SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  82
Télécharger pour lire hors ligne
TESTE DE ADMITERE

                              (Pentru obeservatii si sugestii: AdmitereGeo@yahoo.com)

                      A. REZOLVA I ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE DE RĂSPUNS


1.   România se desfăşoară în spa iul:
a.   Carpato-danubiano-panonic;
b.   Carpato-danubiano-pontic;
c.   Carpato-danubiano-balcanic.

2.   Lungimea ărmurilor continentului european depăşeşte:
a.   80.000 km;
b.   70.000 km;
c.   90.000 km.

3. Din punct de vedere demografic, cu cei peste 700 mil. locuitori, Europa, la nivelul continentelor, se situează
   pe pozi ia:
a. A treia;
b. A patra;
c. A doua.

4. Ce paralelă, care trece prin România, are un rol distinct în pozi ionarea acesteia în cadrul emisferei
   nordice?
a. 350;
b. 250;
c. 450.

5.   Altitudinea medie a continentului european este de cca.:
a.   300 m;
b.   200 m;
c.   250 m.

6.   Începând cu anul 2004, România a devenit ară membră a:
a.   U.E.;
b.   O.S.C.E.;
c.   N.A.T.O.

7.   Începând cu anul 2007, România a devenit ară membră a:
a.   U.E.;
b.   O.S.C.E.;
c.   N.A.T.O.

8.   Europa avea în componen a sa la finele anului 2007
a.   27 state;
b.   46 state;
c.   35 state.

9.   Densitatea medie a popula iei la nivelul continentului european este de:
a.   96 loc./km2;
b.   71 loc./km2;
c.   67 loc./km2.

10. Altitudinea de 4807 m este atinsă la nivelul continentului european în:
a. Vf. Elbrus;
b. Vf. Moldoveanu;
c. Vf. Mont Blanc.

11.   Altitudinea de 2544 m este atinsă la nivelul României în:
a.    Vf. Moldoveanu;
b.    Vf. Omu;
c.    Vf. Negoiu.

12.   Din punct de vedere tectonic (structural) continentul în care se încadrează şi România apar ine:
a.    Plăcii Euroasiatice;
b.    Plăcii Europene;
c.    Plăcii Euroatlantice.

13. De la finele mezozoicului (acum circa 70 mil. ani) şi până în prezent s-au format mun ii Pirinei, Carpa i şi
    Caucaz care apar in sistemelor:
a. Hercinice;
b. Alpine;
c. Caledonice.

14.   Aproape 85% din relieful european este reprezentat de:
a.    Dealuri înalte şi mun i;
b.    Câmpii şi podişuri joase;
c.    Podişuri joase şi dealuri înalte.

15.   Circa 15% din relieful european este de:
a.    Dealuri înalte şi mun i;
b.    Câmpii şi podişuri joase;
c.    Podişuri joase şi dealuri înalte.

16.   Din punct de vedere altimetric, pe teritoriul României, relieful se desfăşoară între:
a.    0 metri şi 2535 metri;
b.    0 metri şi 2445 metri;
c.    0 metri şi 2544 metri.

17.   Următoarele unită i de relief sunt unită i de orogen:
a.    Carpa ii şi Podişul Moldovei;
b.    Câmpia Română şi Carpa ii;
c.    Subcarpa ii şi Podişul Mehedin i.
18.   Pe teritoriul Europei, în prezent, există ghe ari în masivele care depăşesc altitudinea de:
a.    3000 m;
b.    1000 m;
c.    2000 m.

19.   Sistemul montan european care are o lungime de circa 1200 km apar ine mun ilor:
a.    Carpa i;
b.    Alpi;
c.    Pirinei.

20.    La est de Bazinul Vienei, cu altitudini ce depăşesc 2500 m, se desfăşoară:
a.    Mun ii Alpi;
b.    Mun ii Carpa i;
c.    Mun ii Balcani.

21. În următoarele masive din Carpa ii Româneşti se află un relief glaciar:
a. Făgăraş, Godeanu, Rodnei;
b. Făgăraş, Ceahlău, Bucegi;
c. Făgăraş, Cozia, Parâng.


22.   Următoarele fluvii europene formează la vărsare delte:
a.    Elba, Tamisa, Volga;
b.    Tamisa, Dunărea, Volga;
c.    Volga, Dunărea, Pad.

23.   Următoarele fluvii europene formează la vărsare estuare:
a.    Elba, Volga, Dunărea;
b.    Elba, Tamisa, Sena;
c.    Tamisa, Dunărea, Volga.

24. Câmpurile de dune din sud-vestul Fran ei şi Câmpia Mării Caspice sunt forme de relief:
a. Eolian;
b. Litoral;
c. Vulcanic.

25.   Masele de nisip din sudul Olteniei şi din Câmpia Carei sunt forme de relief:
a.    Eolian;
b.    Carstic;
c.    Ruiniform.

26.   Mai pu in de 3 terase fluviatile se găsesc pe râurile principale în:
a.    Câmpii;
b.    Dealuri joase;
c.    Podişuri.

27.   Circurile, morenele şi custurile din Făgăraş, Parâng şi Retezat sunt forme de relief:
a.    Eolian;
b.    Carstic;
c.    Glaciar.

28.   Între formele de relief carstic reprezentate în Europa pot fi enumerate:
a.    Peşterile, dolinele, cheile;
b.    Peşterile, alunecările, deltele;
c.    Dolinele, ravenele, peşterile.

29. Care sunt vulcanii activi din Europa:
a. Vezuviu, Camerun;
b. Etna, Stromboli;
c. Vulcano, Pinatubo.
30. Preciza i numele lan ului muntos cu o lungime de peste 2000 km, desfăşurat de la nord-sud şi care este
   situat în extremitatea estică a Europei:
a. Mun ii Caucaz;
b. Mun ii Ural;
c. Mun ii Taurus.

31. Care este unitatea montană desfăşurată în România de la grani a cu Ucraina şi până la Valea Prahovei şi
    care are o lă ime de peste 100 km:
a. Carpa ii Orientali;
b. Carpa ii Occidentali;
c. Carpa ii Meridionali.

32. Preciza i numele lan ului carpatic care se desfăşoară între Valea Prahovei şi culoarul depresionar Timiş-
    Cerna:
a. Carpa ii Occidentali;
b. Carpa ii Orientali;
c. Carpa ii Meridionali.

33. Sistemul muntos cu o lungime de peste 600 km şi care se desfăşoară pe teritoriul Fran ei, Elve iei şi
    Germaniei este:
a. Renan;
b. Alpi;
c. Jura.

34.   Cea mai extinsă câmpie de pe glob, cu o suprafa ă de cca. 4 mil. km2, situată în Europa este:
a.    Câmpia Germano-Poloneză;
b.    Câmpia Est-Europeană;
c.    Câmpia Panonică.

35.   Lan ul muntos care se desfăşoară de la Valea Someşului (nord) la Valea Dunării (sud) poartă numele de:
a.    Carpa ii Occidentali;
b.    Carpa ii Meridionali;
c.    Carpa ii Orientali.

36.   Ce peninsulă din Europa este formată din podişuri, platouri sud-vestice vălurite şi cordiliere?
a.    Peninsula Italică;
b.    Peninsula Bretagne;
c.    Peninsula Iberică.

37. Ce depresiune are peste 10% din suprafa a României şi este încadrată în cea mai mare parte de Carpa i (est,
    sud, nord şi par ial vest):
a. Depresiunea Braşov;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Depresiunea Târnavelor.

38.   În cadrul Carpa ilor Occidentali, la nord de râul Mureş, se desfăşoară:
a.    Mun ii Banatului;
b.    Mun ii Apuseni;
c.    Mun ii Poiana Ruscă.

39. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Dâmbovi ei (est) şi Valea Oltului
    (vest):
a. Retezat;
b. Parâng;
c. Făgăraş.

40.   Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Prahovei (est) şi Valea Dâmbovi ei (vest):
a.    Bucegi;
b.    Făgăraş;
c.    Parâng.

41.   Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Oltului (est) şi Valea Jiului (vest):
a.    Făgăraş;
b.    Retezat;
c.    Parâng.

42. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Jiului (est) şi Culoarul Timiş-Cerna (vest):
a.   Retezat;
b.   Parâng;
c.   Poiana Ruscă.

43. Următoarele sectoare de chei – Argeşului, Olte ului, Jaleşului sunt localizate în:
a. Carpa ii Orientali;
b. Carpa ii Meridionali;
c. Carpa ii Occidentali.

44.    Depresiunea Braşov este o depresiune:
a.    Intracolinară;
b.    Submontană;
c.    Intramontană.

45.   Depresiunea Braşov este o depresiune situată în:
a.    Carpa ii Orientali;
b.    Carpa ii Occidentali;
c.    Carpa ii Meridionali.

46.   Podişul Valdai este localizat în:
a.    Europa de Vest;
b.    Europa de Est;
c.    Europa Centrală.

47.   Cel mai lung lan muntos de pe teritoriul Europei este:
a.    Pirinei;
b.    Alpi;
c.    Ural.

48.   Peninsula Iberică se află în:
a.    Europa Vestică;
b.    Europa Sudică;
c.    Europa Centrală.

49. ările baltice fac parte din:
a. Europa Nordică;
b. Europa Centrală;
c. Europa Vestică.

50.   Arhipelagul Britanic face parte din:
a.    Europa Insulară;
b.    Europa Nordică;
c.    Europa Vestică.

51. Câmpia colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei) este localizată, în cadrul Depresiunii colinare a
    Transilvaniei:
a. În centru;
b. În sud;
c. În nord-vest.

52.   Subcarpa ii ce au o suprafa ă de 16.400 km2 se desfăşoară la:
a.    Exteriorul Carpa iilor Occidentali;
b.    Exteriorul Carpa iilor Meridionali;
c.    Exteriorul Carpa iilor.

53.   Subcarpa ii se desfăşoară la exteriorul Carpa ilor, între văile:
a.    Moldova şi Jiu;
b.    Moldova şi Motru;
c.    Bistri a şi Jiu.

54. Câmpia Boianu este o câmpie:
a. De subsiden ă;
b. De terase;
c. Tabulară.

55.   În categoria câmpiilor piemontane şi de glacis din România este inclusă:
a.    Câmpia Bărăganului;
b.    Câmpia Râmnicului;
c.    Câmpia Olteniei.

56.   Câmpia Vlăsiei este o câmpie:
a.    Tabulară;
b.    De subsiden ă;
c.    De terase.
57.   Câmpia Moldovei este o unitate de:
a.    Munte;
b.    Câmpie;
c.    Podiş.

58.   Subcarpa ii Moldovei prezintă:
a.    Un şir de dealuri şi două de depresiuni;
b.    Un şir de depresiuni şi unul de dealuri;
c.    Două şiruri de dealuri şi unul de depresiuni.

59.   În Podişul Mehedin i predomină:
a.    Relieful carstic;
b.    Relieful structural;
c.    Relieful de tip „bad lands”.

60.   Europa se desfăşoară în:
a.    Zona de climă caldă şi zona de climă temperat-oceanică;
b.    Zona de climă caldă şi zona de climă temperată;
c.    Zona de climă temperată şi zona de climă rece.

61.   În Mun ii Apuseni este specific climatul temperat-continental:
a.    Cu influen e vestice;
b.    Cu influen e continentale;
c.    Cu influen e submediteraneene.

62. Câmpia Română de la est de Argeş se află sub influen a climatului temperat:
a.   Oceanic;
b.   Continental;
c.   Baltic.

63.   Fluviile care se varsă în Oceanul Arctic se caracterizează în sezonul rece printr-o scurgere:
a.    Redusă;
b.    Complexă;
c.    Bogată.

64.   Unul din fluviile europene cu scurgere bogată tot timpul anului este:
a.    Peciora;
b.    Sena;
c.    Nipru.

65.   Rhonul se varsă în:
a.    Marea Mânecii;
b.    Marea Mediterană;
c.    Marea Nordului.
66.   Vistula formează la vărsare:
a.    Liman;
b.    Estuar;
c.    Deltă.

67.   Ce fluviu izvorăşte din Mun ii Pădurea Neagră şi este legat de fluviul Rhin printr-un canal?
a.    Dunărea;
b.    Rhon;
c.    Elba.

68. Al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2860 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 805.300 km2
    este:
a. Volga;
b. Dunărea:
c. Nipru.

69. Cel mai important fluviu european, cu o lungime de 3696 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 1,36
    mil. km2 este:
a. Dunărea;
b. Volga;
c. Peciora.

70.   Câte lacuri sunt în România:
a.    Peste 4000 de lacuri;
b.    Peste 6000 de lacuri;
c.    Circa 7000 de lacuri.

71.   Cel mai extins lac glaciar din România este:
a.    Zănoaga;
b.    Bâlea;
c.    Bucura.

72.   Cel mai adânc lac glaciar din România:
a.    Gâlcescu;
b.    Bucura;
c.    Zănoaga.

73.   Cel mai mare lac al Europei este:
a.    Marea Caspică;
b.    Lacul Ladoga;
c.    Lacul Onega.

74.   Din punct de vedere biopedogeografic insulele arctice şi nordul continentului european sunt incluse în:
a.    Zona de taiga;
b.    Zona de tundră;
c.    Zona nemorală.

75.   Sudul Europei se înscrie din punct de vedere biopedogeografic în:
a.    Zona mediteraneană;
b.    Zona nemorală:
c.    Zona de silvostepă.

76. Din punct de vedere biopedogeografic, din zona stepei face parte:
a. Cea mai mare parte a Dobrogei;
b. Câmpia Someşului;
c. Câmpia de la vest de Argeş.

77.   Din punct de vedere biopedogeografic, în zona silvostepei se înscrie:
a.    O bună parte din Dobrogea;
b.    Câmpia Crişurilor;
c.    Dealurile de Vest.

78.   România, ca formă de stat, este o:
a.    Republică;
b.    Monarhie;
c.    Dictatură.

79.   Cele mai multe ări europene, ca formă de stat, sunt:
a.    Monarhii;
b.    Republici;
c.    Dictaturi.

80.   Între ările europene, cu regim monarhic, sunt:
a.    Olanda, Norvegia, Monaco;
b.    Olanda, Italia, Marea Britanie;
c.    Marea Britanie, Norvegia, Portugalia.

81.   Popula ia Europei depăşea în anul 2005:
a.    750 mil. locuitori;
b.    800 mil. locuitori;
c.    700 mil. locuitori.
82.   Sporul natural al popula iei la nivel european este preponderent:
a.    Negativ;
b.    Pozitiv;
c.    Stagnant.

83.    Principala religie pe continentul Europei este:
a.    Creştinismul;
b.    Iudaismul;
c.    Islamismul.

84.   În România, principalul cult creştin practicat este:
a.    Catolicismul;
b.    Ortodoxismul;
c.    Protestantismul.

85.   Tendin a dinamicii numărului de locuitori în România, în ultimii ani, este:
a.    Stagnantă;
b.    Pozitivă;
c.    Negativă.

86.   Densitatea medie a popula iei României este de:
a.    Cca. 90 loc./km2;
b.    Cca. 70 loc./km2;
c.    Cca. 110 loc./km2.

87.   Oficial minoritatea na ională cea mai numeroasă din România este reprezentată de:
a.    Germani;
b.    Rromi;
c.    Maghiari.
88.   Care sunt cele trei ări europene unde popula ia rurală o depăşeşte pe cea urbană?
a.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Republica Moldova;
b.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Macedonia;
c.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Muntenegru.

89.   Cea mai mare aglomera ie urbană din Europa este:
a.    Londra;
b.    Paris;
c.    Moscova.

90.    Al doilea mare centru universitar şi cultural-ştiin ific al României, după Bucureşti, este:
a.    Cluj-Napoca;
b.    Iaşi;
c.    Timişoara.

91.   Cărui oraş – capitală din Europa i s-a atribuit epitetul de „Cetatea Eternă”:
a.    Paris;
b.    Roma;
c.    Atena.

92.   Cărui oraş european i s-a atribuit epitetul de „Oraşul de pe şapte coline”?
a.    Roma;
b.    Atena;
c.    Madrid.

93.   Ce mare capitală europeană găzduieşte Universitatea Sorbona:
a.    Roma;
b.    Paris;
c.    Amsterdam.

94.    Cel mai mare centru urban din vestul României este:
a.    Arad;
b.    Timişoara;
c.    Oradea.

95.   Care este municipiul din România în care se află Universitatea „Babeş Bolyai”?
a.    Oradea;
b.    Timişoara;
c.    Cluj-Napoca.

96.   Care este cel mai mare centru urban al României situat în regiunea montană?
a.    Braşov;
b.    Cluj-Napoca;
c.    Baia Mare.

97.   Care este oraşul aflat în centrul României, declarat „Capitală europeană a culturii” în 2007:
a.    Alba Iulia;
b.    Braşov;
c.    Sibiu.

98.   Între activită ile economice în Europa, pe primul loc, se află:
a.    Serviciile;
b.    Industrie;
c.    Transporturile.
99.   Preciza i care sunt ările europene unde se exploatează cărbuni:
a.    Rusia, Olanda, Islanda;
b.    Germania, Portugalia, Ucraina;
c.    Germania, Rusia, Polonia.

100. Preciza i în care din ările europene indicate se exploatează petrol:
a. Rusia, Marea Britanie, Norvegia;
b. Rusia, Islanda, Portugalia;
c. Norvegia, Elve ia, Olanda.

101. Preciza i în care state europene se exploatează minereuri de fier:
a. Rusia, Albania, Olanda;
b. Ucraina, Islanda, Rusia;
c. Ucraina, Portugalia, Malta.

102. Care sunt marile porturi europene?
a. Marsilia, Rotterdam, Londra;
b. Rotterdam, Tirana, Riga;
c. Le Havre, Poznan, Gdinya.

103. Care ări sunt principalele cultivatoare de cereale în Europa:
a. Rusia, Fran a, România;
b. Rusia, Turcia, Malta;
c. Fran a, Marea Britanie, Islanda.

104. Preciza i care sunt principalele ări europene cultivatoare de cartofi:
a. Polonia, Olanda, Germania;
b. Polonia, Suedia, Islanda;
c. Rusia, Spania, Italia.

105. Cele mai mari efective de bovine la nivel european le de ine:
a. Marea Britanie;
b. Germania;
c. Rusia.

106. Cele mai mari efective de ovine la nivel european le de ine:
a. Marea Britanie;
b. Fran a;
c. Rusia.

107. Cele mai mari efective de porcine la nivel european le de ine:
a. Fran a;
b. Rusia;
c. Germania.

108. În România, pomicultura este practicată predominant în:
a. Regiunile de podiş şi de deal;
b. Regiunile de câmpie;
c. Regiunile de munte.

109. În România, grâul se cultivă predominant în:
a. Podişul Getic;
b. Câmpia Transilvaniei;
c. Câmpia Română.
110. În România, porumbul se cultivă predominant în:
a. Podişul Dobrogei;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Câmpia Română.

111. Ovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în:
a. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
b. Dobrogea;
c. Delta Dunării.

112. Bovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în:
a. Podişul Sucevei;
b. Delta Dunării;
c. Câmpia Olteniei.

113. Cel mai mare producător de petrol din Europa este:
a. Rusia;
b. Norvegia;
c. Marea Britanie.

114. Dintre ările europene, cel mai mare producător de gaze naturale      este:
a. Norvegia;
b. Olanda;
c. Rusia.

115. Dintre ările europene, cel mai mare producător de cărbuni este:
a. Polonia;
b. Rusia;
c. România.

116. Dintre ările europene cel mai mare producător de autoturisme este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Marea Britanie.

117. În România, principalul producător de aluminiu se afla la:
a. Oradea;
b. Tulcea;
c. Slatina.

118. În România, autoturisme se construiesc la:
a. Timişoara;
b. Braşov;
c. Piteşti.

    119. În România, combinate petrochimice sunt la:
    a. Piteşti şi Midia-Năvodari;
    b. Midia-Năvodari şi Buzău;
    c. Ploieşti şi Gala i.


    120. Hidrocentrala Dniepr se află în Ucraina, pe fluviul:
    a. Nistru;
    b. Nipru;
c. Don.


121. La Odeillo, în Fran a, func ionează o centrală:
a. Nucleară;
b. Hidroelectrică;
c. Solară.

122. La Rance, în Fran a, func ionează o centrală:
a. Hidroenergetică;
b. Solară;
c. Mareomotrică.

123. Importante surse de energie geotermală sunt localizate în:
a. Spania;
b. Grecia;
c. Islanda.

124. Surse importante de energie mareomotrică sunt localizate în:
a. Marea Nordului;
b. Marea Mediterană;
c. Marea Baltică.

125. La nivel european, în structura produc iei de energie electrică predomină:
a. Atomoenergia;
b. Termoenergia;
c. Hidroenergia.

126. ara europeană care-şi produce în propor ie de aproape 100% energia necesară prin hidrocentrale este:
a. Elve ia;
b. Norvegia;
c. Austria.

127. Printre ările care-şi ob in cea mai mare parte a necesarului de energie prin atomocentrale, men ionăm:
a. Germania;
b. Italia;
c. Fran a.

128. Principalele centre de exploatare a petrolului în România sunt localizate în:
a. Estul Câmpiei Române;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Subcarpa ii Getici.

129. Principalele centre de exploatare a gazului metan în România sunt localizate în:
a. Podişul Transilvaniei;
b. Subcarpa ii Moldovei;
c. Podişul Getic.

130. Cel mai important bazin huilifer din România este:
a. Rovinari;
b. Petroşani;
c. Berbeşti-Alunu.

131. Cea mai mare termocentrală din România, cu o putere instalată de peste 2500 MW este:
a. Rogojelu;
b. Işalni a;
c. Turceni.
132. Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din România, cu o putere instalată de 550 MW este:
a. Lotru-Ciunget;
b. Vidraru;
c. Stejaru-Bicaz.

133. Râul din România cu cele mai multe hidrocentrale este:
a. Oltul;
b. Argeşul;
c. Someşul.

134. Cel mai mare exportator din Europa şi din lume (1/10 din totalul comer ului mondial) este:
a. Marea Britanie;
b. Rusia;
c. Germania.

135. Dintre ările europene cu o balan ă comercială deficitară(valoarea importurilor depăşeşte pe cea a
exporturilor) amintim:
a. Grecia şi Spania;
b. Germania şi Portugalia;
c. Irlanda şi Marea Britanie.

136. Dintre ările europene cu o balan ă excedentară (valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor)
amintim:
a. Germania şi Spania;
b. Germania şi Danemarca;
c. Germania şi Marea Britanie.

137. România între ine rela ii comerciale cu:
a. Circa 50 de ări;
b. Peste 100 de ări;
c. Peste 150 de ări.

138. Sta iunile Nisa, Marbella şi San Remo se află pe litoralul:
a. Mării Negre;
b. Oceanului Atlantic;
c. Mării Mediterane.

139. Sta iunile Whitby, Biarritz şi Estoril se află pe litoralul:
a. Oceanului Atlantic;
b. Mării Mediterane;
c. Mării Negre.

