.

1. '1
021g111
14,
10
"0) 0
11
ii
11'
11
01
4'
fli
.1.i
EI1
;id
400
101
0
Ij
1
1:11;
C
111
100 11
11
1a1t
131
11
4.
li I
111
4i
ur
1113
'1
fl
iiii
ii
1101
fi
1.0
4
!fa
11
if
00:
$4444!
11
9 01i0
1,
jj
)11
,1'
'
J
311T
1
14
1
11
iii
Il
f14'
14
41
11,41,1
a
li
11
Il
it
11
la
h
iE
111
11
1
311
1:
;11
10
11
I
01
11;
111,
f
11 0
11111
11
11'1
11
aiilif
110'0
ii
I
0
11
II
iii
1111111
C!
111
114
13
111 414
11
I
it
ii
It.
5,4
1
11
11
r,3
9
11
II
10114
11
11.
Ill
is
111
!
11
it
!
la
1`Ili1411
rf
fi
1
is
JI
0 II
Itl
111
1
.11
Ili it
:74
i0
111
I;
1131b
110
11,
0111111
11
!
it
jll
.1
II
41
J,
II
0
III
it
,15
11111
Ei
'114
II
it
14'
jl
111,
it
110
11
1;111 l it
11
ii
11 140
sl
ll
15
41
11110
ill
li
11011i
ii
it
0
1'
III
iil
0 11
1
10
iliI
11111
11I
111,
14 I
1; I
!1111
1
I!
,11
;
iil
lu
i
:Iul
d31
J4
4
11
ii
1
9.
N'
11
111191:1
11
11
iJ
01'111
11,h
11
1'
111i,,
'I'
I
11
011'1
11
0111:
11
11
11
111100
1101
01,
41.
11
1!
1:
SGl
II
11
rr
1111
ij
11
10
)
li
A111,
Et;
31
111
11
411
; 4.111'
is
I;
4
11;1 i1!ai11
1111 m
I
!
0
14,
42
11
05
11
104
11
1
I:1
it
1,1
II
h
ii
3;3
li
it
0
gn: II
Slid
1
410
3
ail
1 il
11
it
31
11
!
:11
00
11
1
.10
0
Ili
II
11
If
1
1,
tit
ti
ri
1
:11
01
ll
14
4
1.
11
1,1
Ifil
ti
01
ail
11
IL,
I
31
IN
IILI I
11
1.
13,
la
I
:
1
11
to
1III
111
it
ili
Iii
l'
11
11.
tl
111
lit,
41
11
11111
11
IF
I
II
1001
11
11
Ii
iii
00
AIL
gr
t
,14
04
II
1
IP 10
14
1
1,1
!.1
ill
11
11
1;1[111i
li
111117 u
it
11
g
!IJI
.1
:01
rz?P X11;
11
.11
1111
41
1
14
.111
III
is 10
8111
51:
11
1111
001
a
'I!
11
31'
11
Ili lliliil
11
ill
01;
is
!I
'III
it
is
II?
n.
1111
Ill!
;Liu 1
gra It
,I.1
:04,
110
10!
iII
11,
1II
fFl
13
11
11
1
P
ttl
11
ii!
El
1;
11
0
411
1
1
1011;
1
tt
ii
Cr
41
13
HI
Ir
Iii
li
'1i01
!1171
1101100i I
1!11111 117
it
1,
t,
it
,1111
12"
II!
@11
414.
1111
Ii 100,
i.RG3YJ
ti
nl
11
I!
161
11
111111111,1
11111
illy
1
111
111'
I
1101
1
Iia
1
;11111'1
011 f'
I
41
II;
1
11
1
111111''.
11
:10
:1101
01
101 I
li
ILi
li
11!
111
ii11111!
0111
118
I
11
4101
www.dacoromanica.ro
14
11
II
00
Iii
P.
51
I
4111101
1
P5
111
11
If
11
TZ
I0
.1111
I 111
1
41
11.
Ill
.!
In11
! ,1
11
II
11
11
31
ari
.1 II
it
11
144
f;
1!
0
I II
!Ill
iii
0
0111
11
"
14
it
it
11
16 11
1
11
ig
If
11
Il
111
It
11,
11
I!
0
1'0
101
011111
1.,11
11,
4344@41
it
1:
1
11111
11
11
1
1'111
1
1
;I I
IIw3
'111
I,
:1
1
-I
011,i
d1
11
3'
11
4
V11

2. CRO IN I CI TURCE STI
PRIV' IN D TARI LE RO PAH E
Extrase
Sec. XV
www.dacoromanica.ro
VOL. I
mijlocul sec. XVII

3. Coperta de: Peirescu Ion
www.dacoromanica.ro

4. ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" SI INSTITUTUL DE STUDII
SUD-EST EUROPENE
Izvoare orientate privind istoria Romania
I
CRONICI TURCESTI
PRIVIND TART LE ROMAN E
Extrase
VOL. 1
Sec. XV
mijloeul sec. XVII
Volum Intocmit de
MIHAIL GUBOGL11 si MUSTAFA MEHMET
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
BU CUR ^ =TI
I966
www.dacoromanica.ro

5. ABREVIERI
E.I. = Encyclopedie de l'Isldm..., tome I-1V, Leyde-Paris, 1908-1930.
G.A.L. = C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,
1898-1902, 2 vol.
G.O.D. = J.v. Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest, 1936.
G.O.R. = J.v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, Pest, 1827-1835,
10 vol.
G.O. W. = Franz Babinger, Die
Geschichtsschreiber
der Osmanen and ihre
Werke..., Leipzig, 1927.
I.A. = Is ldrn Ansiklopedisi..., Istanbul, 1941 1965, 10 vol.
M.O.G. = Mitteilungen zur osmanischen Geschichte, hrsg. von Fr. v. KraelitzGreifenhorst, Wien-Hannover, 1921-1926.
O.M. = Brusali Mehmed Tahir, Osmanli mil'ellifleri..., Istanbul, 1338/1919
1343/1924, 3 vol.
S.A.O. = Studia et Ada Orientalia, Bucarest, 1958-1963, 4 vol.
S.O. = Mehmed Siireia, &PM Osmani..., Istanbul, 1308/1890-1315/1897,
4 vol.
T.O.E.M." = Tarih-i Osmani Endjumeni Medjmuasi", §i
T.T.E.M." = Tiirk Tarihi Endjumeni Medjmuasi", Revue Historique publide
par r Institut d'Histoire Ottoman ", Istanbul Constantinople, 1910-1930.
Decade lunare musulizzane
Evl. = Evail, prima decadi (1-10).
Evt. = Evastt, a doua decadd (11-20).
Evr. = Evahlr, a treia decadd (21- 29/30).
H. = Hegira, inceputul erei mahomedane (622 e.n.).
www.dacoromanica.ro

6. Introdueere
Colectia de Cronici turce0i privind large roman este rezultatul
initiativei luate de Academia Republicii Socialiste Romania de a
pune la Indemina cercetatorilor istorici, precum ¢i unui cere eft mai larg
de cititori, izvoarele istorice extern privind trecutul patriei.
Intr-adevar, trecutul tarilor roman s-a Impletit, In decursul veacurilor, cu istoria popoarelor invecinate, avind adesea strinse legaturi cu
uncle popoare mai indepartate, care an jucat un rol important pe arena
istoriei. De aceea, istoria Romaniei, ca si trecutul multor popoare din sudestul Europei, in special din spatiul carpato-balcanic, care au fost timp de
citeva secole sub dominatia Imperiului otoman, trebuie privity §i cercetata in cadrul acestei intrepatrunderi istorice.
Lucrarea de fats, proiectata In trei volume, cuprinde stiri privitoare
19, istoria tarilor roman extrase din operele cele mai reprezentative ale
cronicarilor turci din secolele XV XVIII. Continutul acestor izvoare
narative, privit in ansamblu, imbratiseaza o bung, parte din istoria Imperiului otoman si aproape toata perioada dominatiei turcesti asupra
tarilor roman.
Istoriografia otomana din veacul al XIX-lea si din primele doua
decenii ale secolului nostril, in frunte on operele lui Heirullah efendi, Ata
Bey, .Ahmed Gevdet pasa (m. 1895), Mehmed Murad (m. 1916) etc., cuprinde
de asemenea informatii bogate pentru tarile roman. Dar valoarea for
pentru timpul cind an trait autorii este climinuata mult de faptul ca In
aceasta perioada evenimentele din Imperial otoman ant de obicei cunoscute
prin diverse izvoare europene. De aceea s-a renuntat la excerptarea
traducerea lor.
ti
Dupa cum se (}tie, Imperial otoman, ale carui baze au fost puse Inca
pe la inceputul veacului al XIV-lea in Asia Mica 1, dupa destramarea
1 Mehmed Fuad Koprillii, Les origines de ('Empire Ottoman, Paris, 1935, 146 p. (vezi gi
versiunea turceasca : Osmanli Imparatorlu§unun Kuruluqu, Ankara, 1959, 129 p.).
www.dacoromanica.ro

7. INTRODUCERE
8
statului feudal selciuchid 22 a avut o existent/ de peste jum/tate de mileniu, ultimele ram/site ale acestuia fiind lichidate abia in anli urm/tori primului razboi mondial. In faza sa de ascensiune politic/, nicest imperiu a
supus treptat o serie de tAri din Asia, Europa $i Africa, care In epoca decaderii acestuia, $i -au cucerit independenta prin lapta de eliberare a
popoarelor.
Caracterul feudalo-militar al Imperiului otoman a fAcut, mai cu
extindg relativ repede dominatia nn numai
seam/ la inceput, ca acesta s
asupra numeroaselor emirate turcmene din Anatolia 32 ci gi asupra popcaxelor din Peninsula Balcanicl, unde turcii osmanlii, dup/ fatrunderea for
in Rumens', pe la jum/tatea veacului al XIV -lea, an glsit un teren favo-
rabil, datorith unui complex de factori social-economici si politicomilitari 4.
Dup/ cum se stie, in veacurile XIV XVI expansiunea otoman/ s-a
intins pe cele dou/ maluri ale Bosforului, cucerit In 1453, hotarele acestui
imperiu largindu-se treptat din pgrtile Basrei pin/ in centrul Europei
din Polonia pin/ in. Africa de nord.
La aceastA perioad/ intreg arsenalul militar al orInduirii feudale
otomane
caracterizat6, in raporturile social-economice, prin proprietatea feudal/ de stat asupra principalului mijloc de producjie, care era
pamintul, ¢i prin sistemul feudelor conventionale, zise tim,ar, zeamet
hass 32 acordate demnitarilor feudali cu obligatia de a intretine osti proportional° cu apanajele lor, ca $i prin centralizarea maxima a puterii de
stat, pe plan suprastructural a actionat in direcjia extinderii dominatiei
turcesti asupra altor popoare musulmane sau crestine, teas/tura feudalgmilitar/ accentuindu-se tot mai mult in decursul existentei statului otoman.
Dar spre sfirsitul veacului al XVI-lea, in societatea feudal/ otoman
incep sa se producI o serie de transformlri care, deli nu dep/seau limitele
orinduirii feudale, duceau totusi la schimbari In raporturile sociale i in
structnra statului otoman, in sensul rargirii propriet'atii feudale particulare
2 V. A. Gordlevski, rocyaapcmeo Cenearcynuaoe e Manou Aauu, fn Izbrannle Socineniia", I, Moscova, 1960, p. 31-357.
3 Cunoscute In literatura istoricA sub denumirea de Tavaif-i-Millak (Cf. Islam Ansiklo-
pedisi, vol. I, p. 428 430).
4 N. Iorga, Latins et Grecs d'Orient et retablissement des Tures en Europe (1342-1362),
fn Byzantinisc.he Zeitschrift", XV, Leipzig, 1906; F. Babinger, Beitrage zur Frachgeschichle der Tiirkenherrschaft in Rumelien (14-15. Jahrhundert), Brunn Munchen Wien,
1944; I. G. Dostian, Boplha ioarcnocnaennexux napoaoe npomue mypeandi aapeccuu e
XIV XV ee., In Vizantiiski Vremennik", vol. VII, Moscova, 1953, p. 32-49; Al. Burmov,
Les problemes de la conquete de la Peninsule des Balkans par les Tures, in Etudes
historiques ...", II, Sofia, 1960, p. 135 143; D. Anghelov, Certains aspects de la
conquele des peuples balkaniques par les Tures, In Byzantinoslavica", Praga, XVII, 1956,
nr. 2, p. 220-276.
6 J. Deny, Timar, Zuama, In E.I., IV, 1934, s. v
www.dacoromanica.ro

8. INTRODUCERS
9
in dauna propriety ii generale de stat asupra pgmintului, declan§indu-se
in felul acesta procesul destr/mkii regimului timariot, care constituia
baza material/ a o§tii de provincie, cunoscut/ sub numele de eyalet askeri.
Acest fenomen a avut ca urmare pe de o parte limitarea veniturilor
puterii centrale, prin necesitatea intretinerii unei imense armate organizate
in frunte cu ienicerimea 1 iar pe de 0.0, parte dezorganizarea
tot mai accentuate a o§tii de provincie, care in epoca ei de Inflorire
ajungea A numere peste 200 000 de osta§i, ceea ce reprezenta fax/
indoial/ o fort/ uria§/ folosit/ atit In rkboaie eft §i in reprimarea
rIscoalelor maselor populare din Imperiul otoman, intretinerea acestei
o§ti neafectind finantele puterii centrale.
De§i procesul descompunerii se adincea mereu, totu§i continuarea
campanillor militare fli uncle cuceriri teritoriale, obtinute in urma expeditiilor in Europa (Austria, Polonia, Ucraina) §i Asia, In a doua jum/tate a veacului al XVI-lea §i in cursul secolului al XVII-lea, estompau
oarecum contradictiile interne tot mai profunde ale societatii feudale
otomane.
Marx relevase la vremea sa acest proces intern timpuriu, ar/tin.d
.
Nu exist/ nici un temei pentru a afirma ca dec/.
.
foarte sugestiv cg, :
derea Turciei a inceput din momentul in care Sobieski a venit a dea ajutor
capitalei Austriei. Cercetkile intreprinse de Hammer dovedesc, faal, putint/ de tAgad/, ca organizarea Imperiului turcesc intrase Inca de pe atunci
in stare de descompunere §i c/ de citva timp se observa ca, epoca de
f}i maretie a otomanilor se apropie repede de sfir§itul el" 6.
Dar in secolul al XVIII-lea dec/derea Imperiului otoman, prin dezoranizarea sub raport social-economic, administrativ §i politico-militar, a
inceput s/ se manifeste din plin, iar infringerile suferite de turd, mai ales
in razboaiele cu Rusia §i. Austria, an grgibit pr/bu§irea acestei imparAtii
§i toate incercgrile de a o redresa an fost zadarnice.
Aceast/ scurta privire de ansamblu asupra evolujiei statului feudal
otoman ne ajuta sa, urmgri'm mai indeaproape originea, fazele §i trasaturile
caracteristice ale istoriografiei turce§ti in general §i ale operelor cronicarilor otomani in special.
Istoriografia otoman/ iriti are izvorul in tradijia poetilor fid rapsozilor
de la curdle turcilor selciuchizi din Anatolia, care preamgreau in cintece
for
faptele strgmo§ilor §i eroilor, cel mai vestit hind a§a-numitul Oguzhan, ale ckui fapte sint descrise in epopeea Oguz-name 7, constind
dintr-un amestec de legend/ §i. realitate.
Cf. K. Marx *i F. Engels, Opere, vol. 10, Bueuresti, Edit. Politiefi, 1961, p. 282..
7 Cf. Arat Rahmeti W. Bang, Oguz Kagan destaru, Istanbul, 1934.
www.dacoromanica.ro

