1. ~
~
E
~
El
~
11,
c
iii
~
:t'
Rusia, Franta, Marea Britanie, Imperiul O Gazul paralizant a fost utilizat ca gaz de
Austro-Ungar, din centrul Europei ~i Imperiul lupta prima data de germani in 191 5.
Numit
pe
vremea
sa
""marele
Otoman -in decadere. Tari mici, ca Belgia, Distrugea plamanii ~i orbea victimele. pana
riizboi'~
primul
riizboi
mon-
nu au facut fata ~i s-au declarat neutre. cand nu au fost dota~i cu ma~ti de gaze,
solda~ii incercau sa se protejeze de gazul
dial
a
produs
distrugeri
Rivali ,i du,mani ucigator cu o carpa uda pusa pe fa~a.
imense
~i
a
cerut
un
sacri-
pana in 1914, marile puteri s-au concentrat in
doua aliante opuse. Pe o parte a baricadei se cele dou~ t~ri. Imperiul Austro-Ungar era
ficiu
uman
de
nefnchipuit.
La
aflau Puterile Centrale, in frunte cuGermania caracterizat de nemultumirea ~i de agitatia
~i Imperiul Austro-Ungar. La inceput ~i Italia nationalit~tilor, tinute cu greu intr-un stat
incheierea
sa,
imperii
intregi
se afla de aceasta parte, dar cu trecerea tim- unitar.
se
aflau
in
ruine,
iar
condi-
pului legaturile s-au racit, insa s-au intarit Marea Britanie, industrializat~ cu mult
relatiile de apropiere cu Bulgaria ~i cu Turcia. inaintea celorlalte state, domina un imperiu
fiile
de
pace
impuse
au
dus
la
De partea cealalta se aflau Franta ~i Rusia, de colonii. Porta sa de ap~rare nu se baza
Marea Britanie nefiind angajata in totalitate in numai pe armata sa profesionist~ de 386000
conflicte
istorice
viitoare.
acest conflict, fiind simpatizantullor. de militari, ci in primul rand pe excelenta sa
c aUZele primului r~zboi mondial trebuie Punctele tari ~i slabe ale organizarii marin~ militar~. Rusia in schimb era cu mult
c~utate In secolul al XIX-lea, cand din sociale, politice ~i militare ale tarilor aliate au dep~~it~ de celelalte t~ri in privinta industriei
statele mici ce apartinuser~ Inainte avut un rol esential in desfa~urarea ~i a tehnicii militare, dar in caz de r~zboi
unor t~ri, s-au format state noi. Cele mai conflictelor ulterioare. Germania devenise
Insemnate din noile state nationale, ca cea mai mare putere militara a Europei.
Germania ~i Italia, Incercau s~-~i Int~reasc~ Tendinta ei de a sparge suprematia navala a
pozitiile cu toate mijloacele posibile, fat~ de Marii Britanii a produs tensiuni mari intre
OPe imparatul
Wilhelm al 11-leail
legau rela~ii de
rudenie cu majo-
ritatea na~iilor
europene, inclusiv cu
dinastia britanica.
Dorin~a lui de a
demonstra superio-
ritatea militara a
Germaniei a avut ca
rezultat un razboi cu
"rudele dragi".
O Studentul na~io-
nalist sarb Gavrilo
Princip i-a impu~cat
@de aproape pe prin~ul
:§ mostenitor Franz
8
i Ferdinand ~i pe so~ia ]
.9
.c acestuia in orasul
a; ,
& bosniac. Sarajevo. ~
241

2. PRIMUL RAzBOI MONDIAL
r~zboi ea putea mobiliza milioane de prime$te $i ea declaratia de r;lzboi a
oameni. Franta suferea Inc~ datorit~ Germaniei in data de 3 august, ea fiind aliata
Infrangerii ~i desp~gubirilor impuse In urma Rusiei.
r~zboiului franco-prusac din 1870-1871. Conform planului Schlieffen, Franta
R~zboiul a izbucnit Ins~ In Europa de Est, trebuia invadat;l lnainte ca Rusia s;l fie gata
In Balcani. Acest teritoriu apartinuse initial de r;lzboi, altfel Germania trebuia s;llupte pe
Imperiului Otoman, dar retragerea turcilor a dou;l fronturl, atat in vest cat $i in est.
cauzat un vid de putere, pentru acapararea Linia fortificat;l de pe granita francez;l se
c~ruia concurau Italia ~i Imperiul Austro- putea ocoli prln Belgia. Dar cum ea se
Ungar. in 1908 Imperiul Austro-Ungar ocup~ declarase neutr;l $i nu permitea trecerea
Bosnia-Hertegovina. Aceast~ m~sur~ i-a iritat trupelor germane pe terltorlul s;lu, in 4
In mod profund atat pe sarbii localnici, cat ~i august este invadat;l de Germania. Deoarece
Regatul sarb Invecinat. Aliatul traditional al Marea Brltanie garanta heutralitatea Belgiei,
ea declar;l r;lzboi in aceea$i zi Germaniei. Nu
tretuser;l nici cinci s;lpt;lmani de la atentat $i
toat;l Europa se afla in r;lzboi. in noiembrle
lntf;l in r;lzboi $i Turcia de partea Puterllor
Centrale.