140. Sta iunile Ialta, Soci şi Varna sunt pe litoralul:
a. Mării Negre;
b. Mării Tireniene;
c. Mării Egee.
141. Sta iunile Chammonix şi Davos sunt situate în:
a. Mun ii Alpi;
b. Mun ii Apenini;
c. Mun i Carpa i.

142. Sta iunea Zakopane se află în:
a. Mun ii Alpi;
b. Mun ii Carpa i;
c. Mun ii Jura.


143. În România, turism balneomaritim se practică la:
a. Eforie, Mamaia, Mangalia;
b. Ocna Sibiului, Mamaia, Năvodari;
c. Amara, Mangalia, Năvodari.

144. În România se practică turism balneoclimateric în sta iunile:
a. Băile Felix, Băile Olăneşti, Păltiniş;
b. Băile Govora, Băile Felix, Buşteni;
c. Sovata, Călimăneşti, Băile Felix.

145. În care dintre sta iunile din România enumerate se practică turism montan şi de sporturi de iarnă:
a. Călimăneşti, Sovata, Borşa;
b. Borşa, Poiana Braşov, Govora;
c. Sinaia, Păltiniş, Semenic.

146. Poiana Braşov este o sta iune unde se practică:
a. Turism balnear;
b. Turism montan şi de sporturi de iarnă;
c. Turism cultural-istoric.

147. Sovata este o sta iune unde se practică:
a. Turism balneoclimateric;
b. Turism heliomarin;
c. Turism cultural-istoric.

148. Eforie Sud este o sta iune unde se practică:
a. Turism balneoclimateric;
b. Turism heliomarin;
c. Turism cultural-istoric.

149. Cel mai lung tunel rutier din lume, Laerdal (peste 24 km) este localizat în:
a. Norvegia;
b. Elve ia;
c. Italia.
150. Cel mai lung tunel feroviar din lume (aproape 20 km) face legătura între:
a. Elve ia şi Italia;
b. Fran a şi Elve ia;
c. Fran a şi Italia.

151. Podul Ǿresund, cel mai lung din lume(aproape 8 km), face legătura între:
a. Danemarca şi Norvegia;
b. Danemarca şi Germania;
c. Danemarca şi Suedia.

152. Cel mai înalt pod din lume Millau (343 m) este localizat în:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Elve ia.

153. Unul din cele mai mari noduri de transport de pe Glob este:
a. Varşovia;
b. Londra;
c. Lyon.
154. Cu un trafic de peste 300 mil. tone/an (ocupă , de regulă, locul 1 pe Glob) este portul:
a. Marsilia;
b. Rotterdam;
c. Hamburg.

155. Fluviul european pe care se realizează cel mai mare trafic anual (peste 300 mil. tone) este:
a. Dunărea;
b. Rhonul;
c. Rhinul.

156. Cel mai mare port fluvial al Europei, dar şi de pe Glob (trafic anual de 100 mil. tone) este:
a. Duisburg;
b. Anvers;
c. Lyon.

157. Capitala europeană cu cele mai multe aeroporturi, (24 dintre care 4 interna ionale) este:
a. Moscova;
b. Londra;
c. Paris.

158. Din Bucureşti, principalul nod de comunica ii al României, pornesc:
a. 9 trasee majore aeriene;
b. 9 magistrale feroviare;
c. 9 magistrale rutiere.

159. Cel mai mare aeroport românesc, situat în Bucureşti, este:
a. Mihail Kogălniceanu;
b. Aurel Vlaicu;
c. Henri Coandă.

160. Dintre coridoarele principale de transport continental, cel care tranzitează şi România, este:
a. IV;
b. VIII;
c. VI.

161. Peisajul insular din Oceanul Arctic se caracterizează prin:
a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, taiga;
b. Ghe ari şi vegeta ie de taiga pe platouri înalte, fiorduri;
c. Ghe ari, vegeta ie de tundră şi stâncărie.

162. Peisajul islandez se caracterizează prin:
a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, tundră;
b. Mun i cu ghe ari, vegeta ie de taiga şi stâncărie;
c. Lacuri glaciare, mlaştini, păduri de conifere.

163. Peisajul polderelor olandeze se caracterizează prin:
a. Mlaştini, terenuri de cultură, câmpii înalte;
b. Complex deltaic, lacuri şi mlaştini;
c. Complex de diguri, lacuri şi terenuri de cultură.

164. Mediul temperat-rece în Europa corespunde:
a. Pădurilor de foioase;
b. Pădurilor de conifere;
c. Vegeta iei de tundră.
165. Mediul cu extindere la nivelul Europei sub forma unei fâşii înguste, ce cuprinde Islanda, nordul
Peninsulei Scandinavă, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene este cel :
a. Al tundrei;
b. Temperat-rece;
c. Temperat-oceanic.

166. Mediul ce cuprinde Europa de Vest şi Centrală, având o climă blândă, cu veri răcoroase şi ierni
plăcute, este cel:
a. Temperat-oceanic;
b. Temperat-continental;
c. Mediteranean.

167. Mediul ce ocupă un spa iu întins, ce se extinde din estul României până în Câmpia Precaspică, este cel:
a. Temperat-continental;
b. Mediteranean;
c. Temperat-rece.

168. În România, mediul ce corespunde reliefului cu altitudini cuprinse între 800 şi 2544 m, caracterizat
prin etajarea vegeta iei, este cel:
a. De dealuri şi păduri;
b. Montan şi alpin;
c. De păduri şi mun i.

169. În România, mediul ce corespunde prin regimul inunda iilor, prin adâncimea mică la care se găsesc
apele freatice şi prin umiditatea relativ mare a solului este cel:
a. Al câmpiilor;
b. Al regiunilor deluroase şi de podiş;
c. Al luncilor şi al Deltei Dunării.

170. În România, mediul specific subcarpa ilor şi podişurilor cu înăl imi cuprinse între 300 şi 1000 m este
cel:
a. Montan şi alpin;
b. Al câmpiilor;
c. Al regiunilor deluroase şi de podiş.

171. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Biala şi culoarul Rika-Sviea este cea:
a. Nord-vestică;
b. Centrală;
c. Sud-estică.

172. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Dunăre (Bratislava) şi Biala este cea:
a. Nord-vestică;
b. Centrală;
c. Sud-estică.

173. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între culoarele Rika-Sviea, la nord şi Timok la sud este cea:
a. Centrală;
b. Sud-estică;
c. Nord-vestică.

174. Ce grupă carpatică include, pe teritoriul României, cele trei sectoare: Carpa ii Orientali, Carpa ii
Meridionali şi Carpa ii Occidentali:
a. Centrală;
b. Nord-vestică;
c. Sud-estică.


175. Principala activitate agricolă practicată în Carpa i este legată de:
a. Creşterea animalelor;
b. Pomicultură;
c. Cultura plantelor tehnice.

176. Poten ialul hidroenergetic al României, Slovaciei şi Poloniei este:
a. Ridicat;
b. Scăzut;
c. Mediu.

177. Peisajul crestelor şi vârfurilor din etajul alpin din Carpa i se remarcă prin:
a. Platouri şi văi cu terase acoperite de arbuşti şi ierburi;
b. Creste, circuri glaciare, grohotişuri, vegeta ie de licheni, muşchi şi diverse ierburi;
c. Platouri acoperite cu tufărişuri şi păduri de conifere, grohotiş şi culoare de avalanşe.

178. Peisajul subalpin din Carpa i se remarcă prin:
a. Relief de creste, circuri glaciare, vegeta ie de licheni, muşchi;
b. Culmi, văi şi platouri cu arbuşti şi ierburi, forme de relief glaciar;
c. Culmi rotunjite şi văi cu vegeta ie forestieră în alternan ă cu păşuni şi fâne e.

179. Peisajul depresiunilor şi culoarelor de vale din Carpa i se remarcă prin:
a. Relief domol, culmi alungite, vegeta ie predominant forestieră;
b. Culmi, văi şi platouri acoperite de vegeta ie subalpină, grohotişuri, culoare de avalanşe;
c. Şesuri, râuri cu lunci şi terase, contact cu versan ii marcat de glacisuri şi piemonturi, o vegeta ie naturală
limitată în defavoarea culturilor agricole şi aşezărilor umane.

180. Care este al doilea stat european ca suprafa ă şi al şaselea ca popula ie:
a. Ucraina;
b. Germania;
c. Fran a.

181. Care este principalul curs de apă al Ucrainei, supranumit „râul na ional”?
a. Don;
b. Nistru;
c. Nipru.

182. Ce stat european are capitală la Kiev?
a. Belarus;
b. Ucraina;
c. Polonia.

183. Oraşele Harkov, Odessa şi Donetsk sunt localizate în:
a. Belarus;
b. Ucraina;
c. Polonia.

184. Oraşele Tiraspol, Tighina şi Băl i sunt localizate în:
a. Ucraina;
b. Republica Moldova;
c. România.

185. Ce stat european are capitala la Chişinău?
a. Bulgaria;
b. Ucraina;
c. Republica Moldova.


186. Care este cel mai mic vecin al României?
a. Republica Moldova;
b. Ucraina;
c. Ungaria.

187. Ce stat european, situat la sud de Dunăre, are un relief predominant înalt (Mun ii Rila-Rodopi, Stara
Planina, Pirin şi Podişul Prebalcanic)?
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Turcia.

188. Ce stat european are capitala la Sofia?
a. Serbia;
b. Ungaria;
c. Bulgaria.

189. Oraşele Plovdiv, Ruse şi Burgas sunt localizate în:
a. Ucraina;
b. Bulgaria;
c. Serbia.

190. Care stat european de ine locul 1 pe Glob la produc ia de ulei de trandafir?
a. Albania;
b. Turcia;
c. Bulgaria.

191. În ce capitală europeană se găseşte catedrala „Aleksandr Nevski”?
a. Sofia;
b. Belgrad;
c. Kiev.

192. Râurile Mari a, Struma şi Com curg pe teritoriul:
a. Ucrainei;
b. Bulgariei;
c. Serbiei.

193. În Bulgaria, energia nucleară este ob inută în centrale de la:
a. Belene;
b. Cernobâl;
c. Koslodui.

194. Sta iunile Varna, Albena şi Zlatni se găsesc pe litoralul:
a. Bulgăresc;
b. Ucrainean;
c. Turc.

195. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei este situat între râurile:
a. Prut şi Nistru;
b. Prut şi Nipru;
c. Siret şi Nistru.

196. Prutul şi Nistrul sunt principalele râuri ale:
a. României;
b. Ucrainei;
c. Republicii Moldova.


197. România se învecinează în sud-vest cu:
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Muntenegru.

198. Ce stat european are capitala la Belgrad?
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Muntenegru.

199. Câmpia Voivodinei şi Câmpia Moraviei se găsesc pe teritoriul:
a. Serbiei;
b. Ungariei;
c. Bulgariei.
200. Oraşele Novisad, Pancevo şi Niš sunt pe teritoriul:
a. Serbiei;
b. Croa iei;
c. Bulgariei.

201. Ce stat european are capitala la Budapesta?
a. Ungaria;
b. Ucraina;
c. Bulgaria.

202. Oraşele Debrecen, Pecs şi Sopron sunt pe teritoriul:
a. Slovaciei;
b. Ucrainei;
c. Ungariei.

203. România se învecinează în nord-vest cu:
a. Serbia;
b. Ungaria;
c. Ucraina.

204. Grani a României cu Ungaria este:
a. O grani ă terestră;
b. O grani ă terestră şi fluvială;
c. O grani ă fluvială.

205. Câmpia Balatonului se află pe teritoriul:
a. Ucrainei;
b. Ungariei;
c. Serbiei.

206. În anul 1951, 6 ări europene (Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) înfiin ează:
a. Comunitatea Economică Europeană;
b. Consiliul Economic European;
c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului.

207. În anul 1957, prin tratatele de la Roma, se hotăreşte înfiin area:
a. Comunită ii Economice Europene;
b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului;
c. Consiliul Europei.
208. La 2 februarie 1992, tratatul de transformare a Comunită ii Economice Europene în Uniunea
Europeană a fost semnat la:
a. Roma;
b. Maastrich;
c. Bruxelles.

209. Primul preşedinte al Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului (C.E.C.O.) a fost:
a. Konrad Adenauer;
b. Robert Schuman;
c. Jean Monnet.

210. În urma semnării tratatelor de la Roma, alături de Comunitatea Economică Europeană a mai fost
înfiin ată şi:
a. U.E.;
b. EURATOM;
c. Consiliul Europei Unite.

211. Potrivit Tratatului de la Maastrich a avut loc transformarea:
a. Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană;
b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului în Uniunea Europeană;
c. Consiliului Economic European în Uniunea Europeană.

212. Cele 6 state fondatoare ale Uniunii Europene sunt:
a. Belgia, Olanda, Marea Britanie, Fran a, Germania şi Italia;
b. Belgia, Olanda, Fran a, Germania, Italia şi Danemarca;
c. Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda.

213. Ultimul val de integrare în Uniunea Europeană, în urma căruia au fost primite Bulgaria şi România a
avut loc în anul:
a. 2004;
b. 2006;
c. 2007.

214. Dintre Austria, Elve ia, Italia, Cipru, Grecia şi Spania, o singură ară nu este membră a U.E.:
a. Austria;
b. Elve ia;
c. Cipru.


215. Dintre Fran a, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Marea Britanie, o singură ară nu este
membră a U.E.:
a. Finlanda;
b. Norvegia;
c. Suedia.

216. Care sunt cele 4 state membre ale U.E. incluse în grupul G 8?
a. Fran a, Germania, Marea Britanie, Olanda;
b. Fran a, Germania, Marea Britanie, Spania;
c. Fran a, Germania, Marea Britanie, Italia.

217. Uniunea Europeană ocupă o zonă aproape compactă în:
a. Europa de Vest şi Europa Centrală;
b. Europa de Vest şi Europa Nordică;
c. Europa Centrală şi Europa Mediteraneană.
218. Care stat european are capitala la Berlin?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Austria.

219. Cel mai mare stat situat în Europa Centrală este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Polonia.

220. Podişul Bavariei este o unitate de relief ce apar ine:
a. Elve iei;
b. Austriei;
c. Germaniei.

221. Masivul Harz este o unitate de relief ce apar ine:
a. Germaniei;
b. Austriei;
c. Fran ei.

222. Cel mai mare stat al Uniunii Europene din punct de vedere al numărului de locuitori este:
a. Fran a;
b. Marea Britanie;
c. Germania.

223. ara cu cea mai puternică economie la nivelul Uniunii Europene este:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

224. În P.I.B.-ul Germaniei circa 70% este dat de:
a. Industrie;
b. Servicii;
c. Agricultură.

225. Pe teritoriul Germaniei curg următoarele fluvii:
a. Dunărea, Rhin şi Elba;
b. Dunărea, Rhin şi Rhon;
c. Dunărea, Rhin şi Vistula.

226. Re eaua feroviară are extinderea cea mai mare în U.E. în:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Italia.

227. Re eaua de autostrăzi cea mai dezvoltată se află în statele din U.E.:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

228. Porturile Hamburg, Bremen şi Duisburg se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Fran ei;
c. Germaniei.
229. Unul dintre cele mai mari aeroporturi ale Germaniei este cel de la:
a. Frankfurt am Main;
b. Rotterdam;
c. Strasbourg.

230. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Germaniei:
a. Hamburg, Bremen, Lienz;
b. Bremen, Bonn, Salzburg;
c. Dusseldorf, Lubeck, Duisburg.

231. Care este canalul ce uneşte Marea Baltică cu Marea Nordului (lungime de circa 100 km) şi care
străbate sudul Peninsulei Yutlanda:
a. Canalul Main;
b. Canalul Rhin;
c. Canalul Kiel.

232. Cel mai mare port fluvial al lumii, situat pe teritoriul Germaniei este:
a. Düsseldorf;
b. Lubeck;
c. Duisburg.

233. Care este ara cu ieşire la Marea Mânecii, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Spania.

234. Fran a este situată în:
a. Europa Vestica;
b. Europa Centrală;
c. Europa Mediteraneană.

235. Care stat european are capitala la Paris?
a. Fran a;
b. Spania;
c. Italia.

236. Masivul Central este o unitate de relief ce apar ine:
a. Spaniei;
b. Germaniei;
c. Fran ei.

237. Pe teritoriul Fran ei curg următoarele fluvii:
a. Rhon, Rhin, Oder;
b. Rhon, Sena şi Loara;
c. Rhon, Loara şi Elba.

238. ara cu cea mai dezvoltată re ea T.G.V. de pe Glob este:
a. Germania;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.

239. Următoarele porturi se regăsesc pe teritoriul Fran ei:
a. Marsilia, Le Havre, Dunkerque;
b. Marsilia, Bremen, Bordeaux;
c. Le Havre, Nantes, Bremen.


240. Colinele Normandiei se regăsesc pe teritoriul:
a. Fran ei;
b. Germaniei;
c. Olandei.

241. Podişul Lorenei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Spaniei;
c. Fran ei.

242. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Fran ei:
a. Rennes, Marsilia, Lucerna;
b. Strasbourg, Lille, Dijon;
c. Nantes, Toulouse, Charleroi.

243. Care este cel mai mare stat ca suprafa ă al U.E.?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Polonia.

244. Care este cel mai mare stat insular al Europei?
a. Marea Britanie;
b. Grecia;
c. Islanda.

245. Mun ii Grampiani reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Spaniei;
c. Marii Britanii.

246. Ce strâmtoare separă insula Marea Britanie de continentul european?
a. Dover;
b. Kiel;
c. Gibraltar.

247. Mun ii Penini reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Marii Britanii;
b. Fran ei;
c. Italiei.

248. Cel mai important râu al Marii Britanii este:
a. Sena;
b. Odra;
c. Tamisa.

249. Cea mai mare altitudine (1343 m) de pe teritoriul Marii Britanii se află în vârful:
a. Loch Lomond;
b. Ben Nevis;
c. Glen Coe.

250. Ce stat are capitala la Londra?
a. Sco ia;
b. Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii);
c. Irlanda.
251. Cea mai mare pondere în P.I.B.-ul Marii Britanii (circa 75%) este dată de:
   a. Industrie;
   b. Servicii;
   c. Agricultură.

   252. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Marii Britanii:
   a. Liverpool, Cardiff, Dublin;
   b. Liverpool, Manchester, Kiel;
   c. Edinburgh, Leeds şi Portsmouth.

   253. Principalul loc de atrac ie turistică al Marii Britanii este:
   a. Loch Ness;
   b. Londra;
   c. Ben Nevis.

   254. Ce stat membru al U.E. a avut în trecut cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodată?
   a. Marea Britanie;
   b. Fran a;
   c. Italia.

   255. În ce capitală europeană func ionează cel mai vechi metrou din Europa?
   a. Berlin;
   b. Paris;
   c. Londra.

   256. În ce ară europeană a fost construită prima cale ferată din lume?
   a. Marea Britanie;
   b. Fran a;
   c. Germania.

   257. Aeroportul Heathrow, unul din cele mai mari ale U.E., este localizat în:
   a. Fran a;
   b. Marea Britanie;
   c. Olanda.

   258. Câmpia Padului este o unitate de relief de pe teritoriul:
   a. Spaniei;
   b. Italiei;
   c. Greciei.

   259. Mun ii Apenini se desfăşoară de la nord-vest la sud-est pe teritoriul:
   a. Spaniei;
   b. Fran ei;
   c. Italiei.

260. Mun ii Apenini se desfăşoară în lungul:
a. Peninsulei Italice;
b. Peninsulei Iberice;
c. Insulei Marii Britanii.

261. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de petrol anuală (peste 80 mil.tone)?
a. Norvegia;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.
262. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie anuală de gaze naturale (cca. 100
mld.m3)?
a. Norvegia;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

263. Ce stat european are capitala la Roma?
a. Spania;
b. Italia;
c. Grecia.

264. Râurile Tibru şi Arne curg pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Fran ei;
c. Italiei.

265. Shanon, Severn şi Tamisa curg pe teritoriul:
a. Irlandei;
b. Marii Britanii;
c. Belgiei.

266. Ce râu străbate Londra şi se varsă în Marea Nordului?
a. Tamisa;
b. Sena;
c. Elba.

267. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de struguri de pe Glob?
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

268. Aeroportul Fiumicino deserveşte oraşul:
a. Roma;
b. Milano;
c. Torino.

269. Fluviul Pad curge pe teritoriul:
a. Fran ei;
b. Spaniei;
c. Italiei.

270. Lacurile glaciare Como şi Garda se găsesc în:
a. Elve ia;
b. Italia;
c. Austria.

271. Oraşele Torino, Milano şi Vene ia se află în:
a. nordul Italiei;
b. sudul Italiei;
c. centrul Italiei.

272. Statul cu cea mai mare extindere în Peninsula Iberică este:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Italia.
273. Spania ocupă cea mai mare parte a:
a. Peninsulei Italice;
b. Peninsulei Iberice;
c. Peninsulei Bretagne.

274. Mun ii Iberici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

275. Cordiliera Betică reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

276. Statul situat în Peninsula Iberică cu deschidere la Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic este:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Fran a.

277. Cel mai mare oraş-muzeu în aer liber din lume este:
a. Roma;
b. Madrid;
c. Paris.

278. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine cca. 50% din bogă ia artistică a lumii aflată în patrimoniul
U.N.E.S.C.O.?
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

279. Mun ii Pirinei se desfăşoară de la vest la est, fiind la grani a dintre:
a. Spania, Fran a şi Andorra;
b. Spania şi Portugalia;
c. Fran a şi Italia.

280. Mun ii Cantabrici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul :
a. Marii Britanii;
b. Spaniei;
c. Fran ei.

281. Râurile Ebro, Tejo şi Duero curg pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Italiei;
c. Portugaliei.

282. Costa de Sol, Costa Blanca şi Costa Brava sunt zone turistice pe litoralul:
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

283. Care este ara europeană cu capitala la Madrid?
a. Italia;
b. Spania;
c. Portugalia.


284. Ce stat membru al Uniunii Europene este cel mai mare producător mondial de măsline?
a. Grecia;
b. Italia;
c. Spania.

285. Cel mai mare port al Spaniei, cu un trafic anual de mărfuri de cca. 60 mil. tone este:
a. Algeciras;
b. Barcelona;
c. Bilbao.

286. Cel mai mare producător de ulei de măsline din lume este:
a. Grecia;
b. Spania;
c. Italia.

287. Zaragosa, Bilbao şi Valencio sunt oraşe pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

288. În partea vestică a Peninsulei Iberice se găseşte:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Andorra
289. Podişul Estramadura este o unitate de relief pe teritoriul :
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

290. Fluviile Tejo (Taho) şi Guadiano curg pe teritoriul:
a. Italiei şi Fran ei;
b. Fran ei şi Spaniei;
c. Portugaliei şi Spaniei.

291. Ce stat european are capitala la Lisabona?
a. Andorra;
b. Spania;
c. Portugalia.

292. Ce stat de mici dimensiuni se extinde pe teritoriul Mun ilor Pirinei între Fran a şi Spania?
a. San Marino;
b. Liechtenstein;
c. Andorra.

293. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine suprema ia mondială la produc ia de plută?
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Italia.

