SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  17
Télécharger pour lire hors ligne
INFORMAINFORMAREA FACTORILORREA FACTORILOR
DE DECIDE DECIZIE ÎN STATZIE ÎN STAT
„Spuneţi-mi ce ştiţi, spuneţi-mi ce nu
ştiţi, spuneţi-mi ce credeţi că se petrece
şi asiguraţi-vă că faceţi diferenţa în mod
clar între ele”.
Collin Powell, fost secretar de stat al SUA
– mesaj către comunitatea de informaţii americană
ANALISTUL
stabileşte nevoia de informaţii;
primeşte datele şi informaţiile vehiculate
pe fluxurile informaţionale instituite şi le
analizează prin prisma relevanţei lor în
planul securităţii naţionale,
selectează informaţiile în funcţie de
importanţă şi priorităţi şi face conexiunile
necesare obţinerii / extragerii informaţiilor
de securitate naţională,
procesează informaţiile şi prezintă
concluziile managerului în vederea luării
deciziei de utilizare a acestora.
ROLUL ANALISTULUIROLUL ANALISTULUI
ACTIVITATEA DE INFORMAREACTIVITATEA DE INFORMARE
Informarea constituie activitatea specializată de transmitere a informaţiilor către
beneficiari/utilizatori legal abilitaţi (care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de
acces la informaţii de securitate naţională), cu competenţe în domeniul securităţii
naţionale, respectiv relaţia (comunicarea) permanentă, continuă, între emitent/
producător şi beneficiar/utilizator Conform Legii nr.51 din 29 iulie 1991 privind
siguranţa naţională a României.
CERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARECERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARE
realizarea unei convergenţe depline între nevoile de informare ale factorilor
de decizie în stat şi conţinutul informaţiei, având în vedere că noile cerinţe ale
beneficiarului sunt implicit influenţate de informaţiile recepţionate anterior
gradul de cunoaştere a subiectului informării de către beneficiar, respectiv
percepţia sa asupra problemei semnalate
contextul social, politic, geopolitic, geoeconomic (posibile influenţe induse de
evoluţii adiacente asupra situaţiei ce face obiectul informării)
 factorul temporal (analizarea, respectiv transmiterea în timp real a
informaţiilor de securitate către beneficiari)
OBIECTIV
influenţarea evoluţiei situaţiei operative într-un
sens dezirabil în raport cu interesele/valorile de
securitate naţională
ETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMAREETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMARE
În circuitul primar,
culegere - teren
 palierul de culegere asigură un flux constant de
informaţii care alimentează activitatea zonei analitice, unde
acestea sunt evaluate şi, după completare şi verificare,
sunt promovate în procesul de informare
 procesul de completare/verificare presupune lansarea
unui feed-back care reorientează activitatea nivelului de
bază
În circuitul secundar,
analitic - informativ
 produsele elaborate de palierul analitic sunt promovate
spre beneficiarul legal, care (la modul ideal) acţionează
pentru înlăturarea riscului la adresa securităţii naţionale
sau promovarea interesului naţional
 feedback oferit de beneficiar reorientează activitatea de
culegere
ETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONALETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONAL
CONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂCONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂ
Situaţia gravă economico - financiară cu care se confruntă un agent economic din sectorul
extractiv al cărbunelui este de natură să determine unele implicaţii negative asupra activităţii
altor sectoare de activitate, echilibrului şi stabilităţii climatului social din zonă, precum şi
asupra unor medii sociale
– cauze: insuficienţa fondurilor financiare alocate şi managementul defectuos practicat de conducerea societăţii;
– perspectiva iminentă a restrângerii activităţii unităţii şi, implicit, cea a reducerii numărului angajaţilor;