Razboiul de tran~ee
Armata german;l, cu un efectiv de 1,5 milioane
de oameni, p;lrea de nest;lvilit. l-a lnfrant pe
francezi pe toat;llungimea frontului de vest, in
31 august la Mons f;lramiteaz;l corpul
expeditionar brltanic, cu un efectiv de doar 70
de niii de oameni, in septembrle lns;l,.1n lupta
de la Marne sunt oprlti de c;ltre francezi.
Fiecare dintre p;lrtile beligerante se stabile$te
pe pozitiile cucerlte $i construie$te cate o retea
~ de tran$ee, care sunt separate lntre ele doar de
~ o fa$ie lngust;l de p;lmant, "p;lmantul
~ nim;lnui". Tran$eele se lntind pe o lungime de
700 km in nordul Frantei, de la Canalul
A
Manecil pan;lln Elvetia. francezilor. In lupta dus~ pe raul Somme, In
pan;lla unna:, lupta din tran$ee de pe fron- cursul atacului britanic, inc~ In prima zi au
tul de vest, a durat patru ani. Luptele durau murit 60 de mii de oameni. Marile pierderi
~ luni lntregi, in cazul unor "marl bre$e" aproape c~ au l~sat f~r~ combatanti armata
-combatantil mureau cu zecile de mil lntr-o voluntar:I englez~.
singur;l zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fa$il
, de cativa metri de p;lmant. pan;l la sfaf$itul
Frontul de Est
r;lzboiului, pe acest front, nici una dintre p;lrti in acest timp se duceau lupte grele ~i pe
Ca ~i in celelalte ~ari, ~i in Marea Britanie, nu a reu$it o lnaintare mai mare de 65 km. frontul de est. in lupta cu ru~ii, armata austro-
vestea razboiului a fost primita cu entuziasm. Prln atacarea fort;lretei Verdun, de o ungar:I a sucombat ~i germanii au trebuit s~
La chemarea Lordului Kitchener. mii de important;l strategic;l deosebit;l, In februarle transfere aici o armata mai mare decat cea
oameni s-au inrolat voluntar. pentru a se 1916, germanil vroiau s;l dea Frantei "lovitura planificata initial. Al doilea front, de care se
achita de datoria patriotica "inainte de de gratie". Au murlt mii de soldati din ambele temeau atat de mult la inceputul r:Izboiului, a
sfar~itul razboiului la Craciun". tabere, dar Verdunul a r;lmas in mana devenit o realitate. Dar In 1914 cu victoriile de
Serbiei, Rusia, a protestat, dar nu era pregatit
pentru acordarea unui ajutor militar. Situatia
din regiune era supertensionata, cand In 28
iunie 1914 studentul nationalist sarb Gavrilo
Princip l-a asasinat pe mo~tenitorul tronului
austriac Franz Ferdinand ~i pe sotia acestuia.
Izbucnirea razboiul
in urma asasinatului evenimentele se preci-
pita. Monarhia lnver~unata acuza pentru
asasinat Regatul sarb, pe care-l ataca In 28
iulie. Peste doua zile Rusia mobilizeaza In
ajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane de
militari. Germania someaza Rusia sa:-~i
retraga fortele ln24 de ore, In caz contrar li
declara razboi. Rusia refuza ultimatumul ~i
Germania se tine de promisiune. Franta
~
]
:0
"
~
~
u
~
242

3. O Momentul extrem in care solda~ii se O Tran~ee germane
ca~arau afara din tran~ee spre campul de ocupate. Langa solda-
lupta. Erau sacrifica~i cu sutele in bataia 1ii britanici obosi1i zac
mitralierelor. mort,i neingropa1i. De-
seori solda1ii stateau
?:-
~
in apa pana la glezna,
la Tannenberg ~i de la lacurile Mazur, apoi :3 sufereau in urma
invadarea Poloniei, aflat:l sub suveranitatea ~ durerilor reumatice.