294. Oraşul Porto se află pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.
295. Care a fost prima ară ortodoxă primită în N.A.T.O. (1952) şi U.E. (1981)?
a. Italia;
b. Grecia;
c. Cipru.

296. Muntele Olimp este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Greciei;
b. Italiei;
c. Spaniei

297. Arhipelagul Canare apar ine?
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

298. Insulele Baleare apar in:
a. Fran ei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

299. Cea mai mare insulă ce apar ine Greciei este:
a. Creta;
b. Cipru;
c. Rodhos.

300. Mun ii Pindului reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Bulgariei;
b. Greciei;
c. Italiei.

301. Ce stat european are capitala la Atena?
a. Cipru;
b. Grecia;
c. Italia.

302. Râurile Aliakmon, Nestos şi Erros curg pe teritoriul:
a. Greciei;
b. Bulgariei;
c. Italiei.

303. Câmpia Macedoniei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Albaniei;
b. Bulgariei;
c. Greciei.
304. Câmpia Thesaliei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Ciprului;
c. Greciei.

305. Ce mare eveniment sportiv are loc odată la 4 ani, ale cărei origini se regăsesc în Grecia antică?
a. Jocurile Olimpice;
b. Campionatul european de fotbal;
c. Universiada.
306. Parthenonul reprezintă un important obiectiv turistic al:
a. Romei;
b. Atenei;
c. Olympiei.

307. Muntele Athos este o republică monastică pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Greciei;
c. Spaniei.

308. În afara Atenei, alte oraşe importante ale Greciei sunt:
a. Salonic, Pireu, Skodra;
b. Pireu, Patros, Nicosia;
c. Pireu, Salonic, Larisa.

309. Vestigii ale civiliza iei antice greceşti se regăsesc la:
a. Cnossos şi Delfi;
b. Cnossos şi Pompei;
c. Delfi şi Pompei.

310. Ce mare oraş grecesc se află în insula Creta?
a. Iraklion;
b. Piure;
c. Larisa.

311. Ce mare oraş grecesc se află în Peninsula Pelopones?
a. Iraklion;
b. Patros;
c. Salonic.

312. Fontana di Trevi este obiectiv turistic în:
a. Vene ia;
b. Pisa;
c. Roma.

313. Grecia este situată în:
a. Vestul Europei;
b. Centrul Europei;
c. Sudul Europei.

314. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1992.

315. Italia a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1992.

316. Germania a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1973.
317. Marea Britanie a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1981;
b. 1973;
c. 1951

318. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1973;
b. 1981;
c. 1994.

319. Suedia şi Finlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1994;
b. 1981;
c. 1973.

320. Ungaria şi Slovacia au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2004;
b. 2007;
c. 1994.

321. Portugalia şi Spania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1973;
b. 1981;
c. 1986.

322. Danemarca şi Irlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1981;
b. 1973;
c. 1986.

323. Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2004;
b. 1994;
c. 2007.

324. Estonia, Letonia şi Lituania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2007;
b. 2004;
c. 1994.

325. Austria este situată:
a. Europa Centrală;
b. Europa Vestică;
c. Europa Sudică.

326. Ce stat european are capitala la Viena?
a. Austria;
b. Germania;
c. Elve ia.

327. Râurile Inn şi Enns curg pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Elve iei;
c. Austriei.
328. Vârful Grossglockner, cu altitudinea de 3801 m se află în:
a. Alpii Dolomitici;
b. Alpii Elve ieni;
c. Alpii Austrieci.

329. Cea mai importantă zonă turistică a Austriei este:
a. Tirolul;
b. Viena;
c. Linz.

330. Ce mare fluviu european curge pe teritoriul Austriei?
a. Dunărea;
b. Rhin;
c. Elba.

331. Ce mare fluviu european străbate Viena?
a. Rhin;
b. Dunărea;
c. Rhon.

332. Suedia este un stat european localizat în:
a. Peninsula Iutlanda;
b. Peninsula Bretagne;
c. Peninsula Scandinavia.

333. Podişul Karelo-Finic se suprapune peste:
a. Peninsula Scandinavia;
b. Peninsula Iutlandă;
c. Peninsula Kola.

334. Finlanda este situată în:
a. Europa Nordică;
b. Europa Vestică;
c. Europa Centrală.

335. Norvegia este situată în:
a. Europa Estică;
b. Europa Vestică;
c. Europa Nordică.

336. Oraşele Göteborg, Uppsala şi Lulea se găsesc în:
a. Suedia;
b. Norvegia;
c. Finlanda.

337. Ce stat european are capitala la Stockholm:
a. Finlanda;
b. Norvegia;
c. Suedia.

338. Ce stat european se întinde şi pe cea mai mare parte a Peninsulei Iutlanda?
a. Danemarca;
b. Suedia;
c. Finlanda.
339. Ce stat european are capitala la Copenhaga?
a. Suedia;
b. Danemarca;
c. Norvegia.

340. Ce stat european are capitala al Helsinki?
a. Danemarca;
b. Suedia;
c. Finlanda.

341. Ce stat scandinav nu este membru al Uniunii Europene?
a. Finlanda;
b. Suedia;
c. Norvegia.

342. Care este statul european cu cea mai mare pondere a teritoriului împădurită (de cca.70% din suprafa a
 ării):
a. Norvegia;
b. Germania;
c. Finlanda.

343. Podişul Sm land este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Finlandei;
b. Suediei;
c. Danemarcei.

344. Rovaniemi, Oulu şi Tusku sunt oraşe pe teritoriul:
a. Finlandei;
b. Suediei;
c. Danemarcei.

345. Cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, Nokia, are sediul în:
a. Finlanda;
b. Suedia;
c. Danemarca.

346. Ce stat european are capitala la Tallinn?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

347. Ce stat european are capitala la Riga?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

348. Ce stat european are capitala la Vilnius?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

349. Ce stat european are capitala la Dublin?
a. Irlanda;
b. Danemarca;
c. Islanda.


350. Statuia ce reprezintă Mica Sirenă este un obiectiv turistic important al oraşului:
a. Amsterdam;
b. Haga;
c. Copenhaga.

351. Irlanda este un stat:
a. insular;
b. peninsular;
c. continental.

352. Ce stat european are capitala la Reykjavik?
a. Islanda;
b. Irlanda;
c. Finlanda.

353. Portul Antwerpen, al doilea mare port al Europei, se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Germaniei;
c. Belgiei.

354. Ce stat european are capitala la Bruxelles?
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Elve ia.

355. Ce stat european are capitala la Amsterdam?
a. Belgia;
b. Olanda;
c. Elve ia.

356. Ce stat european are sediul guvernului la Haga?
a. Belgia;
b. Olanda;
c. Elve ia.

357. Ce stat european are capitala la Luxemburg?
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Luxemburg.

358. Portul Rotterdam, este cel mai mare din Europa şi se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Germaniei;
c. Belgiei .
359. Oraşele Groningen, Breda şi Arnhem se găsesc pe teritoriul:
a. Belgiei;
b. Olandei;
c. Germaniei.

360. Oraşele Gent, Antwerpen şi Maastricht se găsesc pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Olandei;
c. Belgiei.
361. Oraşele Bruge şi Charleroi se găsesc pe teritoriul?
a. Belgiei;
b. Fran ei;
c. Olandei.

362. Podişul Ardeni este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Belgiei;
b. Olandei;
c. Elve iei.

363. Estonia, Letonia şi Lituania au deschidere la:
a. Marea Nordului;
b. Marea Baltică;
c. Marea Albă.

364. Olanda şi Belgia au deschidere la:
a. Marea Nordului;
b. Marea Mânecii;
c. Marea Baltică.

365. În anul 1947, Belgia, Olanda şi Luxemburg au format o uniune economică numită:
a. Uniunea Europeană;
b. ările de Sus;
c. Benelux.

366. Ce stat european are capitala la Varşovia?
a. Estonia;
b. Polonia;
c. Slovacia.

367. Ce stat european are capitala la Praga?
a. Slovacia;
b. Polonia;
c. Cehia.

368. Ce stat european are capitala la Bratislava?
a. Slovacia;
b. Cehia;
c. Polonia.

369. Ce stat european are capitala la Ljubliana?
a. Slovenia;
b. Slovacia;
c. Croa ia.

370. Ce stat european are capitala la La Valletta?
a. Malta;
b. Cipru;
c. Andorra.

371. Ce stat european are capitala la Nicosia?
a. Grecia;
b. Malta;
c. Cipru.
372. Ce ară situată în peninsula Iberică are ieşire numai la Oceanul Atlantic?
a. Spania;
b. Portugalia;
c. Malta.

373. Ce stat baltic ob ine 80% din necesarul de energie prin atomocentrale?
a. Letonia;
b. Lituania;
c. Estonia.

374. Ce stat baltic ob ine aproape în totalitate necesarul de energie prin termocentrale?
a. Letonia;
b. Lituania;
c. Estonia.

375. Slovenia, prin cele trei porturi importante ale sale, are ieşire la:
a. Marea Adriatică;
b. Marea Egee;
c. Marea Ionică.

376. Cipru este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

377. Malta este o ară:
a. peninsulară;
b. continentală;
c. insulară.

378. Spania este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

379. Portugalia este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.

380. Italia este o ară:
a. insulară
b. peninsulară
c. continentală.

381. Austria este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.

382. Ungaria este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.
383. Bulgaria este o ară:
a. peninsulară;
b. continentală;
c. insulară.

384. Slovacia este o ară:
a. peninsulară;
b. insulară;
c. continentală.

385. Slovenia este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

386. Germania, prin porturile maritime, are deschidere la:
a. Marea Nordului şi Marea Norvegiei;
b. Marea Baltică şi Marea Nordului;
c. Marea Nordului şi Marea Mânecii.

387. Polonia, prin porturile maritime, are deschidere la:
a. Marea Baltică;
b. Marea Nordului;
c. Marea Caspică.

388. Malta este un stat insular situat în:
a. Marea Egee;
b. Marea Mediterană;
c. Marea Baltică.

389. Prin aderarea în anul 2007 a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, numărul ărilor membre ajunge
la:
a. 21;
b. 27;
c. 25.

390. Parlamentul European are sediul la:
a. Strasbourg;
b. Bruxelles;
c. Haga.

391. Drapelul U.E. este format dintr-un un cerc pe fond albastru cu:
a. 26 stele;
b. 16 stele;
c. 12 stele.

392. Imnul U.E. este extras din simfonia a IX-a de L.Van Beethoven care se numeşte:
a. Corul Vânătorilor;
b. Marşul triumfal;
c. Oda Bucuriei.

393. Carpa ii reprezintă o ramură a lan ului muntos:
a. alpino-himalayan;
b. andino – caucazo- himalayan;
c. alpino-uralian.


394. Ce fluviu european străbate 10 ări şi patru capitale de la izvor până la vărsare:
a. Rhin;
b. Volga;
c. Dunărea.

395. Care sunt ările riverane Mării Negre:
a. Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România;
b. România, Rusia, Armenia, Turcia, Bulgaria, Ucraina;
c. România, Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Turcia, Bulgaria.

396. Care sunt cele patru capitale europene străbătute de fluviul Dunărea:
a. Praga, Viena, Budapesta şi Belgrad;
b. Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad;
c. Viena, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti.

397. Care sunt statele membre ale Uniunii Europene cu ieşire la Marea Neagră:
a. România şi Bulgaria;
b. România, Bulgaria şi Turcia;
c. România, Bulgaria şi Ucraina.

398. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei
europene, prin:
a. deficit natural de popula ie;
b. creştere naturală a popula iei;
c. stagnare a numărului de locuitori.

399. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei
europene, prin:
a. creştere demografică;
b. întinerire demografică;
c. îmbătrânire demografică.

400. Între ările membre ale Uniunii Europene, cu cei 238.391 km2, România ocupă locul:
a. 8;
b. 7;
c. 11.

401. Din punct de vedere confesional, România se află în partea continentului european cu popula ie majoritară:
a. catolică;
b. ortodoxă;
c. musulmană.

402. ările care au semnat, în anul 2007, proiectul privind construc ia conductei (1.400 km lungime) de
transport a petrolului între Constan a şi Trieste, sunt:
a. România, Serbia, Muntenegru, Croa ia şi Italia;
b. România, Serbia, Croa ia, Slovacia şi Italia;
c. România, Serbia, Croa ia, Slovenia şi Italia.

403. Proiectul NABUCCO de transport a petrolului caspic spre Europa, are printre semnatare ări ca:
a. România, Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria;
b. România, Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria şi Serbia;
c. România, Georgia, Turcia şi Bulgaria.
404. Tendin a de migra iune a for ei de muncă în interiorul Uniunii Europene este:
a. dinspre noii membrii din Europa de Est către ările membre din Europa Centrală şi Occidentală;
b. dinspre membrii vechi din Europa Occidentală către membrii noi din estul continentului;
c. dinspre ările Uniunii Europene din sudul continentului către cele din nordul continentului.

405. În Spania şi Fran a, cea mai mare parte a imigran ilor sunt:
a. maghrebieni;
b. turci;
c. asiatici.

406. Cei mai mul i imigran ilor în Olanda sunt:
a. maghrebieni;
b. turci;
c. indonezieni.

407. În Marea Britanie, cea mai mul i imigran ilor sunt:
a. maghrebieni şi indieni;
b. indieni şi pakistanezi;
c. indieni şi afgani.

408. În Germania, cei mai mul i imigran i sunt:
a. turci;
b. polonezi;
c. maghrebieni .

409. În România, energia geotermică este utilizată preponderent în:
a. Subcarpa ii Getici;
b. Câmpia Română;
c. Câmpia de Vest.

410. Rezervele de huilă ale României, estimate la cca. 2 mld. tone, sunt localizate preponderent în:
a. Depresiunea Petroşani;
b. Subcarpa ii Getici;
c. Mun ii Aninei.

411. Cea mai mare parte a rezervelor de cărbuni din România este reprezentată de:
a. huilă;
b. lignit;
c. antracit.

412. În Europa, la latitudini mai mari de 60o, ponderea cea mai mare în modelul de utilizare a terenurilor
revine:
a. pajiştilor şi pădurilor;
b. terenurilor arabile şi pădurilor;
c. livezilor şi pajiştilor.

413. Cea mai mică pondere a popula iei ocupată în agricultură (15% din totalul popula iei active) o are:
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Germania.

414. Cea mai mare pondere a popula iei ocupată în agricultură (30% din totalul popula iei active) o are:
a. România;
b. Bulgaria;
c. Slovacia.


415. Cea mai mare producătoare de grâu din Uniunea Europeană (cca. 40 mil. tone / an) este:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

416. Cea mai mare producătoare de porumb din Uniunea Europeană este:
a. Germania;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.

417. Statele cu cea mai mare produc ie de cartofi din Uniunea Europeană sunt:
a. Italia şi Polonia;
b. Germania şi Slovenia;
c. Polonia şi Germania.

418. Statele cu cea mai mare produc ie de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeană sunt:
a. Fran a şi Germania;
b. Fran a şi Grecia;
c. Polonia şi Suedia.

419. Fran a şi Germania, la nivelul Uniunii Europene, sunt cei mai mari producătoari de:
a. măsline;
b. sfeclă de zahăr;
c. citrice.

420. Care ări membre U.E. au cele mai mari produc ii viticole:
a. Italia şi Fran a;
b. Italia şi Polonia;
c. Fran a şi Marea Britanie.

421. Agricultura Finlandei este specializată în:
a. cultivarea sfeclei de zahăr;
b. cultivarea cartofului;
c. creşterea animalelor.

422. Agricultura ărilor baltice, membre ale U.E., este specializată în:
a. cultivarea cartofului;
b. creşterea animalelor;
c. pomicultura.

423. Agricultura extensivă se practică, în U.E., cu precădere în:
a. Europa Vestică;
b. Europa Centrală;
c. Europa Nordică.

424. Agricultura intensivă se practică în U.E. cu precădere în:
a. Europa Estică;
b. Europa Meridională;
c. Europa Vestică.

425. Practica vânatului şi a pescuitului de subzisten ă este caracteristică:
a. zonei subpolare;
b. zonei temperate;
c. zonei polare.
426. Care este ara membră a U.E., unde, din totalul celor 470.000 locuitori, doar 1000 au ca ocupa ie
principală agricultura:
a. Cipru;
b. Malta;
c. Luxemburg.

427. Ce sector economic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din U.E.:
a. industrial;
b. energetic;
c. agricol.

428. În ce stat membru al U.E., energia eoliană acoperă aproximativ 20% din necesarul de electricitate:
a. Olanda;
b. Danemarca;
c. Norvegia.

429. Care sunt ările membre ale U.E. cu o pondere de 25% din totalul popula iei de peste 60 ani:
a. Italia şi Grecia;
b. Fran a şi Germania;
c. Italia şi Germania.

430. Frecven a cea mai mare ca utilizare în comunicare la nivelul U.E. o are alfabetul:
a. latin;
b. chirilic;
c. ebraic.

431. Cea mai reprezentativă organiza ie politico-militară la nivel mondial este:
a. Tratatul de la Varşovia;
b. Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord;
c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

432. În anul 1995, C.S.C.E. (Conferin a pentru Cooperare şi Securitate în Europa) este înlocuită cu:
a. Uniunea Europeană;
b. Comunitatea Statelor Europene;
c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

433. Sediul Organiza iei Tratatului Atlanticului de Nord este la:
a. Strasbourg;
b. Bruxelles;
c. Haga.

434. Agricultura cerealieră, desfăşurată pe câmpuri deschise ("open-field") este specifică unor zone precum:
a. Bretania şi Normandia;
b. Bazinul Londrei şi Bretania;
c. Bazinul Parisului şi Câmpia Dunării.

435. Agricultura desfăşurată în câmpuri închise ("bocage") este specifică unor zone precum:
a. Iutlanda şi Normandia;
b. Bretania şi Bazinul Padului;
c. Normandia şi Câmpia Tisei.

436. Arii rurale cu intensă influen ă urbană şi interven ie umană sunt localizate în:
a. Belgia, Olanda şi nordul Italiei;
b. Anglia, Olanda şi Ungaria;
c. Olanda, Luxemburg şi Sco ia.


437. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi interven ie antropică sunt localizate în:
a. estul Cehiei, Elve iei şi sudul Italiei;
b. Slovenia, Sco ia şi nordul Spaniei;
c. Norvegia, Suedia şi Anglia.

438. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi intensă interven ie antropică sunt localizate în:
a. Ungaria, Cehia şi Slovenia;
b. Ungaria, Slovacia şi Cehia;
c. România, Bulgaria şi Ungaria.

439. Comunită ile de tip hanseatic sunt localizate în:
a. Austria, Germania şi Ungaria;
b. Germania de Nord, Danemarca şi Polonia;
c. Lituania, Letonia şi Estonia.

440. Comunită ile de tip mediteraneean sunt localizate în:
a. Fran a, Austria şi Cipru;
b. Fran a, Spania şi Bulgaria;
c. Spania, Italia şi Grecia.

441. Comunită ile de tip baltic sunt localizate în:
a. Estonia şi Norvegia;
b. Lituania şi Letonia;
c. Germania şi Polonia.

442. Comunită ile de tip balcanic sunt localizate în:
a. Macedonia şi Bulgaria;
b. Serbia şi România;
c. Grecia şi Macedonia.

443. Comunită ile de tip central-europene sunt localizate în:
a. Austria şi Polonia;
b. Austria şi Ungaria;
c. Austria şi Bulgaria.

444. Comunită ile occidentale sunt localizate în:
a. Spania, Portugalia şi Fran a;
b. Fran a, Marea Britanie şi Austria;
c. Fran a, Olanda şi Belgia.

445. Între ările europene proponderent catolice sunt:
a. Spania şi Italia;
b. Spania şi Danemarca;
c. Italia şi Fran a.

446. Între ările europene preponderent protestante sunt::
a. Suedia şi Portugalia;
b. Norvegia şi Spania;
c. Norvegia şi Suedia.

447. Dintre ările europene preponderent ortodoxe sunt:
a. România şi Ungaria;
b. România şi Albania;
c. Bulgaria şi România.
448. Majoritatea musulmanilor din România sunt în:
a. Moldova;
b. Dobrogea;
c. Oltenia.

449. Majoritatea protestan ilor din România sunt în:
a. Transilvania;
b. Oltenia;
c. Muntena.

450. Majoritatea catolicilor din România sunt în:
a. Dobrogea;
b. Transilvania;
c. Muntenia.

451. Majoritatea greco-catolicilor din România sunt în:
a. Moldova;
b. Muntenia;
c. Transilvania.

452. Majoritatea neo-protestan ilor din România sunt în:
a. Transilvania;
b. Oltenia;
c. Muntenia .

453. Cea mai numeroasă minoritate din România este:
a. rromă;
b. maghiară;
c. germană.

454. Minoritatea maghiară pe teritoriul României este localizată cu precădere în:
a. Transilvania;
b. Muntenia;
c. Moldova.

455. Minoritatea germană pe teritoriul României este localizată cu precădere în:
a. Dobrogea şi Transilvania sudică;
b. Muntenia şi Banat;
c. Banat şi sudul Transilvaniei.

456. Turcii şi tătarii sunt în România în:
a. Oltenia;
b. Muntenia;
c. Dobrogea.

457. Care sunt metropolele din U.E. cu peste 5 mil. locuitori:
a. Londra şi Praga;
b. Londra şi Paris;
c. Paris şi Stockholm.

458. Dintre metropolele europene, importante centre nodale mondiale, pot fi enumerate:
a. Londra şi Berlin;
b. Londra şi Paris;
c. Paris şi Roma.
459. Dintre metropolele europene în curs de constituire, pot fi enumerate:
a. Bucureşti şi Helsinki;
b. Bucureşti şi Atena;
c. Sofia şi Oslo.

460. În rândul oraşelor din România, care se disting prin caracterul de centre nodale sau poli de creştere pot fi
incluse:
a. Constan a, Gala i şi Bacău;
b. Piteşti, Timişoara şi Baia Mare;
c. Arad, Oradea şi Cluj Napoca.

461. Care din oraşele de rangul 0 din România, are caracter metropolitan în curs de constituire:
a. Craiova;
b. Cluj-Napoca;
c. Bucureşti.

462. În rândul oraşelor de rangul II, cu o mărime demografică medie şi mare, o bază economică diversificată şi
rol de centru regional de echilibru pot fi incluse:
a. Arad şi Sibiu;
b. Arad şi Timişoara;
c. Sibiu şi Ploieşti.

463. Cea mai mare densitate de autostrăzi la nivelul ărilor europene este în:
a. Germania şi Belgia;
b. Germania şi Spania;
c. Fran a şi Grecia.

464. Pe teritoriul României, prima cale ferată a fost inaugurată pe traseul:
a. Oravi a – Caransebeş;
b. Oravi a – Baziaş;
c. Caransebeş – Lugoj.

465. Podul de cale ferată de la Cernavodă – Feteşti traversează:
a. Prutul;
b. Oltul;
c. Dunărea.

466. ările cu cele mai lungi re ele navigabile fluviale din Europa:
a. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Austria;
b. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Ucraina;
c. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Italia.