– societatea are datorii restante către furnizorii de servicii  sistarea serviciilor până la achitarea debitelor;
– societatea nu şi-a plătit datoriile către bugetul de stat  imposibilitatea obţinerii de către salariaţii ce vor fi
concediaţi a ajutoarelor de şomaj etc.
CE SE CUNOAŞTE?
– data şi secţiile/unităţile subordonate ce vor fi închise, precum şi numărul angajaţilor ce urmează să fie
concediaţi şi condiţiile în care vor fi disponibilizaţi (dacă în contractul colectiv de muncă se stipulează
obligativitatea angajatorului de a acorda plăţi compensatorii şi contravaloarea acestora);
– dacă salariaţii au cunoştinţă despre intenţia de concediere;
– dacă furnizorii au stabilit o dată pentru sistarea serviciilor până la achitarea datoriilor;
CE NU SE CUNOAŞTE?
– în cazul sistării utilităţilor de către furnizori (energie electrică, transport etc.), activitatea productivă se va
întrerupe, existând riscul apariţiei unor focare de tensiune în rândul salariaţilor şi declanşării unor acţiuni de
protest, precum şi cel al afectării proceselor productive ale altor unităţi economice (în primul rând al
termocentralelor, iar, ulterior, al beneficiarilor energiei electrice furnizate de acestea);
– în cazul restrângerii activităţii societăţii de extracţie a cărbunelui, unele secţii vor fi închise şi o parte a
personalului concediat, fapt ce induce riscul tensionării climatului social şi apariţiei unor manifestări de protest,
având în vedere tradiţia protestatară cunoscută.
CE SE POATE ÎNTÂMPLA?
Derularea procesului analitic propriu-zis
şi evaluarea gradului de risc
Derularea procesului analitic propriu-zis
şi evaluarea gradului de risc
prezentarea obiectivă (fidelă) a faptelor
surprinderea elementelor esenţiale pentru înţelegerea elementelor factuale
În funcţie de conţinutul informaţiilor, există anumite criterii esenţiale ce pot ajuta la
surprinderea celor mai relevante elemente. Ex. în cazul relaţiilor bilaterale între state
trebuie evidenţiate:
– clarificarea – din coroborarea declaraţiilor oficiale şi a luărilor de poziţie informale ale
diplomaţilor străini acreditaţi în ţara noastră – poziţiei oficiale a statului în probleme de
interes general;
– reliefarea eventualelor discordanţe între declaraţiile oficiale şi cele exprimate în
mediu confidenţial de funcţionari diplomatici şi/sau reprezentanţi oficiali ai statului,
precum şi a motivaţiilor apariţiei unei astfel de situaţii;
– intenţiile/demersurile de obstrucţionare a acţiunilor de promovare şi valorificare a
intereselor statului român, cu evidenţierea motivaţiilor reale şi a cercurilor iniţiatoare;
– interesele reale ale acţiunilor de sprijinire a demersurilor autorităţilor române în
diverse chestiuni;
– extinderea influenţei, acapararea anumitor sectoare ale economiei naţionale etc.
Derularea procesului analitic propriu-zis
şi evaluarea gradului de risc – cont.
Derularea procesului analitic propriu-zis
şi evaluarea gradului de risc – cont.
alegerea structurii documentului de informare
ierarhizarea riscurilor şi stabilirea probabilităţii de materializare a acestora
În funcţie de temă şi scopul vizat, planul poate fi:
– pentru descrierea specificului unei situaţii, planul analitic (care presupune studiul
principalelor caracteristici, al diferitelor aspecte, al punctelor de vedere) poate fi linear (în
funcţie de coordonatele de timp şi spaţiu);
– pentru cazul explicării unei situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul cauzal;
– pentru situaţia demonstrării valabilităţii unei ipoteze, planul poate fi bazat pe raţionament
inductiv şi/sau deductiv;
– pentru cazul comparării a două situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul comparativ.
1. piramida inversată - elementele cele mai importante sunt concentrate în introducere, iar celelalte
urmează, în general, în ordinea scăderii importanţei. Primul paragraf sau primele paragrafe răspund
