala :1097.3 kj/258.6 kcal
c ) Cu seminţe - 400 gr
Este un produs care se adresează oricărui consumator ce ţine la sănătatea să şi la
dezvoltarea armonioasă a organismului. Conţinutul bogat de seminţe de în, floarea soarelui şi
susan, asigura o sursă importantă de vitamine, fibre, minerale şi acizi graşi esenţiali Omega 3
Acestea sunt benefice în reglarea tranzitului intestinal şi a tensiunii arteriale. Seminţele de susan
sunt o bună sursă de minerale precum manganul şi cuprul. Pâinea cu seminţe este recomandată în
curele de diabet şi ajuta la combaterea constipaţiei.
Ingrediente: faina albă de grâu, fulgi de cereale (ovăz, secară, grâu), amestec de seminţe (în,
floarea soarelui, susan), drojdie, sare iodata, apă.
Valoare nutriţională.
234.21 kcal/100gr

9
d ) Italiană - 500 gr
Pâinea Italiană este o alegere inspirată pentru cei care apreciază gustul bun al pâinii
coapte pe vatră şi coaja crocantă. Aceste seminţe sunt bogate în acizi graşi esentiali- omega 3 şi
omega 6, şi au rolul de a normalizează nivelul colesterolui în sânge.
Ingrediente: Faina albă de grâu, Seminţe de dovleac, Seminţe de floarea-soarelui, Seminţe de în,
Seminţe de susan, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă.
Valori nutriţionale 229,73 kcal/100gr
e ) Bagheta Titan - 300 gr
MiniBagheta Titan este o specialitate coaptă pe vatră, preparata din faina albă şi maia
naturală din grâu dur, cu textură umedă şi o crustă crocantă.Cu un conţinut caloric mai mare,
echilibrat de gramajul redus , bagheta Titan este o alegere potrivită pentru cei ce apreciază
gustul autentic franţuzesc.
Ingrediente: Faina albă de grâu, Maia naturală din grâu dur, Sare iodata, Apă.
Valori nutriţionale 238,17 kcal/100gr
f ) Chiflă Titan - 60 gr
Ingredientele de calitate, aspectul perfect şi miezul moale şi pufos, fac din chifla Titan,
un produs excelent, adorat de întreaga familie. Acestea sunt fabricate cu o tehnologie de ultima
generaţie.
g ) Pave - 500 gr
Pâinea Pave este preparata dintr-o faină albă de calitate superioară şi maia naturală din
grâu. Pâinea coaptă în cuptoare pe vatră are un miez moale şi pufos îmbrăcat într-o coajă
crocantă. Pâinea Pave surprinde prin formă neregulată obţinută printr-un proces de dospire
prelungit , dar mai ales prin gustul sau bogat şi consistent .
Ingrediente: Faina superioară de grâu, Maia naturală din grâu, Sare iodata, Apă.
Valori nutriţionale 231.69 kcal/100gr

10
4. Produse promovate sub brandul FORTZA
Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai
cunoscute de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne
pentru această gamă de produse ca brand de fabrică.
Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria
produselor Titan. Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și
Corn Flakes Clasic) Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse:
Musli și Cerelale pentru dietă.
Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până
în august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului,
iar marca sub care se regăsesc acum este Titan.
Din punct de vedere al poziționării pe piață, produsul făina al companiei Titan se
caracterizează prin:
 ocuparea poziției de lider în București cu o cotă de piață de 28%;
 ocuparea locului patru pe piață cu o cotă de 7% la nivel național;
 produse de calitate;
 distribuție la nivelul întregii țări;
 poziționarea în funcție de preț este foarte apropiată de cea a competitorilor
Dobrogea, Băneasa, Pambac.
Din luna decembrie 2006 toate produsele din gama spaghete/paste sunt comercializate
sub brand-ul TITAN. Producția pentru această categorie de produse a fost externalizată începând
cu august 2008, realizându-se în colaborare cu producătorul Băneasa.
În prezent Titan SĂ deține, conform estimărilor companiei, o cotă de piață de peste 50%
în București și 15% la nivel național pentru această categorie de produse faina .
Printre principalii clienți ai companiei se numără producători importanți pe piața
românească precum Chipita, Nestle, Standard Nutricia, Brâu Union, United Romanian Breweries
Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka,
Ulker.

11
Obiectivele Titan în ceea ce privește produsele profesionale sunt:
 menținerea poziției de lider și a reputației companiei;
 creșterea cotei de piață;
 îndeplinirea volumului de vânzări previzionat;
 asigurarea profitabilității;
 penetrarea de noi canale;
 asigurarea calității produselor;
 asigurarea expansiunii geografice;
 optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piață;
 dezvoltarea bazei de clienți.
1.1.4 Analiza activităţii societăţii TITAN S.A
Vom prezenta succint, pentru a se putea forma o idee generală despre activitatea societăţii Titan ,
câteva elemente de evaluare pentru anii de studiu 2010, 2011, 2012.
a) Activitatea principală desfăşurată în cadrul Societăţii:
S.C. TITAN S.A are ca activitate principală „Fabricarea produselor de morărit”, reprezentată
de cod CAEN 1061.
Producţia Societăţii consta în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii
făinurilor de grâu şi porumb, panificaţie, producţie de pesmet şi producţie de aluaturi.
b) Descrierea achiziţiilor şi/sau înstrăinărilor de active
1. În anul 2010 societatea a extins reţeaua sa de magazine prin achiziţia a două centre noi
(magazine), cu o valoare totală de 997.052 RON;
2. A achiziţionat mijloace de transport în valoare de 2.252.576 RON;
3. A achiziţionat sau a finalizat investiţii în curs aferente echipamentelor tehnologice, cu o
valoare totală pentru anul 2010 de 51.828.397 RON.
4. Societatea nu a efectuat la 31 decembrie 2010 reevaluarea mijloacelor fixe.

12
c) Elemente de evaluare generală:
În anul 2010 , evidenţiem următorii indicatori financiari :
 profit/pierdere: - - 348.594 RON
 cifra de afaceri: - 260.114.258 RON
 export: - 1.765.095 RON
 cheltuieli totale: - 268.687.570 RON
Totodată, este important de ştiut volumul de vânzări (kg ) pentru principalele produse
comercializate de către Titan S.A, pentru anul 2010
2010 Volumul de vânzări în Kg
Titan – Faină pachete 7% Naţional;
28% Bucureşti
Titan – Mălai pachete 7% Naţional;
37% Bucureşti
Titan – Paine toast
HapiHap
22%
Titan – Cereale pentru
micul dejun Corn Flakes
Fortza
45%
Titan - Paste 4.5%
Vom analiza procentul din cifra de afaceri a produselor descrise în tabelul de mai sus , în
funcţie de valoarea vânzărilor în anul 2010.

13
Categorie de produs Valoare vânzare Procent din cifra de afaceri
Faina- pachete 26,207,705 RON 11,12%
Malai- pachete 12,028,981 RON 5,10%
Pâine proaspătă 55,922,338 RON 23,73%
Cereale 11,705,263 RON 4,97%
Chifle 2,590,834 RON 1,10%
Subproduse- porumb +grâu 20,713,901 RON 8,79%
În anul 2011, evidenţiem aceiaşi indicatori financiari ca în anul 2010:
 profit/pierdere 8.242.125 RON
 cifra de afaceri: 348.039.348 RON
 export: 8.686.798 RON
 cheltuieli totale: 347.844.829 RON

14
2011 Volumul de vânzări în kg
Titan-Faina pachete 7% naţional
28% Bucureşti
Titan- Mălai
pachete
7% naţional
37% Bucureşti
Titan- Paine toast
HapiHap
22%
Titan - Cereale
pentru micul dejun
Forza
45%
Paste 4,5%
Faina- pachete 44,669,889 RON 12,83%
Malai- pachete 22,567,755 RON 6,48%
Pâine proaspătă 62,373,435 RON 17,92%
Cereale 11,754,162 RON 3,38%
Chifle 17,879,594 RON 5,14%
Subproduse- porumb +grâu 40,624,436 RON 11,67%

15
Indicatori financiari pentru anul 2012:
 profit/pierdere: 6.397.034 RON
 cifra de afaceri: 278.949.169 RON
 export: 12.997.069 RON
 cheltuieli totale: 287.982.842 RON
2012 Volumul de vânzări în kg
Titan-Faina pachete 2,1% naţional
28 % Bucureşti
Titan- Mălai
pachete
2,1% naţional
37% Bucureşti
Titan- Paine toast
HapiHap
13,1% Bucureşti
Titan - Cereale
pentru micul dejun
Forza
45%
Titan- Cereale 4,5%

16
Faina- pachete 27.439.979 RON 10%
Malai- pachete 15.880.594 RON 6%
Pâine proaspătă 55.181.921 RON 20%
Cereale 10.519.709 RON 4%
Chifle 22.599.562 RON 8%
Subproduse- porumb +grâu 27.782.175 RON 10%
Cifra de afaceri în anul 2012 a societăţii TITAN S.A a fost în valoare de 278.949.169 RON ,
fiind formată din următoarele venituri , cea mai mare pondere fiind deţinută de veniturile din
vânzarea produselor finite .
Venituri din vânzarea produselor finite 252.491.354 RON
Discounturi comerciale acordate 4.810.229 RON
Venituri din vânzarea mărfurilor 29.044.491 RON
Venituri din servicii 1.552.412 RON
Venituri din chirii 534.467 RON
Venituri din activităţi diverse 135.674 RON

17
2.1 SC Titan SA-diagnostic juridic
Societatea TITAN SA are sediul în Jud. Ilfov, Oraşul Pantelimon, Şoseaua
Cernica, Nr.11. Are un punct de lucru situat în Tg. Mureş, Str. Băneasa nr.31. Societatea s-a
înfiinţat la data de 05.03.1991 sub numele de MOPAN MUREŞ SĂ.
În 1999, Loulis Group a intrat pe piaţa din România prin preluarea celor două unităţi de
profil din Bucureşti şi Târgu Mureş, care prin fuziune au format compania Loulis SA.În iunie
2007, Loulis SA şi-a schimbat denumirea în Titan SA ca urmare a vânzării pachetului de
acţiunii grupului LLI Euromills.LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger InvestAG) a început
încă din 1995 să se extindă pe segmentul food&beverage în Europa Centrală
side Est, în prezent activând în 7 tari.
În anul 1999 Camera de Comerţ şi Industrie a României a acordat companiei Titan
locul IV în cadrul Topului Naţional al Firmelor şi locul I ca firma românească. După trei decenii
de activitate, Titan a devenit lider de piaţă în domeniul morarituluisi panificaţiei, transformându-
se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor deconsum ale romanilor.Societatea
respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte demunca şi lucrând 8 ore/zi.
De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitatesi cu normele codului fiscal,
plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului.
Structura conducerii companiei la data de 30 septembrie 2011 era următoarea :

18
Acţiunile sunt nominative, evidenta acţiunilor fiind ţinuta într-un registru care se
păstrează la sediul societăţii. Dreptul la vot este oferit de acţiuni, acţiunile conferind posesorilor
lor dreptul de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. Modificarea capitalului social se poate
face în sens crescător sau descrescător pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor în
condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Registrele societăţii şi evidenţele contabile ale acesteia:
Societatea comercială ţine evidenţa contabilă în lei, în conformitate cu Legea Contabilităţii şi
Normele Metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.
A)Informaţii generale aflate sub incidenţa dreptului comercial
La începutul activităţii comerciale,societatea Titan SA era acţionar majoritar în cadrul
deţinerii pachetului de acţiuni.După 2006,în urma unei fuziuni cu firma Loulis SA, următoarele
entităţi deţin calitatea de acţionarii semnificativi ai noii firme TITAN SA,denumite acum Loulis
SĂ :
În data de 31.10.2013,structura acţionariatului s-a modificat în sensul că,societatea
GOODMILLS GROUP GMBH loc. VIENA AUT a preluat pachetul de acţiuni integral,deţinând
100% din acţiunile fostului Loulis Internaţional.O ştire de actualitate,relatează că noul
acţionariat doreşte retragerea de la BVB
Mecanisme şi detalii cu privire la procesul de fuziune al companiei TITAN SA
Acţiunile societăţii rezultate în urma fuziunii vor fi tranzacţionate prin intermediul
platformei tehnice Arena a Bursei de Valori Bucureşti, la categoria a II-a. Fuziunea dintre Loulis
şi Titan are loc la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea
capitalului social al Societăţii Absorbante. Procesul de admitere la cota BVB va fi definitivat
ulterior înregistrării fuziunii la Oficiul Registrului Comerţului a înregistrării acţiunilor la Direcţia
Generală Supraveghere din cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Acţiunile emitetului
nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau sistem alternativ de tranzacţionare.