467. Primul canal navigabil construit în Europa a fost:
a. Riel;
b. Briare;
c. Korintos.

468. Cele mai mari încasări din turism, în anul 2004, dintre ările europene, le are:
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

469. ara europeană cu cel mai mare aflux de turişti în anul 2004 este:
a. Italia;
b. Fran a;
c. Spania .

470. ara europeană care a cheltuit cel mai mult pe activită i turistice în anul 2004 a fost:
a. Marea Britanie;
b. Fran a;
c. Germania.

471. Cel mai important centru turistic la nivel european este:
a. Roma;
b. Paris;
c. Atena.

472. Côte d'Azur cu sta iunile Nisa, Cannes şi Monte Carlo se găsesc pe litoralul francez la:
a. Marea Mediterană;
b. Oceanul Atlantic;
c. Marea Mânecii.

473. Sta iunea de sporturi de iarnă Chamonix se află în:
a. Alpii Elve ieni;
b. Alpii Italieni;
c. Alpii Francezi.

474. Sta iunea de sporturi de iarnă Davos se află în:
a. Elve ia;
b. Fran a;
c. Italia.

475. Centrul turistic Salzburg se află în:
a. Elve ia;
b. Austria;
c. Germania.

476. Sta iunea de sporturi de iarnă Courmayeur se află în:
a. Fran a;
b. Italia;
c. Elve ia .

477. Dintre sta iunile balneoclimaterice din România aflate pe litoralul românesc al Mării Negre sunt:
a. Mamaia, Mangalia şi Eforie;
b. Mamaia, Mangalia şi Amara;
c. Mamaia, Eforie şi Moldova Veche.

478. În categoria statelor europene unitare, descentralizate administrativ, intră:
a. Fran a şi Austria;
b. România şi Belarus;
c. Fran a şi România.

479. În categoria statelor europene unitare, centralizate administrativ, intră:
a. Belarus şi Germania;
b. Rusia şi România;
c. Belarus şi Rep. Moldova.

480. În categoria statelor europene federale intră:
a. Austria şi Elve ia;
b. Germania şi Fran a;
c. Elve ia şi Belarus.
481. Ce ară europeană este alcătuită administrativ din 13 landuri şi 3 oraşe stat:
a. Elve ia;
b. Austria;
c. Germania.

482. Ce ară europeană are 8 regiuni de dezvoltare?
a. Ungaria;
b. România;
c. Cehia.

483. Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde jude ele:
a. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vaslui;
b. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Gala i;
c. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vrancea.

484. Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde jude ele:
a. Buzău, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a;
b. Gala i, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a;
c. Buzău, Brăila, Vrancea, Gala i, Tulcea şi Constan a.

485. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde jude ele:
a. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Arad şi Satu Mare;
b. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj;
c. Cluj, Maramureş, Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj.

486. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde jude ele:
a. Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin;
b. Arad, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin;
c. Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara.

487. Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde jude ele?
a. Alba, Sibiu, Cluj, Hargita, Covasna şi Braşov;
b. Alba, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov;
c. Hunedoara, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov.

488. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest cuprinde jude ele:
a. Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt;
b. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş;
c. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt.

489. Regiunea de dezvoltare Sud cuprinde jude ele:
a. Argeş, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi
   Ialomi a;
b. Argeş, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu;
c. Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu.

490. Ce strâmtoare asigură ieşirea din Marea Mediterană şi accesul în Oceanul Atlantic:
a. Bosfor;
b. Gibraltar;
c. Calais.

491. Ce strâmtori asigură ieşirea din Marea Neagră spre Marea Mediterană:
a. Bosfor şi Dover;
b. Bosfor şi Dardanele;
c. Bosfor şi Gibraltar.


492. Trenul de mare viteză "Eurostar" circulă pe traseul:
a. Paris – Bruxelles – Köln;
b. Londra – Paris – Marsilia;
c. Londra – Paris – Bruxelles.

493. Trenul de mare viteză "Thalys" circulă pe traseul
a. Paris – Bruxelles – Köln;
b. Londra – Paris – Marsilia;
c. Paris – Lyon – Bruxelles.

494. A doua re ea de metrou, ca mărime, din Europa este cea:
a. moscovită;
b. londoneză;
c. pariziană.

495. Cel mai mare port la Marea Neagră:
a. Constan a;
b. Trabzon;
c. Burgas.

496. Cel mai mare aeroport european (trafic de cca. 65 mil. Pasageri anual) este:
a. Schiphol – Amsterdam;
b. Heathrow – Londra;
c. Charles de Gaulle – Paris.

497. Cel mai mare exportator european şi unul din cei mai importan i la nivel mondial este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Marea Britanie.

498. Turnul Eiffel simbol al turismului mondial, se găseşte la
a. Paris;
b. Londra;
c. Roma.

499. Sta iunea balneoclimaterică Karlovy-Vary se găseste în:
a. Cehia;
b. Slovacia;
c. Ungaria.

500. Structura megalitică de la Carnac se găseşte în:
a. Marea Britanie;
b. Malta;
c. Fran a.

501. Muzeul Ermitaj se găseşte în oraşul:
a. Madrid;
b. Sankt-Petersburg;
c. Paris.

502. Muzeul Luvru se găseşte în oraşul:
a. Roma;
b. Londra;
c. Paris.
503. Muzeul Prado se găseşte în oraşul:
a. Madrid;
b. Paris;
c. Roma.

504. Peştera Lascaux renumită pentru picturile rupestre se găseşte în
a. Fran a;
b. Italia;
c. Spania.

505. Peştera Postojna cea mai spectaculoasă din Europa se găseşte în
a. Croa ia;
b. Slovenia;
c. Slovacia.

506. Bulgaria este organizată administrativ teritorial în:
a. prefecturi;
b. voievodate;
c. jude e.

507. Fran a este organizată administrativ teritorial în:
a. prefecturi;
b. departamente;
c. districte.

508. Polonia este organizată administrativ teritorial în:
a. comitate;
b. jude e;
c. voievodate.


509. Austria este organizată administrativ teritorial în:
a. landuri;
b. cantoane;
c. regiuni.

510. Ungaria este organizată administrativ teritorial în:
a. comitate;
b. voievodate;
c. jude e.

511. Marea Britanie este organizată administrativ teritorial în:
a. departamente;
b. regiuni;
c. districte.

512. Jude ul din România cu cea mai mare suprafa ă (8.697 kmp) este:
a) Prahova;
b) Timiş;
c) Constan a.

513. Jude ul din România cu cea mai mică suprafa ă (1.583 kmp) este:
a. Ilfov;
b. Girgiu;
c. Călăraşi.


514. Jude ul din România cu cel mai mare număr de sate este:
a. Timiş;
b. Alba;
c. Gorj.

515. Unitatea teritorial-administrativă de bază din România este:
a. jude ul;
b. satul;
c. comuna.
REZOLVĂRI
                                  REZOLVĂRI TESTE ADMITERE

 Î   R    Î   R    Î    R    Î    R    Î  R    Î    R    Î    R    Î    R    Î    R    Î    R
1    b   51   a   101   b   151   c   201 a   251   b   301   b   351   a   401   b   451   c
2    a   52   c   102   a   152   a   202 c   252   c   302   a   352   a   402   c   452   a
3    a   53   b   103   a   153   b   203 b   253   b   303   c   353   c   403   c   453   b
4    c   54   b   104   a   154   b   204 a   254   a   304   c   354   b   404   a   454   a
5    a   55   b   105   c   155   c   205 b   255   c   305   a   355   b   405   a   455   c
6    c   56   a   106   a   156   a   206 c   256   a   306   b   356   b   406   c   456   c
7    a   57   c   107   c   157   a   207 a   257   b   307   b   357   c   407   b   457   b
8    b   58   b   108   a   158   b   208 b   258   b   308   c   358   a   408   a   458   b
9    b   59   a   109   c   159   c   209 c   259   c   309   a   359   b   409   c   459   a
10   c   60   c   110   b   160   a   210 b   260   a   310   a   360   c   410   a   460   a
11   a   61   a   111   b   161   c   211 a   261   b   311   b   361   a   411   b   461   c
12   a   62   b   112   a   162   a   212 c   262   c   312   c   362   a   412   a   462   a
13   b   63   a   113   a   163   c   213 c   263   b   313   c   363   b   413   b   463   a
14   b   64   b   114   c   164   b   214 b   264   c   314   b   364   a   414   a   464   b
15   a   65   b   115   b   165   a   215 b   265   b   315   a   365   c   415   b   465   c
16   c   66   c   116   b   166   a   216 c   266   a   316   a   366   b   416   c   466   b
17   c   67   a   117   c   167   a   217 a   267   c   317   b   367   c   417   c   467   b
18   a   68   b   118   c   168   b   218 a   268   a   318   c   368   a   418   a   468   a
19   b   69   b   119   a   169   c   219 b   269   c   319   a   369   a   419   b   469   b
20   b   70   a   120   b   170   c   220 c   270   b   320   a   370   a   420   a   470   c
21   a   71   c   121   c   171   b   221 a   271   a   321   c   371   c   421   c   471   b
22   c   72   c   122   c   172   a   222 c   272   b   322   b   372   b   422   b   472   a
23   b   73   a   123   c   173   b   223 a   273   b   323   c   373   b   423   b   473   c
24   a   74   b   124   a   174   c   224 b   274   c   324   b   374   c   424   c   474   a
25   a   75   a   125   b   175   a   225 a   275   a   325   a   375   a   425   a   475   b
26   a   76   a   126   b   176   a   226 b   276   b   326   a   376   a   426   c   476   b
27   c   77   b   127   c   177   b   227 a   277   a   327   c   377   c   427   b   477   a
28   a   78   a   128   a   178   b   228 c   278   c   328   c   378   b   428   b   478   c
29   b   79   b   129   a   179   c   229 a   279   a   329   a   379   c   429   a   479   c
30   b   80   a   130   b   180   a   230 c   280   b   330   a   380   b   430   a   480   a
31   a   81   c   131   c   181   c   231 c   281   a   331   b   381   b   431   b   481   c
32   c   82   a   132   a   182   b   232 c   282   c   332   c   382   b   432   c   482   b
33   c   83   a   133   a   183   b   233 b   283   b   333   a   383   a   433   b   483   a
34   b   84   b   134   c   184   b   234 a   284   c   334   a   384   c   434   c   484   c
35   a   85   c   135   a   185   c   235 a   285   a   335   c   385   b   435   a   485   b
36   c   86   a   136   b   186   a   236 c   286   b   336   a   386   b   436   a   486   a
37   b   87   c   137   b   187   a   237 b   287   a   337   c   387   a   437   b   487   b
38   b   88   a   138   c   188   c   238 c   288   a   338   a   388   b   438   c   488   c
39   c   89   c   139   a   189   b   239 a   289   b   339   b   389   b   439   b   489   a
40   a   90   b   140   a   190   c   240 a   290   c   340   c   390   a   440   c   490   b
41   c   91   b   141   a   191   a   241 c   291   c   341   c   391   c   441   b   491   b
42   a    92   a   142   b   192   b   242   b   292   c   342   c   392   c   442   a   492   c
43   b    93   b   143   a   193   c   243   b   293   a   343   b   393   a   443   b   493   a
44   c    94   b   144   c   194   a   244   a   294   b   344   a   394   c   444   c   494   c
45   a    95   c   145   c   195   a   245   c   295   b   345   a   395   a   445   a   495   a
46   b    96   a   146   b   196   c   246   a   296   a   346   a   396   b   446   c   496   b
47   c    97   c   147   a   197   b   247   a   297   c   347   b   397   a   447   c   497   b
48   b    98   a   148   b   198   b   248   c   298   c   348   c   398   a   448   b   498   a
49   a    99   c   149   a   199   a   249   b   299   a   349   a   399   c   449   a   499   a
50   a   100   a   150   a   200   a   250   b   300   b   350   c   400   a   450   b   500   c
                                                                     501   b   506   c   511   c
                                                                     502   c   507   b   512   b
                                                                     503   a   508   c   513   a
                                                                     504   a   509   a   514   b
                                                                     505   b   510   a   515   c
B. REZOLVA I CERIN ELE REPREZENTĂRILOR GRAFICE

1.    Ce reprezintă graficul de mai jos?


       mc/s râul Siret
        90
                                                                                    80
        80
                                                                       70                                                                70
        70
                                                                                                                            60                     60
        60
                                         50                                                     50
        50                                                    45
        40                                          35
                        30                                                                                    30
        30
              20
        20
        10
         0
               I           II            III        IV         V       VI           VII         VIII          IX            X            XI        XII



……………………………………………………………………………………

2.    Completa i semnifica ia graficului de mai jos.


                                                          .........……….............medii lunare
                   O
                       C
                   10

                   8                                                                            8
                                                                                    7
                   6                                                                                      6
                                                                           5                                            5
                   4
                                                                   3                                                                 3
                   2                                      2
                                                                                                                                               1
                   0                                                                                                                                     0
                                I         II        III       IV       V       VI         VII          VIII        IX            X        XI       XII
                   -2               -2
                                               -3
                   -4



3.    Completa i semnifica ia graficului de mai jos
mm                            .........……….............medii lunare
               250

                                                                                                   210
               200                                                            200
                                                                                          190
                                                                   180
               150
                                                                                                              140

               100
                                                                                                                        80
                           65                             70                                                                                 70
                                                60
                50                   50
                                                                                                                                  40

                 0
                       I        II        III        IV        V         VI         VII     VIII         IX         X        XI        XII



4.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), a râurilor şi oraşelor principale indicate prin cifre:
5.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a unită ilor montane limitrofe indicate prin cifre:
6.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre:
7.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor notate prin cifre
8.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor, statelor vecine notate prin cifre
9.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor notate prin cifre
10.   Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre




11.   Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre
12.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi vecinilor indica i prin cifre




13.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a masivelor indicate prin cifre
14.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor indicate prin cifre
15.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
16.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
17.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a bra elor, oraşelor indicate prin cifre
18.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a localită ilor indicate prin cifre
19.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
20.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor indicate prin cifre
21.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
22.   Preciza i denumirea unită ilor indicate prin cifre
23.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
24.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor, lacurilor şi defileelor indicate prin cifre
25.   Preciza i denumirea grupelor hidrografice haşurate (A, B), şi a râurilor indicate prin cifre
26.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
27.   Preciza i denumirea râurilor şi lacurilor indicate prin cifre
28.   Preciza i denumirea râurilor indicate prin cifre
78
29.   Preciza i denumirea jude elor şi oraşelor-reşedin ă de jude indicate prin cifre




                                              79
80
RĂSPUNSURILE CORECTE

      B. Solu ia reprezentărilor grafice

1.      Debitele lunare ale unui râu
2.      Temperaturi………
3.      Precipita ii………
4.      A. Câmpia Moldovei; 1. Prut; 2. Jijia; 3. Bahlui; 4. Iaşi; 5. Botoşani; 6. Dorohoi.
5.      A. Depresiunea Braşov; 1. M. Baraolt; 2. M. Bodoc; 3. M. Nemira; 4. M. Vrancei; 5.
        M. Buzăului; 6. M. Baiului; 7. M. Bucegi; 8. Culoarul Bran-Rucăr; 9. M. Piatra
        Craiului; 10. M. Perşani.
6.      A. Podişul Dobrogei; 1. Cernavodă; 2. Hârşova; 3. Măcin; 4. Isaccea; 5. Tulcea; 6.
        Babadag; 7. Negru Vodă; 8. Medgidia; 9. Basarabi; 10. Năvodari; 11. Constan a; 12.
        Eforia; 13. Mangalia.
7.      A. Câmpia Română; 1. Focşani; 2. Buzău; 3. Ploieşti; 4. Târgovişte; 5. Piteşti; 6.
        Slatina; 7. Craiova; 8. Alexandria; 9. Giurgiu; 10. Călăraşi; 11. Slobozia; 12. Brăila; 13.
        Gala i; Bucureşti.
8.      A. Câmpia de Vest; 1. Someş; 2. Crişul Repede; 3. Crişul Negru; 4. Crişul Alb; 5.
        Mureş; 6. Bega; 7. Timiş; 8. Caraş; 9. Ungaria; 10. Serbia.
9.      A. Grupa Parâng; 1. M. Lotrului; 2. M. Cibin; 3. M. Şureanu; 4. M. Parâng; 5. M.
        Căpă ânii; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Oltului.
10.     A. Grupa nordică a Carpa ilor Orientali; 1. M. Oaş; 2. M. Igniş; 3. M. Gutâi; 4. M.
          ibleş; 5. M. Rodnei; 6. M. Maramureş; 7. Pasul Prislop; 8. Obcina Mestecăniş; 9.
        Obcina Feredeu; 10. Obcina Mare; 11. Depresiunea Oaş; 12. Depresiunea Maramureş;
        13. Depresiunea Câmpulung; 14. Depresiunea Dornelor; 15. M. Bârgău; 16. Pasul
        Tihu a.
11.     A. Carpa ii Meridionali; 1. vf. Omul; 2. vf. Moldoveanu; 3. vf. Negoiu; 4. vf. Parângul
        Mare; 5. vf. Peleaga; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Turnu Roşu; 8. Depresiunea
        Loviştei; 9. Depresiunea Petroşani; 10. Depresiunea Ha eg.
12.     A. Depresiunea Maramureş; 1. Mun ii Maramure; 2. Pasul Prislop; 3. M. Rodnei; 4. M.
        Igniş; 5. M. Gutâi; 6. M. ibleş; 7. Ucraina.
13.     A. Mun ii Apuseni; 1. M. Bihor; 2. M. Pădurea Craiului; 3. M. Plopiş (Şes); 4. M.
        Meseş; 5. M. Vlădeasa; 6. M. Gilău; 7. M. Muntele Mare; 8. M. Trascău; 9. M.
        Metaliferi; 10. M. Zarand; 11. M. Codru Moma.
14.     A. Mun ii Banatului; 1. M. Almăj; 2. M. Locvei; 3. M. Semenic; 4. M. Aninei; 5. M.
        Dognecei; 6. Pasul Poarta Orientală; 7. Defileul Dunării; 8. Culoarul Timiş-Cerna; 9.
        Depresiunea Bozovici (Almăj).
15.     A. Podişul Getic; 1. Podişul Cândeşti; 2. Dealurile Argeşului; 3. Podişul Cotmeana; 4.
        Podişul Olte ului; 5. Dealurile (Gruiurile) Jiului; 6. Podişul Strehaia; 7. Subcarpa ii
        Getici; 8. Podişul Mehedin i; 9. Câmpia Română; 10. Subcarpa ii de Curbură.
16.     A. Grupa Făgăraş; 1. M. Făgăraş; 2. M. Cozia; 3. M. Frun i; 4. M. Ghi u; 5. M. Iezer; 6.
        Depresiunea Loviştei; 7. M. Piatra Craiului; 8. Depresiunea Făgăraş; 9. Defileul Turnu
        Roşu; 10. Defileul Cozia.
17.     A. Delta Dunării; 1. Bra ul Chilia; 2. Bra ul Tulcea; 3. Bra ul Sulina; 4. Bra ul Sf.
        Gheorghe; 5. Dunărea; 6. Tulcea; 7. Sulina.
18.     A. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 1. Bistri a; 2. Dej; 3. Cluj-Napoca; 4. Turda;
        5. Alba Iulia; 6. Sibiu; 7. Făgăraş; 8. Târgu Mureş; 9. Sighişoara; 10. Mediaş; 11. Blaj.
19.     A. Podişul Moldovei; 1. Obcina Mare (Grupa nordică a Carpa ilor Orientali); 2.
        Subcarpa ii Moldovei; 3. Câmpia Română; 4. Republica Moldova; 5. Ucraina; 6.
        Podişul Sucevei; 7. Câmpia Moldovei; 8. Podişul Bârladului.
20.     A. Subcarpa ii de Curbură; 1. Trotuş; 2. Putna; 3. Râmnicu Sărat; 4. Slănic; 5. Buzău;
        6. Prahova; 7. Ialomi a; 8. Dâmbovi a.



                                                81
21.   A. Grupa Retezat-Godeanu; 1. M. Retezat; 2. M. Godeanu; 3. M. arcu; 4. M. Cernei;
      5. M. Mehedin i; 6. M. Vâlcan; 7. Depresiunea Petroşani; 8. Depresiunea Ha eg; 9.
      Defileul Jiului.
22.   1. mmm; 2.
23.   A. Podişul Moldovei; 1. Dorohoi; 2. Suceava; 3. Botoşani; 4. Roman; 5. Iaşi; 6. Bacău;
      7. Vaslui; 8. Bârlad; 9. Huşi.
24.   A. Grupa centrală a Carpa ilor Orientali; 1. Piatra Neam ; 2. Bicaz; 3. Topli a; 4.
      Gheorgheni; 5. Miercurea Ciuc; 6. Tuşnad; 7. Comăneşti; 8. Lacul Roşu; 9. Lacul Sf.
      Ana; 10. Lacul Izvoru Muntelui; 11. Cheile Zugreni (Bistrişei); 12. Defileul Topli a-
      Deda; 13. Defileul Oltului (Racoş).
25.   A. Grupa de NV; B. Grupa de SV; 1. Tisa; 2. Vişeu; 3. Iza; 4; Bega Veche; 5. Canalul
      Bega; 6. Timiş; 7. Bârzava; 8. Nera; 9. Cerna; 10. Mureş; 11. Dunărea.
26.   A. Podişul Getic; 1. Curtea de Argeş; 2. Mioveni; 3. Scorniceşti; 4. Drăgăşani; 5. Piatra
      Olt; 6. Balş; 7. Filiaşi; 8. icleni; 9. Rovinari; 10. Baia de Aramă; 11. Motru; 12.
      Drobeta-Turnu Severin.
27.   1. Teli a; 2. Tai a; 3. Canalul Dunăre – Marea Negară; 4. Lacul Razelm; 5. Lacul
      Golovi a; 6. Lacul Smeica; 7. Lacul Sinoe; 8. Lacul Taşaul; 9. Lacul Siutghiol; 10.
      Lacul Techirghiol.
28.   1. Vişeu; 2. Iza; 3. Tisa; 4. Someş: 5. Someşul Mic; 6. Someşul Mare; 7. Barcău; 8.
      Crişu Repede; 9. Crişu Negru; 10. Crişu Alb; 11. Mureş; 12. Târnava Mică; 13.
      Târnava Mare; 14. Bega Veche; 15. Bega; 16. Timiş; 17. Bârzava; 18. Nera; 19. Cerna;
      20. Dunărea; 21. Prut; 22. Başeu; 23. Jijia; 24. Bahlui; 25. Siret; 26. Suceava; 27.
      Moldova; 28. Bistri a; 29. Trotuş; 30. Putna; 31. Râmnicu Sărat; 32. Buzău; 33. Bârlad;
      34. Jiu; 35. Motru; 36. Gilort; 37. Olt; 38. Lotru; 39. Topolog; 40. Olte ; 41. Cerna; 42.
      Vedea; 43. Argeş; 44. Râul Doamnei; 45. Dâmbovi a; 46. Ialomi a; 47. Prahova; 48.
      Teli a; 49. Tai a; 50. Canalul Dunăre – Marea Neagră.
29.   JUDE / oraş: 1. SATU MARE / Satu Mare; 2. MARAMUREŞ / Baia Mare; 3.
      BISTRI A-NĂSĂUD / Bistri a; 4. SUCEAVA / Suceava; 5. BOTOŞANI / Botoşani;
      6. BIHOR / Oradea; 7. SĂLAJ / Zalău; 8. CLUJ / Cluj-Napoca; 9. MUREŞ / Târgu-
      Mureş; 10. HARGHITA / Miercurea-Ciuc; 11. NEAM / Piatra Neam ; 12. IAŞI / Iaşi;
      13. ARAD / Arad; 14. HUNEDOARA / Deva; 15. ALBA / Alba Iulia; 16. SIBIU /
      Sibiu; 17. BRAŞOV / Braşov; 18. COVASNA / Sfântu Gheorghe; 19. BACĂU /
      Bacău; 20. VASLUI / Vaslui; 21. VRANCEA / Focşani; 22. GALA I / Gala i; 23.
      TIMIŞ / Timişoara; 24. CARAŞ-SEVERIN / Reşi a; 25. GORJ / Târgu-Jiu; 26.
      VÂLCEA / Râmnicu-Vâlcea; 27. ARGEŞ / Piteşti; 28. DÂMBOVI A / Târgovişte; 29.
      PRAHOVA / Ploieşti; 30. BUZĂU / Buzău; 31. Brăila / Brăila; 32. MEHEDIN I /
      Drobeta-Turnu Severin; 33. DOLJ / Craiova; 34. OLT / Slatina; 35. TELEORMAN /
      Alexandria; 36. GIURGIU / Giurgiu; 37. ILFOV / Buftea; 38. CĂLĂRAŞI / Călăraşi;
      39. BUCUREŞTI; 40. IALOMI A / Slobozia; 41. TULCEA / Tulcea; 42.
      CONSTAN A / Constan a.