celor şase întrebări esenţiale: Cine, Ce, Când, Unde, Cum şi De ce?
2. structura blocurilor - aranjarea întrebărilor şi răspunsurilor în succesiune logică, astfel încât un
bloc de informaţii să se lege cât mai firesc de următorul
3. structura cronologică - aplicabilă doar anumitor subiecte (de exemplu în realizarea unui punctaj cu
privire la evoluţiile înregistrate pe o perioadă de timp)
4. analiza succesivă, episodică - în introducere sunt prezentate părţile principalele (1-2-3-4) şi apoi
analizate pe rând. La final, acestea se vor reuni într-un tot unitar
NOTA
•produs analitic pe
suport fizic, de
întindere redusă şi
uz curent, ce are
rolul de a informa
beneficiarul cu
privire la evoluţii
recente ale unor
subiecte de interes
şi impactul
previzionat al
acestora. Are o
frecvenţă oscilantă,
determinată de
caracteristicile
fenomenului la care
se referă, şi o
înlănţuire
cumulativă, ceea ce
face improprie
orice reluare
contextuală a
istoricului - fiind
suficientă şi
necesară o simplă
referinţă. Nu
atribuie de regulă
semnificaţie
fenomenului, ci
doar indică o
modificare a stării
consemnate
anterior
SINTEZA
•produs analitic pe
suport fizic, de
întindere medie (de
regulă, maxim 10
pagini), cu rol de
prezentare a
determinaţiilor
cauzale dintr-un
ansamblu de date.
Un astfel de produs
nu presupune o
simplă trecere în
revistă a evoluţiilor
de interes, ci
atribuie o anumită
pondere fiecărui
element dintr-un
ansamblu supus
investigării,
semnificaţia
fiecăruia dintre
acestea regăsindu-
se în concluzie. De
regulă, sintezele
privesc fenomene
trecute sau aflate în
derulare, al căror
parcurs a generat
suficiente
informaţii pentru a
face posibile
emiterea unor
corelaţii
semnificative de
natură să genereze
o imagine coerentă
a evoluţiilor
problematicii
abordate
EVALUAREA
•produs analitic pe
suport fizic, de
dimensiuni mari
(adesea peste 10
pagini), care
abordează
exhaustiv un
fenomen,
prezentând
contextul, evoluţiile
şi tendinţele
acestuia, atribuind
semnificaţie
fiecărei
componente a
imaginii generale.
Un astfel de produs
presupune un
suport de expertiză
considerabil.
Maniera de
prezentare este
expozitivă,
încercându-se
epuizarea
subiectului prin
abordarea tuturor
aspectelor
relevante şi
introducerea unor
elemente cu
caracter predictiv
ESTIMAREA
INFORMATIVĂ
•produs analitic pe
suport fizic, cu rol
preponderent
anticipativ. Este
construită similar
sintezei, cu
diferenţa că
atribuie un rol
esenţial
elementelor
proiective (scenarii
alternative, analiza
ipotezelor
concurente etc.),
iar argumentarea
acestora este
situată în plan
secund. Se
realizează, de
regulă, pentru
suportul
beneficiarului în
conturarea unor
proiecţii pe o
perspectivă
îndelungată sau în
situaţii de criză.
Acest produs
analitic are o
întindere medie
(maxim 10 pagini)
PREZENTAREA /
EXPUNEREA
•produs analitic ce
îmbracă forma
expunerilor orale şi
/ sau a
prezentărilor
multimedia.
Reprezintă, în fapt,
o translaţie
expozitivă a
sintezei, evaluării
sau estimării, care
utilizează suporturi
de prezentare
adaptate. Aceste
produse analitice
sunt destinate, de
regulă, mai multor
beneficiari
simultan,
constituind
background-ul
informativ pentru o
decizie individuală
sau colectivă.
Prezentările /
expunerile se
bazează pe
stăpânirea
elementelor de
jargon profesional –
ca o garanţie a
conciziei - mai ales
dacă beneficiarii
sunt familiarizaţi cu
problematica
abordată
TIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARETIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARE
EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREARIGORI ÎN REDACTAREA
DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE
EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREARIGORI ÎN REDACTAREA
DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE
Oportunitate exprimă coordonata intenţional-temporală a informaţiei, care relevă
utilitatea şi disponibilitatea acesteia la momentul şi în locul potrivit