9. INTRODUCERE
10
Apa,rutg Inca la finale veacului al XIV-lea sau la inceputul celui
urmAtor, o data cu operele lui Iahsi Fakih (m. cca. 1400) 8 §i a lui Ahmedi
(m. 1413) 91 istoriografia otoman/ a evoluat pin/ la Abdurrahman. *eref
(1853 1925), ultimul istoriograf oficial 10, numgrind in acest interval de
timp vreo 500 de reprezentanti. Dupa, o relativI Intrerupere In. perioada de
dup1 batAlia de la Ankara (1402) dintre Timur-Lenk si Baiazid I, istoriografia otoman/ isi reia dezvoltarea pe baze mai temeinice, impuTtIndu-se
mai ales sub domnia sultanului Murad al II-lea (1421 - 1451). Astf el, slut
cunoscute operele lui Ibn Arabsah (1392- 1450), care pe ling/ descrierea
vietii si faptelor lui Timur-Lenk 11 se refer/ si la evenimentele din statul
otoman de la inceputul veacului al XV-lea 12, precum si opera numit/
Tarih-i al-i selguk (Istoria dinastiei Seleinehide) 13 a lui Yazidji-zade Ali
(m. 1451) care, printre altele, trateaz5., si primele imigrgri ale turcilor crestini din Anatolia in Dobrogea 14 (la Babadag 15) si In alto pgrti ale Rumeliei
prin anii 1263-1264 (662 H.), sub Mihail al VIII-lea Paleologul 16. De
asemenea, tot perioadei lui Murad al II-lea 1i apartin cronicarii Abd-arRahman al-Bistami (m. 1454/858) 11 si Mehmed Emin ibn Hali110.
Acestea slnt de fapt inceputurile modeste ale istoriografiei otomane
pin/ pe la mijlocul veacului al XV-lea.
6 Iahsi Fakih, Menakib-i al-i Osman tayildirim hana gelince (Viefile sultanilor casei otomane ptnd la Baiazid Fulgerul). Aceasta cronicA e cunoscuta doar din relatarile cronicarilor de
mai ttrziu care au folosit-o ca izvor (Asik-pa§a-zade .a.). Pentru Iahsi Fakih, vezi S.O., IV,
p. 645 ; 0. M., III, p. 163 ; G.O.W., p. 10-11 ; Huseyin Namik, Yahsi Fakih, In M.O.G.,
IT, 1923-1926, Viena, 1926, p. 319-326.
2 Destan-i Tevarih-i Milliik-i Al-i Osman (Epopeea istoriei sultanilor casei otomane), ed.
Nihad Sami Banarh, In Tiirkiyat Mecmuasi", Istanbul, 1939, VI, p. 49-177 (aceasta cronicA
rimatA este de fapt ultima parte a operei lui Ahmedt, intitulatA Iskendername).
15 Are o istorie a Imperiului otoman : Tarih-i devlet-i Osman lye Despre autor si opera
sa vezi : Miikrimin Halil, Abdurralunan &ref, In T.T.E.M.", nr. 9 (86), p. 211 -214; M.O.G.,
II, 1923, p. 131 ; G.O.W., p. 406-409.
u Ibn-i Arabsah, Adjaib al-makdur fi navaib -al- Timur. Aceasta cronica a Yost tradusa
In 1636 in limba latinA, iar In 1658 (Paris) In limba franceza.
22 Idem, Fakihet ul-Hulefa si Ukud en-Nasiha (cf. G.A.L., II, 1902, p. 28 si urm., E.I.,
II, 1927, p. 384-385 si G.O.W., p. 13-14).
12 Mss. Bevan Koski', Istanbul, Yazm, nr. 1391, fol. 445 a-445 b.
14 Paul Wittek, Iazijioghlu All On the Christian Turks of the Dobroja, in Bulletin of
the School of Oriental and African Studies", XIV (1952), p. 639 -668; idem, Les Gagaouzes
= Les gees de Kaykaus, In Rocznik Orientalistyczne ...", torn. XVII (1951-1952), Krakow,
1953, p. 12-24.
25 Cf. J. Deny, Sarl-Saltlk-Dede, In E.I., IV, p. 177 -178; idem, Sary-Saltyk et le nom
de la vine de Babadaghi, In Mélanges Emile Picot, p. II.
16 G. D. Balascef, Impltratul Mihail at VIII-lea Paleologul si despotatul oguzilor pe
farmul Marti Negre..., Iasi, 1940.
12 Despre Abd-ar- Rahman b.
Muhammed al-Bistami, cf. S.O., III, p. 309 ; G.A.L.,
II, p. 231 si G.O.W., p. 17-18.
12 E. Blochet, Catalogue des manuscrits persans, Paris, 1905,
I, p. 322 si G.O. W.,
p. 18-19.
www.dacoromanica.ro

10. INTRODUCE:RE
11
in a doua jumItate a veacului al XV-lea si in cursul veacului
urmator, sub domuiile sultanilor Mehmed al II-lea §i Baiazid al II-lea,
Selim I si mai ales pe vremea lui Suleiman Magnificul, istoriografia oto-
maul a luat un avint deosebit.
Din aceast perioadl slut cunoscute cronicile lui Enveri, Orudj,
.Arlik-pa§a-zade, Nevi, Idris Bit lisi, Ibn Kemal, Gelalzade. Este destul de
mare §i nunfarul cronicilor anonime purtind titlul de Tevarih-i al-i Osman
(Istoriile dinastiei osmane) 19.
Tot atunci se constatI i IncetAtenirea obiceiului ca marii viziri s/
consemneze faptele osmanliflor. Astfel, s-au pIstrat cronicile marilor viziri
Ayas-pasa, LIAR-pap, Rustem-pa§a §i ale altora. Epoca de ascensiune a
Imperiului otoman a fort caracterizatI in istoriografie si prin aparitia
unor epopei dedicate marilor demnitari, printre care se numgrI i a§anumitele Gazavat-Name (Cronici de exped,cii), Fetih-Name (Cronici de
cuceriri) care descriu uncle fapte ale marilor dregAtori sau sultani. Dintre
acestea shit cunoscute operele lui Suzi Celebi, Nasuh Matrakci i.a.
Unii mari viziri §i-au avut cronicarii for proprii, cum e cazul vizirilor
Kopri int care incearc6, in a doua juin/tate a veacului al XVII-lea, sI
dea o ultim/ stralucire mIretiei otomane ; mai inainte cu dou/ veacuri,
cronicarul Enveri l i dedicase opera intitulatl Cartea vizirului (Disturname) marelui vizir Mahmud-pa§a, iar Suzi Celebi cintase in 15 000 de
versuri (beit) faptele lui Mihaloglu All Bey de la Dungre, care a avut
relatii strinse cu Tara Romaneascl.
Trebuie subliniat totodata. c/ In afara acestor izvoare, care descriu
evenimentele cu multe detalii, apare §i tendinja de a se intocmi cronici
sinoptice, cea mai cunoscute dintre ele Mud cronies lui Ni§angi Mehmed-pa§a. In evolutia istoriografiei otomane se observI relativ devreme
§i obiceiul valorificerii materialelor de arhivI, prin alcItuirea unor colectii
de documente emise de cancelariile sultanilor sau ale vizirilor. Cea mai
cunoscute colectie de acest gen hi apart ine lui Ahmed Feridun Ruksanzade
(m. 1583) §i este intitulat/ 111iinse'at-es-selatin (Corespondenta sultanilor) 20.
In istoriografia otomane de pe la sfir§itul veacului al XVI-lea un loc
special 11 ocup6 cronicarii Sa'adeddin, Mustafa All k4i Selaniki, cunoscuti
prin amploarea si valoarea operelor tor, ca §i Idris Bitlisi la 1nceputul
veacului al XVI-lea, a clrui cronicI nu numai a a sintetizat realizgrile
istoriografiei turce§ti de pin& la el, dar a constituit totodata, si un izvor
29 Co. buns parte din izvoarele narative de acest fel au Post editate de Fr. Giese, hare
1922 si 1925.
2° Cf. ed. a II-a, Istanbul, 1274 H. (vol. I), 1275 H. (vol II).
www.dacoromanica.ro

11. 12
INTRODUCERE
important pentru cei care 1-au urmat. Treptat a c/p/tat o larga, faspindire
§i curentul a§a-numit al $ahnamegiilor, reprezentat de poeti de curte,
care imitau adesea cunoscutul poem persan $ahname a lui Firdusi in relatarea faptelor istorice. Aceste opere an maimult o valoare literar6-artistic/
decit una istoricA, realitatea pierzindu-se de obicei in multimea figurilor
de stil poetics ale acestor cint/reti.
Accentuarea decaderii Imperiului otoman la sfir§itul secolului al
XVI-lea §i mai ales in prima parte a veacului al XVII-lea a determinat
aparitia unor lucra,ri cu caracter didactico-politic, conDinind reflectii asupra
cauzelor cre§terii §i decklerii puterii turce§ti. Printre acestea se remain/
operele lui Hasan Kiafi Akhisari, Veysi, Koci-Bei q.a. 21.
In timp ce unii dintre cronicarii otomani §i-au limitat opera la istorice
turcilor osmanlii, grupind in jurul ei gi descrierea evenimentelor legate de
istoria altor popoare, altii au scris istorii universale, consacrind numai
annmite pgrti ale operelor for evenimentelor privitoare la otomani. In istoriografia turceascA sint de asemenea numeroase cronicile privind domnia
unor anumiti sultani §1 anume a lui Suleiman Magnificul, Selina I, Selina II.
Varietatea in manifestare a acestei istoriografii se eitinde §i asupra.
formei §1 limbii in care autorii §1 -au conceput operele for cu caracter istoric.
Astfel, unii an compus cronici rimate, iar altii au scris in proz/, intercalind
numai ici-colo versuri ; multi §i-au redactat cronicile in limba tura, dar
nu sint putini nici cei care au scris in lirabile arab/ §1 persana, sau intr-o
limb/ turceascA Inc/roan,' cu arabisme §1 persanisme, ceea ce a exercitat
o mare influent/ §i asupra stilului folosit, care adeseori apare deosebit
de inflorit.
Dar tr/sAtura comun/ a intregii literaturi istorice otomane constl
in aceea c/ in toatI aceast perioadI ea a imbrIcat forma cronicilor, o
caracteristicl specific/ de altfel istoriografiei medievale in general. Structura operelor istorice ale cronicarilor otomani, in§irarea evenimentelor in
ordinea for cronologicl §1 fIrA, sl se insiste asupra cauzalitItii interne a
faptelor sociale, fac ca autorii acestor cronici a nu dep*/§easc5,, in general,
limitele gindirii medievale, iar operele for sa r'aming la nivelul izvoarelor
istorice narative cunoscute sub forma de anale sau eroniei. Din sumedenia
de cronicasi otomani sint foarte putini aceia care, depa§ind intr-o oarecare
21 Asupra unora dintre ei, vezi : Canon du Sultan Suleiman II, reprisente a sultan
Mourad IV pour instruction. Traduite du turc en francais par M. (= Petis de Crois), Paris,
1725 ; V. D. Smirnov, froit6es Thoss70.211UNCKIiii u 8pyeue ocmancicue nucame.au XVII beka,
St.-Petersburg, 1873; A. S. Tveritinova, Bmopoll mpanmam liottu-6es, In YlieHme aam/cHH
HEICTHTyTa BOCTORORMHH/1", torn. VI, Moscova-Leningrad, 1953, p. 212 -268; idem,
Social ideas in Turkish didactic politico-economic treatisses of the XV I XV II Centuries, Moscova,
Oriental literature publishing House", 1960, 17 p. (XXV International Congress of Orientalists
Papers presented by the URSS Delegation).
www.dacoromanica.ro

12. INTRODUCERE
13
maisur& stadiul narativ propriu-zis, incearca, O., tread, la faza interprearii
faptelor, pe baza nnei conceptii politice mai largi triti mai bine definite, ca,utind In acela§i timp gi explicatia cauzala, a fenomenelor sociale. Printre
ace§tia pot fi amintiti Selaniki, Naima, Silandar, Vasil, Ahmed Asim 1i
alti citiva.
0 alt& caracteristicl a literaturii istorice otomane con.stI In faptul
c& modul de expunere a evenimentelor din operele cronicarilor turd se
afla in strins& legaturl cu etapa istoric& In care au fort scrise. Astfel, In
epoca de crotere a puterii turcesti cronicarii consemnau de obicei faptele
eroice ale predecesorilor lor, cantind prin aceasta sari indemne pe contemporani la not cuceriri. De aceea, cronicile mai vechi, din veacurile al XV-lea
§i al XVI-lea, reflect& na§terea si. dezvoltarea Imperiului otoman care s-a
consolidat deosebit de mult mai ales sub domnia sultanului Suleiman
Magnificul (1520-1566).
Dac&I pe masura cretsterii expansiunii otomane, cronicile veacurilor
anterioare pream6reau faptele sultanilor si ale marilor dregAtori, In schimb
incepind cu secolul al XVII-lea reprezentantii istoriografiei turce§ti reflect& §i fenomenele caracteristice decaderii turce§ti sub diferite aspecte.
In aceasta, privintl pot fi amintiti : Kodja-Husein, Pecevi, Hadji-Halifa
(Kiatip Celebi), Silandar, Naima, Raid, Munedjdjimba§1 §.a.
Tot acum capkt& un caracter permanent qi institutia istoriografilor
oficiali, numitA vak'a nuvis, care In realitate se practica Inc& de mult,
incepin.d cbiar din prima jum/tate a secolului al XVI-lea, o data cu
Idris Bitlisi, considerat primul analist (Aida]. al Imperiului otoman.
Cei mai de seam& reprezentanti ai vak'a nuvis-ilor ant : Naima, Rasid,
Subhi, Vasif, Ahmed Astra a , care ne-au rasat cronici din cele mai cuprinattoare si de o valoare istorica, incontestabilg, de§i scrise prin prisma
oficialI. Pe ling& descrierea tutor evenimente din trecut sau contemporane
tor, operele acestora cuprind §i o serie de consideratii proprii asupra politicii interne r3i extern a Imperiului otoman, numeroase cugetki asupra
cauzelor care determinau cursul evenimentelor.
In cadrul istoriografiei turce§ti trebuie amintite It deserierile unor
ca,littori, In frunte on Evliya Celebi (1611- 1682), a clrui operl de mart
proportii (10 vol.), cu toate uncle exagergri Vaditel constitute un izvor
pretios si pentru trecutul tarilor romaneciti. In schimb, literatura istorica,
osmang este same& in memorii. Astfel, ping. pe la mijlocul veacului trecut
nu se cunosc decit memoriile (hattrat) dragomanului Osman-aga din Timiqoaza, scrise In cei 11 ani de captivitate in Austria (1688-1699). In cursul
-ultimului deceniu aceste memorii an devenit cunoscute prin don& traduceri
germane (R. F. Kreutel t Otto Spiess) §i printr-o editie turd, (1962).
www.dacoromanica.ro