                                              82

Contenu connexe

En vedette (6)

12A_Olanda
12A_Olanda12A_Olanda
12A_Olanda
 
Olanda 2012
Olanda 2012Olanda 2012
Olanda 2012
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Belgia
BelgiaBelgia
Belgia
 

Geografa

  • 1. TESTE DE ADMITERE (Pentru obeservatii si sugestii: AdmitereGeo@yahoo.com) A. REZOLVA I ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE DE RĂSPUNS 1. România se desfăşoară în spa iul: a. Carpato-danubiano-panonic; b. Carpato-danubiano-pontic; c. Carpato-danubiano-balcanic. 2. Lungimea ărmurilor continentului european depăşeşte: a. 80.000 km; b. 70.000 km; c. 90.000 km. 3. Din punct de vedere demografic, cu cei peste 700 mil. locuitori, Europa, la nivelul continentelor, se situează pe pozi ia: a. A treia; b. A patra; c. A doua. 4. Ce paralelă, care trece prin România, are un rol distinct în pozi ionarea acesteia în cadrul emisferei nordice? a. 350; b. 250; c. 450. 5. Altitudinea medie a continentului european este de cca.: a. 300 m; b. 200 m; c. 250 m. 6. Începând cu anul 2004, România a devenit ară membră a: a. U.E.; b. O.S.C.E.; c. N.A.T.O. 7. Începând cu anul 2007, România a devenit ară membră a: a. U.E.; b. O.S.C.E.; c. N.A.T.O. 8. Europa avea în componen a sa la finele anului 2007 a. 27 state; b. 46 state; c. 35 state. 9. Densitatea medie a popula iei la nivelul continentului european este de: a. 96 loc./km2; b. 71 loc./km2; c. 67 loc./km2. 10. Altitudinea de 4807 m este atinsă la nivelul continentului european în:
  • 2. a. Vf. Elbrus; b. Vf. Moldoveanu; c. Vf. Mont Blanc. 11. Altitudinea de 2544 m este atinsă la nivelul României în: a. Vf. Moldoveanu; b. Vf. Omu; c. Vf. Negoiu. 12. Din punct de vedere tectonic (structural) continentul în care se încadrează şi România apar ine: a. Plăcii Euroasiatice; b. Plăcii Europene; c. Plăcii Euroatlantice. 13. De la finele mezozoicului (acum circa 70 mil. ani) şi până în prezent s-au format mun ii Pirinei, Carpa i şi Caucaz care apar in sistemelor: a. Hercinice; b. Alpine; c. Caledonice. 14. Aproape 85% din relieful european este reprezentat de: a. Dealuri înalte şi mun i; b. Câmpii şi podişuri joase; c. Podişuri joase şi dealuri înalte. 15. Circa 15% din relieful european este de: a. Dealuri înalte şi mun i; b. Câmpii şi podişuri joase; c. Podişuri joase şi dealuri înalte. 16. Din punct de vedere altimetric, pe teritoriul României, relieful se desfăşoară între: a. 0 metri şi 2535 metri; b. 0 metri şi 2445 metri; c. 0 metri şi 2544 metri. 17. Următoarele unită i de relief sunt unită i de orogen: a. Carpa ii şi Podişul Moldovei; b. Câmpia Română şi Carpa ii; c. Subcarpa ii şi Podişul Mehedin i. 18. Pe teritoriul Europei, în prezent, există ghe ari în masivele care depăşesc altitudinea de: a. 3000 m; b. 1000 m; c. 2000 m. 19. Sistemul montan european care are o lungime de circa 1200 km apar ine mun ilor: a. Carpa i; b. Alpi; c. Pirinei. 20. La est de Bazinul Vienei, cu altitudini ce depăşesc 2500 m, se desfăşoară: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Carpa i; c. Mun ii Balcani. 21. În următoarele masive din Carpa ii Româneşti se află un relief glaciar: a. Făgăraş, Godeanu, Rodnei; b. Făgăraş, Ceahlău, Bucegi;
  • 3. c. Făgăraş, Cozia, Parâng. 22. Următoarele fluvii europene formează la vărsare delte: a. Elba, Tamisa, Volga; b. Tamisa, Dunărea, Volga; c. Volga, Dunărea, Pad. 23. Următoarele fluvii europene formează la vărsare estuare: a. Elba, Volga, Dunărea; b. Elba, Tamisa, Sena; c. Tamisa, Dunărea, Volga. 24. Câmpurile de dune din sud-vestul Fran ei şi Câmpia Mării Caspice sunt forme de relief: a. Eolian; b. Litoral; c. Vulcanic. 25. Masele de nisip din sudul Olteniei şi din Câmpia Carei sunt forme de relief: a. Eolian; b. Carstic; c. Ruiniform. 26. Mai pu in de 3 terase fluviatile se găsesc pe râurile principale în: a. Câmpii; b. Dealuri joase; c. Podişuri. 27. Circurile, morenele şi custurile din Făgăraş, Parâng şi Retezat sunt forme de relief: a. Eolian; b. Carstic; c. Glaciar. 28. Între formele de relief carstic reprezentate în Europa pot fi enumerate: a. Peşterile, dolinele, cheile; b. Peşterile, alunecările, deltele; c. Dolinele, ravenele, peşterile. 29. Care sunt vulcanii activi din Europa: a. Vezuviu, Camerun; b. Etna, Stromboli; c. Vulcano, Pinatubo. 30. Preciza i numele lan ului muntos cu o lungime de peste 2000 km, desfăşurat de la nord-sud şi care este situat în extremitatea estică a Europei: a. Mun ii Caucaz; b. Mun ii Ural; c. Mun ii Taurus. 31. Care este unitatea montană desfăşurată în România de la grani a cu Ucraina şi până la Valea Prahovei şi care are o lă ime de peste 100 km: a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Occidentali; c. Carpa ii Meridionali. 32. Preciza i numele lan ului carpatic care se desfăşoară între Valea Prahovei şi culoarul depresionar Timiş- Cerna: a. Carpa ii Occidentali;
  • 4. b. Carpa ii Orientali; c. Carpa ii Meridionali. 33. Sistemul muntos cu o lungime de peste 600 km şi care se desfăşoară pe teritoriul Fran ei, Elve iei şi Germaniei este: a. Renan; b. Alpi; c. Jura. 34. Cea mai extinsă câmpie de pe glob, cu o suprafa ă de cca. 4 mil. km2, situată în Europa este: a. Câmpia Germano-Poloneză; b. Câmpia Est-Europeană; c. Câmpia Panonică. 35. Lan ul muntos care se desfăşoară de la Valea Someşului (nord) la Valea Dunării (sud) poartă numele de: a. Carpa ii Occidentali; b. Carpa ii Meridionali; c. Carpa ii Orientali. 36. Ce peninsulă din Europa este formată din podişuri, platouri sud-vestice vălurite şi cordiliere? a. Peninsula Italică; b. Peninsula Bretagne; c. Peninsula Iberică. 37. Ce depresiune are peste 10% din suprafa a României şi este încadrată în cea mai mare parte de Carpa i (est, sud, nord şi par ial vest): a. Depresiunea Braşov; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Depresiunea Târnavelor. 38. În cadrul Carpa ilor Occidentali, la nord de râul Mureş, se desfăşoară: a. Mun ii Banatului; b. Mun ii Apuseni; c. Mun ii Poiana Ruscă. 39. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Dâmbovi ei (est) şi Valea Oltului (vest): a. Retezat; b. Parâng; c. Făgăraş. 40. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Prahovei (est) şi Valea Dâmbovi ei (vest): a. Bucegi; b. Făgăraş; c. Parâng. 41. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Oltului (est) şi Valea Jiului (vest): a. Făgăraş; b. Retezat; c. Parâng. 42. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Jiului (est) şi Culoarul Timiş-Cerna (vest): a. Retezat; b. Parâng; c. Poiana Ruscă. 43. Următoarele sectoare de chei – Argeşului, Olte ului, Jaleşului sunt localizate în:
  • 5. a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Meridionali; c. Carpa ii Occidentali. 44. Depresiunea Braşov este o depresiune: a. Intracolinară; b. Submontană; c. Intramontană. 45. Depresiunea Braşov este o depresiune situată în: a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Occidentali; c. Carpa ii Meridionali. 46. Podişul Valdai este localizat în: a. Europa de Vest; b. Europa de Est; c. Europa Centrală. 47. Cel mai lung lan muntos de pe teritoriul Europei este: a. Pirinei; b. Alpi; c. Ural. 48. Peninsula Iberică se află în: a. Europa Vestică; b. Europa Sudică; c. Europa Centrală. 49. ările baltice fac parte din: a. Europa Nordică; b. Europa Centrală; c. Europa Vestică. 50. Arhipelagul Britanic face parte din: a. Europa Insulară; b. Europa Nordică; c. Europa Vestică. 51. Câmpia colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei) este localizată, în cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei: a. În centru; b. În sud; c. În nord-vest. 52. Subcarpa ii ce au o suprafa ă de 16.400 km2 se desfăşoară la: a. Exteriorul Carpa iilor Occidentali; b. Exteriorul Carpa iilor Meridionali; c. Exteriorul Carpa iilor. 53. Subcarpa ii se desfăşoară la exteriorul Carpa ilor, între văile: a. Moldova şi Jiu; b. Moldova şi Motru; c. Bistri a şi Jiu. 54. Câmpia Boianu este o câmpie: a. De subsiden ă;
  • 6. b. De terase; c. Tabulară. 55. În categoria câmpiilor piemontane şi de glacis din România este inclusă: a. Câmpia Bărăganului; b. Câmpia Râmnicului; c. Câmpia Olteniei. 56. Câmpia Vlăsiei este o câmpie: a. Tabulară; b. De subsiden ă; c. De terase. 57. Câmpia Moldovei este o unitate de: a. Munte; b. Câmpie; c. Podiş. 58. Subcarpa ii Moldovei prezintă: a. Un şir de dealuri şi două de depresiuni; b. Un şir de depresiuni şi unul de dealuri; c. Două şiruri de dealuri şi unul de depresiuni. 59. În Podişul Mehedin i predomină: a. Relieful carstic; b. Relieful structural; c. Relieful de tip „bad lands”. 60. Europa se desfăşoară în: a. Zona de climă caldă şi zona de climă temperat-oceanică; b. Zona de climă caldă şi zona de climă temperată; c. Zona de climă temperată şi zona de climă rece. 61. În Mun ii Apuseni este specific climatul temperat-continental: a. Cu influen e vestice; b. Cu influen e continentale; c. Cu influen e submediteraneene. 62. Câmpia Română de la est de Argeş se află sub influen a climatului temperat: a. Oceanic; b. Continental; c. Baltic. 63. Fluviile care se varsă în Oceanul Arctic se caracterizează în sezonul rece printr-o scurgere: a. Redusă; b. Complexă; c. Bogată. 64. Unul din fluviile europene cu scurgere bogată tot timpul anului este: a. Peciora; b. Sena; c. Nipru. 65. Rhonul se varsă în: a. Marea Mânecii; b. Marea Mediterană; c. Marea Nordului.
  • 7. 66. Vistula formează la vărsare: a. Liman; b. Estuar; c. Deltă. 67. Ce fluviu izvorăşte din Mun ii Pădurea Neagră şi este legat de fluviul Rhin printr-un canal? a. Dunărea; b. Rhon; c. Elba. 68. Al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2860 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 805.300 km2 este: a. Volga; b. Dunărea: c. Nipru. 69. Cel mai important fluviu european, cu o lungime de 3696 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 1,36 mil. km2 este: a. Dunărea; b. Volga; c. Peciora. 70. Câte lacuri sunt în România: a. Peste 4000 de lacuri; b. Peste 6000 de lacuri; c. Circa 7000 de lacuri. 71. Cel mai extins lac glaciar din România este: a. Zănoaga; b. Bâlea; c. Bucura. 72. Cel mai adânc lac glaciar din România: a. Gâlcescu; b. Bucura; c. Zănoaga. 73. Cel mai mare lac al Europei este: a. Marea Caspică; b. Lacul Ladoga; c. Lacul Onega. 74. Din punct de vedere biopedogeografic insulele arctice şi nordul continentului european sunt incluse în: a. Zona de taiga; b. Zona de tundră; c. Zona nemorală. 75. Sudul Europei se înscrie din punct de vedere biopedogeografic în: a. Zona mediteraneană; b. Zona nemorală: c. Zona de silvostepă. 76. Din punct de vedere biopedogeografic, din zona stepei face parte: a. Cea mai mare parte a Dobrogei;
  • 8. b. Câmpia Someşului; c. Câmpia de la vest de Argeş. 77. Din punct de vedere biopedogeografic, în zona silvostepei se înscrie: a. O bună parte din Dobrogea; b. Câmpia Crişurilor; c. Dealurile de Vest. 78. România, ca formă de stat, este o: a. Republică; b. Monarhie; c. Dictatură. 79. Cele mai multe ări europene, ca formă de stat, sunt: a. Monarhii; b. Republici; c. Dictaturi. 80. Între ările europene, cu regim monarhic, sunt: a. Olanda, Norvegia, Monaco; b. Olanda, Italia, Marea Britanie; c. Marea Britanie, Norvegia, Portugalia. 81. Popula ia Europei depăşea în anul 2005: a. 750 mil. locuitori; b. 800 mil. locuitori; c. 700 mil. locuitori. 82. Sporul natural al popula iei la nivel european este preponderent: a. Negativ; b. Pozitiv; c. Stagnant. 83. Principala religie pe continentul Europei este: a. Creştinismul; b. Iudaismul; c. Islamismul. 84. În România, principalul cult creştin practicat este: a. Catolicismul; b. Ortodoxismul; c. Protestantismul. 85. Tendin a dinamicii numărului de locuitori în România, în ultimii ani, este: a. Stagnantă; b. Pozitivă; c. Negativă. 86. Densitatea medie a popula iei României este de: a. Cca. 90 loc./km2; b. Cca. 70 loc./km2; c. Cca. 110 loc./km2. 87. Oficial minoritatea na ională cea mai numeroasă din România este reprezentată de: a. Germani; b. Rromi; c. Maghiari.
  • 9. 88. Care sunt cele trei ări europene unde popula ia rurală o depăşeşte pe cea urbană? a. Albania, Bosnia-Her egovina şi Republica Moldova; b. Albania, Bosnia-Her egovina şi Macedonia; c. Albania, Bosnia-Her egovina şi Muntenegru. 89. Cea mai mare aglomera ie urbană din Europa este: a. Londra; b. Paris; c. Moscova. 90. Al doilea mare centru universitar şi cultural-ştiin ific al României, după Bucureşti, este: a. Cluj-Napoca; b. Iaşi; c. Timişoara. 91. Cărui oraş – capitală din Europa i s-a atribuit epitetul de „Cetatea Eternă”: a. Paris; b. Roma; c. Atena. 92. Cărui oraş european i s-a atribuit epitetul de „Oraşul de pe şapte coline”? a. Roma; b. Atena; c. Madrid. 93. Ce mare capitală europeană găzduieşte Universitatea Sorbona: a. Roma; b. Paris; c. Amsterdam. 94. Cel mai mare centru urban din vestul României este: a. Arad; b. Timişoara; c. Oradea. 95. Care este municipiul din România în care se află Universitatea „Babeş Bolyai”? a. Oradea; b. Timişoara; c. Cluj-Napoca. 96. Care este cel mai mare centru urban al României situat în regiunea montană? a. Braşov; b. Cluj-Napoca; c. Baia Mare. 97. Care este oraşul aflat în centrul României, declarat „Capitală europeană a culturii” în 2007: a. Alba Iulia; b. Braşov; c. Sibiu. 98. Între activită ile economice în Europa, pe primul loc, se află: a. Serviciile; b. Industrie; c. Transporturile.
  • 10. 99. Preciza i care sunt ările europene unde se exploatează cărbuni: a. Rusia, Olanda, Islanda; b. Germania, Portugalia, Ucraina; c. Germania, Rusia, Polonia. 100. Preciza i în care din ările europene indicate se exploatează petrol: a. Rusia, Marea Britanie, Norvegia; b. Rusia, Islanda, Portugalia; c. Norvegia, Elve ia, Olanda. 101. Preciza i în care state europene se exploatează minereuri de fier: a. Rusia, Albania, Olanda; b. Ucraina, Islanda, Rusia; c. Ucraina, Portugalia, Malta. 102. Care sunt marile porturi europene? a. Marsilia, Rotterdam, Londra; b. Rotterdam, Tirana, Riga; c. Le Havre, Poznan, Gdinya. 103. Care ări sunt principalele cultivatoare de cereale în Europa: a. Rusia, Fran a, România; b. Rusia, Turcia, Malta; c. Fran a, Marea Britanie, Islanda. 104. Preciza i care sunt principalele ări europene cultivatoare de cartofi: a. Polonia, Olanda, Germania; b. Polonia, Suedia, Islanda; c. Rusia, Spania, Italia. 105. Cele mai mari efective de bovine la nivel european le de ine: a. Marea Britanie; b. Germania; c. Rusia. 106. Cele mai mari efective de ovine la nivel european le de ine: a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Rusia. 107. Cele mai mari efective de porcine la nivel european le de ine: a. Fran a; b. Rusia; c. Germania. 108. În România, pomicultura este practicată predominant în: a. Regiunile de podiş şi de deal; b. Regiunile de câmpie; c. Regiunile de munte. 109. În România, grâul se cultivă predominant în: a. Podişul Getic; b. Câmpia Transilvaniei; c. Câmpia Română.
  • 11. 110. În România, porumbul se cultivă predominant în: a. Podişul Dobrogei; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Câmpia Română. 111. Ovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în: a. Depresiunea colinară a Transilvaniei; b. Dobrogea; c. Delta Dunării. 112. Bovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în: a. Podişul Sucevei; b. Delta Dunării; c. Câmpia Olteniei. 113. Cel mai mare producător de petrol din Europa este: a. Rusia; b. Norvegia; c. Marea Britanie. 114. Dintre ările europene, cel mai mare producător de gaze naturale este: a. Norvegia; b. Olanda; c. Rusia. 115. Dintre ările europene, cel mai mare producător de cărbuni este: a. Polonia; b. Rusia; c. România. 116. Dintre ările europene cel mai mare producător de autoturisme este: a. Fran a; b. Germania; c. Marea Britanie. 117. În România, principalul producător de aluminiu se afla la: a. Oradea; b. Tulcea; c. Slatina. 118. În România, autoturisme se construiesc la: a. Timişoara; b. Braşov; c. Piteşti. 119. În România, combinate petrochimice sunt la: a. Piteşti şi Midia-Năvodari; b. Midia-Năvodari şi Buzău; c. Ploieşti şi Gala i. 120. Hidrocentrala Dniepr se află în Ucraina, pe fluviul: a. Nistru; b. Nipru;
  • 12. c. Don. 121. La Odeillo, în Fran a, func ionează o centrală: a. Nucleară; b. Hidroelectrică; c. Solară. 122. La Rance, în Fran a, func ionează o centrală: a. Hidroenergetică; b. Solară; c. Mareomotrică. 123. Importante surse de energie geotermală sunt localizate în: a. Spania; b. Grecia; c. Islanda. 124. Surse importante de energie mareomotrică sunt localizate în: a. Marea Nordului; b. Marea Mediterană; c. Marea Baltică. 125. La nivel european, în structura produc iei de energie electrică predomină: a. Atomoenergia; b. Termoenergia; c. Hidroenergia. 126. ara europeană care-şi produce în propor ie de aproape 100% energia necesară prin hidrocentrale este: a. Elve ia; b. Norvegia; c. Austria. 127. Printre ările care-şi ob in cea mai mare parte a necesarului de energie prin atomocentrale, men ionăm: a. Germania; b. Italia; c. Fran a. 128. Principalele centre de exploatare a petrolului în România sunt localizate în: a. Estul Câmpiei Române; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Subcarpa ii Getici. 129. Principalele centre de exploatare a gazului metan în România sunt localizate în: a. Podişul Transilvaniei; b. Subcarpa ii Moldovei; c. Podişul Getic. 130. Cel mai important bazin huilifer din România este: a. Rovinari; b. Petroşani; c. Berbeşti-Alunu. 131. Cea mai mare termocentrală din România, cu o putere instalată de peste 2500 MW este: a. Rogojelu; b. Işalni a; c. Turceni.
  • 13. 132. Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din România, cu o putere instalată de 550 MW este: a. Lotru-Ciunget; b. Vidraru; c. Stejaru-Bicaz. 133. Râul din România cu cele mai multe hidrocentrale este: a. Oltul; b. Argeşul; c. Someşul. 134. Cel mai mare exportator din Europa şi din lume (1/10 din totalul comer ului mondial) este: a. Marea Britanie; b. Rusia; c. Germania. 135. Dintre ările europene cu o balan ă comercială deficitară(valoarea importurilor depăşeşte pe cea a exporturilor) amintim: a. Grecia şi Spania; b. Germania şi Portugalia; c. Irlanda şi Marea Britanie. 136. Dintre ările europene cu o balan ă excedentară (valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor) amintim: a. Germania şi Spania; b. Germania şi Danemarca; c. Germania şi Marea Britanie. 137. România între ine rela ii comerciale cu: a. Circa 50 de ări; b. Peste 100 de ări; c. Peste 150 de ări. 138. Sta iunile Nisa, Marbella şi San Remo se află pe litoralul: a. Mării Negre; b. Oceanului Atlantic; c. Mării Mediterane. 139. Sta iunile Whitby, Biarritz şi Estoril se află pe litoralul: a. Oceanului Atlantic; b. Mării Mediterane; c. Mării Negre. 140. Sta iunile Ialta, Soci şi Varna sunt pe litoralul: a. Mării Negre; b. Mării Tireniene; c. Mării Egee. 141. Sta iunile Chammonix şi Davos sunt situate în: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Apenini; c. Mun i Carpa i. 142. Sta iunea Zakopane se află în: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Carpa i;