19
Intermediarul nu a încheiat cu nici una din societăţile implicate în procesul de fuziune sau
cu alte entităţi nici un angajament cu privire la asigurarea lichidităţii ulterior fuziunii. Totodată,
conform declaraţiilor reprezentanţilor celor două societăţi, aceştia nu au încheiat la rândul lor
nici un astfel de angajament cu alte entităţi. Raportul de schimb al acţiunilor a fost stabilit prin
raportarea valorii contabile a unei acţiuni emisă de Societatea Absorbită la valoarea contabilă a
unei acţiuni emise de Societatea Absorbantă. Raportul de schimb al acţiunilor este de 3,63
acţiuni Loulis nou emise pentru 1 acţiune Titan. Schimbul de acţiuni se va face fără sulta.
La data realizării fuziunii, toate acţiunile Societăţii Absorbite existente anterior realizării
fuziunii se vor anula şi în schimbul lor acţionarii Societăţii Absorbite vor dobândi un număr total
de 132.311.596,31 rotunjit la 132.311.597 acţiuni nominative noi ale Societăţii Absorbante,
având o valoare nominală de 0,1000 RON fiecare, prin aplicarea raportului de schimb anterior
menţionat. Acţiunile emise de societatea Loulis sunt tranzacţionate în cadrul categoriei a II-a a
B.V.B şi sunt înregistrate şi depozitate de către Registrul B.V.B. În aceste condiţii, acţionarii
Societăţii Absorbite vor deveni titularii acţiunilor nou emise de Societatea Absorbantă la data
înscrierii acestora în registrul acţionarilor Societăţii Absorbante ţinut de Registrul B.V.B în
conformitate cu reglementările şi procedurile B.V.B şi cu reglementările C.N.V.M.
B)Analiza juridică a componentelor bilanţiere
Informaţii referitoare la activele imobilizate ale societăţii rezultată din fuziune, inclusiv
referitoare la modalitatea de preluare a contractelor de achiziţii în leasing ale societăţilor care
fuziuneaza precum şi modalitatea de preluare a oricăror ipoteci/servituţi care grevează
respectivele active.

20
Situaţia juridică a imobilizărilor necorporale
Imobilizările necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul istoric.
Societatea nu a efectuat reevaluări ulterioare recunoaşterii iniţiale. Alte imobilizări necorporale
cuprind licenţe şi programe informatice achiziţionate de Societate şi amortizabile într-o perioadă
de maxim 3 ani.
Situaţia juridică a imobilizarilor corporale
Imobilizările corporale sunt prezentate în situaţiile financiare la costul reevaluat. Ultima
reevaluare efectuată de societate a fost efectuată la 31 decembrie 2009, având în vedere evoluţia
imobiliară din anul 2009, înregistrându-se următoarele rezultate:

21
La 30 septembrie 2011, Societatea are înregistrate ca şi leasinguri financiare mijloace
fixe având o valoare netă contabila de 457.678 (i.e. la 30 septembrie 2010 - 692.711). În timpul
anului s-a încheiat contractul de novaţie cu Porsche Leasing România IFN
Imobilizări corporale vândute
Pe parcursul anului Societatea a vândut imobilizări corporale, care aveau o valoare contabilă netă
de 454 la data tranzacţiei.
Imobilizări corporale în curs de execuţie
În cursul anului încheiat la 30 septembrie 2011, Societatea are în derulare proiecte de investiţii
precum:
- achiziţia unei noi maşini de ambalat faina în pungi, cu o valoare de 1.453.834;
- modernizarea silozului de cereale, cu o valoare de 1.103.420;
- modernizarea morilor de grâu şi de porumb, cu o valoare de 870.820;
- o maşină nouă pentru feliat şi ambalat pâine cu o valoare de 789.429;
- un tarar nou pentru siloz cu o valoare de 727.246.
Investiţiile nu au fost finalizate până la 30 septembrie 2011, aflându-se în contul imobilizări
corporale în curs de execuţie şi se estimează că vor fi finalizate în cursul anului financiar
următor.
Mijloace fixe amortizate complet
La 30 septembrie 2011, Societatea deţinea mijloace fixe ale căror valori contabile brute sunt
amortizate complet, dar sunt încă în folosinţă. La Cernica sunt astfel de imobilizări necorporale
în valoare de 392.504, imobilizări corporale în valoare de 8.093.758, iar la punctul de lucru
Târgu Mureş sunt imobilizări corporale în valoare de 721.505.

22
Imobilizări financiare
Imobilizările financiare au următoarea structură la data de 30 Septembrie 2011:
Detaliile despre entităţile în care Societatea deţine imobilizări financiare:
Provizioane
Repartizarea profitului
Pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 Septembrie 2011(01 octombrie 2010 – 30 septembrie
2011), societatea a înregistrat un profit în valoare de 8.242.125 lei.
Având în vedere schimbarea exerciţiului financiar în cursul anului 2011, profitul aferent
perioadei 01 Octombrie 2010 – 31 Decembrie 2010 în suma de 2.213.495, a făcut obiectul
repartizării profitului pentru anul calendaristic întreg 2010, în baza Hotărârii AGA de repartizare
a profitului aferent anului financiar 2010 ( ianuarie 2010 – decembrie 2010).
Pentru perioada 01 ianuarie – 30 septembrie 2011 s-a constituit rezerva legală în suma de
460.237 lei.

23
Diferenţa de profit în suma de 5.568.393 - aferenta perioadei Ianuarie - Septembrie 2011, se va
repartiza în baza Hotărârii AGA de aprobarea a situaţiilor financiare şi repartizare a profitului la
30 Septembrie 2011.
Situaţia creanţelor şi a datoriilor
Creanţe :
Creanţele comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea realizabilă.
Pentru creanţele incerte se face o estimare bazată pe analiza tuturor sumelor restante la sfârşitul
anului. Creanţele cu părţile afiliate au fost evidenţiate distinct (Nota 10.2. la situaţiile financiare).
La 30 septembrie 2011 în cadrul creanţelor comerciale, societatea deţine efecte
comerciale scontate şi neajunse la scadenţă în suma de 4.598.373. De asemenea se menţin
înregistrate în evidenţele contabile valoarea efectelor comerciale scadente, dar neîncasate în
valoare de 1.013.043 pentru clienţii aflaţi în litigiu. Pentru aceste sume s-au înregistrat ajustări de
valoare la data de 30 Septembrie 2011.

24
La 30 septembrie 2011 valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor este de
6.397.575. Creanţele comerciale nu sunt purtătoare de dobândă şi au, în general, un termen de
plată între 30-90 de zile. Linia de debitori şi alte creanţe net este detaliată în tabelul următor:
Ajustările de valoare pentru alte creanţe reprezintă avansuri plătite la furnizori diverşi cu
o vechime mai mare de 360 zile.
La 30 septembrie 2011, mişcările în ajustările pentru depreciere a creanţelor au fost următoarele:
Datorii :

25
Linia de alte datorii este detaliată în tabelul următor:
Datoriile comerciale sunt înregistrate în situaţiile financiare la valoarea nominală.
Tranzacţiile Societăţii în moneda străină sunt inregistratate la cursul de schimb din data
tranzacţiei. Şoldurile datoriilor comerciale în devize au fost înregistrate la sfârşitul lunii
septembrie (Nota 6.6).
În Nota 10.2. la situaţiile financiare sunt prezentate şoldurile şi tranzacţiile la 2011 cu
părţile afiliate privind cumpărările de materii prime, materiale, investiţii şi servicii.
Societatea nu a înregistrat împrumuturi de la instituţiile de credit cu perioada de rambursare mai
mare de 1 an. Mai jos sunt analizate împrumuturile pe termen scurt la 30 septembrie 2011:
La data de 30 septembrie 2011Societatea dispunea de următoarele facilităţi de credit cu Alpha
Bank:
- sublinia A, cu o limită de 5.000.000 Eur.
- sublinia B, cu o limită de 3.000.000 Eur.
- sublinia C, cu o limită de 2.000.000 Eur.
- sublinia D, cu o limită de 8.000.000 Eur.

26
La data de 30 septembrie 2011, Societatea dispunea de o facilitate de credit în limita a
5.000.000 Eur în relaţia cu Unicredit Tiriac Bank pentru scrisori de garanţie şi linie de credit.
C)Analiza judiciară asupra domeniul dreptului muncii
Salariile aferente perioadei octombrie 2010 – septembrie 2011 au fost de 24.177.044
(include şi costul cu tichetele de masă), din care 865.252 rămase neplătite până la 30 Septembrie
2011. În perioada octombrie 2010 - septembrie 2011 Societatea a acordat tichete de masă în
suma de 804.504 lei. Societatea a făcut plati către instituţii ale statului român în contul pensiilor
angajaţilor săi.
Astfel, în perioada octombrie 2010 - septembrie 2011, Societatea a contribuit cu
4.915.426 lei la fondul de pensii, cu 1.224.606 lei la fondul de şomaj, şi cu 109.996 la fondul
asigurărilor sociale de sănătate. Toţi angajaţii Societăţii sunt membrii ai planului de pensii al
statului român. Societatea nu operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare
şi deci nu are nici un fel de alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere
beneficii suplimentare angajaţilor după pensionare.
Numărul mediu al salariaţilor,la sfârşitul anului 2011, a evoluat după cum urmează :
D)Analiza situaţiei companiei din punct de vedere fiscal
În domeniul fiscal,firma la sfârşitul anului 2011,se prezintă astfel :

27
La sfârşitul anului 2011,societatea TITAN SĂ nu avea datorii faţă de bugetul de stat, listarea la
BVB nepermiţându-i acest lucru.
E)Analiza poluării/protejării mediului înconjurător sub incidenţa legalităţii
Descrierea sintetică a impactului activităţilor de bază ale emitentului asupra mediului
înconjurător precum şi a oricăror litigii existente sau preconizate cu privire la încălcarea
legislaţiei privind protecţia mediului înconjurător. Societatea TITAN SA desfăşoară activitatea
de morărit şi panificaţie – cod CAEN 1061. locaţia activităţii aflându-se în oraşul Pantelimon, la
o distanţă de aproximativ 10 km de oraşul Bucureşti.
Având în vedere categoria activităţii şi capacitatea de producţie care este mai mare de
300 tone produse finite / zi de exploatare (valoare medie trimestriala), Societatea se încadrează în
prevederile O.U.G. nr. 152/2005 aprobată şi modificată prin Legea nr. 84/2006 privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării. În acest sens. s-a emis de către Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului Bucureşti autorizaţia integrată de mediu nr. 4207.411.2277.3701
revizuita la data de 11.11.2010. Numărul de înregistrare al autorizaţiei este 49.
Din raportul de amplasament rezultă faptul că terenul are un potenţial de contaminare
extrem de redus datorită folosinţei anterioare agricole. În prezent posibilitatea de poluare este
foarte redusă datorită existenţei unui număr mic de surse specifice care ar putea provoca
asemenea evenimente. O parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: ambalaje şi hârtie şi carton,
ambalaje de materiale plastice, deşeuri menajere, feroase şi din lemn) ce rezultă din activitatea de
producţie se depozitează temporar pe platforma betonată sau în containere pe platforma de
deşeuri fiind ulterior preluate spre valorificare, respectiv reciclare, de către firme autorizate.
Menţionăm că în baza contractului dintre părţi, SC ECO ROM AMBALAJE SA a preluat
de la SC TITAN SA responsabilitatea privind modul de gestionare a îndeplinirii obligaţiilor de
valorificare şi reciclare a ambalajelor introduse pe piaţă. în limita cantităţilor raportate de către
această din urmă. Altă parte din deşeurile nepericuloase (de ex.: pleava; şarje ratate pâine) ori se
depozitează în silozuri (moară) ori se macină şi se depozitează în buncăre ulterior fiind
valorificate în furaje. Deşeurile periculoase (de ex.: uleiuri uzate; absorbanţi. materii filtrante;
etc) se depozitează temporar în zonele desemnate, în recipiente metalice sau de plastic sau pe
platforme acoperite fiind valorificate de către firme specializate.