Rusiei, au dobandit pe nea~teptate mari victorii ~ sau din cauza bolilor
asupra Rusiei. in acela~i an Bulgaria inW In j de piele abia puteau
rnzboi de partea Germaniei ~i armata format:l ?:- sa umble, cu atat mai
din trupe bulgare~ti ~i germane ocupa cu i pu1in sa mai ~i lupte...
rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au avut
prea mult succes pe frontul balcanic ~i cel de Manecii. Cele mai mari pierderi au fost cauzate jntre timp situatia era "nirnic nou pe frontul
est, dar fata de Italia, care In 1915 a trecut de de mitraliere ~i de gazele de lupta. Gazul de de vest". Comandantii britanici, In frunte cu
partea Antantei, au repurtat o serie de succese. lupta, sufocant ~i orbitor facea victime ~i din generalul Sir Douglas Haig erau convin~i c~
In 1916 ~i Romania a intrat In rnzboi de partea randurile lansatorilor, odata cu schimbarea soarta razboiului va fi decis~ prin rnarile
Antantei, dar germanii, Intr-o campanie scurta directiei vantului. Vehicolul de razboi britanic ofensive, cu mari sacrificii umane ~i au
~i executat:l impecabil, au invadat o mare parte -tancul -a fost introdus In lupta pentru prip1a comb~tut orice alta solutie propus~. Exceptie a
a tarii obtinand o sursa important:l de titei. oara In ofensiva britanica de pe raul Somme. f~cut doar planul lui Sir Winston Churchill -
Atunci a fost considerata "ma~ina lnvingatoare" rninistrul fortelor navale rnilitare. Churchill era
Razboiul cuprinde lumea a razboiului. Ulterior s-a dovedit ca convins c~ viCtoria se putea obtine doar prin
La data de 22 august 1915 Japonia declarn introducerea lui a fost prematura, deoarece au scoaterea Turciei din razboi. jn 1915 rnarina
razboi Germaniei ~i l~i indreapta atacul fost prea putine exemplare pentru un succes regal~ a 1ntreprins o expeditie spre Marea
Impotriva coloniei germane Tsingtao. Aceasta rapid, ~i astfel s-a pierdut mult din efectul Neagra In Dardanele, dar nu a reu~it s~ ocupe
e cucerit:l dupa 11 sapt:lmani, In urma unei surpriza scontat. capitala turc~ Constantinopol (Istambulul de
ofensive alaturi de trupe britanice. Navele azi). Turcii au respins ~i atacurile trupelor
militare germane sunt urmarite prin Oceanul Atac din aer britanice.. australiene ~i neo-zelandeze,
Indian, prin sudul Atlanticului ~i lupte navale Toti beligeran1;ii au utilizat aparatele de "Zbor debarcate pe t11rmurile de lang~ Gallipoli.
grele se 1nregistreaza langa insulele Maldive ~i nou descoperite, ~i pentru prima data 1n istorie
pe .Janga portul cilian Coronel. Coloniile a fost bombardata ~i populatia civil~. Anglia a Noua conducere militara
germane din sud-vestJ.ll Africii au fost atacate fost atacat~ deseori de marile dirijabile jn 1916, ambele p~rti aflate 1n conflagratie ~i-
de forte sud-africane, iar c~le din estul Africii Zeppelin. Pilotii noilor avioane biplane, au m~rit productia industriei militare. jn
de forte britanice. 1narma1;icu armament de infanterie sau doar Anglia, Lloyd George a devenit prim ministru,
Niciodat:l nu existase un asemenea rnzboi cu c~ramizi, duceau In aer o lupta pe via~ ~i ~i a fost introdus serviciul rnilitar obligatoriu. jn
1n istoria mondiala. Pe tot parcursul lui s-au pe moarte. Cu toat~ dezvoltarea tehnicii Gerrnania, conducerea militara s-a concentrat
introdus tehnici noi ~i inventii ucigatoare tot militare, conduc~torii ~rilor aflate 1n conflict In mainile generalilor Hindenburg ~i
mai eficiente. Germanii au folosit pentru prima erau convin~i c~ victoria se va ob1;ine .prin Ludendorff. Franta, abia 1n 1917 ~i-a g~sit un
oarn artileria grea. Loviturile tunului denumit trirniterea pe c1mpul de lupt~ a unui num~r conduc~tor cu voint~ de fier, In persoana lui
"Berta cea Grasa" se auzeau ~i peste Canalul imens de oameni. Georges Clemenceau, supranumit ~i Tigrul.