  • 14. c. Mun ii Jura. 143. În România, turism balneomaritim se practică la: a. Eforie, Mamaia, Mangalia; b. Ocna Sibiului, Mamaia, Năvodari; c. Amara, Mangalia, Năvodari. 144. În România se practică turism balneoclimateric în sta iunile: a. Băile Felix, Băile Olăneşti, Păltiniş; b. Băile Govora, Băile Felix, Buşteni; c. Sovata, Călimăneşti, Băile Felix. 145. În care dintre sta iunile din România enumerate se practică turism montan şi de sporturi de iarnă: a. Călimăneşti, Sovata, Borşa; b. Borşa, Poiana Braşov, Govora; c. Sinaia, Păltiniş, Semenic. 146. Poiana Braşov este o sta iune unde se practică: a. Turism balnear; b. Turism montan şi de sporturi de iarnă; c. Turism cultural-istoric. 147. Sovata este o sta iune unde se practică: a. Turism balneoclimateric; b. Turism heliomarin; c. Turism cultural-istoric. 148. Eforie Sud este o sta iune unde se practică: a. Turism balneoclimateric; b. Turism heliomarin; c. Turism cultural-istoric. 149. Cel mai lung tunel rutier din lume, Laerdal (peste 24 km) este localizat în: a. Norvegia; b. Elve ia; c. Italia. 150. Cel mai lung tunel feroviar din lume (aproape 20 km) face legătura între: a. Elve ia şi Italia; b. Fran a şi Elve ia; c. Fran a şi Italia. 151. Podul Ǿresund, cel mai lung din lume(aproape 8 km), face legătura între: a. Danemarca şi Norvegia; b. Danemarca şi Germania; c. Danemarca şi Suedia. 152. Cel mai înalt pod din lume Millau (343 m) este localizat în: a. Fran a; b. Germania; c. Elve ia. 153. Unul din cele mai mari noduri de transport de pe Glob este: a. Varşovia; b. Londra; c. Lyon.
  • 15. 154. Cu un trafic de peste 300 mil. tone/an (ocupă , de regulă, locul 1 pe Glob) este portul: a. Marsilia; b. Rotterdam; c. Hamburg. 155. Fluviul european pe care se realizează cel mai mare trafic anual (peste 300 mil. tone) este: a. Dunărea; b. Rhonul; c. Rhinul. 156. Cel mai mare port fluvial al Europei, dar şi de pe Glob (trafic anual de 100 mil. tone) este: a. Duisburg; b. Anvers; c. Lyon. 157. Capitala europeană cu cele mai multe aeroporturi, (24 dintre care 4 interna ionale) este: a. Moscova; b. Londra; c. Paris. 158. Din Bucureşti, principalul nod de comunica ii al României, pornesc: a. 9 trasee majore aeriene; b. 9 magistrale feroviare; c. 9 magistrale rutiere. 159. Cel mai mare aeroport românesc, situat în Bucureşti, este: a. Mihail Kogălniceanu; b. Aurel Vlaicu; c. Henri Coandă. 160. Dintre coridoarele principale de transport continental, cel care tranzitează şi România, este: a. IV; b. VIII; c. VI. 161. Peisajul insular din Oceanul Arctic se caracterizează prin: a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, taiga; b. Ghe ari şi vegeta ie de taiga pe platouri înalte, fiorduri; c. Ghe ari, vegeta ie de tundră şi stâncărie. 162. Peisajul islandez se caracterizează prin: a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, tundră; b. Mun i cu ghe ari, vegeta ie de taiga şi stâncărie; c. Lacuri glaciare, mlaştini, păduri de conifere. 163. Peisajul polderelor olandeze se caracterizează prin: a. Mlaştini, terenuri de cultură, câmpii înalte; b. Complex deltaic, lacuri şi mlaştini; c. Complex de diguri, lacuri şi terenuri de cultură. 164. Mediul temperat-rece în Europa corespunde: a. Pădurilor de foioase; b. Pădurilor de conifere; c. Vegeta iei de tundră.
  • 16. 165. Mediul cu extindere la nivelul Europei sub forma unei fâşii înguste, ce cuprinde Islanda, nordul Peninsulei Scandinavă, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene este cel : a. Al tundrei; b. Temperat-rece; c. Temperat-oceanic. 166. Mediul ce cuprinde Europa de Vest şi Centrală, având o climă blândă, cu veri răcoroase şi ierni plăcute, este cel: a. Temperat-oceanic; b. Temperat-continental; c. Mediteranean. 167. Mediul ce ocupă un spa iu întins, ce se extinde din estul României până în Câmpia Precaspică, este cel: a. Temperat-continental; b. Mediteranean; c. Temperat-rece. 168. În România, mediul ce corespunde reliefului cu altitudini cuprinse între 800 şi 2544 m, caracterizat prin etajarea vegeta iei, este cel: a. De dealuri şi păduri; b. Montan şi alpin; c. De păduri şi mun i. 169. În România, mediul ce corespunde prin regimul inunda iilor, prin adâncimea mică la care se găsesc apele freatice şi prin umiditatea relativ mare a solului este cel: a. Al câmpiilor; b. Al regiunilor deluroase şi de podiş; c. Al luncilor şi al Deltei Dunării. 170. În România, mediul specific subcarpa ilor şi podişurilor cu înăl imi cuprinse între 300 şi 1000 m este cel: a. Montan şi alpin; b. Al câmpiilor; c. Al regiunilor deluroase şi de podiş. 171. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Biala şi culoarul Rika-Sviea este cea: a. Nord-vestică; b. Centrală; c. Sud-estică. 172. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Dunăre (Bratislava) şi Biala este cea: a. Nord-vestică; b. Centrală; c. Sud-estică. 173. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între culoarele Rika-Sviea, la nord şi Timok la sud este cea: a. Centrală; b. Sud-estică; c. Nord-vestică. 174. Ce grupă carpatică include, pe teritoriul României, cele trei sectoare: Carpa ii Orientali, Carpa ii Meridionali şi Carpa ii Occidentali: a. Centrală; b. Nord-vestică;
  • 17. c. Sud-estică. 175. Principala activitate agricolă practicată în Carpa i este legată de: a. Creşterea animalelor; b. Pomicultură; c. Cultura plantelor tehnice. 176. Poten ialul hidroenergetic al României, Slovaciei şi Poloniei este: a. Ridicat; b. Scăzut; c. Mediu. 177. Peisajul crestelor şi vârfurilor din etajul alpin din Carpa i se remarcă prin: a. Platouri şi văi cu terase acoperite de arbuşti şi ierburi; b. Creste, circuri glaciare, grohotişuri, vegeta ie de licheni, muşchi şi diverse ierburi; c. Platouri acoperite cu tufărişuri şi păduri de conifere, grohotiş şi culoare de avalanşe. 178. Peisajul subalpin din Carpa i se remarcă prin: a. Relief de creste, circuri glaciare, vegeta ie de licheni, muşchi; b. Culmi, văi şi platouri cu arbuşti şi ierburi, forme de relief glaciar; c. Culmi rotunjite şi văi cu vegeta ie forestieră în alternan ă cu păşuni şi fâne e. 179. Peisajul depresiunilor şi culoarelor de vale din Carpa i se remarcă prin: a. Relief domol, culmi alungite, vegeta ie predominant forestieră; b. Culmi, văi şi platouri acoperite de vegeta ie subalpină, grohotişuri, culoare de avalanşe; c. Şesuri, râuri cu lunci şi terase, contact cu versan ii marcat de glacisuri şi piemonturi, o vegeta ie naturală limitată în defavoarea culturilor agricole şi aşezărilor umane. 180. Care este al doilea stat european ca suprafa ă şi al şaselea ca popula ie: a. Ucraina; b. Germania; c. Fran a. 181. Care este principalul curs de apă al Ucrainei, supranumit „râul na ional”? a. Don; b. Nistru; c. Nipru. 182. Ce stat european are capitală la Kiev? a. Belarus; b. Ucraina; c. Polonia. 183. Oraşele Harkov, Odessa şi Donetsk sunt localizate în: a. Belarus; b. Ucraina; c. Polonia. 184. Oraşele Tiraspol, Tighina şi Băl i sunt localizate în: a. Ucraina; b. Republica Moldova; c. România. 185. Ce stat european are capitala la Chişinău? a. Bulgaria; b. Ucraina;
  • 18. c. Republica Moldova. 186. Care este cel mai mic vecin al României? a. Republica Moldova; b. Ucraina; c. Ungaria. 187. Ce stat european, situat la sud de Dunăre, are un relief predominant înalt (Mun ii Rila-Rodopi, Stara Planina, Pirin şi Podişul Prebalcanic)? a. Bulgaria; b. Serbia; c. Turcia. 188. Ce stat european are capitala la Sofia? a. Serbia; b. Ungaria; c. Bulgaria. 189. Oraşele Plovdiv, Ruse şi Burgas sunt localizate în: a. Ucraina; b. Bulgaria; c. Serbia. 190. Care stat european de ine locul 1 pe Glob la produc ia de ulei de trandafir? a. Albania; b. Turcia; c. Bulgaria. 191. În ce capitală europeană se găseşte catedrala „Aleksandr Nevski”? a. Sofia; b. Belgrad; c. Kiev. 192. Râurile Mari a, Struma şi Com curg pe teritoriul: a. Ucrainei; b. Bulgariei; c. Serbiei. 193. În Bulgaria, energia nucleară este ob inută în centrale de la: a. Belene; b. Cernobâl; c. Koslodui. 194. Sta iunile Varna, Albena şi Zlatni se găsesc pe litoralul: a. Bulgăresc; b. Ucrainean; c. Turc. 195. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei este situat între râurile: a. Prut şi Nistru; b. Prut şi Nipru; c. Siret şi Nistru. 196. Prutul şi Nistrul sunt principalele râuri ale: a. României; b. Ucrainei;
  • 19. c. Republicii Moldova. 197. România se învecinează în sud-vest cu: a. Bulgaria; b. Serbia; c. Muntenegru. 198. Ce stat european are capitala la Belgrad? a. Bulgaria; b. Serbia; c. Muntenegru. 199. Câmpia Voivodinei şi Câmpia Moraviei se găsesc pe teritoriul: a. Serbiei; b. Ungariei; c. Bulgariei. 200. Oraşele Novisad, Pancevo şi Niš sunt pe teritoriul: a. Serbiei; b. Croa iei; c. Bulgariei. 201. Ce stat european are capitala la Budapesta? a. Ungaria; b. Ucraina; c. Bulgaria. 202. Oraşele Debrecen, Pecs şi Sopron sunt pe teritoriul: a. Slovaciei; b. Ucrainei; c. Ungariei. 203. România se învecinează în nord-vest cu: a. Serbia; b. Ungaria; c. Ucraina. 204. Grani a României cu Ungaria este: a. O grani ă terestră; b. O grani ă terestră şi fluvială; c. O grani ă fluvială. 205. Câmpia Balatonului se află pe teritoriul: a. Ucrainei; b. Ungariei; c. Serbiei. 206. În anul 1951, 6 ări europene (Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) înfiin ează: a. Comunitatea Economică Europeană; b. Consiliul Economic European; c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului. 207. În anul 1957, prin tratatele de la Roma, se hotăreşte înfiin area: a. Comunită ii Economice Europene; b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului; c. Consiliul Europei.
  • 20. 208. La 2 februarie 1992, tratatul de transformare a Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană a fost semnat la: a. Roma; b. Maastrich; c. Bruxelles. 209. Primul preşedinte al Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului (C.E.C.O.) a fost: a. Konrad Adenauer; b. Robert Schuman; c. Jean Monnet. 210. În urma semnării tratatelor de la Roma, alături de Comunitatea Economică Europeană a mai fost înfiin ată şi: a. U.E.; b. EURATOM; c. Consiliul Europei Unite. 211. Potrivit Tratatului de la Maastrich a avut loc transformarea: a. Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană; b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului în Uniunea Europeană; c. Consiliului Economic European în Uniunea Europeană. 212. Cele 6 state fondatoare ale Uniunii Europene sunt: a. Belgia, Olanda, Marea Britanie, Fran a, Germania şi Italia; b. Belgia, Olanda, Fran a, Germania, Italia şi Danemarca; c. Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. 213. Ultimul val de integrare în Uniunea Europeană, în urma căruia au fost primite Bulgaria şi România a avut loc în anul: a. 2004; b. 2006; c. 2007. 214. Dintre Austria, Elve ia, Italia, Cipru, Grecia şi Spania, o singură ară nu este membră a U.E.: a. Austria; b. Elve ia; c. Cipru. 215. Dintre Fran a, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Marea Britanie, o singură ară nu este membră a U.E.: a. Finlanda; b. Norvegia; c. Suedia. 216. Care sunt cele 4 state membre ale U.E. incluse în grupul G 8? a. Fran a, Germania, Marea Britanie, Olanda; b. Fran a, Germania, Marea Britanie, Spania; c. Fran a, Germania, Marea Britanie, Italia. 217. Uniunea Europeană ocupă o zonă aproape compactă în: a. Europa de Vest şi Europa Centrală; b. Europa de Vest şi Europa Nordică; c. Europa Centrală şi Europa Mediteraneană.
  • 21. 218. Care stat european are capitala la Berlin? a. Germania; b. Fran a; c. Austria. 219. Cel mai mare stat situat în Europa Centrală este: a. Fran a; b. Germania; c. Polonia. 220. Podişul Bavariei este o unitate de relief ce apar ine: a. Elve iei; b. Austriei; c. Germaniei. 221. Masivul Harz este o unitate de relief ce apar ine: a. Germaniei; b. Austriei; c. Fran ei. 222. Cel mai mare stat al Uniunii Europene din punct de vedere al numărului de locuitori este: a. Fran a; b. Marea Britanie; c. Germania. 223. ara cu cea mai puternică economie la nivelul Uniunii Europene este: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 224. În P.I.B.-ul Germaniei circa 70% este dat de: a. Industrie; b. Servicii; c. Agricultură. 225. Pe teritoriul Germaniei curg următoarele fluvii: a. Dunărea, Rhin şi Elba; b. Dunărea, Rhin şi Rhon; c. Dunărea, Rhin şi Vistula. 226. Re eaua feroviară are extinderea cea mai mare în U.E. în: a. Fran a; b. Germania; c. Italia. 227. Re eaua de autostrăzi cea mai dezvoltată se află în statele din U.E.: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 228. Porturile Hamburg, Bremen şi Duisburg se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Fran ei; c. Germaniei.
  • 22. 229. Unul dintre cele mai mari aeroporturi ale Germaniei este cel de la: a. Frankfurt am Main; b. Rotterdam; c. Strasbourg. 230. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Germaniei: a. Hamburg, Bremen, Lienz; b. Bremen, Bonn, Salzburg; c. Dusseldorf, Lubeck, Duisburg. 231. Care este canalul ce uneşte Marea Baltică cu Marea Nordului (lungime de circa 100 km) şi care străbate sudul Peninsulei Yutlanda: a. Canalul Main; b. Canalul Rhin; c. Canalul Kiel. 232. Cel mai mare port fluvial al lumii, situat pe teritoriul Germaniei este: a. Düsseldorf; b. Lubeck; c. Duisburg. 233. Care este ara cu ieşire la Marea Mânecii, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană? a. Germania; b. Fran a; c. Spania. 234. Fran a este situată în: a. Europa Vestica; b. Europa Centrală; c. Europa Mediteraneană. 235. Care stat european are capitala la Paris? a. Fran a; b. Spania; c. Italia. 236. Masivul Central este o unitate de relief ce apar ine: a. Spaniei; b. Germaniei; c. Fran ei. 237. Pe teritoriul Fran ei curg următoarele fluvii: a. Rhon, Rhin, Oder; b. Rhon, Sena şi Loara; c. Rhon, Loara şi Elba. 238. ara cu cea mai dezvoltată re ea T.G.V. de pe Glob este: a. Germania; b. Marea Britanie; c. Fran a. 239. Următoarele porturi se regăsesc pe teritoriul Fran ei: a. Marsilia, Le Havre, Dunkerque; b. Marsilia, Bremen, Bordeaux;
  • 23. c. Le Havre, Nantes, Bremen. 240. Colinele Normandiei se regăsesc pe teritoriul: a. Fran ei; b. Germaniei; c. Olandei. 241. Podişul Lorenei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Germaniei; b. Spaniei; c. Fran ei. 242. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Fran ei: a. Rennes, Marsilia, Lucerna; b. Strasbourg, Lille, Dijon; c. Nantes, Toulouse, Charleroi. 243. Care este cel mai mare stat ca suprafa ă al U.E.? a. Germania; b. Fran a; c. Polonia. 244. Care este cel mai mare stat insular al Europei? a. Marea Britanie; b. Grecia; c. Islanda. 245. Mun ii Grampiani reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Germaniei; b. Spaniei; c. Marii Britanii. 246. Ce strâmtoare separă insula Marea Britanie de continentul european? a. Dover; b. Kiel; c. Gibraltar. 247. Mun ii Penini reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Marii Britanii; b. Fran ei; c. Italiei. 248. Cel mai important râu al Marii Britanii este: a. Sena; b. Odra; c. Tamisa. 249. Cea mai mare altitudine (1343 m) de pe teritoriul Marii Britanii se află în vârful: a. Loch Lomond; b. Ben Nevis; c. Glen Coe. 250. Ce stat are capitala la Londra? a. Sco ia; b. Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii); c. Irlanda.
  • 24. 251. Cea mai mare pondere în P.I.B.-ul Marii Britanii (circa 75%) este dată de: a. Industrie; b. Servicii; c. Agricultură. 252. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Marii Britanii: a. Liverpool, Cardiff, Dublin; b. Liverpool, Manchester, Kiel; c. Edinburgh, Leeds şi Portsmouth. 253. Principalul loc de atrac ie turistică al Marii Britanii este: a. Loch Ness; b. Londra; c. Ben Nevis. 254. Ce stat membru al U.E. a avut în trecut cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodată? a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Italia. 255. În ce capitală europeană func ionează cel mai vechi metrou din Europa? a. Berlin; b. Paris; c. Londra. 256. În ce ară europeană a fost construită prima cale ferată din lume? a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Germania. 257. Aeroportul Heathrow, unul din cele mai mari ale U.E., este localizat în: a. Fran a; b. Marea Britanie; c. Olanda. 258. Câmpia Padului este o unitate de relief de pe teritoriul: a. Spaniei; b. Italiei; c. Greciei. 259. Mun ii Apenini se desfăşoară de la nord-vest la sud-est pe teritoriul: a. Spaniei; b. Fran ei; c. Italiei. 260. Mun ii Apenini se desfăşoară în lungul: a. Peninsulei Italice; b. Peninsulei Iberice; c. Insulei Marii Britanii. 261. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de petrol anuală (peste 80 mil.tone)? a. Norvegia; b. Marea Britanie; c. Fran a.
  • 25. 262. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie anuală de gaze naturale (cca. 100 mld.m3)? a. Norvegia; b. Fran a; c. Marea Britanie. 263. Ce stat european are capitala la Roma? a. Spania; b. Italia; c. Grecia. 264. Râurile Tibru şi Arne curg pe teritoriul: a. Spaniei; b. Fran ei; c. Italiei. 265. Shanon, Severn şi Tamisa curg pe teritoriul: a. Irlandei; b. Marii Britanii; c. Belgiei. 266. Ce râu străbate Londra şi se varsă în Marea Nordului? a. Tamisa; b. Sena; c. Elba. 267. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de struguri de pe Glob? a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 268. Aeroportul Fiumicino deserveşte oraşul: a. Roma; b. Milano; c. Torino. 269. Fluviul Pad curge pe teritoriul: a. Fran ei; b. Spaniei; c. Italiei. 270. Lacurile glaciare Como şi Garda se găsesc în: a. Elve ia; b. Italia; c. Austria. 271. Oraşele Torino, Milano şi Vene ia se află în: a. nordul Italiei; b. sudul Italiei; c. centrul Italiei. 272. Statul cu cea mai mare extindere în Peninsula Iberică este: a. Portugalia; b. Spania; c. Italia.
  • 26. 273. Spania ocupă cea mai mare parte a: a. Peninsulei Italice; b. Peninsulei Iberice; c. Peninsulei Bretagne. 274. Mun ii Iberici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 275. Cordiliera Betică reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 276. Statul situat în Peninsula Iberică cu deschidere la Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic este: a. Portugalia; b. Spania; c. Fran a. 277. Cel mai mare oraş-muzeu în aer liber din lume este: a. Roma; b. Madrid; c. Paris. 278. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine cca. 50% din bogă ia artistică a lumii aflată în patrimoniul U.N.E.S.C.O.? a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 279. Mun ii Pirinei se desfăşoară de la vest la est, fiind la grani a dintre: a. Spania, Fran a şi Andorra; b. Spania şi Portugalia; c. Fran a şi Italia. 280. Mun ii Cantabrici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul : a. Marii Britanii; b. Spaniei; c. Fran ei. 281. Râurile Ebro, Tejo şi Duero curg pe teritoriul: a. Spaniei; b. Italiei; c. Portugaliei. 282. Costa de Sol, Costa Blanca şi Costa Brava sunt zone turistice pe litoralul: a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 283. Care este ara europeană cu capitala la Madrid? a. Italia; b. Spania;
  • 27. c. Portugalia. 284. Ce stat membru al Uniunii Europene este cel mai mare producător mondial de măsline? a. Grecia; b. Italia; c. Spania. 285. Cel mai mare port al Spaniei, cu un trafic anual de mărfuri de cca. 60 mil. tone este: a. Algeciras; b. Barcelona; c. Bilbao. 286. Cel mai mare producător de ulei de măsline din lume este: a. Grecia; b. Spania; c. Italia. 287. Zaragosa, Bilbao şi Valencio sunt oraşe pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 288. În partea vestică a Peninsulei Iberice se găseşte: a. Portugalia; b. Spania; c. Andorra 289. Podişul Estramadura este o unitate de relief pe teritoriul : a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 290. Fluviile Tejo (Taho) şi Guadiano curg pe teritoriul: a. Italiei şi Fran ei; b. Fran ei şi Spaniei; c. Portugaliei şi Spaniei. 291. Ce stat european are capitala la Lisabona? a. Andorra; b. Spania; c. Portugalia. 292. Ce stat de mici dimensiuni se extinde pe teritoriul Mun ilor Pirinei între Fran a şi Spania? a. San Marino; b. Liechtenstein; c. Andorra. 293. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine suprema ia mondială la produc ia de plută? a. Portugalia; b. Spania; c. Italia. 294. Oraşul Porto se află pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei.