28
Atât emisiile cât şi imisiile de poluanţi în aer se monitorizează trimestrial sau semestrial,
după caz, conform standardelor în vigoare şi de către firme specializate. Nivelul emisiilor de
poluanţi în apele uzate se monitorizează trimestrial de asemenea conform standardelor în vigoare
şi de către firme specializate şi se încadrează în parametrii impuşi de legislaţie.
Totodată, odată pe an se efectuează măsurători de zgomot care se includ în raportul anual
de mediu. În cursul anului 2010, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului
verbal de contravenţie emis la data de 12.05.2010 de către Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Municipiului Bucureşti pe motiv că ar fi lipsit automonitorizarea indicatorilor de
calitate atmosfera şi a potenţialelor surse de poluare fonică de la unul dintre punctele de lucru ale
societăţii, aplicându-se o amendă în cuantum de 50.000 lei.
Soluţia instanţei judecătoreşti de fond a fost de admitere în parte a plângerii formulate de
către TITAN, dispunând modificarea procesului verbal de contravenţie emis, în sensul reducerii
cuantumului amenzii aplicate de la 50.000 lei la 25.000 lei. Precizăm că societatea noastră a
formulat recurs împotriva Sentinţei pronunţate la data de 04.02.2011, prin termen de judecată în
recurs fiind 09.01.2012.
Recursul formulat de TITAN SA a fost respins ca nefondat, sentinţa fiind irevocabilă. În
timpul exerciţiului financiar 2011, societatea noastră a formulat plângere împotriva procesului
verbal de contravenţie emis la data de 06.04.2011 de către Garda Naţională de Mediu –
Comisariatul Judeţean Ilfov pe motiv ca subscrisa nu am fi respectat anume prevederi din
Autorizaţia Integrată de Mediu mai sus precizata aplicându-se o amendă în cuantum de 100.000
lei.
La data de 22.05.2012 a fost admisă plângerea TITAN SA, instanţă dispunând anularea
procesului verbal de constatare a contravenţiei. Această hotărâre poate fi atacată cu recurs.
Hotărârea nu a fost încă comunicata, societatea neavând un nou termen, deocamdată. Alte litigii
cu persoane private sau alte autorităţi, cu excepţia celor menţionate mai sus, cu privire la
încălcarea legislaţiei de protecţia mediului, nu au existat în timpul exerciţiului financiar 2012. De
asemenea, în timpul exerciţiului financiar 2012 nu au existat poluări accidentale în aer, apă sau
sol.

29
F)Situaţia litigioasă a firmei
Împotriva firmei Titan SA nu au fost îndreptate litigii. Această companie îşi achita la timp
datoriile,creanţele şi angajamentele faţă de parteneri dar şi faţă de stat.
2.2 Diagnosticul comercial
Privit la modul general, diagnosticul comercial îşi fixează analiza asupra pieţei de desfacere a
produselor societăţii şi asupra pieţei de aprovizionare. Obiectivul principal al acestui
diagnostic este reprezentat de estimarea pieţei actuale şi potenţiale a societăţii, precum şi
locul pe care îl ocupa societatea analizată pe piaţă.
În cadrul diagnosticului comercial, sunt analizate următoarele aspecte de bază :
 piaţă
 produsele sau serviciile oferite de către societate
 preţul produselor sau al serviciilor
 promovarea produselor sau a serviciilor
2.2.1 Analiza pieţei societăţii
Analiza pieţei societăţii reprezintă un aspect foarte important în estimarea valorii unei firme ,
de aceea se analizează următoarele aspecte :
 analiza evoluţiei vânzărilor
 studierea concurenţei
 analiza clienţilor societăţii
 analiza furnizorilor societăţii (piaţa de aprovizionare )
Cifră de afaceri a societăţii este formată din vânzările de bunuri, produse, servicii, lucrări, a
căror totalitate formează obiectul activităţii firmei, exceptând vânzările cu caracter
excepţional ( cedările de active ).

30
Pentru societatea analizată, TITAN S.A, pe o perioadă de analiza de 3 ani : 2010,2011,2012,
s-au înregistrat următoarele cifre de afaceri ( în unităţi monetare ) , cifra de afaceri fiind
preluată din Contul de profit şi pierdere al societăţii :
În anul 2010 , cifra de afaceri a fost de 260.114.258 RON

31
a) evoluţia vânzărilor
Se va analiza evoluţia vânzărilor societăţii Titan S.A în funcţie de produsele care fac obiectul
vânzării , acestea fiind grupate în următoarele categorii :
1. Produse ambalate
 cereale expandate
 cozonac şi biscuiţi
 faina - pachete
 mălai - pachete
 pâine Long Life
 paste făinoase
2. Produse congelate - produse patiserie
3. Produse proaspete- pâine proaspătă ,chifle
4. Produse profesionale
 faina- sac şi vrac
 malai- sac şi vrac
 pesmet
5. Subproduse - subproduse formate din porumb şi grâu
___________________________________________________________________________
Datele referitoare la cifra de afaceri au fost preluate de pe www.bvb.ro - informaţii
financiare anii 2010,2011,2012.

32
În anul 2010, s-au înregistrat următoarele valori ale vânzărilor produselor numite anterior:
Categorie Produs Valoare vânzări (RON)
Ambalate Cereale expandate 11.705.263
Ambalate Cozonac şi biscuiţi 554.081
Ambalate Faina- pachete 26.207.705
Ambalate Malai- pachete 12.028.981
Ambalate Pâine Long Life 4.944.712
Ambalate Paste făinoase 1.581.360
Congelate Produse patiserie 4.236.198
Proaspete Pâine proaspătă 55.922.338
Proaspete Chifle 2.590.834
Profesionale Faina-sac şi vrac 56.107.772
Profesionale Malai- sac şi vrac 9.741.907
Profesionale Pesmet 5.444.759
Subproduse Subproduse formate din
porumb şi grâu
20.713.901

33
Ambalate Cozonac şi biscuiţi 1.374.575
Ambalate Paste făinoase 1.121.205
porumb şi grâu
40.624.436
În urma valorilor vânzărilor , se poate determina evoluţia vânzărilor pe piaţa internă şi pe
piaţa externă , aspect care intră în analiza diagnosticului financiar. Astfel, vom evidenţia
evoluţia vânzărilor anilor 2010/2011 şi 2011/2012, în funcţie de valoare şi de cantitatea
vândută (kg).

34
Ambalate Cozonac şi biscuiţi 33.965
Ambalate Paste făinoase 517.813
porumb şi grâu
27.782.175

35
Categorie Produs Cantitate(kg)
2011/2012
Cantitate(kg)
2010/2011
Valoare(RON
)
2011/2012
Valoare(RON)
2010/2011
Ambalate Cereale
expandate
1.232.150 1.376.039 10.519.709 11.754.162
Ambalate Cozonac
Şi biscuiţi
4.359 69.858 33.965 554.081
Ambalate Faina-
pachete
13.931.620 27.267.858 22.371.346 40.012.166
Ambalate Malai-
pachete
9.459.531 13.428.111 15.880.594 22.567.755
Ambalate Pâine
Long Life
1.535.784 1.064.034 6.496.536 4.854.565
Ambalate Paste
făinoase
120.405 282.584 517.813 1.121.205
Total
Ambalate
29.987.128 47.011.524 67.421.221 91.505.784
Congelate Produse
patiserie
274.534 287.894 4.172.661 4.180.157
Total
Congelate
274.534 287.894 4.172.661 4.180.157
Proaspete Pâine
proaspătă
22.546.597 23.651.983 55.181.921 62.373.435
Proaspete Chifle 4.731.401 3.935.812 22.599.562 17.879.558
Total
Proaspete
27.277.998 27.587.794 77.781.482 80.342.315
Profesionale Faina-sac
şi vrac
46.968.448 54.241.632 63.978.799 81.823.275
Profesionale Mălai -sac
şi vrac
7.811.855 13.981.355 11.091.280 19.214.309

36
Profesionale Pesmet 114.520 180.600 263.735 364.300
Total
Profesionale
54.894.823 64.403.587 75.333.814 101.401.884
Subproduse Porumb şi
grâu
44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436
Total
Subproduse
44.542.847 66.066.149 27.782.175 40.624.436
TOTAL 156.977.331 209.356.948 252.491.354 318.054.576
b) studierea concurenţei
Piaţa de desfacere a societăţii reprezintă spaţiul în care oferta specifică a firmei se întâlneşte
cu cererea, şi reprezintă un element important al diagnosticului comercial, care nu poate fi
realizat fără a determina competiţia, fiind un element fundamental al pieţei.
În analiza concurenţei, trebuie să avem în vedere în primul rând principalii concurenţi ai
societăţii Titan .
Piaţa făinurilor este dominată de companii româneşti .
DOBROGEA BĂNEASA

37
PAMBAC TITAN BOROMIR
Pe de-o parte regăsim companiile tradiţionale, puternice, care au o distribuţie naţională şi
care investesc în promovarea mărcilor. Pe de altă parte exista companiile mici , de regulă
mori locale care îşi vând produsele la nivel regional , la preţuri sub cel al pieţei .
Concurenta foarte mare pe acest segment determina diferenţierea brandurilor şi creşterea
ponderii calităţii în achiziţionarea produselor pentru că romanii devin din ce în ce mai
exigenţi şi mai atenţi la alimentele pe care le cumpără.
Principali competitori:
a) Făinuri: Dobrogea Group; Baneasa-Overseas; Pambac; UnicomPack; Vel Pitar; Boromir;
b) Paste făinoase: Băneasa – Overseas; Pambac; Arnos; Pangram; Pangroup; Vel Pitar;
c) Paine feliată ambalata termen lung: Vel Pitar; Snack Attack; Lujerul; Spicul; Dobrogea;
Grewe; Fundaţia Casa Copilului.
d) Cereale pentru mic dejun: Nestle; Dr Oetker; Emco; Tillos; Trompi (EuropeanFood);
Sano Vită; Indirect competitor: EuropeanFood: Viva; Olla; Rollo.
Piaţa produselor de panificaţie şi de morărit din România prezintă următoarele caracteristici:
 are o valoare care se ridică la peste 2 miliarde de Euro
 conform unui studiu făcut de INS, consumul anual de produse făinoase al unui locuitor
este de 112kg
 piaţa este dominată în proporţie de 70% de 5-6 mari jucători , având un caracter puternic
concurenţial

38
 apare mai des tendinţa producătorilor de a lansa făinuri speciale , pentru anumite
preparate
 conform INS, aproximativ 60% din consumatori folosesc faina în gospodărie cel puţin o
dată pe săptămână
 în sectorul industrial, consumul de faină a crescut datorită creşterii numărului de patiserii
şi de fast-fooduri
Distribuţia SEDIILOR CENTRALE pentru principalii producători de faină din România
DOBROGEA Grup Constantă
PAMBAC Bacău
BĂNEASA Bucureşti
TITAN Pantelimon, Ilfov
BOROMIR Buzău ,Ramnicu-Valcea, Sibiu , Deva
GALMOPAN Galaţi
PANGROP Craiova
FARNISAN Grădiştea, Giurgiu
Întreaga producţie este distribuită de către OVERSEAS GROUP , companie care produce
făinuri sub marca privată pentru mai mulţi comercianţi, iar Băneasa este unul din cei mai
importanţi clienţi ai acestui grup , având o notorietate şi o distribuţie foarte bună .
Despre BOROMIR , localizat în Sibiu, se poate afirma că are o cotă de piaţa internă de
10% pe domeniul morărit şi panificaţie şi că dezvoltă o reţea proprie de magazine. Este cel mai
important competitor al TITAN S.A deoarece acoperă zone importante de consum din România ,
iar produsele sunt de bună calitate.