13. 14
INTRODUCERE
Privita In ansamblu, istoriografia otomana se ocupa mai mult de
evenimente politico-militare, dar nu lipsesc nici unele informatii asupra
societatii §i vietii politice otomane. Din acest punct de vedere, se poate
spune ca aproape toti cronicarii turci prin ins6§i pozitia lor socials, unii din
ei fiind sfetnicii sultanilor sau cronicari desemnati oficial s& consemneze
faptele istorice, slut aparatorii ideologiei feudale, straduindu-se sg, contribute prin operele lor la justificarea permanentizarii rinduielilor sociale In
care au trait fill au scris. De aceea, pentru multi dintre ei istoria se rezuma
la, povestirea faptelor clasei dominante 13i Indeosebi a paturii militare, In
frunte cu sultanul, pe care 11 idealIzeaza §i camia Ii atribuie calitati deosebite. Spiritul religios al cronicarilor otomani a facut ca operele lor sa fie
presarate cu multe elemente religioase, mai cu seams In cazul cronicarilor
din secolele XV XVI, ace§tia atribuind de obicei vointei divine"
arbitrariului sultanilor" desfa§urarea faptelor istorice.
§i
Situatia maselor populace musulmane
denumite
i nemusulmane
raia, nu infra cleat In foarte mica masura In preocuparile lor, iar rascoalele
din istoria Imperiului otoman ant calificate drept rebeliuni" contra suveranilor, deci Impotriva ordinii existente. In istoriografia otomana se refleet/ i conceptia cronicarilor asupra altor popoare. Cretinii shut denumiti
de ei kiafir (pl. kiiffar), adica ghiauri" sau necredincio§i", iar popoarele
islamice care nu recunosc doctrina religioasa traditional numita sunfla
(Hanefi), ci respect/ Invatatura zisa, i'a, cum an fost de pilda iranienii,
slut considerati drept eretici.
In ceea ce prive§te izvoarele folosite de cronicarii otomani, acestea
shit dintre cele mai variate. Textul primilor cronicari (sec. XV), mai ales
dud este vorba de descrierea unor fapte din trecut, prezinta oarecare asemaflare, explicabila pe de o parte prin faptul cA, multi dintre ei an fost contem..-.
porani, iar pe de alts parte printr-un probabil izvor comun folosit de
mai multi cronicari. Acest caracter stereotip este mai pregnant In operele
lui A§1.1c-parla-zade, Negri gi la, Cronicile anonime.
In tratarea evenimentelor contemporane cronicarii folosesc §i informatfile orale, culese eu multa grija, §i chiar amintiri personale (Ne§ri v.a.).
Cronicarii din secolul al XVI-lea reproduc de obicei §tirile din cronicile mai vechi, Intregindu -le cu o serie de informatii ioi, referitoare la
epocile contemporane lor. Cei din secolele urmatoare (XVII XVIII)
bleep Ins/ s& foloseasca Intr-o masura tot mai mare nu numai izvoarele
narative anterioare sau memoriile personale, ci i documente oficiale, materiale de arhiva §i chiar izvoare strain, europene (Pecevi, Kiatip Celebi
§i altii), fapt indicat de altfel kti In notele biobibliografice, privind fiecare
cronicar In parte, din colectia, de fats.
www.dacoromanica.ro

14. DJTRODUCERE
15
In ceea ce prive§te limba cronicilor otomane, tole vechi, mai cu.
seam& pin& la inceputul veacului al XVI -lea, cu rare exceptii, sint scrise
intr-o turceasc& simply, neevoluat6, far& o inriurire puternic& a limbilor
arab& §i persan& (Enveri, Orudj, A§ik-pa§a-zade, Nevi, Cronicile anonime v.a.). Cu toate acestea, Inca din ae,east& perioad& se constatl §i cronicj scrise intr-o limb& turceasc& cu pronuntat& influent& arabo-persan&
(Tursun-bei) §i chiar in limba persan&, cum au fost de pild& Ahmed iik-
riillah sau Idris Bitlisi.
Pe mgsura cre§terii expansiunii teritoriale, mai ales prin cucerirea
Orientului musulman (Egipt, Iran etc.) §i pe m'asura int&rirli traditiilor
istoriografice, limba cronicarilor otomani devise din ce in ce mai greoaie,
prin introducerea elementelor arabe i persane (Sa'adeddin, Kara-Celebizade '.a.). Stilul for capAtg un caracter tot mai complex prin folosirea
metaforelor, a imaginilor plastice, chiar §1 in redarea unor fapte simple.
ITER cronicari §i-au scris operele istorice direct in limba arab&, cum a
fost de pild& Iliinedjdjimba§i, a carui cronica a devenit accesibila numai
dupl traducerea in limba tura.
Se poate spun totu§i a tras&tura dominant& a limbii cronicarilor
otomani din veacurile XVII XIX Amine forma de exprimAme specific&
limbii turce§ti. In aceast& privintA sint gr&itoare cronicile lui Selaniki,
Solakzade, Pecevi, Naima, Raid v.a.
Extrasele alese pentru a fi traduse in colectia de fat& invedereaza
cu multI claritate lupta aprig6 dual secole de-a rindul de poporul roman,
singur sau In colaborare cu alto popoare europene, la inceput pentru stIvilirea expansiunii turce§ti in Peninsula Balcanica, iar apoi pentru eliberarea
de sub dominatia statului feudal otoman. Figurile luminoase ale poporului
roman, ca Mircea eel Batrin, loan de Hunedoara, Vlad Tepe§, *tefan. col
Mare, Mihai Viteazul §i altii se evidentiad, in toat6 maretia for §i din aceste
izvoare, de§i scrise de pe o pozitie adversa,. Din informatiile cronicarilor
turci pot fi urmkrite campaniile militare ale feudalilor otomani in nordul
Dun Aril, ca §i rezistenta dirzg a poporului roman care a infrint deseori
°stile numeroase §i bine tnarmate ale sultanilor, fapte consemnate de o
se±ie de cronicari otomani.
De asemenea, din urmarirea extraselor alaturate se va vedea a uneori
acela§i eveniment apare descris de mai multi cronicari. Dar aceast& suprapunere este in folosul unei mai bune intelegeri a diferitelor fapte istorice,
fiecare dintre cronicarli respectivi aducind elemente not in descrierea lor.
A§a, de pildrt, dac& unii cronicari ea Sa'adeddin, Solakzade §i altii, descriind
luptele dintre Mircea col Batrin §i. Baiazid Fulgerul, vorbese de o victorie
www.dacoromanica.ro

15. 16
INTRODUCERS
rapid, si categoric a sultanului, In schimb alti cronicari mai vechi (Orudj)
recunosc deschis rezistenta ostilor domnului Tgrii Romfinesti, afirmind c
din ambele pIrti an murit multi oameni" sau c& oastea ghiaur/ fiind
numeroasa, musulmanii au sl/bit". In unele cronici apar chiar si cuvinte
de laud, pentru Mircea eel Batrin si pentru alti domni roman. .Astfel,
in Cronicile anonime se afirml despre Mircea eel Bfitrin c/ era un bei
ghiaur foarte viteaz". Asemenea menDiuni se ggsesc si la alti cronicari privind pe unul sau pe altul dintre domni (Asik-pasa-zade, Negri v.a.). Da &SOmenea, Kemal-pasa-zade (Ibn Kemal), descriind campania beilerbeiului de
Rumelia, Suleiman-pasa, impotriva lui Stefan eel Mare, da, o serie de de-
tail in legritur/ en b/t/lia de la Vaslui din iarna anului 1474 1475. El
aminteste de faptul c voievodul de atunci al Taxii Romfinesti, Radu eel
Frumos, fiind nevoit sg, participe cu oastea sa la aceast/ campanie, a
refuzat sg lupte al/turi de turd impotriva moldovenilor, contribuind astfel
la infringerea ostii lui Suleiman-pasa. Asemenea exemple, care ilustreaza,
faptul c fiecare cronia cuprinde elemente diferite In descrierea aceluiasi
eveniment, sint numeroase. Aceasta impure cititorului necesitatea parcurgerii tuturor izvoarelor din colecjia de fa, atunci eind este vorba de
cercetarea unor fapte istorice luate in discutie de mai multi cronicari.
Trebuie mentionat, de asemenea, c unele dintre cronicile turcesti
an devenit accesibile Inca din veacul al XVI-lea, prin traducerea for in
limbile lating, germank italian/ sau francez1 22. Aceast/ initiative, a con tinuat pin/ In secolul nostru, prin traducerea in limbi de lazgA circulatie
a unor cronici otomane mai importante 22. Pe de alai parte, izvoarele
narative ture,esti an fost folosite fie dup/ originals, fie dui)/ traduceri, side
cunoscuti istorici ai Imperiului otoman ca Dimitrie Cantemir 24, Hammer 231
?inkeisen 26, Iorga 27, iar in ultima vreme o important/ deosebit/ a fost
acordatI acestor cronici si de c/tre istoricii din Turcia care, in noile for
luer&ri de sintez/ privind istoria Imperiului otoman, le-an utilizat atit
22 Pentru unele din aceste traduceri vezi G.O.W., p. 72-73, II Carl Gollner, Turcica,
vol. I, (Bucure§ti, 1962), vol. II (sub tipar).
U De ex. Fr. Giese, Die Altosmanische anongmen Chroniken. . ., Breslau, 1922 (text) iii
Leipzig, 1925 (traducere) ; L. Forrer, Die Osmanische Chronik des Rustem Pascha, in Ttirkische Bibliothek", XXI, Leipzig, 1923 ; Richard F. Kreutel, Vom Hirtenteit zur Hohen
Pforte. Friihzeit und Aufstieg des Osmanenreiches nach der Chronik Denkuriirdigkeiten und Zeitlaufe des Hauses Osman oon Deroisch Ahmed, genannt ' Mik-Paor-Sohn, Graz-Vienne-Cologne,
1959; Im Reiche des Goldenen Apfels. Des tilrkischen Weltenburrunlers Euliga Celebi denkwurdigeReise in das Giaurenland und in die Stadt und Festung, Wien, anno 1665. llbersetzt, eingeleitet
und erklArt von Richard F. Kreutel, Graz-Wien-Köln, 1957, 261 p.
24 Istoria Imperiului otoman (ed. Hodosiu), Bucure§ti, 1872-1876, 2 vol.
24 Histoire de l'Empire ottoman (ed. Hellert), Paris, 1837-1843 (18 vol.).
24 Geschichte des Osmanischen Reiches in Europa, Hamburg-Gotha, 1840-1863 (7 vol.).
22 Geschichte des Osmanischen Retches. . ., Gotha, 1908-1913 (5 vol.)
www.dacoromanica.ro

16. INTRODUCERE
17
In editiile tiparite cit §i dup/ manuscrise 28. Aceste izvoare hind ins/ folosite
In cadrul unor opere de sintez/, este evident cá extrasele algturate, adunind
la un loc toate §tirile privitoare la Wile roman, prezint/ o mai mare
important/ pentru cercetarea istoriei tariff noastre.
In alcAtuirea acestei lucrari am intimpinat unele greutIti privind
procurarea cronicilor turce§ti. Traducerile araturate s-au facut, fie dupa,
editiile tiplrite (chid exist/), fie dup/ manuscrise originale, copii sau fotocopii. Unele din ele nu se gaseau in tare, iar altele se aflau risipite prin
diferite depozite. Primele operatii au constat in inventarierea §i intocmirea unei evidente pentru intregul material orientalistic conservat In arhivele, bibliotecile §i muzeele din tar/. Anumite dificultAti au lost intimpinate §i in ceea ce prive§te selectionarea materialului care trebuia tradus,
pentru ca §tirile din cronicile turce§ti privind istoria Romaniei se desprind
anevoie din complexul informatiilor relative la evenimentele petrecute la
Dunare, larlsarit sau la apus de Cara noastrl. *Wile privitoare la trecutul
poporului roman nu puteau fi prezentate printr-o fragmentare excesivI
tocmai din cauza intrep/trunderii for cu cele referitoare la popoarele din
centrul §i sud-estul Europei. De aici, traducerea unor informatii, cit de
marunte, impunea fie largirea fragmentului respectiv, fie reznmarea §tirilor din pasajele anterioare ¢i urnatoare. Far/ o astfel de operatie cititorul
nu poate se - §i dea seams de leg/tura cauzara in descrierea evenimentelor.
Rezumatele §i intercalgrile efectuate pentru completarea sensului
slut indicate prin paranteze unghiulare < > , iar turcismele §i elementele
toponimice, ca si cele onomastice, au lost cuprinse in paranteze rctunde
(
). De asemenea, intreruperea textului a lost indicata, prin trei puncte...,
puce la sfir§itul sau la inceputul frazelor, dup/ cerintele continuitItii
sensului. Pe de alta, parte, in vederea urmaririi cu mai mult1 u§urint/ a
extraselor al/turate dup/ originalele din. care s-au efectuat traducerile, s-a
considerat potrivita §i iidicarea marginal/ a paginilor din operele
respective.
Traducerea textelor a ridicat §i ea probleme deosebite, deoarece
limba in care a lost scrisa, o bun/ parte din aceste izvoare narative este
rezultatul impletirii a trei limbi islamice (araba,, persan/ §i tura). In
unele cazuri s-a renuntat la redarea nuantelor bog/tiei figurilor de stil §i a
retoricii orientale, care nu prezint/ interes istoric. Acest fapt a lost arltat
prin puncte de suspensie in cuprinsul frazelor.
28 Izmail Hakki Uzungar§ili, Osmanli Tarifa, Ankara, 5 vol., 1950-1962 (In 2 edItli).
2
a. 48
www.dacoromanica.ro

17. INTRODUCERE
18
0 mare dificultate a prezentat §i identificarea toponimicelor care
spar adesea intr-o dublg, sau chiar triply, deformare din partea cronicarilor,
:
a editorilor §i a tipografilor. De pildg, localitatea Tirgovi§te din Tara
Bomaneasca. apare In unele cronici sub forma Biragosta, iar In altele ca
Taragosta. In timp ce la Pecevi, Kiatip Celebi, Naima kt.a. pentru desem-
narea localit&tii Fglciu se Intilne§te toponimicul rilidj sau Nalidj, In
manuscrisul cronicii lui Matrakci aceeai localitate figureaz1 sub forma
Filidj. °rap]. Sibiu apare fie sub forma Zibin (Orudj, Nevi etc.), fie ca
Herkoy, derivat din Hermannstadt (Idris Bitlisi). 0 bunl parte din aceste
forme corupte se datoresc §i unor semne diacritics arabe adesea gre§it
plasate. 0 aerie de localitati cum slut : Aravaci sau Ervaci, Boceau, Halia,
Maria §.a. an rgmas neidentificate. De asemenea, o aerie de institutii
otomane, neavind institutii romane§ti corespunzAtoare, an necesitat unele
explicatii In notele de subsol.
In ciuda unor asemenea dificultAti, lucrarea a fost dug& la
bun sfir§it, realizIndu-se astfel dorinta &ease/ a istoriografiei roman ti
de a avea la IndemIng, cele mai importante §tiri din cronicile turce§ti ;
Inca In 1928 N. Iorga I§i Incheia astfel comunicarea privind Cronicile turcefti ca izvor pentru istoria romdnilor : Trebuie sg, avem §i
noi, stied la un Joe, tot ce ne prive§te In cronicile Osmanilor" 29.
In lipsa unei astfel de culegeri, istoricii roman se limitau de obicei
la Invechitele traduceri apusene ale lui J. Leunclavius 39, V. Bratutti 31
§i. A. Galland 32, privitoare la anumite perioade ale istoriei otomane. Nici In
cunoscutele extrase facute de poloni 83, de austrieci 34, unguri 35, ru§i 36
etc. nu se &eau decit §tiri r'azlete pentru trecutul t6rilor roman, deoarece
de privesc istoria altor sari.
29 Cf. An. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist s. III, t. IX, Mem. 1, 1928, p. 22.
38 J. Leunclavius (Hans LOwenklaw), Annales Sultanorum 011unanidarum, Francforti
1588 ; idem, Ristoriae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum exscriptatae libri XVII,
Francf., 1591.
al Chronica dell'origine e progressione della casa ottomana composta da Saidino Turco, I,
Viena, 1649, II, Madrid, 1652.
82 Suite de l'Histoire Ottomane &rite par Saaded-Din Mehmed Hassan, plus connu chez
les Tures sous le nom de Cogia Efendi... (Mss. Bibl. Nat. Paris, fonds franc. no. 6074). Folosit
de N. Balcescu (in Istoria ronulnilor sub Mihai Vodd Viteazul) si partial tradus de N. Iorga
in Acte si Fragmente.. ., vol. 1 (1895), Bucuresti, p. 55-63.
88 J. Stkowski, Collectanea z dziejopisow tureckich rzeczy do historii polskiej sluzacych,
t. I, Warszawa, 1824, t. II, Warszawa, 1825 ; I. Pietraszewski, Nowy przklad dziejopis6w
tureckich clotyczacych historii polskiej a szczegolnie Tarychy Wasyf Efendiego, Berlin, 1848 ;
E. Zawalinski, Polska w Kronicach tureckich XV i XV I w., Stryj, 1938.
84 W. Behrnauer, Quellen filr serbische Geschichte aus ttirkischen Urkunden, Wien 1857 ;
Th. NOldeke, Ausziige aus Nesri's .. ., In ZDMG, XIII (1859), p. 176-288, XV (1861),
p. 333-380.
35 J. Thury, Torok tbrtinetir6k, t. I (Budapest, 1893), t. II (1896) ; Imre Karacson,
Torok tortinetir6k, III (Budapest, 1916, 391 p).
86 V. D. Smirnov,06pacqoeble npouseeaeltun ocmancNoti Aumepamypu, Petersburg, 1903.
www.dacoromanica.ro