  • 28. 295. Care a fost prima ară ortodoxă primită în N.A.T.O. (1952) şi U.E. (1981)? a. Italia; b. Grecia; c. Cipru. 296. Muntele Olimp este o unitate de relief pe teritoriul: a. Greciei; b. Italiei; c. Spaniei 297. Arhipelagul Canare apar ine? a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 298. Insulele Baleare apar in: a. Fran ei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 299. Cea mai mare insulă ce apar ine Greciei este: a. Creta; b. Cipru; c. Rodhos. 300. Mun ii Pindului reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Bulgariei; b. Greciei; c. Italiei. 301. Ce stat european are capitala la Atena? a. Cipru; b. Grecia; c. Italia. 302. Râurile Aliakmon, Nestos şi Erros curg pe teritoriul: a. Greciei; b. Bulgariei; c. Italiei. 303. Câmpia Macedoniei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Albaniei; b. Bulgariei; c. Greciei. 304. Câmpia Thesaliei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Italiei; b. Ciprului; c. Greciei. 305. Ce mare eveniment sportiv are loc odată la 4 ani, ale cărei origini se regăsesc în Grecia antică? a. Jocurile Olimpice; b. Campionatul european de fotbal; c. Universiada.
  • 29. 306. Parthenonul reprezintă un important obiectiv turistic al: a. Romei; b. Atenei; c. Olympiei. 307. Muntele Athos este o republică monastică pe teritoriul: a. Italiei; b. Greciei; c. Spaniei. 308. În afara Atenei, alte oraşe importante ale Greciei sunt: a. Salonic, Pireu, Skodra; b. Pireu, Patros, Nicosia; c. Pireu, Salonic, Larisa. 309. Vestigii ale civiliza iei antice greceşti se regăsesc la: a. Cnossos şi Delfi; b. Cnossos şi Pompei; c. Delfi şi Pompei. 310. Ce mare oraş grecesc se află în insula Creta? a. Iraklion; b. Piure; c. Larisa. 311. Ce mare oraş grecesc se află în Peninsula Pelopones? a. Iraklion; b. Patros; c. Salonic. 312. Fontana di Trevi este obiectiv turistic în: a. Vene ia; b. Pisa; c. Roma. 313. Grecia este situată în: a. Vestul Europei; b. Centrul Europei; c. Sudul Europei. 314. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1992. 315. Italia a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1992. 316. Germania a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1973.
  • 30. 317. Marea Britanie a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1981; b. 1973; c. 1951 318. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1973; b. 1981; c. 1994. 319. Suedia şi Finlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1994; b. 1981; c. 1973. 320. Ungaria şi Slovacia au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2004; b. 2007; c. 1994. 321. Portugalia şi Spania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1973; b. 1981; c. 1986. 322. Danemarca şi Irlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1981; b. 1973; c. 1986. 323. Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2004; b. 1994; c. 2007. 324. Estonia, Letonia şi Lituania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2007; b. 2004; c. 1994. 325. Austria este situată: a. Europa Centrală; b. Europa Vestică; c. Europa Sudică. 326. Ce stat european are capitala la Viena? a. Austria; b. Germania; c. Elve ia. 327. Râurile Inn şi Enns curg pe teritoriul: a. Italiei; b. Elve iei; c. Austriei.
  • 31. 328. Vârful Grossglockner, cu altitudinea de 3801 m se află în: a. Alpii Dolomitici; b. Alpii Elve ieni; c. Alpii Austrieci. 329. Cea mai importantă zonă turistică a Austriei este: a. Tirolul; b. Viena; c. Linz. 330. Ce mare fluviu european curge pe teritoriul Austriei? a. Dunărea; b. Rhin; c. Elba. 331. Ce mare fluviu european străbate Viena? a. Rhin; b. Dunărea; c. Rhon. 332. Suedia este un stat european localizat în: a. Peninsula Iutlanda; b. Peninsula Bretagne; c. Peninsula Scandinavia. 333. Podişul Karelo-Finic se suprapune peste: a. Peninsula Scandinavia; b. Peninsula Iutlandă; c. Peninsula Kola. 334. Finlanda este situată în: a. Europa Nordică; b. Europa Vestică; c. Europa Centrală. 335. Norvegia este situată în: a. Europa Estică; b. Europa Vestică; c. Europa Nordică. 336. Oraşele Göteborg, Uppsala şi Lulea se găsesc în: a. Suedia; b. Norvegia; c. Finlanda. 337. Ce stat european are capitala la Stockholm: a. Finlanda; b. Norvegia; c. Suedia. 338. Ce stat european se întinde şi pe cea mai mare parte a Peninsulei Iutlanda? a. Danemarca; b. Suedia; c. Finlanda.
  • 32. 339. Ce stat european are capitala la Copenhaga? a. Suedia; b. Danemarca; c. Norvegia. 340. Ce stat european are capitala al Helsinki? a. Danemarca; b. Suedia; c. Finlanda. 341. Ce stat scandinav nu este membru al Uniunii Europene? a. Finlanda; b. Suedia; c. Norvegia. 342. Care este statul european cu cea mai mare pondere a teritoriului împădurită (de cca.70% din suprafa a ării): a. Norvegia; b. Germania; c. Finlanda. 343. Podişul Sm land este o unitate de relief pe teritoriul: a. Finlandei; b. Suediei; c. Danemarcei. 344. Rovaniemi, Oulu şi Tusku sunt oraşe pe teritoriul: a. Finlandei; b. Suediei; c. Danemarcei. 345. Cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, Nokia, are sediul în: a. Finlanda; b. Suedia; c. Danemarca. 346. Ce stat european are capitala la Tallinn? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 347. Ce stat european are capitala la Riga? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 348. Ce stat european are capitala la Vilnius? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 349. Ce stat european are capitala la Dublin? a. Irlanda; b. Danemarca;
  • 33. c. Islanda. 350. Statuia ce reprezintă Mica Sirenă este un obiectiv turistic important al oraşului: a. Amsterdam; b. Haga; c. Copenhaga. 351. Irlanda este un stat: a. insular; b. peninsular; c. continental. 352. Ce stat european are capitala la Reykjavik? a. Islanda; b. Irlanda; c. Finlanda. 353. Portul Antwerpen, al doilea mare port al Europei, se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Germaniei; c. Belgiei. 354. Ce stat european are capitala la Bruxelles? a. Olanda; b. Belgia; c. Elve ia. 355. Ce stat european are capitala la Amsterdam? a. Belgia; b. Olanda; c. Elve ia. 356. Ce stat european are sediul guvernului la Haga? a. Belgia; b. Olanda; c. Elve ia. 357. Ce stat european are capitala la Luxemburg? a. Olanda; b. Belgia; c. Luxemburg. 358. Portul Rotterdam, este cel mai mare din Europa şi se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Germaniei; c. Belgiei . 359. Oraşele Groningen, Breda şi Arnhem se găsesc pe teritoriul: a. Belgiei; b. Olandei; c. Germaniei. 360. Oraşele Gent, Antwerpen şi Maastricht se găsesc pe teritoriul: a. Germaniei; b. Olandei; c. Belgiei.
  • 34. 361. Oraşele Bruge şi Charleroi se găsesc pe teritoriul? a. Belgiei; b. Fran ei; c. Olandei. 362. Podişul Ardeni este o unitate de relief pe teritoriul: a. Belgiei; b. Olandei; c. Elve iei. 363. Estonia, Letonia şi Lituania au deschidere la: a. Marea Nordului; b. Marea Baltică; c. Marea Albă. 364. Olanda şi Belgia au deschidere la: a. Marea Nordului; b. Marea Mânecii; c. Marea Baltică. 365. În anul 1947, Belgia, Olanda şi Luxemburg au format o uniune economică numită: a. Uniunea Europeană; b. ările de Sus; c. Benelux. 366. Ce stat european are capitala la Varşovia? a. Estonia; b. Polonia; c. Slovacia. 367. Ce stat european are capitala la Praga? a. Slovacia; b. Polonia; c. Cehia. 368. Ce stat european are capitala la Bratislava? a. Slovacia; b. Cehia; c. Polonia. 369. Ce stat european are capitala la Ljubliana? a. Slovenia; b. Slovacia; c. Croa ia. 370. Ce stat european are capitala la La Valletta? a. Malta; b. Cipru; c. Andorra. 371. Ce stat european are capitala la Nicosia? a. Grecia; b. Malta; c. Cipru.
  • 35. 372. Ce ară situată în peninsula Iberică are ieşire numai la Oceanul Atlantic? a. Spania; b. Portugalia; c. Malta. 373. Ce stat baltic ob ine 80% din necesarul de energie prin atomocentrale? a. Letonia; b. Lituania; c. Estonia. 374. Ce stat baltic ob ine aproape în totalitate necesarul de energie prin termocentrale? a. Letonia; b. Lituania; c. Estonia. 375. Slovenia, prin cele trei porturi importante ale sale, are ieşire la: a. Marea Adriatică; b. Marea Egee; c. Marea Ionică. 376. Cipru este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 377. Malta este o ară: a. peninsulară; b. continentală; c. insulară. 378. Spania este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 379. Portugalia este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară. 380. Italia este o ară: a. insulară b. peninsulară c. continentală. 381. Austria este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară. 382. Ungaria este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară.
  • 36. 383. Bulgaria este o ară: a. peninsulară; b. continentală; c. insulară. 384. Slovacia este o ară: a. peninsulară; b. insulară; c. continentală. 385. Slovenia este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 386. Germania, prin porturile maritime, are deschidere la: a. Marea Nordului şi Marea Norvegiei; b. Marea Baltică şi Marea Nordului; c. Marea Nordului şi Marea Mânecii. 387. Polonia, prin porturile maritime, are deschidere la: a. Marea Baltică; b. Marea Nordului; c. Marea Caspică. 388. Malta este un stat insular situat în: a. Marea Egee; b. Marea Mediterană; c. Marea Baltică. 389. Prin aderarea în anul 2007 a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, numărul ărilor membre ajunge la: a. 21; b. 27; c. 25. 390. Parlamentul European are sediul la: a. Strasbourg; b. Bruxelles; c. Haga. 391. Drapelul U.E. este format dintr-un un cerc pe fond albastru cu: a. 26 stele; b. 16 stele; c. 12 stele. 392. Imnul U.E. este extras din simfonia a IX-a de L.Van Beethoven care se numeşte: a. Corul Vânătorilor; b. Marşul triumfal; c. Oda Bucuriei. 393. Carpa ii reprezintă o ramură a lan ului muntos: a. alpino-himalayan; b. andino – caucazo- himalayan;
  • 37. c. alpino-uralian. 394. Ce fluviu european străbate 10 ări şi patru capitale de la izvor până la vărsare: a. Rhin; b. Volga; c. Dunărea. 395. Care sunt ările riverane Mării Negre: a. Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România; b. România, Rusia, Armenia, Turcia, Bulgaria, Ucraina; c. România, Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Turcia, Bulgaria. 396. Care sunt cele patru capitale europene străbătute de fluviul Dunărea: a. Praga, Viena, Budapesta şi Belgrad; b. Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad; c. Viena, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti. 397. Care sunt statele membre ale Uniunii Europene cu ieşire la Marea Neagră: a. România şi Bulgaria; b. România, Bulgaria şi Turcia; c. România, Bulgaria şi Ucraina. 398. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei europene, prin: a. deficit natural de popula ie; b. creştere naturală a popula iei; c. stagnare a numărului de locuitori. 399. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei europene, prin: a. creştere demografică; b. întinerire demografică; c. îmbătrânire demografică. 400. Între ările membre ale Uniunii Europene, cu cei 238.391 km2, România ocupă locul: a. 8; b. 7; c. 11. 401. Din punct de vedere confesional, România se află în partea continentului european cu popula ie majoritară: a. catolică; b. ortodoxă; c. musulmană. 402. ările care au semnat, în anul 2007, proiectul privind construc ia conductei (1.400 km lungime) de transport a petrolului între Constan a şi Trieste, sunt: a. România, Serbia, Muntenegru, Croa ia şi Italia; b. România, Serbia, Croa ia, Slovacia şi Italia; c. România, Serbia, Croa ia, Slovenia şi Italia. 403. Proiectul NABUCCO de transport a petrolului caspic spre Europa, are printre semnatare ări ca: a. România, Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria; b. România, Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria şi Serbia; c. România, Georgia, Turcia şi Bulgaria.
  • 38. 404. Tendin a de migra iune a for ei de muncă în interiorul Uniunii Europene este: a. dinspre noii membrii din Europa de Est către ările membre din Europa Centrală şi Occidentală; b. dinspre membrii vechi din Europa Occidentală către membrii noi din estul continentului; c. dinspre ările Uniunii Europene din sudul continentului către cele din nordul continentului. 405. În Spania şi Fran a, cea mai mare parte a imigran ilor sunt: a. maghrebieni; b. turci; c. asiatici. 406. Cei mai mul i imigran ilor în Olanda sunt: a. maghrebieni; b. turci; c. indonezieni. 407. În Marea Britanie, cea mai mul i imigran ilor sunt: a. maghrebieni şi indieni; b. indieni şi pakistanezi; c. indieni şi afgani. 408. În Germania, cei mai mul i imigran i sunt: a. turci; b. polonezi; c. maghrebieni . 409. În România, energia geotermică este utilizată preponderent în: a. Subcarpa ii Getici; b. Câmpia Română; c. Câmpia de Vest. 410. Rezervele de huilă ale României, estimate la cca. 2 mld. tone, sunt localizate preponderent în: a. Depresiunea Petroşani; b. Subcarpa ii Getici; c. Mun ii Aninei. 411. Cea mai mare parte a rezervelor de cărbuni din România este reprezentată de: a. huilă; b. lignit; c. antracit. 412. În Europa, la latitudini mai mari de 60o, ponderea cea mai mare în modelul de utilizare a terenurilor revine: a. pajiştilor şi pădurilor; b. terenurilor arabile şi pădurilor; c. livezilor şi pajiştilor. 413. Cea mai mică pondere a popula iei ocupată în agricultură (15% din totalul popula iei active) o are: a. Olanda; b. Belgia; c. Germania. 414. Cea mai mare pondere a popula iei ocupată în agricultură (30% din totalul popula iei active) o are: a. România; b. Bulgaria;
  • 39. c. Slovacia. 415. Cea mai mare producătoare de grâu din Uniunea Europeană (cca. 40 mil. tone / an) este: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 416. Cea mai mare producătoare de porumb din Uniunea Europeană este: a. Germania; b. Marea Britanie; c. Fran a. 417. Statele cu cea mai mare produc ie de cartofi din Uniunea Europeană sunt: a. Italia şi Polonia; b. Germania şi Slovenia; c. Polonia şi Germania. 418. Statele cu cea mai mare produc ie de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeană sunt: a. Fran a şi Germania; b. Fran a şi Grecia; c. Polonia şi Suedia. 419. Fran a şi Germania, la nivelul Uniunii Europene, sunt cei mai mari producătoari de: a. măsline; b. sfeclă de zahăr; c. citrice. 420. Care ări membre U.E. au cele mai mari produc ii viticole: a. Italia şi Fran a; b. Italia şi Polonia; c. Fran a şi Marea Britanie. 421. Agricultura Finlandei este specializată în: a. cultivarea sfeclei de zahăr; b. cultivarea cartofului; c. creşterea animalelor. 422. Agricultura ărilor baltice, membre ale U.E., este specializată în: a. cultivarea cartofului; b. creşterea animalelor; c. pomicultura. 423. Agricultura extensivă se practică, în U.E., cu precădere în: a. Europa Vestică; b. Europa Centrală; c. Europa Nordică. 424. Agricultura intensivă se practică în U.E. cu precădere în: a. Europa Estică; b. Europa Meridională; c. Europa Vestică. 425. Practica vânatului şi a pescuitului de subzisten ă este caracteristică: a. zonei subpolare; b. zonei temperate; c. zonei polare.
  • 40. 426. Care este ara membră a U.E., unde, din totalul celor 470.000 locuitori, doar 1000 au ca ocupa ie principală agricultura: a. Cipru; b. Malta; c. Luxemburg. 427. Ce sector economic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din U.E.: a. industrial; b. energetic; c. agricol. 428. În ce stat membru al U.E., energia eoliană acoperă aproximativ 20% din necesarul de electricitate: a. Olanda; b. Danemarca; c. Norvegia. 429. Care sunt ările membre ale U.E. cu o pondere de 25% din totalul popula iei de peste 60 ani: a. Italia şi Grecia; b. Fran a şi Germania; c. Italia şi Germania. 430. Frecven a cea mai mare ca utilizare în comunicare la nivelul U.E. o are alfabetul: a. latin; b. chirilic; c. ebraic. 431. Cea mai reprezentativă organiza ie politico-militară la nivel mondial este: a. Tratatul de la Varşovia; b. Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord; c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa. 432. În anul 1995, C.S.C.E. (Conferin a pentru Cooperare şi Securitate în Europa) este înlocuită cu: a. Uniunea Europeană; b. Comunitatea Statelor Europene; c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa. 433. Sediul Organiza iei Tratatului Atlanticului de Nord este la: a. Strasbourg; b. Bruxelles; c. Haga. 434. Agricultura cerealieră, desfăşurată pe câmpuri deschise ("open-field") este specifică unor zone precum: a. Bretania şi Normandia; b. Bazinul Londrei şi Bretania; c. Bazinul Parisului şi Câmpia Dunării. 435. Agricultura desfăşurată în câmpuri închise ("bocage") este specifică unor zone precum: a. Iutlanda şi Normandia; b. Bretania şi Bazinul Padului; c. Normandia şi Câmpia Tisei. 436. Arii rurale cu intensă influen ă urbană şi interven ie umană sunt localizate în: a. Belgia, Olanda şi nordul Italiei; b. Anglia, Olanda şi Ungaria;
  • 41. c. Olanda, Luxemburg şi Sco ia. 437. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi interven ie antropică sunt localizate în: a. estul Cehiei, Elve iei şi sudul Italiei; b. Slovenia, Sco ia şi nordul Spaniei; c. Norvegia, Suedia şi Anglia. 438. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi intensă interven ie antropică sunt localizate în: a. Ungaria, Cehia şi Slovenia; b. Ungaria, Slovacia şi Cehia; c. România, Bulgaria şi Ungaria. 439. Comunită ile de tip hanseatic sunt localizate în: a. Austria, Germania şi Ungaria; b. Germania de Nord, Danemarca şi Polonia; c. Lituania, Letonia şi Estonia. 440. Comunită ile de tip mediteraneean sunt localizate în: a. Fran a, Austria şi Cipru; b. Fran a, Spania şi Bulgaria; c. Spania, Italia şi Grecia. 441. Comunită ile de tip baltic sunt localizate în: a. Estonia şi Norvegia; b. Lituania şi Letonia; c. Germania şi Polonia. 442. Comunită ile de tip balcanic sunt localizate în: a. Macedonia şi Bulgaria; b. Serbia şi România; c. Grecia şi Macedonia. 443. Comunită ile de tip central-europene sunt localizate în: a. Austria şi Polonia; b. Austria şi Ungaria; c. Austria şi Bulgaria. 444. Comunită ile occidentale sunt localizate în: a. Spania, Portugalia şi Fran a; b. Fran a, Marea Britanie şi Austria; c. Fran a, Olanda şi Belgia. 445. Între ările europene proponderent catolice sunt: a. Spania şi Italia; b. Spania şi Danemarca; c. Italia şi Fran a. 446. Între ările europene preponderent protestante sunt:: a. Suedia şi Portugalia; b. Norvegia şi Spania; c. Norvegia şi Suedia. 447. Dintre ările europene preponderent ortodoxe sunt: a. România şi Ungaria; b. România şi Albania; c. Bulgaria şi România.
  • 42. 448. Majoritatea musulmanilor din România sunt în: a. Moldova; b. Dobrogea; c. Oltenia. 449. Majoritatea protestan ilor din România sunt în: a. Transilvania; b. Oltenia; c. Muntena. 450. Majoritatea catolicilor din România sunt în: a. Dobrogea; b. Transilvania; c. Muntenia. 451. Majoritatea greco-catolicilor din România sunt în: a. Moldova; b. Muntenia; c. Transilvania. 452. Majoritatea neo-protestan ilor din România sunt în: a. Transilvania; b. Oltenia; c. Muntenia . 453. Cea mai numeroasă minoritate din România este: a. rromă; b. maghiară; c. germană. 454. Minoritatea maghiară pe teritoriul României este localizată cu precădere în: a. Transilvania; b. Muntenia; c. Moldova. 455. Minoritatea germană pe teritoriul României este localizată cu precădere în: a. Dobrogea şi Transilvania sudică; b. Muntenia şi Banat; c. Banat şi sudul Transilvaniei. 456. Turcii şi tătarii sunt în România în: a. Oltenia; b. Muntenia; c. Dobrogea. 457. Care sunt metropolele din U.E. cu peste 5 mil. locuitori: a. Londra şi Praga; b. Londra şi Paris; c. Paris şi Stockholm. 458. Dintre metropolele europene, importante centre nodale mondiale, pot fi enumerate: a. Londra şi Berlin; b. Londra şi Paris; c. Paris şi Roma.
