Anexele strategiei de dezvoltare a culturii Moldova 2020

1. ANEXE
Anexa 1
Ministerul Culturii administrează şi monitorizează 58 de instituţii şi organizaţii, care sunt în
subordine, dintre care:
− instituţii teatral-concertistice - 16
− instituţii de învăţămînt artistic- 9
− muzee - 4
− rezervaţii cultural-naturale -1
− biblioteci naţionale - 2
− întreprinderi de stat cu profil poligrafic - 2
− edituri - 2
− Camera Naţională a Cărţii- 1
− Întreprinderea de Stat Publicaţia Periodică Revista Social-Culturală „Moldova”
− Centrul Naţional de Conservare şi Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial
− Întreprinderea de Stat „Agenţia de Impresariat”
− Agenţia de Stat pentru Protecţia Moralităţii
− Agenţia de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor
− întreprinderi şi societăţi pe acţiuni -15
Pe lîngă minister activează:
1. Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
2. Comisia Naţională Arheologică
3. Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial
4. Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO
5. Biroul Uniunii Latine
6. Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice
7. Consiliul Naţional al Monumentelor de For Public
8. Consiliul de experţi pentru estimarea, omologarea şi achiziţionarea operelor de artă
9. Consiliul Biblioteconomic Naţional
10. Consiliul Artistic în domeniul cinematografiei
11. Consiliul de Experţi în domeniul Meşteşugurilor Populare
Totodată, Ministerul Culturii monitorizează din punct de vedere logistic activitatea a 1232 case de
cultură, 1383 biblioteci, 117 muzee din teritoriu, 109 instituţii de învăţămînt artistic extraşcolar, 35 de
direcţii/secţii cultură din teritoriu, 4000 formaţii artistice de amatori, inclusiv 795 cu titlul „model”, ţine
la evidenţă şi monitorizează peste 12000 monumente de patrimoniu cultural imobil.
Ministerul coordonează şi monitorizează activitatea în domeniul editurii În subordinea
ministerului sînt 2 întreprinderi de Stat: „Combinatul Poligrafic”, Firma Editorial-poligrafică ”Tipografia
Centrală; 2 edituri: Editura de Stat „ Cartea Moldovei”, Editura didactică „Lumina”şi Camera Naţională a
Cărţii. În total sînt înregistrate peste 250 de edituri. În realitate sunt viabile şi funcţionează circa
douăzeci de edituri. Aproape toată producţia editorială este realizată de către editurile particulare.
Totodată, Ministerul colaborează cu 7 uniuni de creaţii: Uniunea Teatrală, Uniunea Scriitorilor,
Uniunea Muzicienilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea
Meşterilor Populari, Uniunea Cineaştilor.

2. Anexa 2
Tabel 1: Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrement
Cheltuieli de consum medii lunare pe o persoana pentru agrement
Agreme An/semestr I II III IV
nt u
Lei % Lei % Lei % Lei %
2009 19,9 1,8 20, 1,7 32 2,5 26, 2,1
6 1
2010 17,7 1,3 13, 1 33, 2,3 28, 2,1
3 4 1
2011 19,4 1,4 19, 1,3 31 1,9 33, 2,1
3 4
Anexa 3
Tabel 2 : numărul de vizitatori la 1000 locuitori, sursa statistica.md
Muzee după Indicatori si Ani 2007 2008 2009 2010 2011
Numărul de vizite la 1000 locuitori 217 212 219 279 269
Anexa 4
Figura 1: numărul de spectatori în instituțiile teatral-concertistice, sursa statistica.md
2

3. Anexa 5
Figura 2: spectatori pe tip de instituție. Sursa statistica.md
Anexa 6
Figura 3: indicatori privind activitatea bibliotecilor publice. Sursa statistica.md
3