18. INTRODUCERE
19
Traducerile araturate slut insotite §i de transform6xi de date ale
Hegirei in anii erei noastre, de iden.tificki §i de unele explicatii necesare
pentru clarificarea textului, acolo unde a fost cazul. Fiecare eronic& are
in frunte o schit/ biobibliografica, a autorului respectiv.
Intrucit nu am avut la indemina, variante de manuscrise pIstrate
in general in Turcia, indeosebi in Istanbul 87 sau in Egipt (Cairo) §i. in
diverse arhive kii biblioteci europene, nu ne puteam gindi la o editie critics,
de§i utilitatea §i importanta folosirii unui numk cit mai mare de manuscrise,
cu diversele for variante, slut evidente *.
De altfel, insg§i editarea cronicilor turce§ti a mnceput relativ tirziu
datoria introducerii tiparului in Turcia abia in 1729, prin straduintele lui
Ibrahim Muteferrika 38, originar din Cluj. Numai dupa, primul rkboi mon-
dial s-a pit la editarea unui numk din ce in ce mai sporit de cronici
otomane.
In ceea ce prive§te transcrierea elementelor turco-orientale, de§i cea
international-6,, folositA, de pild'a, in enciclopediile islamice, este cunoscutk
s-a preferat totukd in general transcrierea acestor elemente a§a cum s-au
incetatenit ele in limba romans, mai ales in vechile texte istorice, combinind aceast/ metod'a cu folosirea unor semne care pe de o parte sá nu prezinte dificultgti tipografice, iar pe de alta sa, ajute la citirea eft mai corect5,
a unor denumiri specifice turceksti sau orientale in general. Cu toate acestea,
au ramas uncle inconsecvente, mai cu seams in transcrierea elementelor
toponimice qi onomastice, datoritl variantelor din diverse cronici, ca §i
variatiilor specifice diferitelor limbi in redarea numelor geografice
sau etnice.
Dind in folosinta istoricilor aceast/ colectie, nu ne indoim de faptul
ca viitoarele cercetki in arhivele Fli bibliotecile strain vor putea aduce
uncle completari §i precizAri, de§i ne-am straduit s6 folosim tot materialul
cc s-a putut gasi la noi, ca §i cele citeva cronici obtinute din alte tki.
De aceea ne exprim/m convingerea a publicarea acestei colectii de izvoare
otomane, intr-o form& mult mai larga decit s-a facut in trecut, va fi in
folosul cercetkilor istorice din Cara noastrg, prin aceste izvoare faeindu-se
cunoscutg o bunl parte din ceea ce s-a consemnat in istoriografia otomanl
87 Cf. Ludwig Forrer, Handschriften osmanischer Historiker in Istanbul, In Der Islam",
Bd. 26, Heft 3 (Berlin, 1942), p. 173-220, care aduce numeroase completari la G.O.W. 31 alte
cataloage de manuscrise turcesti.
* ltn timpul tipAririi volumului, autorii, aflIndu-se Intr-o calatorle de studii
la Istanbul, In vederea cercetArii arhivelor, au facut uncle adaugiri de texte pe baza
consultArii manuscriselor originate. N. R.
" Despre fondatorul tipografiei otomane, cf. J. H. Mordtmann, Ibrahim Muteferrika,
In E.I., t. II (1927), p. 465-466.
www.dacoromanica.ro

19. 20
INTRODUCERE
privitor la tgrile roman de-a lungul mai multor veacuri de dominatie
turceasc&
Extrasele alfiturate reprezint4 in acela§i timp kii o traducere in viat6
a dezideratelor ultimelor congrese internationale ale orientalif)tilor (Cambridge 1954, Moscova 1960), ca kti ale conferintelor orientalistice din tarile
socialiste (Vartiovia 1957, Praga 1960, Budapesta 1961, Moscova 1962),
care subliniaz& necesitatea editgrii izvoarelor orientale ale istoriei prior
din Europa de sud-est §i. central6.
Lacunele de informatie ale cronicilor turce§ti, ca de altfel §i a altor
cronici medievale, urmeaza, sa, fie completate printr-o colectie de do-
oumente turce§ti, proiectat/ in mai multe volume §i care se aflA in
curs de pregtdire pentru tipar.
FAA indoial6 ca, prin editarea in traducere a izvoarelor orientale,
.
narative §i diplomatice, se va aduce mult6 luming, asupra unor moment()
gi aspects din trecutul poporului roman, ale constituind insemnate aurae
de informare puce la indemina unui larg cerc de cercetatori.
www.dacoromanica.ro

20. I
HALIL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN
117AHMTJD IBN-I SIMAVI (SIMAYNA-KADISiOGLII)
Despre viata lui Ha lil nu se cunosc prea multe date. Din propriile-i
mkturii se poste deduce a s-a nascut pe la inceputul veacului al XV-lea,
fiind fiul lui Ismail, care la rindul sau a fost urmasul seihului Bedreddin.
Mahmud, cunoscut si sub numele de Ibn-i Simavi sau Simavna-kadisioglu.
Tot din relatgrile lui Halil aflam a el a participat la bAtIlia de la Kosovo
din anal 1448/852, unde a indeplinit functia de heal Eli imam 2 al ostii
sultanului Murad al II-lea, iar mai tirziu, pe vremea tinkului sultan MOTmed al II-lea, a luat parte la cucerirea Constantinopolului de catre turci
(29 mai 1453).
Indata, dupa, caderea Constantinopolului, Halil a tutreprins o ctlatorie la Serres (Siroz) $, in Macedonia, unde, vizitmnd mormintul bunicului
man, seihul Bedreddin Mahmud, iii scrie opera intitulata, Menakibname,
care cuprinde biografia acestuia, precum si unele mentiuni autobiografice.
Ea prezinta, ¢i o deosebitA importantA istorick deoarece -an capitol special
este consacrat primelor cuceriri turcesti in Peninsula Balcanick sub conducerea lui Suleiman fah, fiul lui Orhan 4, pe la mijlocul veacului al
XIV-lea, dud s-au pus bazele dominatiei otomane pe coastele Tracief.
Privity In ansamblu, Menakibname este o epopee istoricg care incepe
cu preamarirea faptelor primilor cuceritori ai Rumeliei, urmind apoi a
amply expunere a vietii, operei fi activitAtii seihului Bedreddin.
1 Haftz: cel ce cunoa§te pe dinafarA Coranul", adicA cel care pAstreaza" (ku memoria
sa); pAzitor in numele lui Allah.
2 Imam: preot in ierarhia ecleziasticA musulmanA ; la inceput insemna gh14", conducAtor de caravans ".
a Tirg in fostul vilaiet Salonic, in apropiere de Struma.
4 Orhan (1326-1359), fiul emirului Osman care este fondatorul statului otoman.
www.dacoromanica.ro

21. 22
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
Este o opera rimata, avind o deosebita valoare fii sub raport lingvisticliterar. tirile privitoare la Wile roman slut oarecum disparate, dar ele
reprezinta unele dintre cele mai vechi marturii ale izvoarelor narative
otomane privind principatele dunarene.
Intrucit fragmentele traduse slat extrase din partea consacratavietii
kieihului Bedreddin, pentru intelegerea for consideram necesar sa dam
citeva date despre viata, opera tii activitatea acestei personalitati marcante
din istoria culturala §i politic a Imperiului otoman de la stir§itul veacului
al XIV-lea rili primul sfert al veacului al XV-lea.
Bedreddin Mahmud s-a nascut pe la anul 1359/760 (dupa alti cercetatori in 1363) In localitatea Simavna, din apropiere de Adrianopol.
!
Tatal sau, Israil, a fost unul din primii gazii 5 turci care trecusera in
Europa Impreuna cu Suleiman-pap, fiul lui Orhan. Dupa cucerirea cetatii
Adrianopol (1362/761) de catre sultanul Murad I (1359-1389), familia lui
Bedreddin s-a mutat in acest ora§, care devenise noua capitala a statului
otoman. Aici, tin.arul Mahmud, poreclit mai tirziu Bedreddin, a fost in.i-
sat in problemele religiei musulmano sub indrumarea unor dascali ca
molla Iusuf, molla eh-Din, §i chiar a tatalui sau, Israil, care de asemenea
era unul dintre invatatii vremii.
'Pe la anal 1398/800, Mahmud a plecat In Orient, unde a vizitat dife-
rite orate §i centre culturale, ca Damasc, Ierusalim, .Alep, Mecca q.a.,
purtind discutii cu carturarii de acolo. La universitatea araba din Cairo §i-a
aprofundat studiile islamice Impreuna cu alti cunoscuti carturari musulmani, printre care §1 Ali bin Muhammed Djurdjani 6. Pe linga imbogatirea
cuu.o§tintelor privind religia Islamului, Bedreddin a studiat concomitent
qi o serie de alte discipline, intre care medicina §i filozofia araba. A lost
un timp dascalul (hodja) lui Faradj, fiul sultanului Barkuk 7 al Egiptului.
Cu ocazia uneia dintre numeroasele sale calatorii in Oriental musulman, Bedreddin 1-a intllnit §i pe Timur-Lenk pe clnd acesta se gasea cu
curtea sa la Tebriz, unde Invatatii vremii se adunasera pentru a dezbate
unele probleme controversate ale Islamului.
Dupa batalia de la Ankara (1402), Bedreddin s-a tutors din non In
Anatolia, trecind apoi in Rumelia 87 unde, dupg ocuparea tronului de la
Adrianopol de catre Musa Celebi (1411), fiul lui Baiazid I, a fost numit
judecator militar (kadiasker) al Rumeliei, datorita vastelor sale cunoitinte
5 Gazi : cel care intreprinde o expeditie (gaza) ; erou, titlu onorific pentru luptatori. Acest
titlu se dadea si sultanilor care luau parte la rAzboaie.
4 Al-Djurdjani, All bin Muhammed, filozof arab (1340-1413).
7 Barkuk sau Barkuk b. Anas (1382-1398) inaugureaa. domnia mamelucilor Burdji in
Egipt.
a Rumelia : Turcia europeana", In sens mai larg toga Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro

22. HAUL IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
23
in materie juridica. Yn vara anului 1413, dupa moartea lui Musa Celebi,
seihul Bedreddin a fost surghiunit la Niceea (Iznik) din Anatolia de noul
sultan Mehmed I Celebi (1413-1421).
Yn urma descoperirii actiunilor desfasurate de el in vederea pregatirii
unei rascoale populare in Imperiul otoman, Bedreddin a fugit din Niceea
(Iznik) la Curtea lui Isfendiar, principe de Kastamonu. De aici, imbarcindu-se la Sinop pe o corabie, a trecut Mama Neagra in Tara Romaneasca,
uncle, dupa relatkile lui Ha lil, a fost bine primit de Mircea cel Batrin.
Tot din Menakibname rezults ca in Tara Romaneasca seihul Bedredclin. 1-a
intilnit ;if pe beiul azapilor9 din fosta oaste a lui Musa Celebi. Dupa ce a
ramas citva timp in Tara Romaneasca, seihul a trecut in sudul Dobrogei,
pregatind o rascoala in Deliorman ".
Conceptia socials a lui Bedreddin si a adeptilor sai, zi$i murizi (miirid),
prevedea instaurarea unei ordini sociale in care oamenii sa fie egali intre
ei", ridicindu-se in acelasi timp qi impotriva doctrinei religioase sunna,
dominants In acea vreme in lumea Islamului.
Taranimea musulma,na $i cea cresting din Rumelia s-au rasculat sub
conducerea directs a seihului Bedreddin, in timp ce discipolii sal, BOriikliige
Mustafa $i Torlak Kemal, au trecut in fruntea taranimii rasculate din
Anatolia apuseang (1418-1420). Aceste rascoale an fost reprimate de
fortele feudale otojnane in urma unor ciocniri violente cu masele taranesti.
Conducatorii for din Anatolia an fost ucisi in lupte.
Potrivit cronicilor turcesti din veacul al XV-lea si al XVI-lea, sultanul, auzind despre pregatirile de rascoala ale seihului in partea rumeliota
a Imperiului otoman, a trimis un detasament de vreo 200 de oameni in
frunte cu un capugibafti 0i, prinzindu-1 pe seih la Zagora 12, acesta a fost
adus la Serres, unde, dupa judecata, a fost spinzurat.
Pkerile istoricilor cu privire la anul mortis seihului Bedreddin sint
diferite. In Encyclopedic de l'Islam (editia din 1927) se da anul 1415/818 13,
iar in noua editie din 1960 se indica anul 1416 14. Noile cercetki an stabilit
lust ca seihul a murit in anul 1420/823 15.
9 Azap sau azab : denumirea unor unitati de pedestrasi $i de marina In vechea armata
otomana.
to Deliorman: padure nebula", regiune paduroasa din sudul Dobrogei.
11 Capugibast : capetenie de portari, marele sambelan, capul portarilor seraiului.
. 12 Zagora (Zagra): oras In Bulgaria, la vreo 70 km NE de Filipopol (Filibe).
13 Op. cit., Leyde, 1927, vol. II, p. 415.
14 H. J. Kissling, Badr al-Din ibn Kadi Samawna, In Encyclopedic de ['Islam, LeydeParis, 1960, p. 893-894.
14 I. H. Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi (Cronologia explicatiud a istoriei
Imperiului otoman), I, Istanbul, 1947, p. 179-180. Pentru o analiza mai ampla a acestor
probleme, cf. M. Guboglu si Mustafa Mehmet, Rdscoalele ldreine$1i dirt Imperiul otoman (1418
1420) §i bedreddinismul, In Studii", 1957, nr. 2, p. 137-158.
www.dacoromanica.ro