39
TITAN , fosta LOUIS România, are o reţea proprie de magazine profitabile care
activează sub brandul BELFORNO , iar TITAN promovează o singură marcă pe ambalajele de
faină, deţinând monopolul în Bucureşti.
PAMBAC , unul din cei mai mari producători din zona Moldovezi, se afla pe locul 3 pe
piaţa de faină , cu o cotă de 14% din piaţă, având o reţea proprie de magazine sub branduri
corporale şi deţine prima marcă de faină desprinsă de sub numele brandului corporal ( Grania ).
DOBROGEA este lider naţional de piaţa cu o cotă de 29% . La nivel local ( în zona
Constantă, Tulcea, Galaţi ), deţine o cotă de peste 62% , având o reţea proprie de magazine
numite FRESH DOBROGEA. Dobrogea se remarca printr-o flexibilitate mare în ceea ce
priveşte cerinţele pieţei , dar a dovedit instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor şi
practică un preţ asemănător pe produs în toată ţara.
Conform unui studiu realizat de MEMRB, grupul GoodMills deţine, , o cotă de piaţă de 42,565%
, din punct de vedere al valorii vânzărilor reprezentată de segmentul de produse 'paine feliata' ,
fiind lider de piaţă.
MEMRB este o companie cipriotă care furnizează informații despre vânzările retail pentru
diverse categorii de produse de consum. Compania este prezentă în România din anul 1994 și se
numără printre cei mai mari cinci jucători pe piața locală de market research.
( Sursa Wikipedia)
După cum am menţionat mai sus, TITAN deţine primul loc în ceea ce priveşte vânzarea
produsului pâine, dar pe locul 2 şi cu o cotă foarte apropiată de cea a societăţii TITAN se afla
producătorul Vel Pitar ( 42,440%) pe segmentul de 'paine feliata'. În Bucureşti, Titan este lider
cu o cotă de 22% în ceea ce priveşte produsul pâine proaspătă, deci grupul deţine în total o cotă
de piaţă de aproximativ 66%, zilnic peste 30.000 de clienţi trecând pragul punctelor de desfacere.

40
c) analiza clienţilor societăţii
Ceea ce se realizează prin analiza clienţilor societăţii TITAN S.A este determinarea
evoluţiei cifrei de afaceri în funcţie de clienţi. Este necesar să se ţină cont de poziţia firmei în
contextul fabricaţiei şi al consumului unui anumit produs. Evoluţia cifrei de afaceri din punctul
de vedere al clienţilor interni dar şi externi , evidenţiază o stabilitate relativă care atestă existenţa
unor relaţii consolidate care ajuta la sporirea vânzărilor viitoare.
Cei mai importanţi clienţi ai societăţii TITAN S.A sunt reprezentaţi de către :
 supermarketuri
 hipermarketuri
 magazine alimentare mari
 magazine alimentare mici
 chioşcuri
 magazine universale
Reprezentanţii TITAN S.A au contracte numeroase cu clienţi care acoperă o gamă variată de
domenii de activitate . Enumeram câţiva dintre clienţii importanţi cu care colaborează societatea:
Mega Image, Carrefour, Cora , Profi, Brâu Union, Don Pan Cereal SRL, Nestle
Canalul modern (hiper/supermarketuri) este preferat de câţiva ani datorită metodelor mai
diversificate de interacţiune cu clienţii prin intermediul posterelor, plasărilor suplimentare,
promoţiilor adaptate.
" Apariţia în ultimii 15 ani pe piaţa din România a marilor retaileri şi mai ales a
hipermarketurilor cu suprafeţe mari de vânzare au influenţat comportamentul de cumpărare , din
ce în ce mai mulţi oameni orientându-se către formatul modern pentru cumpărăturile de sfârşit de
săptămâna datorită ofertei foarte variate de produse şi a preţurilor accesibile dar, rămânând fideli
comerţului tradiţional pentru cumpărăturile zilnice " -
Dobrogea Grup

41
Putem spune că afirmaţia ce aparţine grupului Dobrogea se aplică şi în cazul societăţii TITAN
S.A , deoarece prezintă acelaşi domeniu de activitate şi activând pe aceeaşi piaţă.
Analiza tipurilor de faină şi a clienţilor țintă :
Faină ambalată - este folosită de gospodine preponderent
în prepararea prăjiturilor, consumatorii
a cozonacilor, dar din ce casnici
în ce mai puţin pentru
prepararea pâinii în casă
Faină industrială - au fost introduse din brutarii
ce în ce mai multe făinuri pastiserii
dedicate pâinilor speciale, cofetarii
biscuiţilor, patiseriei sau fast-fooduri
pastelor făinoase
d) analiza furnizorilor TITAN S.A
TITAN S.A are încheiate numeroase contracte cu furnizorii, ceea ce demonstrează capacitatea
societăţii de a-şi alege cei mai buni furnizori de pe piaţă, cu un renume , pentru fiecare categorie
de produs , pentru o bună desfăşurare a activităţilor zilnice.
Dintre numeroşii furnizori ai TITAN S.A, amintim următoarele firme , ce joacă un rol important:
Mega Image S.A
Autobilal SRL
Mobifon S.A
Interamerican S.A

42
Dhl internaţional romanian SRL
Camera de Comerţ şi industrie a judeţului Ilfov
Tnt românia SRL
Metro cash&carry
Distrigaz sud S.A
Billa românia SRL
Romservice telecomunicaţii
Rentrop&straton
Avia motors
Pagini aurii
Praktiker românia SRL
Top services
Business development team
Mobexpert pipera
M.j. maillis românia
Selecţia atentă a furnizorilor pentru realizarea anumitor sarcini, a condus la atingerea
unor standarde ale performanţei înalte, lucru demonstrat şi de cota de piaţă ridicată pe care o
deţine TITAN S.A în toată ţara , datorată produselor calitativ înalte şi a satisfacţiei clienţilor.
2.2.2 Produsele oferite de societate
Produse promovate sub brandul TITAN
În ceea ce priveşte segmentul de produse profesionale ,Titan comercializează o gamă
bogată de făinuri , într-un ambalaj personalizat , distribuite în saci de 50 kg sau în varianta vrac,
în funcţie de dorinţa clientului .
Făinurile speciale, printre cele mai comercializate produse, ocupa o categorie aparte ,
deoarece au un rol foarte important în ceea ce priveşte fabricarea specialităţilor de panificaţie :
croissant, napolitane, foi de plăcintă, baghete, cozonaci, pateuri, chifle.

43
Cele mai importante produse ale brandului TITAN sunt însă produsele proaspete de
panificaţie, care satisfac cele mai diverse preferinţe datorită sortimentelor variate, fiind fabricate
după reţete proprii , din cele mai bune ingrediente, atent supervizate.
1. Pâine proaspătă
Franzela Titan 300/520 gr
2. Pâine pentru o dietă sănătoasă
a) Intermediară 300 gr
b) Fără sare 300 g
c) Dieta 300 g
d) Neagră - 400 gr
3. Specialităţi de pâine
a) Ţărăneasca - 500 gr
b ) Cu secară - 500 g
c ) Cu seminţe - 400 g
d ) Italiană - 500 gr
e ) Bagheta Titan - 300 gr
f ) Chiflă Titan - 60 gr
g ) Pave - 500 gr
4. Produse promovate sub brandul FORTZA
Fulgii de porumb Fortza, produse și comercializate în pachete de 150g, sunt cele mai cunoscute
de pe piața românească din clasa de produse din care fac parte. Brandul Titan rămâne pentru
această gamă de produse ca brand de fabrică.
Cerealele pentru micul dejun în pachete de 250g sunt și ele incluse în categoria produselor Titan.
Pe lângă produsele deja existente (Cereale cu miere, Cereale cu ciocolată și Corn Flakes Clasic)
Portofoliul Titan la categoria cereale s-a îmbogățit cu două noi produse: Musli și Cerelale pentru
dietă.

44
Gamele de produse Toast 650g, Dieta 400g, Cozonaci 500g şi 900g comercializate până în
august 2007 sub brandul Belforno, au suportat modificări în structura ambalajului, designului, iar
marca sub care se regăsesc acum este Titan.
2.3 Diagnostic resurse umane
Conducerea societăţii comerciale:
Lista administratorilor :
a) Consiliul de supraveghere
1.Josef Michael Scheidl –Presedinte în consilu de supraveghere
2.WalterFriedl–Vicepresedinte în consiliul de supraveghere
3.Christoph Theodor Heinrich Kempkes–Membru în consiliul de supraeghere
b) Directoratuls ocietatii
1. StefanosKrommydas -Presedintele societăţii
2. MihaiRusescu - Membru în directorat
3. Thomas Dimou - Membru în directorat
STRUCTURA SINTETICĂ A ACŢIONARILOR TITAN S.A. la data de 30.09.2012:
LLI EUROMILLS GmbH 398.603.793 acţiuni 97.5815%
PERSOANE FIZICE 9.821.593 acţiuni 2.4043%
PERSOANE JURIDICE 57.627 acţiuni 0.0142%
TOTAL 408.483.013 acţiuni 100.00%

45
Membrii Directoratului sau Consiliului de Supraveghere (cu excepţia d-lui.Krommydas) nu au
avut participaţii la capitalul social al societăţii.
În timpul exerciţiului financiar 2011(1 oct 2011 –30 sept 2012), TITAN SA a avut un număr
mediu de869salariati cu următoarele nivele de pregătire:
 171studii superioare
 431studii medii
 267studii minime
Nu s-a constituit sindicat.
În cadrul SC TITAN SA , s-au desfăşurat o serie de programe de instruire a salariaţilor şi o
acţiune de atragere a forţei de muncă din rândul absolvenţilor cu studii superioare, desfăşurându-
se în acest sens programe special pentru aceştia.
Între conducere şi salariaţi relaţiile sunt normale, nemanifestându-se acţiuni colective de
contestare a managementului societăţii, existând în mod regulat un dialog între angajaţi şi
conducerea executivă.
2.4 Diagnosticul de mediu
SC Titan SA are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele mai vechi
fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astăzi
clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pâine proaspătă, paste făinoase, toast,
cereale, cozonaci, produse congelate.
Prin natura activităţii desfăşurate societatea nu face parte dintre cele cu impact asupra
mediului motiv pentru care managementul societăţii nu este continuu preocupat pentru reducerea
impactului activităţii asupra factorilor de mediu, nefiind necesar alocarea de resurse financiare
considerabile pentru realizarea de investiţii în acest sens. Societatea nu figurează pe lista celor
care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de
protecţie a mediului.