243

4. PRIMUL RAzBOI MONDIAL
Credeau ca vor reu~i sa lnfometeze Anglia, s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. FoI1ele
pana ce trupele americane vor fi gata de britanice ~i arabe, sub conducerea lui T. E.
lupta. Au scufundat sute de nave comerciale, Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia
pana ce Anglia le-a organizat in convoaie ~i ~i Turcia a capitulat. Flota germana s-a
le-a escortat cu distrugatoare, carora rasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La
submarinele germane nu le puteau face fata. 31 octombrie 1918 Germania a cerut un
in aprilie 1917, pre~edintele american armistitiu, care a intrat In vigoare In data de
Woodrow Wilson a declarat razboi 11 noiembrie 1918. La tratativele de pace din
Germaniei. Pe frontul de vest continua lupta. iunie 1919, puterile Invingatoare au impus
Germanil au fast respin~i, dar nurnai pana la conditii aspre Invin~ilor. Razboiul menit sa
linia Hindenburg, bine fortificata. La "puna capat oricarui razboi" -luase sfa~it.
Passchendaele, britanicil s-at;! lmpotmolit in
mla~tina. Germanii au ca~tigat mai multe
batalil ~i pe frontul de est, unde bol~evicil,
ajunsesera la putere, in urma revolutiei ruse
din octombrie 1917.
Epuiza1i in urma razboiului
Cu toate ca armatele germane ~i austriece au
obtinut a victorie nimicitoare lmpotriva
armatei italiene, cu lncetul aliatil Germaniei
au ajuns la capatul puterilor. imparatul
austriac a lncercat sa lncheie a pace separata,
iar turcil, in urma pierderii Ierusalimului ~i a
Bagdadull,li au batut in retragere. .Si soldatil
germani prezentau semne de oboseala, aveau
Razboiul pe mare moralul tot mai scazut ~i americanii se
M~rile, pe toat~ perioada conflagratiei au fost apropiau. Primele trupe, sub conducerea
dominate de britanici. in 1916 flota naval~ generalului maior Pershing, au debarcat in
german~ a intrat in lupt~ direct~ cu marina Europa la 27 iunie 1917.
regal~. Lang~ peninsulele Iutlanda, britanicii Ludendorff a fortat ultima ~ansa a victoriei,
au suferit pierderi mai mari, dar au fortat cand in 3 martie 1918 a incheiat pacea
navele germane s~ se retrag~; acestea au separata cu guvemul bol~evic sovietic la
r~ma~ in porturi pan~ la sfar~itul r~zboiului. Brest-Litovsk, ~i astfel a putut transfera peste
Marina regal~ a instituit blocada porturilor un milion de oameni pe frontul de vest.
germane, privand astfel Germania de Marea ofensiva Ludendorff, lnceputa la 31
aprovizionarea cu m~rfuri de important~ rnartie a respins temporar trupele Antantei in
vital~.. Franta. Pierderile umane au fast uria~e pe
Germanii se preg~teau ~i ei s~ realizeze o ambele parti, dar in iulie,. a suta de mil de
blocad~, telullor fiind scufundarea cu ajutorul militari americani au venit in ajutorul trupelor
submarinelor a tuturor navelor de transport Antantei.
care navigau spre Marea Britanie. La 8 mai
1915, un submarin german a scufundat Finalul
transatlanticul Lusitania, avand la bord 128 de Paporul german era Infametat ~i realizand
pasageri 1nfluenti americani. Cu aceast~ inevitabilitatea Infrangerii armata s-a
scufundare devenea foarte probabil~ intrarea demaralizat. in 8 august 1918 armatele~ unite
S.U.A. In r~zboi de partea Antantei. ale Antantei sub camanda generalului Fach
pan~ In 1917, germanii au renuntat la r~z- au Intreprins un atac, lang~ Amiens, care a
boiul cu submarine, dar l-au relnceput cu cod dus In fine la a impartant~ bre~~. Nemtii au
"scufundabilla observare", o operatie a c~rei fast respin~i pe teritariul Belgiei, dar au luptat
tint~ o constituia orice nav~ ce naviga pe cu Indarjire, ~i la terminarea r~zbaiului
apele teritQriale ale Puterilor Antantei. st~paneau Inc~ teritarii strnine. in actambrie
O Momentul pacii.
Mare~alul Foch, Co-
mandantul tor~elor
Antantei semneaza
armisti~iul la 11
noiembrie 1918, in
padurea de langa
Compeigne din
nord-vestul Fran~ei,
intr-un vagon de
cale terata.
O in primul razboi
mondial au cazut in
lupta mai mul~i oa-
meni decat oricand i-
nainte. Numai englezii
au pierdut 761 de mii
de oameni, de trei ori
mai mul~i decat in a!
doi!ea razboi mondia!
(258 mii de oameni).
244