4. Anexa 7
Tabel 3: Utilizatori biblioteci pe medii. Sursa statistica.md
2009 2010 2011
Utilizatori, mii Total pe 852 839 821
republica
Urban 346 341 333
Rural 506 498 488
Vizite, mii Total pe 8287,7 8253,7 7873,7
republica
Urban 3880,9 3871,4 3526,9
Rural 4406,8 4382,3 4346,8
Anexa 8
Tabel 4: distribuția instituțiilor culturale monitorizate de către stat (sursa: datele MC)
regiuni instituti CC biblioteci Muze teatre Centre
i e meșteșuguri
Municipiul 107 27 51 12 17 0
Chisinau
Nord 1024 467 475 57 2 23
Centru 1054 469 528 35 1 21
Sud 556 240 287 19 1 9
UTA Gagauzia 76 27 40 8 1 0
Anexa 9
Tabel 5: sinteză a cheltuielilor pe cap de locuitor la achiziție de carte în bibliotecile publice
Nr. Raion, municipiu, UTA
d/o Suma alocată
1. Căuşeni 7 lei 50 bani
2. Chişinău 6 lei 90 bani
3. Ialoveni 6 lei 10 bani
4. Anenii Noi 5 lei 60 bani
5. Criuleni 5 lei 60 bani
6. Dubăsari 5 lei 30 bani
7. Leova 4 lei 90 bani
8. Ştefan Vodă 4 lei 90 bani
9. Râşcani 4 lei 80 bani
10. Nisporeni 4 lei 30 bani
11. Teleneşti 4 lei 20 bani
12. Glodeni 4 lei 10 bani
4

5. 13. Drochia 4 lei 10 bani
14. Rezina 4 lei 00 bani
15. Şoldăneşti 3 lei 90 bani
16. Ungheni 3 lei 80 bani
17. Călăraşi 3 lei 70 bani
18. Orhei 3 lei 70 bani
19. Hânceşti 3 lei 50 bani
20. Cantemir 3 lei 10 bani
21. Sângerei 3 lei 00 bani
22. Făleşti 2 lei 80 bani
23. Străşeni 2 lei 60 bani
24. Soroca 2 lei 30 bani
25. Bălţi 2 lei 00 bani
26. Basarabeasca 1 leu 80 bani
27. Cahul 1 leu 40 bani
28. Ocniţa 1 leu 40 bani
29. UTAGi 1 leu 40 bani
30. Floreşti 1 leu 30 bani
31. Taraclia 0 lei 90 bani
32. Edineţ 0 lei 90 bani
33. Donduşeni 0 lei 90 bani
34. Cimişlia 0 lei 82 bani
35. Briceni 0 lei 50 bani
Anexa 10
Tabel 6: starea patrimoniului material în 2012, sursa AIRM
Demolat Degradare Degradare stare stare
avansată nesatisfacatoare satisfacatoare
Conace 1 17 3 14 13
case de locuit 1 13 34
case memorial 9
Mănăstiri 8 10
Biserici 19 4 31 152
edificii arhitectura 1 7 3 19 33
civila
monumente 1 1 1 3 5
arhitectura
industriala
monumente de for public 1 1 54
Anexa 11
Tabel 7: Cheltuieli (mii MDL) completare colecții, sursa rapoartele muzeelor naționale
5

6. 2008 2009 2009 2010 2011
cheltuieli mijloace bugetare 389,6 165,2 165,2 0 400
cheltuieli mijloace speciale 635,4 1092,7 1092,7 186,7 286,8
Total MDL 1025 1257,9 1257,9 186,7 686,8
Anexa 12
Figura 4: distribuirea finanțării pe subprograme
Anexa 13
Tabel 6: veniturile teatrelor din subordinea MC, sursa rapoartele teatrelor
Teatre venituri venituri
bilete arenda
Teatrul Naţional de Operă şi Balet 2158,1 2163,0
Teatrul “Luceafărul” 677,3 1017,1
Teatrul “Licurici” 597,0 1496,7
Teatrul Dramatic Rus “A.P.Cehov” 1987,5 330,9
Teatrul Naţional “Mihai Eminescu” 524,4 1165,7
Teatrul “Eugene Ionescu” 1053,7 -
Teatrul Naţional V.Alecsandri 529,5 321,6
Centrul de Cultură şi Artă “Ginta 1159,5 1580,9
Latină”
Teatrul “Alexei Mateevici” 56,1 114,9
Teat. “B.P.Haşdeu”Cahul 221,5 0
Teatrul Epic de Etnografie şi folclor 12,8 0
“Ion Creangă”
Filarmonica Naţională 507,4 1006,7
6