46
2.5 Diagnosticul tehnologic
Societatea deţine la adresa sediului sediului social :
 Silozurile de grâu cu capacităţi de stocare de aproximativ 35.000 tone în cadrul
complexului
 3 Mori cu o capacitate totală de măcinare de 650 tone/24 ore.
 Siloz de produse finite cu o capacitate de de stocare de 4.000 tone
 Linie de producere a fulgilor de porumb cu o capacitate de 10 tone/24 ore.
 Linie de ambalare a pachetelor de 1kg cu o capacitate de 80 tone/24 ore
 Linie de producere a chiflelor capacítate de 36.000/oră şi a pâinii toast cu o capacítate de
3.600/oră.
Activitatea de panificaţie cuprinde:
Fabrica de pâine este utilata cu instalaţii automatizata de producţie şi are o capacitate de
200 tone/24 ore. Fabrica cuprinde 6 linii-tunel precum şi o linie de producere a toast-ului şi
cozonacului. a cărei capacitate de producţie este de 20 tone/24 ore , precum şi o secţie pentru
producerea de pâine pe vatră , a cărei capacitate de producţie care a fost mărită în cursul anului
2010 până la 20 tone/24 ore.
Societatea nu are filiale sau sucursale.
Vom analiza factorii tehnici de producţie, a realizării producţiei împreună cu organizarea muncii,
precum şi eficientă activităţii de cercetare dezvoltare prin calcularea anumitor rate sau indicatori.
a) Ponderea produselor ce urmează a fi realizate în total stocuri
-pentru anul 2010 =2.842.779/47.458.094=5,99%
-pentru anul 2011 =4,258,840 /70,668,809 =6,03%
-pentru anul 2012 =3.620.310 /72.684.892 =4,98%

47
În primul an prezentat în analiza se observă o cotă de aproximativ 6% a ponderii aferente
producţiei aflată în curs de execuţie din totalul stocurilor.
Deşi în anul următor valoarea producţiei în curs de execuţie creşte considerabil(de
aproximativ 1,5 ori),asemeni şi valoarea totală a stocurilor(de 1,49 ori) raportul dintre cele două
este uşor crescut ajungându-se la o valoare de 6,03%.
În anul 2012 acest procent scade la aproape 5% datorită unor stocuri cu valori mai mari
decât în anul precedent şi o producţie mai scăzută.
b)Evaluarea activităţii de aprovizionare tehnico-materiala (surse indigene, surse import)
2010 2011 2012
Valoare
RON
Cantitate KG Valoare
RON
Cantitate
KG
Valoare RON Cantitate KG
Cantitate
Achiziţie
Grâu
116,374,729 150,105,850 191.133.198 181.440.459 147.681.600 119.324.000
Cantitate
Achiziţie
Porumb
45,769,370 68,222,434 59.921.607 73.047.098 53.741.600 43.428.000
Dintre cei trei ani se poate observa că în 2011 firma a achiziţionat cele mai mari cantităţi
de material,alocând şi sume considerabil mai mari pentru acestea.
De asemenea dacă se face o raportare preţ/cantitate se observă o creştere a preţului atât la
grâu,cât şi la porumb din 2010 în 2011, respectiv 2012.

48
2010(valoare RON/kg) 2011(valoare RON/kg) 2012(valoare RON/kg)
Preţ/kg grâu 0,77528 1,05342 1,23765
Preţ/kg
porumb
0,67088 0,82031 1,23748
c)Ponderea valorii utilajelor,instalaţiilor şi altor mobiliere din total activelor imobilizate
-pentru anul 2010=(92.051.696+1.945.366)/ 269.563.485=34,87%
-pentru anul 2011=(89,886,864 +1,976,038 )/ 266,720,837=34,44%
-pentru anul 2012=(91.862.640 + 2.342.520 )/ 244.520.184 =38,53%
În decursul celor trei ani ponderile structurale ale utilajelor şi instalaţiilor se menţin la
valori destul de apropriate(vezi mică variaţie dintre 2010 şi 2011),în 2012 crescând cu 4 puncte
procentuale,ajungând astfel la 38,53%
d) Evaluarea activităţii de cercetare şi dezvoltare
-prin calcularea procentului aferent alocării resurselor pentru brevete,licenţe,concesiuni şi alte
mărci din totalul activelor necorporale.
-in cazul anului 2010=pt anul 2010 nu am regăsit date(nu prezintă sume alocate cercetării)
-in cazul anului 2011=755.982 /755.982 =100%
-in cazul anului 2012=594,932 /647,148 =91,93%

49
Dacă în anul 2010 nu s-au realizat investiţii pentru dezvoltare din fonduri proprii,în
perioada următoare activele necorporale s-au identificat în raport de 1:1 cu alocarea banilor către
concesiuni,brevete,mărci etc. De către firmă, în anul 3 această cota scăzând cu aproximativ
10%,rămânând însă evident că firma acorda o mare importanţă inovării şi dezvoltării.
Precizarea cheltuielilor de ordin tehnic şi administrativ în exerciţiul financiar.
Grupa 2010 2011 2012
Salarii 1,088,784 981,801 1,030,891
Întreţinere şi
reparaţii
56,431 51,985 54,585
Consumabile 27,847 67,987 71,386
Obiecte de
inventar
0 0 0
Chirii - 510.72 536.256
Asigurări 1,840 1,985 2,084
Deplasări 2,995 3,399 3,569
Telefoane 3,701 2,595 2,725
Alte servicii 78,295 62,835 65,976
Alte cheltuieli 50,331 30,071 31,574
Pierderi 0 0 0
Total 1,310,224 1,203,169 1,263,327

50
6. Diagnosticul financiar
Bilanţul contabil simplificat la 01.10.2009- 30.09.2010
Active Pasive
Active imobilizate 265.368.042 Pasive permanente 132.242.529
-necorporale 956.480 -cap.proprii 131.972.484
-corporale 264.396.717 -provizioane 270.045
-financiare 14.845 -datorii pe TL 0
Active circulante 96.584.233 Pasive circulante 228.093.260
-stocuri 37.059.832 -datorii pe TS 228.093.260
-creante 46.074.546
-disponibilitati 13.449.855
Cheltuieli.în avans 592.941 Venituri în avans 2.209.427
TOTAL 362.545.216 362.545.216

51
Active Pasive
-creante 49.334.757
Cheltuieli.în avans 1.190.454 Venituri în avans 1.767.222
TOTAL 364.436.970 364.436.970

52
Active Pasive
-creante 52.609.952
Cheltuieli.în avans 801.581 Venituri în avans 909.212
TOTAL 373.534.694 373.534.694
6.1. SITUAŢIA NETĂ
Situaţia netă a societăţii este importantă deoarece reflectă solvabilitatea societăţii la un moment
dat şi pentru aceasta utilizăm relaţia:
SITUAŢIA NETĂ = Total activ – Datorii totale = Capitaluri proprii
O valoare pozitivă a situaţiei nete relevă faptul că agentul economic analizat este solvabil.
PT 2010: SN= 362,700,771- 228,248,764 = 134.452.007 RON
PT 2011: SN= 364.436.970- 227.367.390= 137.069.640 RON
PT 2012 : SN= 373.534.694- 262.501.246= 111.033.448 RON

53
6.2.FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment reprezintă o marjă de siguranţă a întreprinderii, impusă de diferenţele
existente între sumele de încasat şi cele de plătit, precum şi de decalajul ce poate să apară între
termenul de transformare a activelor în bani şi durata medie în care datoriile devin exigibile.
Cu ajutorul informaţiilor cuprinse în jumătatea superioară a bilanţului patrimonial al societăţii,
fondul de rulment poate fi determinat după cum urmează:
Fondul de rulment permanent = Capital permanent - Active imobilizate
Fondul de rulment permanent = Capital propriu + Datorii financiare pe termen lung -
- Active imobilizate
PT 2010 : FR= 131,972,535 + 0- 265,368,042= - 133.395.507 RON
PT 2011 : FR= 134.882.935 + 0- 265.712.104= -130.829.169 RON
PT 2012 : FR= 109.974.858 + 0- 245.036.821= - 135.061.963 RON
Dacă fondul de rulment net este mai mic decât zero (FRN < 0), capitalurile permanente
nu sunt suficiente pentru a finanţa activele imobilizate. Aceasta semnifică faptul că resursele
ciclice folosite pentru finanţarea activelor imobilizate au o pondere mare ceea ce are influenţe
nefavorabile asupra gradului de îndatorare pe termen scurt, periclitând capacitatea de plată şi
trezoreria curentă a întreprinderii.

54
6.3.FONDUL DE RULMENT PROPRIU
Acest indicator asigura gradul de libertate, de autonomie, în luarea deciziilor de investiţii
privind dezvoltarea întreprinderii
PT 2010:
FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = -133.395.507 RON
PT 2011:
FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 130.829.169 RON
PT 2012:
FRP identic FR pt că nu exista datorii ale societăţii pe TL = - 135.061.963 RON
Un fond de rulment propriu negativ (FRP < 0) semnifică faptul că imobilizările sunt
finanţate doar parţial din fonduri proprii ea fiind nevoită să apeleze la fonduri străine pentru a
finanţa o parte din imobilizările sale.
Diferenţa dintre fondul de rulment net şi fondul de rulment propriu reprezintă măsura
îndatorării pe termen lung, pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt.
FONDUL DE RULMENT STRĂIN
De obicei fondul de rulment străin (FRS) este egal cu datoriile financiare ale întreprinderii.
Acesta se calculează după formula:
FRS = Fond de rulment net (FRN) – Fond de rulment propriu (FRP)
PT 2010: FRS= FR-FRP= 0

55
Datoriile pe termen lung ale întreprinderii în anul 2010 sunt 0 , deci şi FRS are valoarea 0 .
6.4.NEVOIA DE FOND DE RULMENT
Acest indicator reflectă valoarea activelor pe termen scurt, indiferent de natura stocurilor
şi creanţelor, ce nu sunt finanţate din surse atrase pe termen scurt. Vom utiliza relaţiile de calcul
următoare:
Necesarul de fond de rulment = Active pe termen scurt - Pasive pe termen scurt, care devine:
NFR = Stocuri + Creanţe - Datorii curente de exploatare
PT 2010: NFR= 37,073,076 + 46,216,856- 17,321,838 =65.968.094 RON
PT 2011 : NFR= 44.086.551 + 49.334.757- 11.974.913= 81.446.395 RON
PT 2012: NFR= 72.684.892+ 52.609.952- 25.644.882= 99.649.962 RON
Dacă nevoia de fond de rulment este pozitivă (NFR > 0) atunci există un surplus de nevoi
temporare în raport cu resursele temporare, situaţia fiind considerată normală în cazul în care
aceasta este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de
exploatare.
6.5.TREZORERIA NETĂ
Trezoreria netă este un alt indicator în analiza patrimoniala care este dat de surplusul
fondului de rulment faţă de necesarul în fond de rulment. În timp ce componentele nevoii de
fond de rulment sunt legate de activitatea curentă şi în special de activitatea de exploatare,
cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni financiare pe termen scurt realizate de
întreprindere.