23. 24
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SEIB BEDREDDIN MAHMUD 7BN-I SIMAVI
eihul Bedreddin a scris In limba arab& un mare numar de opere
(38 sau 48) In diverse domenii. TJnele ant de nature juridic, altele privesc
filozofia islamic6. Se poate spune a el a fost unul dintre cei mai de seam&
cArturari qi gluditori ai Orientului musulman la lnceputul veacului al
XV-lea, fiind in acelmi timp initiatorul gi conduatorul primelor rIscoale
populare antifeudale din Imperial otoman.
Cronicaxii turd din veacurile XV XVII 11 prezint1 pe §eihul
Bedreddin ca un rgzvratit" Impotriva sultanului Mehmed I $i a rinduielilor
sociale de atunci. In schimb, nepotul sIu Ha Mil considera. victim6 a unor
intrigi urzite de marele vizir Baiazid-pa§a si de Invittatul persan Haidar
Haravi, cel care dAduse sentinta (fetva) pentru spInzurarea §eihului
Bedreddin.
Traducerea alaturatg, s-a efectuat dupg : Chalil b. Isma'il b. Schejch
Bedreddin Mahmud, Die Vita (Menaqibname) des Schejch Bedr ed-Din
Mahmud, gen. ibn Qadi Samauna, Urtext nach der einzig erhaltenen Handschrift im Revolutions-Museum zu Istanbul. . . herausgegeben von Franz
Babinger, Leipzig, 1943 (Universitatea Mihaileang, din Iasi, II), partea I,
124 p.
Bibliografie: F. Babinger, Scheich Bedr ed-Din (Mahmud), der Sohn
des Richter von Simau. EM Beitrag zur Geschichte des Sektenwesens im Altosmanischen
Reich, in Der Islam" . .
Leipzig-Berlin, XI, 1921, p. 1 106 si XII, 1922,
p. 231 ; M. $ erefeddin, Simauna Kadtst-oglu .Feyh Bedreddin, Istanbul, 1925/
1341, 75 p. ; M. $erefeddin Yaltkaya, Bedreddin Simtivi. Badr-ad-Din Simavf
(?- 1420), in /. A., II, Istanbul, 1949, p. 444-446 ; Mihail Guboglu si Mustafa Mehmet, Roscoalele ldreuzefti din Imperiul otoman (1418-1420) i bedreddinismul, In
Studii, Revista de istorie", an. X, 1957, nr. 2, p. 137-158 ; M. $erefeddin Yaltkaya,
Simauna kadistogiu .5eyh Bedreddine dair bir kilap (0 carte despre Simauna ka-
dtslogiu §eyli Bedreddin), in Ttirkiyat mecmuasi", III, Istanbul, 1935 ; H. J.
Kissling, Das Menakybname Schejch Bedr ed-Dins, des Solutes des Richters von
Simauna, in Zeitschrift der Deutschen Morgenliindischen Gesellschaft", vol. 100,
1950, p. 112 176 ; K. Bunarcief, Bedreddin Simavi, in Yeni Hayat", Sofia,
1956, nr. 9 ; A. S. Tveritinova, If eonpocy o6 uaymenuu nepeoeo annzu0eo8aAbli020 eoccmanua a cpeaueeerzoeoti Typzfuu, in Vizantiiski Vremennik", 1956,
XII, p. 200 si urm. ; A. D. Novicov, Rpecmbancnoe eoccmanue a Typifuu e
nanane XV eexa, in Problem! Vostokovedenia", 1960, nr. 3, p. 67-81.
www.dacoromanica.ro

24. MENAKIB-I ,EYH BEDREDDIN M.A.HMTID
(ed. Fr. Babinger, Leipzig, 1943)
80
<Hall descrie discutia dintre seihul Bedreddin si Isfendiar, principe de Kastamonu,
care nu i-a permis sA piece In Orient, la Curtea lui $ahruh 1, fiul Bi urmaBul lui
Timur-Lenk, Invoindu-1 In schimb BA porneasca spre Crimeea>.
Au intim pinzele §i au pornit la drum ;
sa vezi ins/ ce nenorociri aduce porunca destinului :
81
83
In acea vreme se intimplase ca musulmanii
Devenisera du§manii ghiaurilor.
Afurisitul de venetian (Efrendj)2 ocupase marea <Neagra.>,
eihul a inteles atunci ce se va intimpla pe lume.
Cind ca,pitanul de corabie (re'is) a sosit la marginea Taxii
Romane§ti (Eflak)3,.
Capli rIutatilor s-au inteles <intro ei>.
Aflati, prieteni, purt/tori ai credintei,
Ce i-au flout atunci §eihului, fluflcgtorii ;
0, voi cei maxi, §eihul ie§ise pe uscat, in Tara Romlneasc/.
. . . 0, credinciosule, ei 1-au 1/sat pe §eih pe uscat,
Iar corabia an tras-o indatap in <largul> maxii
Au intins ptazele §i 1-au 16,sat acolo <pe §eih>.
0, bunicule, ascult& ceea ce va urma.
...*eihul a r/mas pe t5,rm cuprins de jale,
Necredincio§ii, venind, 1-au gasit pe §eih
Si au aflat mirati §i cu mirare despre marele sau renume.
L-au primit cu dragoste §i prietenie
i 1-au dus pe §eih cu mare alai in oral.
Aici se afla cineva, fost slujba§ al ceihului 4,
Care, Mud gasit, deveni mina dreapa, a §eihului.
Atunci trod Mehmed devenise han in locul lui Musa,
Acela, gAsind o cale, fugise in Tara Romaneasel
i lui i se spunea Azab -bei 5
El ocrotise pe fiecine
1 Sahruh (Shahrukh) Mirza (1405-1447), al patrulea fiu al lui Timur-Lenk sl primula
suveran timurid, ndscut la Samarkand In august 1377/779 rebi-ul-ahlr.
2 Efrendj : denumire datA de turd europenilor in general §i Indeosebi venetienilor.
8 Elide, Iflak : denumire datA de turci TArii RomaneSti, precum §i domnilor ei.
4 Este vorba de Azab-bei, care hind In oastea lui Musa Celebi, comandantul oBtil depedestraBi, numite azap, fugise in Tara Romaneasca dupii lupta de la Ceamurlu din 1413.
3 In text, grafia pentru azap sau azab se apropie Bi de grafia cuvIntului garib care In
seamnA pribeag", strAin".
www.dacoromanica.ro

25. HALIL IBN -I ISMAIL IBN-I $EIH BEDREDDIN MAHMUD IBN -I SIMAVI
26
Si acum a venit din nou In slujba §eihului,
.A§a, cum fusese qi mai Inainte.
Ei (Bedreddin i Azab-bei) s-au Inte les
SI intre din nou In slujba hanului <Mehmed I>.
Dar acelui om desIvir§it 6
Nu i-a fost cu putint/ sg, meargI la han.
Fiind bei In acea, vreme necredinciosul Mircea (Mirgi) 7)
Drumurile erau mereu pline de primejdii,
Caci pe atunci Mircea §i domnul Moldovei (Kara-Bogdan) 6 erau
Intre ei
Cum sint ciinele cu pisica 9.
Apoi a renuntat §i la acest gind
Si s-a pregItit sa plece in Cara sa de baqtin/
84
Ca sa se Int'ilneascg, cu prietenii sal
Si sa stea acolo pinl la venirea sultanului.
...Si §i-a pus In gind sa, se intlineascI en sultanul (fah)
Ei, prietene de drum, aqa, stau lucrurile,
Dar clnd vine sorocul, vinatul iese In calea vin6torului.
Bedreddin a intrat intr-o mare de copaci" (agar denizi) 10,
Acolo s-au adunat In jurul sau multe cete de netrebnici (herghele).
i §eihul a apucat drumul spre tinuturile Zagrei.
<Intre timp s-au strins lingd seih si multi laugii, adica dregatori locali, precum
85
41 altil clirora le (Muse diferite posturi pe and era judecator sub Musa Celebi. Dar fiind
pint la sultan ca intentioneaza sa se rascoale, este trimis un capugibast cu 200 de
oameni, care-1 prind pe Bedreddin 0-1 aduc la Serres, unde se afla sultanul>.
Au venit E}i an intrat in Serres (Siroz)
Si 1-au virit In temnitI pe qeih, Intr-o casa.
Sahul venise Impotriva Salonicului (Selanik),
Ca sa, atace cetatea aceea mare.
Dar intimplindu-se acest lucru,
Ei, bunicule, §ahul a renuntat la expedijie.
In vremea aceea, Diizme 11 Mustafa
88
1
Adicil lui Bedreddin.
7 Mircea cel Batrin, domnul Tarn Romanesti (1386-1418).
8 Kara-Bogdan : numele dat de turd Moldovei sau domnului Moldovei. Aid este vorba de
Alexandru cel Bun (1400-1432).
o In text urmatorul proverb turcesc : It di# !unzip derisidir heman", a arui traducere
textualli ar fi : cum Ant coltii de cline pe piele de pore".
10 Mare arbororum" (Cf. Meninski, Lexici. . ., I, p. 215). Aceasta este denumirea data de
cronicarii otomani tinutului din sudul Dobrogei. Este vorba de Deliorman.
11 Dame : fals".
www.dacoromanica.ro

26. MENAMMB4 $EICH BEDREDDIN Nuaucdp
27
Se spunea c6, stl ascuns In cetate Ia ;
Se mai zvonea ca este cu adevgrat fiul lui IldIrim-han13
Dar i s-a spus ca este un fals Mustafa.
Acesta disp'aruse In lupta de la Ankara 14,
RASPUNSUL SEIHULUI CATRE MARIA-SA SULTANUL
91
... Am cerut, cu voia ta, sa plec In pelerinaj (hadj)
i, mergInd acolo, sa devin omul lui Allah.
Am cerut de multe on §i nu mi-ai dat drumul
Si nici nu ai ga.sit de cuviint6 sg-mi dai un raspuns tam6duitor.
<Dupa ce Bedreddin arata cá nu i se ingkluia sá plece in Orient si nici la
Isfendiar sau la Sahruh, continua> :
Si apoi, intrind In nava, am preferat sg, merg la hanul <tait6r/se>
Si, Intinzlnd pInzele, pe cind eram pe drumuri,
Am nimerit la hotarul Moldovei (Bogdan) §i In jinuturile Thu
Romane§ti (Eflak)
Z'arind <o corabie>, ei (rominii) au venit
Si, ajungind acolo, s-au a§ezat lfnga schel5
Si m-au primit pe Varm cu bucurie si apoi, luindu-nal, m-au dus
Inainte, <In tar/>.
Domnul (bey) for 15 m-a primit bine timp de clteva zile,
Dar doream sa Vad pe Maria-voastrA.
Si pe clnd, ma aflam acolo, privirea mea era IndreptatI Incoace.
<Se arata, mai departe, di Bedreddin a rAspuns la toate intrebarile ce i-au
fost puse de sultan In legatura cu rascoala sa>.
112 POVESTIREA LUPTEI SULTANULUI MURAD CU AFURISITUL DE UNGUR le
Ei, fiule de §ah, s6 ne Intoarcem iarki la ale noastre :
Sultanul Murad, ie§ind cu tobe si steaguri,
12 La 10 iunie 1415. Mustafa Celebi se afla la Arges, linga Mircea cel Batrin (Cf. Docu-
mente privind istoria Romdniei, veac. XIII, XIV $i XV. B. Tara Romaneasca (1247-1500),
Buc., Edit. Acad. R.P.R., 1953, p. 70).
13 Baiazid Fulgerul (1389-1402).
14 Din 1402.
12 Al Tariff Romanesti.
le Batalia de la Kosovo din 1448 dintre Murad al II-lea (1421-1451) $i loan de Hu-
nedoara.
www.dacoromanica.ro

27. 28
HALM IBN-I ISMAIL IBN-I SETH BEDREDDIN MAHMUD IBN-I SIMAVI
A pornit Impotriva lui Iancu. (Iangu)
17 eel afurisit
Cu gindul de a rAv'6,0 sangeacul 19 acestuia.
Eu 19, de asemenea, am pornit cu acest gind.
Au fost on not ot multi alibi, bAtrini §i tineri.
<UrmeazA descrierea amAnuntitA a luptei de la Kosovo cu Iancu de Hunedoara, in octombrie 1448>.
114 Lupta a durat de dimineatI pin& noaptea.
Ei, suflete bun, necredinciosul a fost Infrint.
Avind aceastI bucurie, vestitul §ah <Murad>
A inaltat acolo multe ruggeiuni.
<Se aratA mai departe c5 Hall a fost numit atunci de sultan sA oficieze slujba
victoriei>.
117
Ei, tinere, pe tron s-a urcat sultanul Mehmed "
FA acum el este pe lame han fiu de han.
Preainaltul Allah sI-i dea viai; lung,
Deoarece haflz Halil este landgitorul of povestitorul slu.
118
<Descrierea cAlAtorlei Intreprinse de Hall la Serres In scopul vizitArii mormintulul bunicului sAu Bedreddin, efectuate dupA cucerirea Constantinopolului, la care
participase §i el>.
17 Este vorba de Ioan
de Hunedoara, voievod al Transilvaniei
Ungariei (mai 1448august 1456).
§l
guvernator al
18 Sangeac (sandjak): steag, drapel, unitate administrativA corespunzlnd unei regiuni.
lA Autorul cronicii, Hall.
78 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451-1481).
www.dacoromanica.ro

28. II
.ifflilltrLLAH BIN EHABEDDIN AHMED
Despre viata lui iikriillah, considerat unul dintre primii cronicari
otomani care a scris o istorie universal, avem foarte putine date. In
introducerea la opera sa istoricl, Behdjet-iit- Tevarih, el spun c/ este fiul
lui Imam ehabeddin Ahmed, fiul lui Zeineddin-Zekki. In ce priveste locul
$i data nasterii cronicarului exists mai multe ipoteze. Mehmed Tahir Bursalt, in lucrarea sa biobibliografic/ despre autorii otomani 1, aratA, Amasia
din Anatolia ca loc de nastere al lui iikriillah. Theodor Seif2, pe baza unor
-date Odin opera lui ii.kriillah, consider*/ ca acesta s-a nascut in anul 1388/
790. In schimb este cunoscuta, data exacts la care iikriillah a inceput s6, -$i
scrie opera sa de istorie universall, amintitI mai sus. Este anul Hegirei
861, luna muharrem, ceea ce corespunde cu sfirsitul anului 1456. El a
terminat-o pe la 1458-1459/863 fiind in virstI de peste 73 de ani.
Dupl, relataxile personale ale cronicarului, se stie a a intrat in
slujba casei otomane Inca de la virsta de 22 de ani (circa 1409/812). Dintre
functiile ocupate de el este eunoscut/ aceea de mare sfetnic al sultanilor
Murad al II-lea tii Mehmed al II-lea. Sub primul, a lost trimis in 1437 ca
.sol la Ibrahim-bei, principele de Karaman (1424-1463). Tot In aceastit
ealitate a fost trimis si la curtea lui 1VIfrza Djihansah, bei de Karakoiunlu,
pe la anii 1448-1449/852. A flout si o caratorie in Egipt, uncle a cercetat
operele invItatilor vremii. Se pare caiikriillah avea cunostinte si din
-domeniul medicinii, precum si din al muzicii 3.
Nu se cunoaste cu precizie nici anul i nici locul mortii lui Siikriillah.
1 Cf. Bursalt Mehmed Tahir, O.M., I, p. 332.
2 Cf. Th. Seif, Der Abschnitt ilber die Osmanen in Siikrilllah's persischer Universalgeschichle, to M.O.G., II, Hannovra, 1925, p. 66.
8 Cf. Encyclopedie de la musique..., p. 2 978 si O.M., I, p. 332.
www.dacoromanica.ro