7. Sala cu Orgă 340,7 43,4
Organizaţia Concertistică şi de 1955,5 591,5
impresariat (O. C. I.) “Moldova-
Concert”
Ansamblul Academic de dans popular 883,1 0
“Joc”
Teatrul studio “Roz” 555,6 0
Total 13219,7 9832,4
Anexa 14
Tabel 7: remunerarea salariaţilor din sectorul cultural pe ani, BNS, 2011
Remunerarea salariaţilor după activităţi economice 2009 2010 2011
TOTAL pe sectoare instituţionale 29196547 31445815 34914404
Activităţi recreative, culturale si sportive 505306 554160 624505
% din total 1,73 1,76 1,79
Anexa 15
Figura 4: numărul de studenţi incadraţi în învăţămîntul artistic formal, sursa statistica.md
Anexa 16
Figura 5: vînzare de carte în RM, sursa statistica.md
7

8. Anexa 17
Figura 6: vînzări cu amănuntul al antichităţilor, sursa statistica.md
Anexa 18
8

9. Anexa 19
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe
Capacităţi slabe pentru gestionarea
Instituţia de cultură este singura prestatoare resurselor financiare
de servicii pentru organizarea timpului liber
Lipsa condiţiilor optime pentru realizarea
Sistem de evaluare a patrimoniului naţional actului de cultură
elaborat şi implementat
Folosirea redusă a sistemelor informatice
Cadrul normativ-reglatoriu adaptat
Lipsa unui sistem de măsurare a
Număr mare de edificii culturale în teritoriu performanţelor în domeniul culturii
reparate anual (peste 500 în 2012)
Baza tehnico-materială
Port popular şi tradiţii promovate insuficientă/neconcordantă cu cerinţele
timpului
Resurse umane înalt calificate/potenţial uman
de calitate Lipsa unui sistem modern de evidenţă şi
analiză statistică în domeniu
Reţele de instituţii de cultură existente
Capacităţi reduse manageriale
Meşteşuguri tradiţionale şi obiceiuri bogate
(potenţial existent pentru dezvoltarea Lipsa transparenţei la luarea deciziilor
industriile culturale) administrative la APL nivel I
Capacitatea creativă și culturală care are Acces redus al populaţiei la produsul
impact asupra noilor iniţiative și practici cultural
culturale
Componenta de educaţie axiologică slab
9

10. Creșterea continuă a motivației societății civile dezvoltată în instituțiile culturale
și a lucrătorilor din sectorul cultural și influența
acestora asupra decidenților politici Mecanisme de finanțare slab dezvoltate
Conexiunea slabă a sectorului cu educația și
sistemul educațional (formal, învățarea pe
parcursul întregii vieți)
Oportunităţi Riscuri
Sporirea şi diversificarea resurselor de Resurse financiare destinate menținerii, şi
finanțare extrabugetare nu dezvoltării nu permit diversificarea
activităților şi instituțiilor artistice
Creşterea numărului de ONG în domeniu
Bugetele APL sunt redirecționate către alte
Practici bune în acordarea de granturi pentru domenii
instituții independente în domeniu
Exodul cadrelor calificate poate produce
Suportul donatorilor internaționali în domeniul insuficiența personalului uman în domeniu
salvării şi protejării patrimoniului cultural
Pasivitatea şi indiferența populației la
Dezvoltarea industriilor culturale și a valorile culturale conduce spre rata joasă a
contribuției sectorului la creșterea economică consumatorului cultural
a țării
Amplasarea geografică a republicii
Promovarea și încurajarea parteneriatelor și a determină influențe masive politice
cooperării actorilor sectorului
Lipsa structurilor de formare continuă a
Îmbunătățirea continuă a cadrului legislativ și cadrelor în domeniu poate deriva în
normativ în domeniu (noua Lege a Culturii, calitatea joasă a serviciilor culturale
setul de Legi pe Patrimoniu, Legea
Bibliotecilor, etc.)
10