56
Trezoreria netă (TN) se calculează după formula:
TN = Fondul de rulment net (FRN) – Nevoia de fond de rulment (NFR)
Regulile echilibrului contabil asigura determinarea trezoteriei nete şi că diferenţa între
disponibilităţile băneşti şi creditele de trezorerie.
TN = Disponibilităţi băneşti (DPB) – Credite de trezorerie (CRT)
PT 2010: TN= - 133.395.507 - 65.968.094= - 199.363.601 RON
PT 2011: TN= - 130.829.169 - 81.446.395 = - 212.275.564 RON
PT 2012: TN= - 135.061.963 - 99.649.962= - 234.711.925 RON
Dacă întreprinderea are deficit monetar (TN <0) pentru o peroada mai mare sau mai mică
de timp, ea nu are posibilitatea să efectueze plasamente financiare diverse, deci nu are
posibilitatea utilizării diversificatea trezoreriei.

57
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, pasi succesivi în formarea rezultatului
final.
Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale
sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială).
Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind
considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.
Marja comercială realizată în anii de analiza demonstrează un excedent din vânzarea
mărfurilor, deoarece are o valoare pozitivă, rezultând obţinerea unui profit din activitatea
comercială. În plus, creşterea înregistrată de către acest indicator semnifică o îmbunătăţire, din
punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei în anii 2008-2012.
Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi
serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii.
Se realizează următoarele rapoarte:
1. PE(2008)/PE(2009)= 1,270
- reprezintă indicele nominal de creştere al producţiei întreprinderii, acesta fiind de 127.01%,
rezultând o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în anul 2009 faţă de 2008
(producţia înregistrată în 2009 a fost de 0,787 ori mai mare decât producţia obţinută în 2008).
2. PE(2009)/PE(2010)= 1,218
3. PE(2010)/PE(2011)= 1,299
4.PE(2011)/PE(2012)= 0,606
- producţia înregistrată în 2012 a fost mai mică decât cea obţinută în 2011, lucru ce poate fi
observat din faptul că în anul 2012 compania TITAN S.A nu a înregistrat profit , ci o pierdere de
6.397.034 lei.
Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor
provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.
Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă
conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor
provenind de la terţi.

58
Se realizează următoarele rapoarte :
1.VA(2009)/VA(2008)=1,003
- raportul exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2009 faţă de cea din 2008, fapt ce
influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii.
2.VA(2010)/VA(2009)=0,569
3.VA(2011)/VA(2010)=2,414
-raportul exprima o creştere foarte mare a valorii adăugate în anul 2011 faţă de anul 2010, astfel
compania a fost influenţată negativ .
4.VA(2012)/VA(2011)=0,891
Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată
(plussubventiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe
de altă parte. Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de
exploatare(operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de
servicii),resursa principală a întreprinderii, cu influenţa hotărâtoare asupra rentabilităţii
economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane,
profit).
Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi
curentă a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările
economice justificate, normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile
excepţionale) şi provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al
exploatării.
1.Excedentul brut al exploatării (EBITDA)
EBITDA= CA – Cheltuieli de exploatare monetare
Acest rezultat exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor
specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare.

59
Cum EBITDA>0 înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării, iar
activitatea de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar.
2010 2011 2012
EBITDA
235.677.334-
229.926.228=5.751.106
348.039.348-
333.494.413=14.544.9
35
278.949.169-
271.868.692=7.080.4
77
2. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)
EBIT= EBITDA- AMORTIZĂRI-PROVIZIOANE
2010 2011 2012
EBIT
5.751.106-
270.045=5.481.061
14.544.935-
419.423=1.412.5512
7.080.477-
149.378=693.099
Acest rezultat exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu
dividend şi a creditorilor cu dobânzi. Faptul că EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial
contabil de remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor, cu valori cuprinse între un
minim de 693099lei şi un maxim de 14125512 lei.
3.Profitul înainte de impozit (EBT)
EBT = EBIT - CHELTUIELI CU DOBÂNZILE
2010 2011 2012
EBT
5.481.061-9.187.313= -
3.706.252
14.125.512-
10.741.614=3.383.89
8
693.099-
12.431.476= -
5.500.377

60
Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi
financiară). În anul 2011 când, EBT>0 înseamnă că firma şi-a apreciat corect cheltuielile
cu dobânzile în raport cu profitul brut,în schimb în anii 2010 şi 2012,aceasta nu a reuşit
să-şi acopere împrumuturile contractate.
4. Profitul net (PN)
PN = EBT- IMPOZIT PE PROFIT
2010 2011 2012
PN 1.673.646 8.242.125 -6.397.034
Acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt
remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie
sub formă de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că PN>0,în anul 2011
înseamnă că firma a înregistrat un profit net maxim de 8.242.125, însă în anii 2010 şi
2012 firma a înregistrat pierderi.
5. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
CAF = EBE+VEN FINANCIARE EXTRAORDINARE-CH FINAN
EXTRAORDINARE- IMPOZITUL PE PROFIT
2010 2011 2012
CAF
6.501.478+0-0-
604.035=5.897.443
66.749.877+0-0-
1.443.247=
65.306.630
56.067.087+0-0-
122.545=55.944.54
2
Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii,
respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după
scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.

61
Mărimea autofinanţării are un rol foarte important în evaluarea performanţelor
întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să
utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru
creditori, mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifica nivelul capacităţii de
rambursare dar şi nivelul riscului de neplată.
Faptul că în toţi anii , CAF> 0 înseamnă că firma a fost capabilă să utilizeze
eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii
acţionarilor şi a creditorilor.
6. Creşterea economică
CREŞTEREA ECONOMICĂ=∆IMO NETE+∆ACR NETE
2010 2011 2012
Creştere
economică
22.817.640+18.496.748
=41.314.388
42.217.940+4.390.366=
46.608.306
344.062+950.179=
1.294.241
Scopul analizei cash-flow-ului este de a studia variaţia disponibilităţilor şi, respectiv,
determinarea unei valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din punct de vedere
valoric în calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare istorică a partimoniului ei.
Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie şi considera trezoreria ca fiind o
variabilă centrală care este expresia intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi de echivalente, iar
variaţia trezoreriei se explică prin fluxurile de încasări şi de plăţi înregistrate în cursul
perioadei.
Încasările în numerar sunt afectate de semnul (+), iar plăţile efectuate în numerar
pentru aceleaşi activităţi sunt afectate de (-).

62
Cash flow-ul
Cash flow-ul = ΔTN= ΔAtz – ΔPtz= ΔFR – ΔNFR
CF2010= - 199.363.601 - (- 149.024.444)=- 50.339.157 RON
CF2011=- 212.275.564 - (- 199.363.601)= -12.911.963 RON
CF2012=- 234.711.925 - (- 212.275.564)= -22.436.361 RON
I.Gestiunea capitalurilor
Stabilim numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP):
Capitalurile permanente =capitaluri proprii + subvenţii pentru investiţii + datorii mai mari de
un an
Cap Perm 2010=131.972.484+2.207.481+0=134.179.965 RON
Ven Tot2010=247.770.713 RON
Cap Perm 2011=134.882.935+1.761.537+0=136.644.472 RON
Ven Tot2011=357.530.201 RON
Cap Perm 2012=109.974.858+897.416+0=110.872.274 RON
Ven Tot2012=281.708.353 RON
Pentru gestiunea capitalurilor utilizăm următorii indicatori:
A) numărul de rotaţii a capitalurilor permanente (NRCP):
PermanenteCapitaluri
TotaleVenituri
NRCP 
NRCP2010=247.770.713 / 134.179.965 = 1,8465 rotaţii

63
NRCP2011=357.530.201 / 136.644.472 = 2,6165 rotaţii
NRCP2012=281.708.353 / 110.872.274 = 2,5408 rotaţii
B) Durata de rotaţie a capitalurilor permanente (DRCP):
totaleVenituri
360xpermanenteCapitaluri
DRCP 
DRCP2010=134.179.965*360/247.770.713= 194,9576 zile= 0,5415 ani
DRCP2011=136.644.472*360/357.530.201= 137,5884 zile= 0,3822 ani
DRCP2012=110.872.274*360/281.708.353= 141,6856 zile= 0,3936 ani
II.Gestiunea activelor
1. Gestiunea activelor totale
Activele totale includ activele imobilizate, activele curente şi cheltuielile în avans, adică:
AT
2010
= 265.368.042+96.584.233+592.941=362.545.216 RON
AT2011=265.712.104+97.534.412+1.190.454=364.436.970 RON
AT2012= 245.036.821+127.696.292+801.581=372.733.113 RON
Pentru gestiunea activelor totale utilizăm următorii indicatori:

64
A) Numărul de rotaţii a activului total (NRAT):
totaleActive
totaleVenituri
NRAT 
NRAT2010=247.770.713/362.545.216=0,6834 rotaţii
NRAT2011=357.530.201/364.436.970=0,9810 rotaţii
NRAT2012=281.708.353/372.733.113=0,7558 rotaţii
b) Durata de rotaţie a activelor totale
totaleVenituri
360xtotaleActive
DRAT 
DRAT2010=362.545.216*360/247.770.713=526,7623 zile=1,4632 ani
DRAT2011=364.436.970*360/357.530.201=366,9545 zile=1,0193 ani
DRAT2012=372.733.113*360/281.708.353=476,3221 zile=1,3212 ani
2. Gestiunea activelor imobilizate pentru care utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a activelor imobilizate (NRAI):
eimobilizatActive
totaleVenituri
NRAI 
rotaţii
NRAI2010=247.770.713/265.368.042=0,9337 rotaţii
NRAI2011=357.530.201/265.712.104=1,3455 rotaţii
NRAI2012=281.708.353/245.036.821=1,1496 rotaţii

65
B) Durata de rotaţie a activelor imobilizate (DRAI):
totaleVenituri
360xeimobilizatActive
DRAI 
DRAI2010=265.368.042*360/247.770.713=385,5681 zile=1,071 ani
DRAI2011=265.712.104*360/357.530.201=267,5476 zile=0,7432 ani
DRAI2012=245.036.821*360/281.708.353=313,1368 zile=0,8698 ani
3. Gestiunea activelor curente
Activele curente cuprind activele circulante (stocuri, creanţe, casa şi conturi la bănci, investiţii
financiare pe termen scurt) şi cheltuielile în avans.
Pentru gestiunea activelor curente utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a activelor curente (NRAC):

curenteActive
totaleVenituri
NRAC
rotaţii
NRAC2010=247.770.713/96.584.233=2,5653 rotaţii
NRAC2011=357.530.201/97.534.412=3,6657 rotaţii
NRAC2012=281.708.353/127.696.292=2,2060 rotaţii

66
B) Durata de rotaţie a activelor curente (DRAC):

totaleVenituri
360xcurenteActive
DRAC
zile
DRAC2010=96.584.233*360/247.770.713=140,3326 zile=0,3898 ani
DRAC2011=97.534.412*360/357.530.201=98,2082 zile=0,2728 ani
DRAC2012=127.696.292*360/281.708.353=163,1853 zile=0,4533 ani
4.Gestiunea stocurilor--- Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime şi materiale
consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărări
de stocuri.
Pentru gestiunea stocurilor utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a stocurilor (NRS):
Stocuri
afacerideCifra
NRS 
rotaţii
NRS2010=235.677.334/37.059.832=6,8350 rotaţii
NRS2011=348.039.348/44.086.551=7,8945 rotaţii
NRS2012=278.949.169/72.684.892=3,8377 rotaţii
B) Durata de rotaţie a stocurilor (DRS):