29. 30
flICRIILLAH BIN $EHABrED-DIN AHMED
Lucrarea sa istorica Behdjet-iit-Tevarih, bazata pe vreo zece izvoare,marcheaza, inceputurile istoriografiei universale la otomani.
Ea i§i incepe povestirea de la primii oameni (Adam") §i trateaza
despre diferiti profeti, regi, sultani, califi si alti conducatori de sari §i
popoare. De aceea a fost folosita ca izvor §i de cronicarii otomani de mai
tlrziu. Faptul a este scrisa in limba persana, 1;4i nu in limba tura, arata
influenta istoriografiei persane asupra celei otomane in acea vreme. Un
capitol special din aceasta opera este consacrat istoriei Imperiului otoman,
de la domnia primilor sultani pin& la urcarea pe tron a lui Mehmed al
II-lea (februarie 1451). Spre deosebire de alti cronicari (Orudj, Asik-pa§azade, Ne§ri §.a.), Siikriillah, in calitatea sa de mare sfetnic, a putut sa
detina informatii directe asupra evenimentelor legate de domnia mai
multor sultani. Totusi, in cronica sa el trateaza mai mult faptele de binefacere ale sultanilor.
Dupa cum s-a spus, Siikriillah descrie evenimentele ping, la inceputul
domniei sultanului Mehmed al II-lea. In incheierea operei sale i§i exprima
ins/ intentia de a nara intr-un volum separat intimplarile din primii opt
ani ai domniei acestui sultan. Probabil Ina a nu a avut posibilitatea Bali
infaptuiasca aceasta intentie, cronica sa raminind neterminata.
Cronica lui Siikriillah nu a fost editata in intregime pin& in prezent ;
ea se gase§te sub forma de manuscrise In mai multe biblioteci 4.
Extrasele alaturate s-au facut dupa traducerea in limba tura, a
unei parti din cronica lui Siikriillah, efectuata de Mustafa Farisi si editata,
de Atslz la Istanbul, in 1939, sub titlul de : Cele noull triburi de turci fi
istoria sultanilor otomani 5. Pentru confruntare ne-am folosit si de editia
lui Th. Self 6.
B ibliografie: S.O., vol. III, p. 154 ; Bursall Mehmed Tahir, Osmanc
Mitelifleri, I, p. 332 ; G.O.W., p. 19-20 ; N. Iorga, 0 noud menfiune turceascd
despre romdni, In Revista istorica", XXVIII, nr. 1-12, 1942, p. 26.
4 Cf. G.O.W., p. 20.
3 Atslz, XV inci astr taribvisi .50kriillah: Dokuz boy Tiirkler ye Osmanli sultanlari tarihi
(,5itkriillah, cronicar din secolul at XV -lea. Cele noud triburi de turci si istoria sultanilor otomani),
Istanbul, 1939, 2 + 72 p. fol. 0 alts traducere Ii apar%ine lui Mehmed Edirnevi (In manuscris).
3 Th. Self, op. cit., In M.O.G.
www.dacoromanica.ro

30. BEHDJET-VT-TEVARIH
(ed. Atstz, Istanbul, 1939 $i cd. Th. Seif)
A. (Atstz) 29
T.S. (Th.
Seif) 82-83
A. 31
T.S. 90-91
Emirul. Orhan 1. era milos fat6 de musulmani, dar fata
de ghiauri era necrut'ator. Faima lui in rAzboaie se r6spindise de
la Brusa pina in Cara lui Laz 2 §i pin6 la unguri §i de teama lui
inimile acestora tremurau. Ei Bateau. mereu de veghe.
.
...In vederea unui razboi, <Murad I> a strins of ti ca sa
mearga, asupra lui Laz <är > §i la unguri. Mud beii din imprejurimi
an auzit ca viteazul (gazi) §ah vrea sa treaca. marea <in scopul
de a se razboi >, an pl6nuit un atac asupra Brusei.
A. 31
. . Construind un l'aca§ pentru viata de apoi, <Murad I>
.
T.S. 92-93
a plecat din non in Rumelia §i a purtat lupte. El s-a indreptat
impotriva tariff lui Laz <6r >. Beiul Laz-ului, auzind aceasta, a dat
de §tire ghiaurilor din Orile apusene §i le-a cerut ajutorul. I
s-au trimis o§ti din Tara Romaneasa, (E flak), de la unguri §i
de la cehi, de la sirbi, de la albanezi (Arnavut), de la croati (Hirvat),
de la bulgari ( Ulgar) si de la frinci (Firenk) 3. S-au adunat mai
bine de 100 000 de osta§i ghiauri, care an inaintat cu diferite
arme. Cele dougi o§tiri s-au ciocnit §i Wat'alia care s-a dat a fost
A. 32
T.S. 94-95
cum nu mai vazuse ping, atunci universul care se rote§te. Din
amindoua, o§tirile an murit multi oameni ; le§urile for s-au ingra.mgdit unele peste altele, iar cap etele for s-au sfarimat sub picioare.
Yn cele din urml, Allah (Tanri) le-a venit in ajutor §i steagurile
ghiaurilor an fost intoarse cu virfurile in jos, iar o§tile for §i-au
intors fetele. Ei an fost infrinti §i musulmanii s-au pus pe urmele
lor. Sahul cel viteaz se afla pe o colina, impreung, cu citiva sfetnici (haseki) de-ai sal. Osta§ii care se duseser& pe urmele dusmanului s-au tutors §i 1-au easit acolo pe sultanul gaziilor. Dar un
ghiaur 4 care fusese rant se ascunsese, plin de singe, printre
morti. El s-a sculat de la locul lui §i a venit spre sultanul gaziu
(Murad I), ba cazind, ba ridicindu-se. La inceput ceau§ii 5 nu
1-au lasat. Sultanul gaziu a crezut ca el vine pentru o treaba, oarecare sau cg, are vreo dorin16. De aceea i-a spus ceau§ului s6-1
1 Orhan I. emir otoman (1326-1359).
2 Nume dat Serbiei dupa despotul Lazar (1371-1389).
3 Denumire data de turci europenilor $i indeosebi vene%ienilor. Termenul s-a Incetatenit
si In limba roman (frinc").
4
Milo Obilici.
6 Ceau§ (cavu§): corp de curieri In oastea otoman.
www.dacoromanica.ro

31. SUKRULLAH BIN SEHABEDDIN ARMED
32
lase. Ghiaurul cel rant i baimacit (karganmif) a 1naintat §i 1-a
lovit <pe Murad> cu cutitul.
A. 33. T.S.
95-110
<Urmeaza descrierea mortii sultanului Murad, fixatA de cronicar in
urcarea pe tron a lui Baiazid. Este omisa expeditia sultanului
Balazid in Tara Romaneasca, tar la batalia de la Nicopol nu se mentioneazA
participarea romknilor. De asemenea stnt omise si relatiile lui Musa Celebi cu
1388/790 6 §i
Mircea cel BAtrIn >.
A. 37 T. S.
iioin
< Dupa Impacarea cu Isfendiar, principe de Sastamonn,
sultanul Mehmed I Celobi> a pornit de la re§edinta sa din
Brusa spre Rumelia, cu &dui de a purta razboi. El s-a indreptat spre necredinciosul din Tara Romaneasca (Eflak) cel cu
glnduri rele. In partea aceea se aflau trei cet6ti care, din pricina
ghiaurilor cei tar& de minte, fusesera ruinate. El a flout ca toate
trei s& Infloreasca. Una se numea Isaccea (Sakgi), a doua Ieni-
Sale 7, iar a treia se numea Giurgiu (Iorkovi) 8. De acolo,
Indreptlndu -se asupra ungurului, a luat cetatea Sevarin 9.
Ghiaurii cei fir& de minte, Allah sa-i nenoroceasca, vasend
maretia musulmanilor, au cerut pace. Ei an luat asupra for
plata, haraciului §i s-au socotit printre supu§ii (kul) Inaltului
prag al sultanului. Au trimis trei 10 fii de principi (emirzadeghian)
cu armele for cu tot, ca sa slujeasca <ling/. sultan>. Ei §i-au luat
asupra for obligatia ca, atunci dud va fi batalie §i sultanul be
vaporunci, afarl de ace§tifii ai celor trei bei, sa trimita §i oastea
for dupa, cum va dori sultanul. Ei an jurat e& In tot timpul
vigil sultanului ghiaurii cei fare de minte nu-1 vor trada In
nici un fel §i nu se vor Impotrivi sultanului Mehmed §i nici
oamenilor sai. Astfel an facut pace (barif). Sultanul musulmanilor, IntorcIndu-se In lini§te §i cu margie, a sosit la re§edinta
sa din Adrianopol.
<Se descriu luptele de la Zlatita, Varna 0 Kosovo, fArA sA se aminteascA de
A. 38 T. S.
114-115 participarea romAnilor la aceste bAtAlii >.
6 De fapt el a murit in iulie 1389.
7 leni-Sale (rom. Enisala) : localitate In nordul Dobrogei, lIngA Babadag.
9 La alti cronicari apare sub forma de Ierkokli : probabil cA deriva din Iurkou.
9 Turnu-Severin.
10 Yn alte manuscrise treizeci" (Cf. Th. Self, op. cit., in M.O.G.", II, p. 111 §i nota 53).
www.dacoromanica.ro

32. III
ENVERI
Autor al unei cronici otomane rimate, Enveri a trait in secolul aI
XV-lea, Mid contemporanul sultanilor Murad al II-lea $i Mehmed al II-lea.
Nu i se =waste nici data nasterii, nici cea a mortii. tim ins/ c/ in vara
anului 1465 (869 zil-hidjge) Enveri mai traia, intrucit chiar el marturiseste
a la acea data abia terminase opera sa istorica Diisturname (Cartes vizirului), cronies/ in versuri inchinata marelui vizir Mahmud-pasa 1.
Cronica lui Enveri, pastrata doar in copie intr-un manuscris unic
datind din prima jum/tate a veacului al XVII-lea la Biblioteca Nation.all
din Paris (Anciens fonds tures, nr. 250), a fost editat/ de Milkrimin Ha lil,
sub titlul Diisturname-i Enveri 2. Doi ani mai tirziu editorul a prezentat 91
un studiu critic asupra acestei cronici $.
Datind de pe la 1465, aceast/ cronica reprezinta unul dintre cele mai
vechi izvoare narative privind istoria otomana. Ea este mai veche cleat
cronicile lui Orudj, Asik-pasa-zade, Nevi e.a., fiind Ina posterioara cronicii lui All Iazidjizade, intitulata Tarih-i al-i Selculc (Cronica dinastiei
selciuchide). Opera lui Enveri este pretioasa nu numai pentru faptul ca
relateaza evenimentele contemporane autorului (secolul al XV-lea), dar
91 pentru ca aduce clarificari asupra unor perioade intunecate din veacurile
anterioare privind istoria turcilor. 0 deosebita important/ prezinta partea
in care se trateaz/ istoria dinastiei Aidinoglu din principatul Aidin, dintre.
1307 si 1402/707-805. Cu aceasta ocazie, autorul d/ o aerie de stiri In
legatura cu expeditiile lui Umur-bei (1334-1348), unele dintre ele interesind §i istoriografia roman/.
1 Cf. Diisturname, p. 4. Mahmud-pa§a, mare vizir pe vremea sultanulul Mehmed al II-lea,
fare iulie 1453 fi august 1467/857-872.
Mtikrimin Halil, Diisturname-t Enveri, Istanbul, 1928, 121 p., In colectia Ttirk
Tarih Endjumeni Ktilliyat", nr. 15.
3 Idem, Dtisturnarne. Medhal (Introducere), Istanbul (1930), 98 p.
3 - 0. 43
www.dacoromanica.ro

33. ENVERI
34
Cronica lui Enveri, compusa din 3 730 de versuri 42 se bazeaza pe o
aerie de izvoare arabe, persane 1i turcesti anterioare 4i contemporane
autorului, dintre care unele sint Inca nedescoperite. .Astfel, pentru istoria
principilor din Aid In el foloseste ca izvor o cronica atribuita lui Hodja
Selman, scrisa probabil Intre 1348 si 1358. Datorita faptului ca aceasta
sursa narativa otomana da unele sari care nu se gasesc In cr onicile bizantine, Insemnatatea ei pentru not rezida, In relatarile privind tinuturile din
jurul Marl Negre Qi Mediteranei.
-Cronica lui Enveri are trei parti distincte, fiecare din ele fiind akatuita din 22 de capitole.
Partea I trateaza despre profeji si despre principatele turcesti care
s-au ridicat pe ruinele Imperiului selciuchid In Asia Mica.
Partea a II-a se ocupa de campaniile lui Umur-bei, emirul din Aid In,
descriind totodata 1i expeditia acestuia la guile Dunarii (Chi lia) Intre
1339 $i 1341 5.
Partea a III-a cuprinde istoria turcilor osmanlii, povestind evenimentele pin& la expeditia din 1462/866 a lui Mehmed al II-lea Impotriva,
Tariff Romanesti 9i luptele lui Mahmud-pasa cu ungurii Intre 1463 si
1465/968 969.
Dupa cum rema.rea in studiul sau introductiv oi editorul M. Hain,
cronica lui Enveri confine unele confuzii oi greseli de grafie, limb/ oi crono-
logie. Undo slut atribuite copistului manuscrisului. De pilda, la Enveri
lupta de la Nicopol este datata In 1393 1394 si nu in 1396.
Facind abstractie de lipsurile acestei cronici, uncle inerente epocii
In care a fost scrisa, ea constituie totusi un izvor important pentru cercetarile de istorie medievala.
Mai amintim ca Enveri este si autorul unei alte lucrari istorice, intitulata Teferrudjname, adica Cronica expedifiilor, pe care a dedicat-o
sultanului Mehmed al II-lea, si a scris-o pe la 1463/867, dupa cum reiese din.
cronica Disturnme. Se pare ca acest izvor, nedescoperit pins astazi, ar
prezenta un deosebit interes i pentru istoria tarilor roman, deoarece
trateaza pe larg expeditia lui Mehmed al II-lea Impotriva Tarn Rom'anesti
In 1462/866, dup5, cum reiese dintr-un fragment din cronica Diisturname.
4 Cf. Dasturnaine, p. 108.
5 In legaturA cu aceste probleme, cf. Irene Melikoff-Sayar, Le Destan d'Umur Pacha,
Paris, 1954, 156 p. ; Paul Lemerle, L'emirat d'Aidtn, Bgzance et l'Occident. Recherche stir Le
geste d'Umur Pacha", Paris, 1957, 276 p. ; M.M. Alexandrescu-Dersca crede cb expeditia a
avut loc in 1337 sau 1338 (cf. L'Expidition d'Umur Beg d'Aidtn aux bouches du Danube (1337
ou 1338), In Studia et Acta Orientalia", II, Bucuresti, 1960, p. 3-24.
www.dacoromanica.ro

34. ENVER/
35
Astfel, vorbind de campania acestui sultan impotriva lui Vlad Tepee,
Enveri Borba :
"Dad, vrei sä, afli despre aceast4 bgtAlie de la un capftt la altul,
Caseste Teferrudjname §i priveste acolo" e.
Extrasele care urmeaz4 slut traduce dupg, cronies, lui Enveri 1.13128turname) editata. de Miikrimin Hall (Istanbul, 1928, 121 p.).
Bibliografier-o.o. W., p. 410-415.
I Cf. Dilsturname, p. 100.
www.dacoromanica.ro