  • 43. 459. Dintre metropolele europene în curs de constituire, pot fi enumerate: a. Bucureşti şi Helsinki; b. Bucureşti şi Atena; c. Sofia şi Oslo. 460. În rândul oraşelor din România, care se disting prin caracterul de centre nodale sau poli de creştere pot fi incluse: a. Constan a, Gala i şi Bacău; b. Piteşti, Timişoara şi Baia Mare; c. Arad, Oradea şi Cluj Napoca. 461. Care din oraşele de rangul 0 din România, are caracter metropolitan în curs de constituire: a. Craiova; b. Cluj-Napoca; c. Bucureşti. 462. În rândul oraşelor de rangul II, cu o mărime demografică medie şi mare, o bază economică diversificată şi rol de centru regional de echilibru pot fi incluse: a. Arad şi Sibiu; b. Arad şi Timişoara; c. Sibiu şi Ploieşti. 463. Cea mai mare densitate de autostrăzi la nivelul ărilor europene este în: a. Germania şi Belgia; b. Germania şi Spania; c. Fran a şi Grecia. 464. Pe teritoriul României, prima cale ferată a fost inaugurată pe traseul: a. Oravi a – Caransebeş; b. Oravi a – Baziaş; c. Caransebeş – Lugoj. 465. Podul de cale ferată de la Cernavodă – Feteşti traversează: a. Prutul; b. Oltul; c. Dunărea. 466. ările cu cele mai lungi re ele navigabile fluviale din Europa: a. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Austria; b. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Ucraina; c. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Italia. 467. Primul canal navigabil construit în Europa a fost: a. Riel; b. Briare; c. Korintos. 468. Cele mai mari încasări din turism, în anul 2004, dintre ările europene, le are: a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 469. ara europeană cu cel mai mare aflux de turişti în anul 2004 este: a. Italia;
  • 44. b. Fran a; c. Spania . 470. ara europeană care a cheltuit cel mai mult pe activită i turistice în anul 2004 a fost: a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Germania. 471. Cel mai important centru turistic la nivel european este: a. Roma; b. Paris; c. Atena. 472. Côte d'Azur cu sta iunile Nisa, Cannes şi Monte Carlo se găsesc pe litoralul francez la: a. Marea Mediterană; b. Oceanul Atlantic; c. Marea Mânecii. 473. Sta iunea de sporturi de iarnă Chamonix se află în: a. Alpii Elve ieni; b. Alpii Italieni; c. Alpii Francezi. 474. Sta iunea de sporturi de iarnă Davos se află în: a. Elve ia; b. Fran a; c. Italia. 475. Centrul turistic Salzburg se află în: a. Elve ia; b. Austria; c. Germania. 476. Sta iunea de sporturi de iarnă Courmayeur se află în: a. Fran a; b. Italia; c. Elve ia . 477. Dintre sta iunile balneoclimaterice din România aflate pe litoralul românesc al Mării Negre sunt: a. Mamaia, Mangalia şi Eforie; b. Mamaia, Mangalia şi Amara; c. Mamaia, Eforie şi Moldova Veche. 478. În categoria statelor europene unitare, descentralizate administrativ, intră: a. Fran a şi Austria; b. România şi Belarus; c. Fran a şi România. 479. În categoria statelor europene unitare, centralizate administrativ, intră: a. Belarus şi Germania; b. Rusia şi România; c. Belarus şi Rep. Moldova. 480. În categoria statelor europene federale intră: a. Austria şi Elve ia; b. Germania şi Fran a; c. Elve ia şi Belarus.
  • 45. 481. Ce ară europeană este alcătuită administrativ din 13 landuri şi 3 oraşe stat: a. Elve ia; b. Austria; c. Germania. 482. Ce ară europeană are 8 regiuni de dezvoltare? a. Ungaria; b. România; c. Cehia. 483. Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde jude ele: a. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vaslui; b. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Gala i; c. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vrancea. 484. Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde jude ele: a. Buzău, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a; b. Gala i, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a; c. Buzău, Brăila, Vrancea, Gala i, Tulcea şi Constan a. 485. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde jude ele: a. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Arad şi Satu Mare; b. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj; c. Cluj, Maramureş, Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj. 486. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde jude ele: a. Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin; b. Arad, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin; c. Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara. 487. Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde jude ele? a. Alba, Sibiu, Cluj, Hargita, Covasna şi Braşov; b. Alba, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov; c. Hunedoara, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov. 488. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest cuprinde jude ele: a. Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt; b. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş; c. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt. 489. Regiunea de dezvoltare Sud cuprinde jude ele: a. Argeş, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomi a; b. Argeş, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu; c. Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu. 490. Ce strâmtoare asigură ieşirea din Marea Mediterană şi accesul în Oceanul Atlantic: a. Bosfor; b. Gibraltar; c. Calais. 491. Ce strâmtori asigură ieşirea din Marea Neagră spre Marea Mediterană: a. Bosfor şi Dover; b. Bosfor şi Dardanele;
  • 46. c. Bosfor şi Gibraltar. 492. Trenul de mare viteză "Eurostar" circulă pe traseul: a. Paris – Bruxelles – Köln; b. Londra – Paris – Marsilia; c. Londra – Paris – Bruxelles. 493. Trenul de mare viteză "Thalys" circulă pe traseul a. Paris – Bruxelles – Köln; b. Londra – Paris – Marsilia; c. Paris – Lyon – Bruxelles. 494. A doua re ea de metrou, ca mărime, din Europa este cea: a. moscovită; b. londoneză; c. pariziană. 495. Cel mai mare port la Marea Neagră: a. Constan a; b. Trabzon; c. Burgas. 496. Cel mai mare aeroport european (trafic de cca. 65 mil. Pasageri anual) este: a. Schiphol – Amsterdam; b. Heathrow – Londra; c. Charles de Gaulle – Paris. 497. Cel mai mare exportator european şi unul din cei mai importan i la nivel mondial este: a. Fran a; b. Germania; c. Marea Britanie. 498. Turnul Eiffel simbol al turismului mondial, se găseşte la a. Paris; b. Londra; c. Roma. 499. Sta iunea balneoclimaterică Karlovy-Vary se găseste în: a. Cehia; b. Slovacia; c. Ungaria. 500. Structura megalitică de la Carnac se găseşte în: a. Marea Britanie; b. Malta; c. Fran a. 501. Muzeul Ermitaj se găseşte în oraşul: a. Madrid; b. Sankt-Petersburg; c. Paris. 502. Muzeul Luvru se găseşte în oraşul: a. Roma; b. Londra; c. Paris.
  • 47. 503. Muzeul Prado se găseşte în oraşul: a. Madrid; b. Paris; c. Roma. 504. Peştera Lascaux renumită pentru picturile rupestre se găseşte în a. Fran a; b. Italia; c. Spania. 505. Peştera Postojna cea mai spectaculoasă din Europa se găseşte în a. Croa ia; b. Slovenia; c. Slovacia. 506. Bulgaria este organizată administrativ teritorial în: a. prefecturi; b. voievodate; c. jude e. 507. Fran a este organizată administrativ teritorial în: a. prefecturi; b. departamente; c. districte. 508. Polonia este organizată administrativ teritorial în: a. comitate; b. jude e; c. voievodate. 509. Austria este organizată administrativ teritorial în: a. landuri; b. cantoane; c. regiuni. 510. Ungaria este organizată administrativ teritorial în: a. comitate; b. voievodate; c. jude e. 511. Marea Britanie este organizată administrativ teritorial în: a. departamente; b. regiuni; c. districte. 512. Jude ul din România cu cea mai mare suprafa ă (8.697 kmp) este: a) Prahova; b) Timiş; c) Constan a. 513. Jude ul din România cu cea mai mică suprafa ă (1.583 kmp) este: a. Ilfov; b. Girgiu;
  • 48. c. Călăraşi. 514. Jude ul din România cu cel mai mare număr de sate este: a. Timiş; b. Alba; c. Gorj. 515. Unitatea teritorial-administrativă de bază din România este: a. jude ul; b. satul; c. comuna.
  • 49. REZOLVĂRI REZOLVĂRI TESTE ADMITERE Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R 1 b 51 a 101 b 151 c 201 a 251 b 301 b 351 a 401 b 451 c 2 a 52 c 102 a 152 a 202 c 252 c 302 a 352 a 402 c 452 a 3 a 53 b 103 a 153 b 203 b 253 b 303 c 353 c 403 c 453 b 4 c 54 b 104 a 154 b 204 a 254 a 304 c 354 b 404 a 454 a 5 a 55 b 105 c 155 c 205 b 255 c 305 a 355 b 405 a 455 c 6 c 56 a 106 a 156 a 206 c 256 a 306 b 356 b 406 c 456 c 7 a 57 c 107 c 157 a 207 a 257 b 307 b 357 c 407 b 457 b 8 b 58 b 108 a 158 b 208 b 258 b 308 c 358 a 408 a 458 b 9 b 59 a 109 c 159 c 209 c 259 c 309 a 359 b 409 c 459 a 10 c 60 c 110 b 160 a 210 b 260 a 310 a 360 c 410 a 460 a 11 a 61 a 111 b 161 c 211 a 261 b 311 b 361 a 411 b 461 c 12 a 62 b 112 a 162 a 212 c 262 c 312 c 362 a 412 a 462 a 13 b 63 a 113 a 163 c 213 c 263 b 313 c 363 b 413 b 463 a 14 b 64 b 114 c 164 b 214 b 264 c 314 b 364 a 414 a 464 b 15 a 65 b 115 b 165 a 215 b 265 b 315 a 365 c 415 b 465 c 16 c 66 c 116 b 166 a 216 c 266 a 316 a 366 b 416 c 466 b 17 c 67 a 117 c 167 a 217 a 267 c 317 b 367 c 417 c 467 b 18 a 68 b 118 c 168 b 218 a 268 a 318 c 368 a 418 a 468 a 19 b 69 b 119 a 169 c 219 b 269 c 319 a 369 a 419 b 469 b 20 b 70 a 120 b 170 c 220 c 270 b 320 a 370 a 420 a 470 c 21 a 71 c 121 c 171 b 221 a 271 a 321 c 371 c 421 c 471 b 22 c 72 c 122 c 172 a 222 c 272 b 322 b 372 b 422 b 472 a 23 b 73 a 123 c 173 b 223 a 273 b 323 c 373 b 423 b 473 c 24 a 74 b 124 a 174 c 224 b 274 c 324 b 374 c 424 c 474 a 25 a 75 a 125 b 175 a 225 a 275 a 325 a 375 a 425 a 475 b 26 a 76 a 126 b 176 a 226 b 276 b 326 a 376 a 426 c 476 b 27 c 77 b 127 c 177 b 227 a 277 a 327 c 377 c 427 b 477 a 28 a 78 a 128 a 178 b 228 c 278 c 328 c 378 b 428 b 478 c 29 b 79 b 129 a 179 c 229 a 279 a 329 a 379 c 429 a 479 c 30 b 80 a 130 b 180 a 230 c 280 b 330 a 380 b 430 a 480 a 31 a 81 c 131 c 181 c 231 c 281 a 331 b 381 b 431 b 481 c 32 c 82 a 132 a 182 b 232 c 282 c 332 c 382 b 432 c 482 b 33 c 83 a 133 a 183 b 233 b 283 b 333 a 383 a 433 b 483 a 34 b 84 b 134 c 184 b 234 a 284 c 334 a 384 c 434 c 484 c 35 a 85 c 135 a 185 c 235 a 285 a 335 c 385 b 435 a 485 b 36 c 86 a 136 b 186 a 236 c 286 b 336 a 386 b 436 a 486 a 37 b 87 c 137 b 187 a 237 b 287 a 337 c 387 a 437 b 487 b 38 b 88 a 138 c 188 c 238 c 288 a 338 a 388 b 438 c 488 c 39 c 89 c 139 a 189 b 239 a 289 b 339 b 389 b 439 b 489 a 40 a 90 b 140 a 190 c 240 a 290 c 340 c 390 a 440 c 490 b 41 c 91 b 141 a 191 a 241 c 291 c 341 c 391 c 441 b 491 b
  • 50. 42 a 92 a 142 b 192 b 242 b 292 c 342 c 392 c 442 a 492 c 43 b 93 b 143 a 193 c 243 b 293 a 343 b 393 a 443 b 493 a 44 c 94 b 144 c 194 a 244 a 294 b 344 a 394 c 444 c 494 c 45 a 95 c 145 c 195 a 245 c 295 b 345 a 395 a 445 a 495 a 46 b 96 a 146 b 196 c 246 a 296 a 346 a 396 b 446 c 496 b 47 c 97 c 147 a 197 b 247 a 297 c 347 b 397 a 447 c 497 b 48 b 98 a 148 b 198 b 248 c 298 c 348 c 398 a 448 b 498 a 49 a 99 c 149 a 199 a 249 b 299 a 349 a 399 c 449 a 499 a 50 a 100 a 150 a 200 a 250 b 300 b 350 c 400 a 450 b 500 c 501 b 506 c 511 c 502 c 507 b 512 b 503 a 508 c 513 a 504 a 509 a 514 b 505 b 510 a 515 c
  • 51. B. REZOLVA I CERIN ELE REPREZENTĂRILOR GRAFICE 1. Ce reprezintă graficul de mai jos? mc/s râul Siret 90 80 80 70 70 70 60 60 60 50 50 50 45 40 35 30 30 30 20 20 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII …………………………………………………………………………………… 2. Completa i semnifica ia graficului de mai jos. .........……….............medii lunare O C 10 8 8 7 6 6 5 5 4 3 3 2 2 1 0 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -2 -2 -3 -4 3. Completa i semnifica ia graficului de mai jos
  • 52. mm .........……….............medii lunare 250 210 200 200 190 180 150 140 100 80 65 70 70 60 50 50 40 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 4. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), a râurilor şi oraşelor principale indicate prin cifre:
  • 53. 5. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a unită ilor montane limitrofe indicate prin cifre:
  • 54. 6. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre:
  • 55. 7. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor notate prin cifre
  • 56. 8. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor, statelor vecine notate prin cifre
  • 57.
  • 58. 9. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor notate prin cifre
  • 59. 10. Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre 11. Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre
  • 60.
  • 61. 12. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi vecinilor indica i prin cifre 13. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a masivelor indicate prin cifre
  • 62. 14. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor indicate prin cifre
  • 63. 15. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 64. 16. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 65. 17. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a bra elor, oraşelor indicate prin cifre
  • 66. 18. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a localită ilor indicate prin cifre
  • 67. 19. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 68. 20. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor indicate prin cifre
  • 69. 21. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 70. 22. Preciza i denumirea unită ilor indicate prin cifre
  • 71. 23. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
  • 72. 24. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor, lacurilor şi defileelor indicate prin cifre
  • 73. 25. Preciza i denumirea grupelor hidrografice haşurate (A, B), şi a râurilor indicate prin cifre
  • 74. 26. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
  • 75. 27. Preciza i denumirea râurilor şi lacurilor indicate prin cifre
  • 76.
  • 77. 28. Preciza i denumirea râurilor indicate prin cifre
  • 78. 78
  • 79. 29. Preciza i denumirea jude elor şi oraşelor-reşedin ă de jude indicate prin cifre 79
  • 80. 80
  • 81. RĂSPUNSURILE CORECTE B. Solu ia reprezentărilor grafice 1. Debitele lunare ale unui râu 2. Temperaturi……… 3. Precipita ii……… 4. A. Câmpia Moldovei; 1. Prut; 2. Jijia; 3. Bahlui; 4. Iaşi; 5. Botoşani; 6. Dorohoi. 5. A. Depresiunea Braşov; 1. M. Baraolt; 2. M. Bodoc; 3. M. Nemira; 4. M. Vrancei; 5. M. Buzăului; 6. M. Baiului; 7. M. Bucegi; 8. Culoarul Bran-Rucăr; 9. M. Piatra Craiului; 10. M. Perşani. 6. A. Podişul Dobrogei; 1. Cernavodă; 2. Hârşova; 3. Măcin; 4. Isaccea; 5. Tulcea; 6. Babadag; 7. Negru Vodă; 8. Medgidia; 9. Basarabi; 10. Năvodari; 11. Constan a; 12. Eforia; 13. Mangalia. 7. A. Câmpia Română; 1. Focşani; 2. Buzău; 3. Ploieşti; 4. Târgovişte; 5. Piteşti; 6. Slatina; 7. Craiova; 8. Alexandria; 9. Giurgiu; 10. Călăraşi; 11. Slobozia; 12. Brăila; 13. Gala i; Bucureşti. 8. A. Câmpia de Vest; 1. Someş; 2. Crişul Repede; 3. Crişul Negru; 4. Crişul Alb; 5. Mureş; 6. Bega; 7. Timiş; 8. Caraş; 9. Ungaria; 10. Serbia. 9. A. Grupa Parâng; 1. M. Lotrului; 2. M. Cibin; 3. M. Şureanu; 4. M. Parâng; 5. M. Căpă ânii; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Oltului. 10. A. Grupa nordică a Carpa ilor Orientali; 1. M. Oaş; 2. M. Igniş; 3. M. Gutâi; 4. M. ibleş; 5. M. Rodnei; 6. M. Maramureş; 7. Pasul Prislop; 8. Obcina Mestecăniş; 9. Obcina Feredeu; 10. Obcina Mare; 11. Depresiunea Oaş; 12. Depresiunea Maramureş; 13. Depresiunea Câmpulung; 14. Depresiunea Dornelor; 15. M. Bârgău; 16. Pasul Tihu a. 11. A. Carpa ii Meridionali; 1. vf. Omul; 2. vf. Moldoveanu; 3. vf. Negoiu; 4. vf. Parângul Mare; 5. vf. Peleaga; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Turnu Roşu; 8. Depresiunea Loviştei; 9. Depresiunea Petroşani; 10. Depresiunea Ha eg. 12. A. Depresiunea Maramureş; 1. Mun ii Maramure; 2. Pasul Prislop; 3. M. Rodnei; 4. M. Igniş; 5. M. Gutâi; 6. M. ibleş; 7. Ucraina. 13. A. Mun ii Apuseni; 1. M. Bihor; 2. M. Pădurea Craiului; 3. M. Plopiş (Şes); 4. M. Meseş; 5. M. Vlădeasa; 6. M. Gilău; 7. M. Muntele Mare; 8. M. Trascău; 9. M. Metaliferi; 10. M. Zarand; 11. M. Codru Moma. 14. A. Mun ii Banatului; 1. M. Almăj; 2. M. Locvei; 3. M. Semenic; 4. M. Aninei; 5. M. Dognecei; 6. Pasul Poarta Orientală; 7. Defileul Dunării; 8. Culoarul Timiş-Cerna; 9. Depresiunea Bozovici (Almăj). 15. A. Podişul Getic; 1. Podişul Cândeşti; 2. Dealurile Argeşului; 3. Podişul Cotmeana; 4. Podişul Olte ului; 5. Dealurile (Gruiurile) Jiului; 6. Podişul Strehaia; 7. Subcarpa ii Getici; 8. Podişul Mehedin i; 9. Câmpia Română; 10. Subcarpa ii de Curbură. 16. A. Grupa Făgăraş; 1. M. Făgăraş; 2. M. Cozia; 3. M. Frun i; 4. M. Ghi u; 5. M. Iezer; 6. Depresiunea Loviştei; 7. M. Piatra Craiului; 8. Depresiunea Făgăraş; 9. Defileul Turnu Roşu; 10. Defileul Cozia. 17. A. Delta Dunării; 1. Bra ul Chilia; 2. Bra ul Tulcea; 3. Bra ul Sulina; 4. Bra ul Sf. Gheorghe; 5. Dunărea; 6. Tulcea; 7. Sulina. 18. A. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 1. Bistri a; 2. Dej; 3. Cluj-Napoca; 4. Turda; 5. Alba Iulia; 6. Sibiu; 7. Făgăraş; 8. Târgu Mureş; 9. Sighişoara; 10. Mediaş; 11. Blaj. 19. A. Podişul Moldovei; 1. Obcina Mare (Grupa nordică a Carpa ilor Orientali); 2. Subcarpa ii Moldovei; 3. Câmpia Română; 4. Republica Moldova; 5. Ucraina; 6. Podişul Sucevei; 7. Câmpia Moldovei; 8. Podişul Bârladului. 20. A. Subcarpa ii de Curbură; 1. Trotuş; 2. Putna; 3. Râmnicu Sărat; 4. Slănic; 5. Buzău; 6. Prahova; 7. Ialomi a; 8. Dâmbovi a. 81
  • 82. 21. A. Grupa Retezat-Godeanu; 1. M. Retezat; 2. M. Godeanu; 3. M. arcu; 4. M. Cernei; 5. M. Mehedin i; 6. M. Vâlcan; 7. Depresiunea Petroşani; 8. Depresiunea Ha eg; 9. Defileul Jiului. 22. 1. mmm; 2. 23. A. Podişul Moldovei; 1. Dorohoi; 2. Suceava; 3. Botoşani; 4. Roman; 5. Iaşi; 6. Bacău; 7. Vaslui; 8. Bârlad; 9. Huşi. 24. A. Grupa centrală a Carpa ilor Orientali; 1. Piatra Neam ; 2. Bicaz; 3. Topli a; 4. Gheorgheni; 5. Miercurea Ciuc; 6. Tuşnad; 7. Comăneşti; 8. Lacul Roşu; 9. Lacul Sf. Ana; 10. Lacul Izvoru Muntelui; 11. Cheile Zugreni (Bistrişei); 12. Defileul Topli a- Deda; 13. Defileul Oltului (Racoş). 25. A. Grupa de NV; B. Grupa de SV; 1. Tisa; 2. Vişeu; 3. Iza; 4; Bega Veche; 5. Canalul Bega; 6. Timiş; 7. Bârzava; 8. Nera; 9. Cerna; 10. Mureş; 11. Dunărea. 26. A. Podişul Getic; 1. Curtea de Argeş; 2. Mioveni; 3. Scorniceşti; 4. Drăgăşani; 5. Piatra Olt; 6. Balş; 7. Filiaşi; 8. icleni; 9. Rovinari; 10. Baia de Aramă; 11. Motru; 12. Drobeta-Turnu Severin. 27. 1. Teli a; 2. Tai a; 3. Canalul Dunăre – Marea Negară; 4. Lacul Razelm; 5. Lacul Golovi a; 6. Lacul Smeica; 7. Lacul Sinoe; 8. Lacul Taşaul; 9. Lacul Siutghiol; 10. Lacul Techirghiol. 28. 1. Vişeu; 2. Iza; 3. Tisa; 4. Someş: 5. Someşul Mic; 6. Someşul Mare; 7. Barcău; 8. Crişu Repede; 9. Crişu Negru; 10. Crişu Alb; 11. Mureş; 12. Târnava Mică; 13. Târnava Mare; 14. Bega Veche; 15. Bega; 16. Timiş; 17. Bârzava; 18. Nera; 19. Cerna; 20. Dunărea; 21. Prut; 22. Başeu; 23. Jijia; 24. Bahlui; 25. Siret; 26. Suceava; 27. Moldova; 28. Bistri a; 29. Trotuş; 30. Putna; 31. Râmnicu Sărat; 32. Buzău; 33. Bârlad; 34. Jiu; 35. Motru; 36. Gilort; 37. Olt; 38. Lotru; 39. Topolog; 40. Olte ; 41. Cerna; 42. Vedea; 43. Argeş; 44. Râul Doamnei; 45. Dâmbovi a; 46. Ialomi a; 47. Prahova; 48. Teli a; 49. Tai a; 50. Canalul Dunăre – Marea Neagră. 29. JUDE / oraş: 1. SATU MARE / Satu Mare; 2. MARAMUREŞ / Baia Mare; 3. BISTRI A-NĂSĂUD / Bistri a; 4. SUCEAVA / Suceava; 5. BOTOŞANI / Botoşani; 6. BIHOR / Oradea; 7. SĂLAJ / Zalău; 8. CLUJ / Cluj-Napoca; 9. MUREŞ / Târgu- Mureş; 10. HARGHITA / Miercurea-Ciuc; 11. NEAM / Piatra Neam ; 12. IAŞI / Iaşi; 13. ARAD / Arad; 14. HUNEDOARA / Deva; 15. ALBA / Alba Iulia; 16. SIBIU / Sibiu; 17. BRAŞOV / Braşov; 18. COVASNA / Sfântu Gheorghe; 19. BACĂU / Bacău; 20. VASLUI / Vaslui; 21. VRANCEA / Focşani; 22. GALA I / Gala i; 23. TIMIŞ / Timişoara; 24. CARAŞ-SEVERIN / Reşi a; 25. GORJ / Târgu-Jiu; 26. VÂLCEA / Râmnicu-Vâlcea; 27. ARGEŞ / Piteşti; 28. DÂMBOVI A / Târgovişte; 29. PRAHOVA / Ploieşti; 30. BUZĂU / Buzău; 31. Brăila / Brăila; 32. MEHEDIN I / Drobeta-Turnu Severin; 33. DOLJ / Craiova; 34. OLT / Slatina; 35. TELEORMAN / Alexandria; 36. GIURGIU / Giurgiu; 37. ILFOV / Buftea; 38. CĂLĂRAŞI / Călăraşi; 39. BUCUREŞTI; 40. IALOMI A / Slobozia; 41. TULCEA / Tulcea; 42. CONSTAN A / Constan a. 82