67
afacerideCifra
360xStocuri
DRS 
zile = 0,10 ani
DRS2010=37.059.832*360/235.677.334=52,5925 zile=0,1461 ani
DRS2011=44.086.551*360/348.039.348=45,6016 zile=0,1267 ani
DRS2012=72.684.892*360/278.949.169=93,8040 zile=0,2605 ani
5.Gestiunea creanţelor curente
Creanţele reprezintă sumele de încasat şi pot fi clasificate în următoarele
elemente:creanţe comerciale;sume de încasat de la entităţile afiliate;sume de încasat de la
entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare;alte creanţe;capital
subscris şi nevărsat;cheltuielile în avans.
Pentru gestiunea creanţelor curente utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a creanţelor (NRC):
curenteCreante
totaleVenituri
NRC 
rotaţii
NRC2010=247.770.713/46.074.546=5,0488 rotaţii
NRC2011=357.530.201/49.334.757=7,2470 rotaţii
NRC2012=281.708.353/52.609.952=5,3547 rotaţii
B) Durata de rotaţie a creanţelor (DRC):

68
totaleVenituri
360xcurenteCreante
DRC 
DRC2010=46.074.546*360/247.770.713=0,1859 ani=66,9443 zile
DRC2011=49.334.757*360/357.530.201=0,1379 ani=49,6755 zile
DRC2012=52.609.952*360/281.708.353=0,1867 ani=67,2312 zile
6.Gestiunea creditului client
Clienţii = persoane fizice sau juridice care în calitate de cumpărător achiziţionează contra
cost bunuri şi servicii. Creditul client (vânzările pe credit) reprezintă termenul în care firma
încasează produsele vândute şi serviciile prestate. Creditul client şi avansurile către furnizori
reprezintă o alocare de capitaluri ale firmei, fiind pentru gestiunea viitoare o nevoie de finanţare.
Pentru gestiunea clienţilor utilizăm următorii indicatori:
A) Numărul de rotaţii a creditului client (NRCC):
Clienti
afacerideCifra
NRCC 
rotaţii
NRCC2010=235.677.334/40.981.990=5,7507 rotaţii
NRCC2011=348.039.348/45.195.673=7,7007 rotaţii
NRCC2012=278.949.169/ 50.612.806=5,5114 rotaţii
B) Durata de rotaţie a creditului client (DRCC):

69
afacerideCifra
360xClienti
DRCC 
zile
DRCC2010=40.981.990*360/235.677.334=0,1739 ani=62,6005 zile
DRCC2011=45.195.673*360/348.039.348=0,1299 ani=46,7488 zile
DRCC2012=50.612.806*360/278.949.169=0,1814 ani=65,3187 zile
III.Gestiunea datoriilor
1.Gestiunea datoriilor curente
Datoriile curente cuprind următoarele elemente:
 datorii comerciale - furnizori;
 efecte de comerţ de plătit;
 datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;
 datorii faţă de asociaţi (acţionari);
 avansuri încasate în contul comenzilor;
 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni;
 sume datorate instituţiilor de credit;
 sume datorate entităţilor afiliate;
 venituri în avans.
Pentru gestiunea datoriilor curente utilizăm următorii indicatori:
Dat Curente2010=228.093.260+2.209.427=230.302.687 RON
Dat Curente2011=227.367.390 +1.767.222=229.134.612 RON
Dat Curente2012=262.501.246+909.212=263.410.458 RON
A) Numărul de rotaţii a datoriilor (NRD):
curenteDatorii
totaleCheltuieli
NRD 
rotaţii

70
NRD2010=249.493.032/230.302.687=1,0833 rotaţii
NRD2011=347.844.829/229.134.612=1,5181 rotaţii
NRD2012=287.982.842/263.410.458=1,0933 rotaţii
B) Durata de rotaţie a datoriilor (DRD):
totaleCheltuieli
360xcurenteDatorii
DRD 
zile
DRD2010=230.302.687*360/249.493.032=0,9231 ani=332,3098 zile
DRD2011= 229.134.612*360/347.844.829=0,6587 ani=237,1415 zile
DRD2012=263.410.458*360/287.982.842=0,9146 ani=329,2827 zile
2.Gestiunea datoriilor din exploatare
Datoriile din exploatare cuprind următoarele elemente:
 datorii comerciale - furnizori;
 efecte de comerţ de plătit;
 datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale;
 datorii faţă de asociaţi (acţionari);
 avansuri încasate în contul comenzilor;
 venituri în avans.
Pentru gestiunea datoriilor din exploatare utilizăm următorii indicatori:
Dat Expl2010= 2.209.427+228.093.260=230.302.687 RON
Dat Expl2011= 1.767.222+227.367.390=229.134.612 RON
Dat Expl2012=909.212+262.501.246=263.410.458 RON

71
A) Numărul de rotaţii a datoriilor din exploatare (NRDE):
exploatareDatorii
exploatareCheltuieli
NRDE 
rotaţii
NRDE2010=229.926.228/230.302.687=0,9984 rotaţii
NRDE2011=333.494.403/229.134.612=1,4555 rotaţii
NRDE2012=271.868.692/263.410.458=1,0321 rotaţii
B) Durata de rotaţie a datoriilor din exploatare (DRDE):
exploatareCheltuieli
360xexploatareDatorii
DRDE 
zile
DRDE2010=230.302.687*360/229.926.228=1,002 ani=360,5894 zile
DRDE2011=229.134.612*360/333.494.403=0,6871 ani=247,3459 zile
DRDE2012=263.410.458*360/271.868.692=0,9688 ani=348,7999 zile
3.Gestiunea creditului furnizor
Creditul furnizor alături de avansurile primite de la clienţi reprezintă o sursă de finanţare
a ciclului de exploatare. El arată numărul de zile de creditare obţinute de firmă de la furnizori.
Creditul furnizor include următoarele:cheltuieli cu materii prime şi materiale;alte cheltuieli
materiale;alte cheltuieli externe (cu energia şi apa);cheltuieli privind mărfurile;cheltuieli privind
prestaţiile externe.
Pentru gestiunea creditului furnizor utilizăm următorii indicatori:
Credit Furnizor2010=126.678.681+7.772.432+9.133.464+18.168.943+17.698.291=179.451.811
RON

72
Credit Furnizor2011=215.529.134+8.761.608+10.455.775+25.388.350+ 20.097.175=280.232.042
RON
Credit Furnizor2012=150.707.218+8.243.130+11.578.827+23.977.726+20.144.764=214.651.665
RON
A) Numărul de rotaţii a creditului furnizor (NRCF):
Furnizori
furnizoriicuCheltuieli
NRCF 
rotaţii
NRCF2010=179.451.811/17.321.837=10,3598 rotaţii
NRCF2011=280.232.042/11.974.913=23,4015 rotaţii
NRCF2012=214.651.665/25.644.882=8,3701 rotaţii
B) Durata de rotaţie a creditului furnizor (DRCF):
furnizoriicuCheltuieli
360xFurnizori
DRCF 
zile
DRCF2010=17.321.837*360/179.451.811=0,0965 ani= 34,7495 zile
DRCF2011=11.974.913*360/280.232.042=0,0427 ani= 15,3836 zile
DRCF2012=25.644.882*360/214.651.665=0,1195 ani= 43,01 zile
IV.Indicatori de lichiditate
A) Lichiditatea curentă (Lc) oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente. Relaţia
de calcul este:
curenteDatorii
avansînCheltuielicurenteActive
Lc



73
Lc2010=(96.584.233+592.941)/ 230.302.687=0,42195
Lc2011=(97.534.412+1.190.454)/229.134.612=0,4309
Lc2012=(127.696.292+801.581)/263.410.458=0,4878
B) Lichiditatea imediată (Li) sau testul acid arată posibilitatea achitării datoriilor curente din
valorile de trezorerie disponibile, precum şi din încasarea creanţelor la scadenţă:
curenteDatorii
Stocuri-curenteActive
Li 
Li2010=(96.584.233-37.059.832)/ 230.302.687=0,2585
Li2011=(97.534.412-44.086.551)/ 229.134.612=0,2333
Li2012=(127.696.292-72.684.892)/ 263.410.458=0,2088
C) Lichiditatea la vedere(Lv)
curenteDatorii
Stocuri-Creante-curenteActive
Lv 
Lv2010=(96.584.233-37.059.832-46.074.546)/230.302.687=0,0584
Lv2011=(97.534.412-44.086.551-49.334.757)/229.134.612=0,0180
Lv2012=(127.696.292-72.684.892-52.609.952)/263.410.458=0.0091

74
DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII
2010 2011 2012
Profit net 1.673.646 8.242.125 -6.397.034
Cifra afaceri 260.144.259 348.039.348 278.949.169
Activ economic 362.545.216 365.036.970 373.534.694
Capitaluri proprii 131.972.484 134.882.935 109.974.858
1.Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri
2010: Rata de marjă = 0,64%
2011: Rata de marjă = 2,37%
2012: Rata de marjă =- 2,29%
2. Rata de rotaţie = CA/Activ economic
2010: Rata de rotaţie = 71,75%
3. Rata de structura = Activ economic/Capital propriu
2010: Rata de structura = 2.74
2011: Rata de structura = 2,70
2012: Rata de structura = 0,30
4. Rentabilitatea capitalurilor = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură
2010: Rentabilitatea capitalurilor = 1,22%
2011: Rentabilitatea capitalurilor = 6,101%

75
2012: Rentabilitatea capitalurilor = -0,0512%
5. ROA = Profit net / Activ economic
2010: ROA= 0,46%
2011: ROA= 0,22%
2012: ROA= -1,71%
6. Rentabilitatea dobânzilor = Dobânzi/Datorii către instituţii bancare
2010 : Rentabilitatea dobânzilor = 9.187.313/ 196.704.867= 4,67%
2011 : Rentabilitatea dobânzilor = 10.741.614/ 146.498.585= 7,33%
2012: Rentabilitatea dobânzilor = 12.431.476/ 58.659.855= 21,19%
Rentabilitatea economică (ROA) este cu mult mai mică decât rentabilitatea dobânzilor,
remarcându-se o diferenţă importantă şi masivă în anul 2012, ceea ce înseamnă că activitatea
economică a companiei nu poate susţine eficient plata dobânzilor datorate. Apare astfel efectul
de bumerang, ceea ce înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul
de performanţă, lucru ce duce în final la scăderea rentabilităţii financiare.