35. DUSTURN AYE
(ed. Mukrimin Halil, Istanbul, 1928)
43 PLECAREA UNOR VASE PE MAREA NEAGRA. PENTRU A CUCERI LUMEA
Pala 1.trimise iargsi scrisori (name),
GrAbind-6.-se- s faege o expeditie sfinta.
Gaziii au Impinzit imprejurimile Smirnei (Izmir),
Muntii si cimpiile s-au acoperit de osti.
<In urma pregatirilor fAcute de Umur-bei, acesta porne§te cu 350 de vase In expeclitie>.
44
Trei sute de corgbii au intrat in Marea Neagra,
i oamenii erau inarma,ti, iar trompetele sunau.
Chid toate corabiile au pornit pe mare,
pinzele, ele au inceput sa inainteze cu voia lui Allah
Si dup& ce au mere o zi-doug, au trecut prin fata Istanbulului,
.
Un rege (tekfur) 2 a dat In cinstea acestuia 3 un mare zaiafet,
Si a fost uimit de m6retia pasei.
Ei au iesit la Chilia (Kili), la hotarul (ucij) Taxii Romfinesti,
Si au incendiat si au devastat tinutul pe care 1-au gIsit.
Ghiaurii vicleni, cind au vlzut 11186 sosirea lor,
Aprinzind focuri, §i -au dat de '}tire unul altuia.
Stringind mult6 oaste, ghiaurii an vent
Si el a-a razboit cu acestia imp'ar'ateste 4.
Atunci azapii, inaintind, si-au strins rindurile
Si dusmanul a devenit tinta sagetilor lor.
Dind pinteni tailor, pasa si beii au ina,intat,
Iar -oastea a acoperit muntii si stincile.
Cind si-au repezit caii spre dusman,
L-au tii nimicit in. clipa aceea,
Ei an umplut acel be cu cadavre,
Iar pe unii i-au prins acolo de vii.
Si-au Intins corturile i s-au asezat acolo
Si au descalecat f,4i pasa si beii.
Pasa a trecut la locul Bau gi s-a asezat
1 Bahaeddin Umur-bei (1334-1348/734-748) este unul dintre fill lul Milbarizeddin
Mehmed-bei (1310-1334).
2 Tekfur sau tekilr, de la cuvintul de origine armeana takfor : purtator de coroanii, rege,
Imparat, suveran.
s Lui Umur-bei.
4 In text : DJenk -1 sultan', adicil un rilzboi Intre doi Impkrati.
www.dacoromanica.ro

36. DUST17RNAME
97
Si au fost adutO In car prinpi (tutgun) fgri numgr.
El a tinut sfat (divan), iar ceaupii §i-au fgcut rub,,
Ca s g se verse singe in dreapta ei in stinga.
Au macelarit acolo pe multi dintre' prin§i
aprinzind focuri, i-au infipt aici in suliti.
Frigindu-i, i-au tgiat In bucati;
Iar pentru mincare an pus came de oaie.
S-au adunat §i au mincat-o
Si i-au multumit lui Allah, aducindu-i laude.
Ace§tia (prin§ii) crezind insg c ei an mincat came de out,
Au plins cu totii i ochii li s-au umplut de lacrimi de singe.
Impra§tiindu-se divanul, cind ace§tia prin§ii) an plecat,
Pap a poruncit
ei
ei (turcii) i-au ajuns pe prin§i din urma.
Ace§tia (prin§ii) an crezut c ii vor frige §i pe ei
si -i vor minca, sfi§lindu-i unul cite unul.
Atunci, de spaimg, multora dintre ei le-a plesnit fierea
Iar gaziii s-au trezit din soma, dar au rgmas pe loc.
Pe§i li s-a dat thumul d ace§tia (prin§ii) an pornit,
Mergind, ei suspinau totu§i
Si -$i ziceau : cei care vin ant mincgtori de oameni.
Ei ant cei care, nimicindu-ne, ne-au adus in aceastg stare.
45 Apoi,
familiile, au fugit
Si plrgsinduli tinuturile, an strgbgtut multi §i pgduri.
.Azapii, cercetind, an mers din munte in munte
Si le-au cerut baietii. (oglan) §i fetele lor.
Vinind nenumaxati b6ieti destoinici yi multe fete frumoase,
I-au lust ci i-au adus Cu ei.
Si au dgrimat Chilia (Kili) §i Inc a, multe alte cetgti.
Apoi, luind robi §i boggtii nenumlrate,
Au vent cu totii d s -au urcat in corgbii.
Timp de patru zile au mers zi si noapte
Si an ajuns iarg§i in apropiere de Kenzie 5.
Ajungind b,colo, au coborit robii
Si an tras din nou corabiile pe urcat.
Apoi an incarcat iarg§i boggtiile si pe toti prin§ii in corgbii
Si toate corabiile s-au umplut.
5 -Kerme sau Gherme : probabil o localitate din apropierea strlintorilor Bosfor sau Dardanele, unde an acostat vasele lui Umur-bet cind an pornit In expeditie §1 de unde au trecut
apoi spre Istanbul. Ar putea sA fie Insa vorba §i de Akkerman, Kermen Insemnind fortAreatA, cetate.
www.dacoromanica.ro

37. 38
ENVER'
Au ajuns intr-un loc undo nu se gg,sea app ;
Acolo, pasa a pus s se sape dou6, &dui.
.. Cind s-a tutors pasa la Izmir, plin de bucurie,
Twit/ lumea s-a bucurat de darurile primite.
Intreg tinutul Aid9.n s-a umplut de tinerii prinsi si de bogItii
Si, bucurindu-se, s-au fericit cu totii.
85
<Pregatirile ungurilor, sirbilor gi altor popoare pentru a Incepe lupta Impotriva sultanului Murad I. BAtilia de la Kosovo (1389). Schimb de solii Intre LazAr, despotul
Serbiei, g1 Murad I. AmenintAri de rAzbol. Sfat In oastea cre§tinA>.
Jigmun 6 i-a trimis lui Laz<k> 70 000 de ostasi,
Zicindu-i : Du-te i lupta-te cu turcuP'.
Au venit osti si din Albania (Arnavut) kti din Bosnia,
De asemenea, din Tara Romfineascg, precum si din Klpceac 7 ;
In Cara lui Laz<kr> s-au adunat 200 000 de oameni,
Pregatindu-se sa facA razboi cu sultanul <Murad I>.
86 In clipa aceea, Laz <fir >, luind cupa, Wm din ea.
Apoi, ajungind la, Kosovo, desc6lec6, de pe cal.
Sultanul Murad, de asemenea, a venit la Kosovo cu bucurie
Yn <luna> zil-hidjge 82 lntr -o zi de vineri.
Musulmanli si-au pregatit un sant mare
Si acolo au insirat 40 000 de azapi.
Mai erau 60 000 de viteji alketi Inarmati,
Care s-au dus acolo pentru <gloria, lui> Allah cel prey m6rit.
87 <Urmeaza descrierea bAtaliei de la Kosovo (1389); infrIngerea °Oiler aliatilar cregtini
gi omorlrea sultanului Murad I de cAtre Milos Kobilici>.
Sahul <Murad I> avea numai doi fli :
Unul era Iakub 7, iar altul Baiazid 10.
<UrmeazA omorirea lui Iakub gi Intronarea lui Baiazid In 1389/792>.
Pe clad acestea se intlmplau aici,
In Anatolia Isfendiar 11 supunea cetAti.
Ducindu-se acolo, <Baiazid> a luat Kastamonu 12,
Jigmun: Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei Intre 1387 gi 1437.
7 In text Kffceac, adica stepa cumanA din sudul Rusiei.
Zil-hidjge <791> = 21 noiembrie 19 decembrie 1389. De fapt lupta se Incheiase
la 15 iunie 1389.
Iakub Celebl a fost valiu (guvernator) In vilaietul Karasi din Anatolia.
to Baiazid Ildfrim (Fulgerul) : a domnit intre 1389 §i 1402.
It Isfendiar, fiul lui Baiazid Kiitiiram din principatul Kastamonu, a murit la 26
februarie 1440/22 ramazan 843.
u Kastamonu, oral In nord-vestul Asia Midi, capitala vilaietului cu acela§i nume ; In
anlichitate Paflagonia.
www.dacoromanica.ro

38. DUSTURNAME
39
Pornind apoi iarki expeditie in Rumelia.
88
Mirgi 18 venise $i atacase Kartnovast 14,
Iar sultanul, adunind oasts, a plecat In Tara Romfineasc5,.
In apropiere de Arges (Arkiy) s-a dat o luptI crin.cenk
Ghiaurii fiind zdrobiti, si-au aruncat armele $i uneltele de lupta.
Deci an Post Invinci, ei s-au tutors iarasi,
Si s-au asezat din nou acolo cu mult5, stradanie.
Ine-bei 15 a dat poruncti, octirii
S -i adune pe musulmanii morti.
Au aruncat In Arges (Arkif) lesurile turcilor,
Jar ducmanii, vazInd aceasta In timpul noptii, au azut pe ginduri.
Ei au v5aut c mortii ghiaurilor erau fax5, de num5r,
Pe dud lesurile turcilor nu erau prea mune.
<Mircea> s-a Implcat $i a trimis avujii (mal) en Boll
i astfel de viclesug a flcut Mircea (Mirci) in r5,zboiul on sultanul.
... Acesta 16 a fort Inchis la Brusa si a ramas acolo.
Karaman.ul 17 era loc de azil pentru orice supus (ku/).
Romanul (Eflak) iargsi s-a rgsculat in Rumelia
Si sultanul s-a dus si s-a r5,zboit din nou.
Incalectnd pe cal, el nu 1-a 15sat pe ghiaur $i 1-a mgcelkit
Si, Intordndu.-se de acolo, s-a dus Impotriva Salonicului (Selanik).
89 De acolo, padisahul a venit asupra Istanbulului
Si, %And razboi, 1-a asediat timp de doug luni.
<Urmeaza descrierea bataliei de la Nicopol (1396), fArA a se aminti de participarea romAnilor >.
'90
Clnd a sosit anal 80418,
De astadatl a venit Timur si s-a razboit.
Ildtrtm-han §i-a string oastea,
Ca sg-1 zdrobeasca pe ducmanul din Rum 16.
Au venit Kara-Iusu ci Osman-bei,
Si au plecat din nou dup6 ce an primit favoruri.
Erau 50 000 de ostasi In zale din cap piny -n picioare,
14 Mircea cel Batrin (1386-1418).
14 Kartnooast (Kartnova), localitate in sudul DunArii. Dupt unit istorid romani ar II
Cavarna. Posibil sa fie Insa o localitate mai sudica, Kartn-abad (Karnabat).
16 Sau Aina-bei. Yn alte mind, in loc de Ine-bel apare All-pala, care era marele vizir
al sultanului Baiazid.
" Mustafa Celebi, fiul lui Baiazid I.
" Principat In Anatolia.
14 11 august 1401-31 iulie 1402.
14 Rum : denumirea turco-persanA a Imperiului bizantin. Aid In sens de Anatolia.
www.dacoromanica.ro

39. 40
"ENVERI
Iar oastea (alai) ghiaurilor era de 10 000 de osta§i (nefer).
Se aflau ImpreunI Vilcul 20 §i cel din Tara RomftneascA (Eflak)2',
Precum §i cei din Cara lui Laz<h>.
Cine ar putea, s6, arate insu§irile acelei oitiri ?
Alaiul sau 22 personal era de 7 000 In cap,
Iar 30 000 erau pedestra§ii sli.
Chiar §i de la ru§i (Bus) an venit 35 000 de tatari 2a ;
Toti ace§tia erau arca§i buni care trageau din arcuri bine Intinse.
Baiazid, fiul lui Murad, §i-a rinduit alaiul,
Oastea din Anatolia (Rum) era de peste 200 000.
0§tirea ghiaurilor a mers In fat6,,
Atunci a vazut toata, lumea osta§i cu nadragi (tonlu er).
. . . Chid anul a ajuns la 804,
Lupta s-a dat In muharrem ", intr-o zi de vineri.
91
<Moartea lui Baiazid §I inceputulcerturilor pentru donartie intre fiii §i urma§ii lui>.
Chad anul a ajuns la 813 25,
Emirul Suleiman a plecat pe lumea cea,lalta,
92 Iar Musa a lost emir timp de doi ani kii jumatate.
El nu s-a luptat cu ghiaurii.
.
Apoi a .apgrut Iancu 26, care i-a dat ajutor acestuia 27
*i a venit ungurul §i s-a razboit la Izlaclf, 29.
.
A trecut un an §i du§manul a venit la Varna.
ImpreunI cu craiul unguresc 29 an venit §i multi <alti> du§mani,
Acolo, Allah a dat un bun prilej musulmanilor ;
Dindn-se o mare lupta sfintfi, ghiaurul a lost Infrint.
. . Cind s-a ajuns la, anul 852,
.
93
In luna §aban 801 s-a dat iara,§i o lupt6,.
Iancu, cel Invins, a venit la Kosovo,
Oastea noastrg, a vtrit spaim6 In du§mani.
29 De fapt Stefan Lazarevici, despotul Serbiel (1389-1427), pe care cronicarul 11 con funds cu Vuk Brankovici.
21 Este vorba de Mircea cel Batrin.
22 Al sultanului.
" Este vorba de tAtarii refugiaii din hanatul Hoardei de our in Lituania Iii Polonia.
24 11 august 9 octombrie 1401. De fapt lupta de la Ankara s-a dat la 28 iulie 1402.
25 6 mai 1410-24 aprilie 1411.
26 loan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.
27 Lui LazAr.
25 IzIadt : Zlatila, localitate In Peninsula BalcanicA, la vreo 70 de km de Sofia.
29 Vladislav I. rege al Ungariei (1440-1444); in Polonia a domnit ca Vladislav al
III-lea.
20 30 septembrie
28 octombrie 1448.
www.dacoromanica.ro

40. DUSTURNAME
41
Apoi <Murad II> a construit Giurgiul (lerkokii),
Iar Turhan<-bei> si-a cIstigat faim5, devastInd Tara RomaneascA.
and a Inceput anul 854 31
97
A plecat In Albania (Arnavut) ca sg., facA rAzboi.
. CInd a .sosit anul 86032
Sahli]. 33, plecind la Belgrad, s-a rlzboit.
.
De la Skoplje (tiskiib) ne-au venit tunuri uriase,
Cine le vedea rAmInea uimit.
In timpul luptei distrugerile n-au content,
Dar cucerirea acestuia 34 nu i-a fost sortia sahului.
Chid beilerbeiul Karadja bei 35 a dtzut,
Desi plecate, avan.g5,rzile ghiaurului s-au rotors.
Rumeliotii, nemaiavInd comandant, nu s-au mai luptat,
Si astfel cei din Anatolia n-au avut tovargsi de lupt6.
In timpul luptei, sahul 86 i-a dojenit pe cei din Anatolia.
Si padisahul s-a Intors din acea bgtalie.
98 Clnd sultanul s-a asezat In afara <cetAtii>, ghiaurii an aparut
Si Iancu privea, sand sus, pe cetate.
Afurisitul acela zicea : Eu slut principe crestin,
Eu slat comandantul ostirii care merge Impotriva padisahului".
Ei an gasit o cImpie pling de fum $i un drum acoperit de zale ;
Din aceastl pricing, an srabit mult.
Iesind afara, e187 dadu un atac,
Repezindu-se asupra ostii islamice.
Dar an fost macelasiti cu sAbille care zIng6neau : ceac, ceac (cark).
Unii se aruncau In Dungre, -mil se Inecau.
Fund InfrIntk avangarda ghiaurilor a Incetat <86 mai atace>.
... Dupa aceea, padisahul s-a tutors la Adrianopol (Edirne)
99
i toji spahiii an pornit spre tinuturile lor.
Dup5, ce sahul a cucerit Trapezuntul (Tarabuzun),
A porpit de aid spre Rumelia.
El a umplut tinutul acela Cu bogatii maxi
Si dusmanii din toate pIrtile au fost pedepsiti.
31 14 februarie 1450
2 februarie 1451.
82 ii decembrie 1455 28 noiembrie 1456.
58 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1451-1481).
55 A Belgradului.
85 Karadja-bei a fost beilerbei de Rumelia pe vremea sultanilor Murad al II-lea si Meh-
med al II-lea.
55 Mehmed al II-lea.
84 loan de Hunedoara.
www.dacoromanica.ro

41. "ENVER'
42
Pe and sahul se afla In partea aceea 34,
Iar romanul (Eftak)39 In partea aceasta,
El a flout atitea rascoale, Inch tine le vedea rAmInea uimit.
Ishak-pasa 4° statea la resedint/ (taht) 4i ;
El n-a iesit din cuvintul sahului, ascultind de sfatul lui.
Sahul 1-a chemat pe voievod 422
Apoi a plecat In solie Iunus 482
Iunus-bei tai Hamza-bei an murit ca niste martiri ",
Si acel nedemn 45 a pIrjolit i malul Dun rii.
Cind anul a ajuns la 866 46,
Padisahul a pornit o expeditie sfinta Impotriva acestuia 47.
Padisahul a ajuns la Nicopol
Si avea o oaste pe care abia o ducea p/mIntul.
Mai Intli, pasa a trecut Dun.area
Si, crezind ca, vine dusmanul, si-a rinduit bine oastea.
loo
Apoi trecu si sultanul pe malul ce161alt 48,
Impreun/ cu cortul si seraiul $i cu bucAtAria sa.
De acolo, In trei zile, a dat de o cimpie ;
Sultanul a poruncit. Si a vazut acolo numai zale.
Cetele de luptAtori erau Imbracati In armuri de fier.
Ei isi Intaritau caii asezati In rinduri ;
Atit armurile, cit i vesmintele for strA1uceau,
Iar caii, la rindul lor, loviti usor, nechezau.
In a sasea zi de post 45 s-a trecut <Dun6rea >,
Si Intr-o noapte de vineri s-a iscat zarva.
Atunci, pe neasteptate, s-a auzit 1111. vuiet
Si an izbucnit plinsete tai jalea a cuprins rIndurile <ostii> din Anatolia.
Dusmanul, care venise cel dintli acolo,
Se lupta, dar nu obtinea victoria.
Atunci rumeliotii an pornit atacul asupra lui,
Apoi oastea islamicI a dat asalt.
38 La Trapezunt.
38 Vlad Tepes (1456-1462).
48 Mare vizir Intre 1470 si 1472 ; pe atunci beilerbei.
41 Adica la Istanbul, unde 11 lasase sultanul in timpul expeditiei.
48 Vlad Tepes.
" Numele renegatului grec Catabolinos.
44 Fiind prinsi $i omortti de Vlad Tepes.
45 AdicA Vlad
Tepes.
48 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.
47 A lui Vlad Tepe§.
48 In Tara Romaneasca.
49 In text : Orudj, luna ramazan, corespunde cu 4 iunie 1462.
www.dacoromanica.ro

42. DUSTURNAIIE
43
Durgnanul nu-§i gasea drum §i a ramas pries la mijloc,
Toate tobele bateau $i numeroasele trompete sunau.
Gaziii i-au Impresurat <pe ghiauri> in timpul noptii,
Din 60 000, numai 1 000 §i-au gasit scaparea.
Daca, vrei sa afli despre aceasta batalie de la un capat la altul,
Gase§te Teferrudjname 50 fiti prive§te acolo !
Voievodul a scapat rant,
lar oastea sa a fost nimicita, multi pierzinduli
PInarn zori s-au tutors §1 oastea §i prinsii,
via,ta,.
Cu totii au fost uci$i, iar local de divan s-a umplut de leimri.
Plecind de acolo, am vazut multe schelete
Trase In teapa, unele mai dinainte, iar altele mai de mind.
De acolo, ne-am indreptat spre Buzi b1;
Acolo a ie§it ghiaurul i am dat o lupta.
Ghiaurul avea 15 sangeacuri52 in cap
Atunci dud §ahul cel vestit statea pe tron.
Gaziii s-au dus kti i-au nimicit pe toti,
Si an adus la ordie nenumarati pringi si tigve.
Timp de 30 de zile am devastat tinuturile Tarii Romane§ti (Efiak)
.
103
i on focul sabiei am pirjolit casele duslmanului.
*ahul a numit acolo un alt voievod 55,
Care va da sultanului mai mult tribut (gizie) 54.
Fara numar $i peste masura erau prizonierii si vitele luate
Caki Cara aceasta am pradat-o timp de 30 de zile.
ahul a vent la Braila bb, unde a petrecut sarbatoarea (iyd) 56.
*i de acolo a pornit spre Adrianopol.
In acel an an facut expeditie la Mitilene (Midilli)
i tunarii an lovit <cetatea> cu tunuri nenumarate.
...Inainte de aceasta sultanul a facut o expeditie In Moreea
*i, lulnd -o, asculta ce dreptate a facut acolo !
El (sultanul), Intorclndu -se °We pa§a, 57, i-a zis :
55 Cartea expeditiilor.
51 Nu poate fi decit Buz5u.
52 Aici In sens de unitati militare si nu de steag sau provincie.
"
Radu cel Frumos (1462-1475), fratele lui Vlad Tepes ; se afla ostatec la turd.
54 Gizie : capitatie, impozit plAtit de supusii nemusulmani din Imperiul otoman. Aid are
sens de tribut (haradj).
55 In text Birail sau Berail. Turcii spuneau de fapt Ibrail.
" Este vorba de sArbatoarea de dupA postul ramazanului, numitA bairam. Cade totdeauna la 1 sevval. Pentrir anul 866 corespunde cu 29 iunie 1462.
" Mahmud-pasa, mare vizir (1453-1466 si 1472-1473).
www.dacoromanica.ro

43. ENVERI
44
Tu du-te in jara lui Laz <ar > si vezi tine este acel Ia.ucu-oglu 5a
care se rAzboieste.
In caz ca acesta va porni In expeditie,
Doresc ca tu. s6., °VP victoria".
Dup6 ce hanul 1-a sfAtuit astfel,
Acesta §i -a luat oastea si a pornit in Cara lui Laz<ar >.
(UrmeazA descrierea cuceriri cetatii GolubAt (Gilverginlik)>.
104
Jrapezuntul si Kuiulu-Hisar 59
Au fost cucerite cu usurintA Inainte de a fi Intarite.
.Asculta ce a facut <sultanul Mehmed> In tinuturile Tariff Rom'anesti !
Ducind acolo oastea islamicA, a saturat -o <de prAzi>.
Voievodul <Vlad Tepes> spunea : Eu sint principe crestin,
EWA va veni sultanul si ne vom Intilni, BA nu crezi ca voi da Inapoi !"
Pap de atunci a pornit In fruntea Q§tii
*i. preainaltul Allah 1-a ajutat.
Desi dusmanul a dat peste noapte un. atac,
Pin oastea sa au curs valuri de singe,
Cu toate ca s-a luptat cu pasa,
Totusi, bind Infrint, el a pArAsit lupta si a plecat.
105
.
.
. Craiul ungurese 6° avea 100 000 de calAreti,
Insa nu venea sa dea lupta cu pasa.
Acolo sosise, de asemenea, si padisahul,
Iar) dusmanul era la tale de o zi depArtare.
ImpreunA cu Iancu-oglu.61 Be aflau 350 de principi (ban),
Dar n-au venit, ci au stat deoparte.
Chad au trecut dincolo de localitatea Iaicea 62)
Dusmanul, sosind la Zvornic (Izvirnik) 6 3) a dat lupta.
Erau ImpreunA si cehul si alamanu164 si ungurul.
De asemenea, era si cel din Tara RomaneascA (Eflak) si bosniacul si
beiusul ( ?) ;
Cu totii erau 100 000 de calareti si 50 000 de pedestrasi,
*i In faja for nu rezistau multe cetAti
58 lancu-oglu: fiul lid Iancu", adica Matei Corvin (1458-1490).
59 Neidentificat.
88 Ungiirils kfrall: regele Ungariei". Matei Corvin (1458-1490).
81 Matei Corvin.
59 Cetate In Bosnia, pe riul Verbas.
83 Localitate In Bosnia.
84 Alaman: german, austriac.'
www.dacoromanica.ro

44. DUSTURNAME
45
Tunurile for seManau cu Ate chiupuri uria§e,
Nici muntii din Zvornic (Izvirnik) nu puteau sa li se impotriveascI.
(Urmeaza descrierea bAtAliei de la Zvornic).
106
S-a repezit <pap> asupra cetatii <Zvornic>, dar nu apucase s-o ia,
Cind, in timpul luptei, sosi pe nea§teptate un martoloz O.
Acesta a vent §i a spus : Pa§6, primul a fugit beinsul.
A fugit ci Iancu-oglu, iar dup'a el §i ungurul".
Atunci pap a trecut Sava cu o navy
Si a vazut cum ghiaurii fug peste sand. §i peste munti.
De asemenea, nu sosise inca toat6 oastea
Cind musulmanii 1ncepur5, sa-i strimtoreze.
Ghiaurul a fugit, impr6§tiind armele 1i uneltele sale de luptit,
<Iar turcii> i-au c6utat pe acectia din munte in munte.
(Mai departe se deserle urmarirea ghiaurilor $i capturarea de munitli
§i prizonieri).
ss Martoloz : categorie de osta§i cre§tini In armata otomanA, care lndeplineau de obicei
misiunea de informatori.
www.dacoromanica.ro

45. IV
ORUDJ BIN ADIL
Autor al uneia dintre vechile cronici otomane, Orudj s-a naseut pe
la inceputul secolului al XV-lea in orasul Adrianopol, pe atunci capitala
statului otoman. Din introducerea la cronica sa intitula,ta Tevarih-i al-i
Osman (Cronieile dinastiei otomane), aflam a era fiul unui negustor de
matasuri (el-kazzaz) si a a indeplinit un timp functia de secretar (7ciatib).
Dupa 1453/857, parasind Adrianopolul, Orudj s-a mutat la Constantinopol,
noua capital& a Imperiului otoman. Nu este exclus s& fi fost unul dintre
fondatorii scolii istorice care a luat nastere pe la inceputul domniei sultanului Murad al II-lea (1421 1451). Orudj a murit spre sfirsitul secolului
al XV-lea.
Cronica sa trateaz& istoria osmanliilor cu incepere de la mijlocul
veacului al XIII-lea, merglnd, in manuscrisul pastrat la Oxford, ping in
august 1467/872, anul expeditiei sultanului Mehmed al II-lea impotriva
principatului Karaman, iar in manuscrisul din Cambridge continuindu-se
ping la 1494, adica anul Hegirei 899, and a avut loc o expeditie impotriva
Ungariei.
Limba cronicii lui Orudj este simpla, o turceasca neevoluata si
oarecum stingace, iar in descrierea faptelor adeseori nu exist& o legatura
cauzall. Nu se stie ce izvoare a utilizat Orudj pentru inceputurile osmanliilor. Tinind ins& seama de perioada in care a trait autorul, gtirile cu privire
la domniile sultanilor Murad al II-lea, Mehmed al II-lea si Baiazid al
II-lea aint pretioase, cu atlt mai mult en eft autorul le descrie destul de
amanuntit.
Manuscrisele cronicii sale an lost publicate de F. Babinger in 19251.
Extrasele alaturate !Ant traduse dupa aceasta editie.
Bibliografie: Nedjib Asim, in TOE111",
p. 180; G. 0. W., p. 23-24.
I, (1910), p. 42; 0. M.,
HI,
1 Die Fruhosmanischen Jalutilcher des Urudsch. Nach den Handschrifien.
1925, XXIV + 140 p.
www.dacoromanica.ro
Hanovra,

46. TEVA.RIH-I AL-I OSMAN
(ed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925)
26 ms. 0.
97 ms. C.
...Viata lui Murad-han gaziul a durat 73 de ani, si a domnit 30 de
ani. In anul 7881 <al Hegirei>, sultanul Baiazid-han a cucerit
Kratovo (Earagova)2 ; de acolo, plectud,, a trecut In Anatolia. ...
Ighit-pasa 3, merglnd, a cucerit Skoplje (a9kiib), iar eel caruia
i se spunea Firuz-bei 4; de asemenea inaintInd, a cucerit Vidinul.
In sfIrsit, Intorcindu -se, ei s-au asezat la Adrianopol. Evrenos-bei
a cucerit si el Vodina 0i Cetruz-ul 5, iar Firuz-bei, trecInd in
Tara Rom'aneasea, (Eflak-ili), a flout o incursiune (0474,0 s-a
tutors cu o prada, foarte bogatl. Hanul Ildtrim <Baiazid>,
A,
stat la Brusa, uncle a pus sa se construiascat o geamie, UR medrese 6 gi un spital (bimarhane)... In. 791 7.
27 0,
Apoi, parLsind Brusa, a mers In vilaietul Karaman.
98 C.
<Sultanul Baiazid>, cucerind Nicopolul gi Silistra, a trecut In
Tara Romfineascg. In aceastA vreme, beiul Tariff Romainesti eras
ghiaurul Mircea (Mirci)8.
Mircea ghiaurul, aduclnd cu el oaste, a venit Impotriva
sultanului Baiazid si, Inttlnindu-se unul cu altul, s-a dat o mar -
re bnalie, astfel Inch atit din partea musulmanilor, eft si
din partea ghiaurilor multi au fost mazelariti (kirgin) ; din.
analndou/ partile au murit multi oameni. Clnd <turcii> au v6zut;
a oastea ghiaurti este numeroask cele doufi ostiri nu s-au des-,
paTtit una de alta 9. and s-a 16.,sat noaptea, cele doug ostiri
s-au separat i fiecare s-a asezat In alt6 parte. Vizirul sau,
.Ali-pasa 10, a luat 4n noaptea aceea urmItoarea m6surti 11 :
1 2 februarie 1386-21 ianuarie 1387.
3 Karatova : Kratovo, localitate la 70 km nord-est de Scoplje.
3 Ighit-pasa : unul dintre bell. luj Baiazid Fulgerul (Ildtrtm), trimis atunci sA cucereasca
Bosnia.
4 Firuz-bei : unul dintre bell lui Baiazid Ildtrtm, care a lost un .timp beilerbei de Anatolia
si a cAzut in lupta de la Ankara (1402).
5 Cetruz (gr. Kitros) yi Vodina : localitati In apropiere de Salonic.
Medrese : §coala teologica la musulmani.
7 31 decembrie 1388-19 decembrie 1389. Trebuie mentionat a la Orudj cronologia
evenimentelor este defectuoasa, mai cu seam ptna la 1421, data anticipindu-se uneori cu trei
sau patru ani.
8 Mircea cel BAtrtn. In manuscrlsul din Cambridge apare : Birgt
o AdicA s-au rAzboit in continuare.
to Ali-pasa Djandarlizade : mare vizir intre 1387 $i 1406.
11 In ms. de la Cambridge se Obi intercalate cuvintele : musulmanii sliibind, All-pasa
a luat urmAtoarea masurfi".
www.dacoromanica.ro