76
Fundamentarea cheltuielilor de investitii si previziunea fluxurilor de numerar
Planificare financiara cu ajutorul rotatiei capitalurilor
1.CA planificat = CA2011 ( 1 + Δ%CA )
= 348.039.348 x [ 1+ (278.949.169- 348.039.348 )/348.039.348]=
= 278.949.169
2. Activ mediu = ( Activ 2011 + Activ2012 ) / 2 =
=(365,036,970 + 373,534,694)/2=
=369.285.832
3. Durata de rotatie = Activmediu/CAplan x 360=
= 369.285.832/278.949.169 x 360=
= 477
4. Activ estimat = Durata de rotatie * CAplan / 360=
= 477* 278.949.169 /360=
=369.607.649
5. Furnizori mediu = ( Furnizor 2011+ Furnizor 2012)/2=
= (11.974.913 + 25.644.882)/2=
= 18.809.898
6. Durata de rotatie = Furnizor mediu /CAplan x 360=
= 18.809.898/ 278.949.169 x 360=
= 24
7. Furnizori estimati = Durata rotatie x CAplan/ 360 =
=24 * 278.949.169/360=
= 18.596.612
8. Credite de trezorerie medii = (Credite 2011 + Credite 2012)/2=
= (146.498.585 + 58.659.855)/2=
= 102.579.220
9. Durata de rotatie = Credite trezorerie/CAplan x 360=
= 102.579.220/ 278.949.169 x 360=
= 132
10. CTestimat = Durata rotatie x CAplan/360=
= 132 x 278.949.169 / 360=
= 10.614.695

77
Rata de crestere sustenabila a cifrei de afaceri g
g= b x ROE
b= 1- PN reinvestit 2012 / PN =
= 1- 1.035.204/ - 6.397.034=
= 1- (-0,1618)= 1,1618
ROE= PN 2012/CP 2012
ROE= -6.397.034/ 109,974,858
ROE= -5,82%
g= 1,1618 x -5,82%= -6,7616%
Compania SC Titan SA a investit in 2013, intr-o noua linie de productie , in vederea
realizarii cozonacilor secuiesti (Kürtőskalács) si distribuirea acestora catre hipermarketuri (
Carrefour, Kaufland, Metro, Cora, Auchan, Selgros ) si supermarketuri ( Mega Image, Penny,
Profi, Lidl) din Bucuresti si zonele apropiate.
În elaborarea investiei proiectului, avem în vedere, mai multe elemente: costul utilajelor
pe care dorim să le achiziţionăm pentru producerea de cozonaci secuiesti. Preţul este foarte
important în realizarea investiei noastre, întrucat el implică o analiza mai atentă asupra
modului în care putem finanţa investiţia. In urma diagnosticului financiar realizat anterior, s-a
constatat ca in anul 2012 , compania are o capacitate de autofinantare in valoare de 55.944.542 ,
iar investitia nu depaseste aceasta suma, deci nu este nevoie sa apelam la credit bancar si se poate
realiza integral din surse proprii.
În urma unei analize de piaţă pentru achiziţionarea cupotoarelor necesare pt coacerea
cozonacilor secuieşti , am ajuns la decizia de a cumpăra următorul aparat , cu următoarele
caracteristici :
-Aparatul kurtos kalacs este făcut din inox alimentar, fiind o noutate pe piaţa românească. Este
cel mai bun din gama să, fiind un produs professional produs în Germania pe gaz cu două
arzătoare infraroşu, produce 48 bucăţi pe oră şi se instalează cu uşurinţă în mai puţin de un
minut.

78
1 cuptor=48 buc/h
1,5 min/buc rulare pe suport
=> o tura productie= 60 minute+1,5 minute *48 bucati +10 minute= 142 minute
|| || ||
/ / /
Coacere rulare derulare
Timp minim estimativ zilnic de lucru: 8 h= 480 minute => 3,38 ture de productie
La 3,38 ture de productie pe zi ,21000 bucati produse=> 130 cuptoare
Descriere cuptor:
-dimensiuni : 45 x 90 x 45 (cm)
-cost 1200 euro/buc
-capacitate 48 bucati/h
Faţă de celelalte firme ,furnizorul ales a avut cele mai bune caracteristici: timpul de
coacere este cel mai scăzut ceea ce ne permite realizarea unui număr mult mai mare de cozonaci
secuieşti, iar preţul este unul foarte bun , obţinând şi un discount de 250 euro / cuptor , având în
vedere că am achiziţionat o cantitate importanta.
Prognozarea situaţiilor financiare ale firmei
Previziunea financiară urmăreşte asigurarea unui volum de resurse suficiente pentru
acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, pe termen scurt, trebuie
identificate resursele necesare pentru plata aprovizonarilor cu materia prime, materiale,
mărfuri etc, sau pentru acoperirea eventualelor modificări ale posturilor de furnizori, clienţi,
disponibilităţi, cu alte cuvinte, asigurarea finanţării capitalului de lucru.
Pe termen mediu şi lung, trebuie asigurate resursele necesare pentru achiziționarea de
active fixe. În decizia privind finanțarea activelor imobilizate sau a capitalului de lucru se va ține
cont de costul procurării acestor fonduri, cost care depinde și de volumul necesar de resurse. În

79
aceste condiții se impune o prognozare a activității viitoare a firmei, pentru a dimensiona
necesarul de fonduri (determinat de creșterea imobilizărilor sau a capitalului de lucru) și
pentru a găsi sursele de finanţare.
În urma unei analize amănunţite a cererii pentru colacii secuieşti, am previzionat
următoarele cantităţi ce vor trebui livrate săptămânal , în zilele de luni şi de vineri .
Magazin Numar
magazine
Nr.Prod.
Luni
Nr.Prod
Vineri
Total
prod.
Luni
Total
prod.
Vineri
Total prod
saptamana
Carrefour 8 120 200 960 1600 2560
Cora 4 100 180 400 720 1120
Auchan 5 115 165 575 825 1400
Kaufland 6 90 125 540 750 1290
Metro 5 135 220 675 1100 1290
Selgros 4 90 100 360 400 1775
Penny 6 60 85 360 510 760
Profi 20 50 70 1000 1400 870
Mega
Image
115 70 100 80580 11500 2400
Lidl 9 65 75 585 675 19550
Total 182 895 1140 12895 20090 32985
Note: Nr. Prod Luni= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Luni
Nr. Prod Vineri= Nr. Produse pt livrarea aferenta zilei de Vineri

80
Descriere zona lucru:
-distanta de 0,5 m între cuptoare pe rând + câte 0,75 m în exteriorul rândului
-distanta de 2 m între rânduri = câte 0,85 m în afară rândurilor
-6 rânduri a câte 20 de cuptoare + 1 rând cu 10 cuptoare
-suprafata : ( 20* 0,45 + 19 * 0,5 + 2 * 0,75) * ( 7 * 0,9 + 6 * 2 + 2 * 0,85)= 400 m2
Costuri:
Cost achiziţie cuptoare: 1200* 130= 156.000 euro
Cost achiziţie teren: 400 * 45 + 400 * 23 = 27.200 euro
Total cost achiziţie=27.200 + 156.000=183.200 euro
Considerăm rata inflaţiei pentru anul 2013 = 3,32%
Cantitate necesară pentru realizarea a 9 bucăţi
-0,8 kg faină, 1,6 plicuri drojdie ,0,25kg zahăr,0,20kg margarina,2 ouă, 1,5 l apă
-se presupun următoarele preţuri per unitate de măsură a materiilor prime:
 1,36 lei/kg de faină
 0,8 lei/plicul de drojdie
 2,32 lei/kg de zahăr
 6,4 lei/kg de margarină
 0,7 lei/ou
 5,96 lei/ m3
(amestecul materiilor prime în vederea obţinerii cocăi se va realiza cu ajutorul unei maşinării
deja existenta în activele firmei)

81
Pentru obţinerea unei producţii de 33.000 bucăţi per/săptămână vor fi nevoie de următoarele
cantităţi:
 2933,33 kg faina
 146,66 plicuri drojdie a câte 25 g fiecare
 916,67 kg zahăr
 733,77 kg margarină
 7335 ouă şi
 5,5 m3
apă.
În urma calculelor rezulta un cost al materiilor prime săptămânal de 16.638,7341 RON.
De asemenea este necesară şi calcularea cheltuielilor cu utilităţi. Conform unei aproximări
dar şi a descrierii aparaturi(consumul/cuptor) au rezultat următoarele cifre: 8,9 lei/h pentru
fiecare cuptor pentru energie(se considera 9,5 ore pe zi) şi un preţ de 5,96 lei/ m3
de apă la un
consum de 1,8 m3
pe săptămână. Rezulta prin calcul un total al chetuielilor cu utilităţi de
3.539.640,701 RON/2013.
Pentru personal, s-a considerat atribuirea unui număr de 40 de lucrări , salariul de 800
RON/ lună(26 zile lucrătoare într-o lună ), cu un cost pentru salarii total de 396.288 RON.
Totodată trebuie calculate şi costurile cu ambalarea produselor şi transportul acestora.
Deoarece maşina de ambalat se afla deja în posesia firmei, vom calcula preţul foliei de
învelit. Considerăm că 1 m2
ajunge pt ambalarea a 4 produse, rezultând astfel un necesar
săptămânal de 8250 mp, la un preţ de 0,4 lei/ mp. În cazul transportului firmă va suplimenta
numărul de maşini ce realizează transportul mărfurilor în general cu 5, maşini care de
asemnea se afla deja în posesia firmei.
Vom mai considera un preţ de 5,96 lei/l benzina şi parcurgerea a 10 km pentru fiecare
dintre cele 5 maşini suplimentare pe săptămână. Suma acestor costuri ajunge la
185.656,8 RON

82
Bilanţ simplificat pentru compania TITAN anii 2011, 2012
Situaţii financiare 2011 2012
Imobilizări necorporale 755.982 501.792
Construcţii 111.175.534 112.031.327
Amortizare construcţii 16.383.897 19.000.997
Alte mijloace fixe 2.282.433 2.342.520
Total imobilizări corporale 264.941.277 244.520.184
Imobilizări financiare 14.845 14.845
TOTAL IMOBILIZĂRI 265.712.104 245.036.821
Mărfuri 7.287.090 5.551.376
Total stocuri 44.086.551 72.684.892
Creanţe 49.334.757 52.609.952
Investiţii pe termen scurt 0 0
Disponibilităţi 44.113.104 2.401.448
TOTAL
ACTIVE CIRCULANTE
97.534.412 127.696.292
Cheltuieli în avans 1.190.454 801.581
TOTAL ACTIV 364.436.970 373.534.694
Capital social subscris 40.848.301 40.848.301
Rezerve 2.770.118 2.770.118
Profitul sau pierderea
reportată
779.214 779.214
Profitul sau pierderea ex
financiar
8.242.125 -6.397.034
Repartizarea profitului 2.673.732 0
Total Capitaluri proprii 134.882.935 109.974.858
Datorii până la un an 227.367.390 262.501.246

83
Datorii după un an 0 0
Provizioane 419.423 149.378
Venituri în avans 1.767.222 909.212
TOTAL DATORII 227.367.390 262.501.246
TOTAL PASIV 364.436.970 373.534.694
În alcătuirea bilanțului și contului de profit și pierdere am presupus următoarele ipoteze:
Mediul financiar va fi stabil pe următorii 5 ani;
Cota impozitului pe profit este de 16%;
Rata inflaţiei prognozata de BNR pe următorii 5 ani este de :
 2013 : 3,2%
 2014: 3,3%
 2015: 3%
 2016: 3,2%
 2017: 3,4%
Amortizarea se reinvestește în fiecare an pentru reconstituirea capitalului fix;
Firma face o investiție în valoare de 5.770.039 RON și este amortizabilă în 4 ani liniari,
finanțată integral din capitaluri proprii și care va determina o creștere a CA de 0,02702%.
Pt 2012 , avem o CA de 278.949.169 RON
Estimăm pentru 2013 o vânzare de 33.000 bucăţi/săptămână
=> CA previzionata 2013 = 33.000x50saptx4,34 ron/bucata= 7.161.000 RON ( cu TVA=24%)
CA preţ fără TVA= 33.000x 50 sapt x3,5 ron/bucata= 5.775.000 RON
Astfel se observă o creştere a cifrei de afaceri 2013 cu 0,207% faţă de cifră de afaceri din 2012.
Estimăm o creștere a Cifrei de Afaceri în următorii ani cu 10% pe an datorită firmei.

Proiect Titan investitii

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Similaire à Proiect Titan investitii

Similaire à Proiect Titan investitii (10)

Proiect Titan investitii