Relevanţă exprimată în gradul de utilitate pragmatică a informaţiei
Completitudine
realizată prin elementele de cunoaştere pe care le conţine şi care
permit o descriere cât mai completă a procesului, a evenimentului
sau a situaţiei de referinţă
Concizie concentrarea conţinutului informaţional astfel încât acesta să aibă
un impact cât mai direct asupra receptorului
Obiectivitate redarea fidelă a realităţii / situaţiei de fapt
ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA
DOCUMENTELOR DE INFORMARE
ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA
DOCUMENTELOR DE INFORMARE
Neidentificarea
dezinformărilor
tratarea mesajelor cu conţinut alterat drept informaţii
Fetişizarea
informării
raportarea la această activitate ca scop, şi nu ca mijloc, suport
pentru decizii fundamentate de diminuare / eliminare a riscurilor
Evaluarea
inexactă a
ameninţărilor
supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa
securităţii naţionale
Depăşirea
competenţelor
supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa
securităţii naţionale
Confuzia în
momentele de
criză
produsă pe fondul insuficienţei sau supra-abundenţei datelor şi
dificultăţii de gestionare a situaţiei
Folosirea
şabloanelor
tipare mentale şi / sau şabloane în eprimare
LIMITELE ANALIZEILIMITELE ANALIZEI
FACTORIFACTORI
EXOGENIEXOGENI
ACŢIUNI DELIBERATEACŢIUNI DELIBERATE
ALE ADVERSARILORALE ADVERSARILOR
FENOMENEFENOMENE
DIVERGENTEDIVERGENTE
DISFUNCŢII LA NIVELULDISFUNCŢII LA NIVELUL
SISTEMULUI DE SECURITATESISTEMULUI DE SECURITATE
GRADUL DEGRADUL DE
INTERACŢIUNE ŞIINTERACŢIUNE ŞI
COOPERARECOOPERARE
ABSENŢA SISTEMELORABSENŢA SISTEMELOR
INTEGRATE DEINTEGRATE DE
PREVENIREPREVENIRE
CONVERGENŢACONVERGENŢA
NEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNSNEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNS
LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI
LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI
DISFUNCŢII LA NIVELULDISFUNCŢII LA NIVELUL
DOMENIULUI DE INTELLIGENCEDOMENIULUI DE INTELLIGENCE
CONTEXTUL INSTITUŢIONALCONTEXTUL INSTITUŢIONAL ERORI ANALITICEERORI ANALITICE
LIMITELE UTILIZĂRII METODELOR
NECONVENŢIONALE DE ANALIZĂ
Relaţia POLICY-INTELLIGENCE
(MarkM. Lowenthal)*
INTELLIGENCE
POLICY
NOTA:
Raportul ideal între beneficiarii informaţiei de
securitate şi activitatea de intelligence poate fi
reprezentat, sugestiv, sub forma a două sfere
separate de o membrană semipermeabilă:
decizionalii (policy-makers) pot şi trebuie să
traverseze graniţa către domeniul intelligence
(solicitări de informaţii, feedback etc.), în timp
ce actorii angrenaţi în procesul de intelligence
pot dar nu trebuie să influenţeze decizia
politică decât în limita competenţelor legale.
*Mark M. Lowenthal, Intelligence.
From Secrets to Policy. Second edition,
A division of Congressional Quarterly
Inc. Washington, D.C.
Rolul analizei in informarea factorului decizional

Contenu connexe

En vedette

risk analysis management SRI ISA 2012
risk analysis management SRI ISA 2012risk analysis management SRI ISA 2012
risk analysis management SRI ISA 2012Ionel Nitu
 
Rol analiza informarea
Rol analiza informareaRol analiza informarea
Rol analiza informareaIonel Nitu
 
Securitate energetica si intelligence
Securitate energetica si intelligence Securitate energetica si intelligence
Securitate energetica si intelligence Ionel Nitu
 
Constrangerile prognozei
Constrangerile prognozeiConstrangerile prognozei
Constrangerile prognozeiIonel Nitu
 
cyber ionel nitu sibiu 2014
cyber ionel nitu sibiu 2014cyber ionel nitu sibiu 2014
cyber ionel nitu sibiu 2014Ionel Nitu
 
Razboiul ruso georgian
Razboiul ruso georgianRazboiul ruso georgian
Razboiul ruso georgianIonel Nitu
 
Scenarii alegeri prezidentiale 2014
Scenarii alegeri prezidentiale 2014Scenarii alegeri prezidentiale 2014
Scenarii alegeri prezidentiale 2014Ionel Nitu
 
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...iresibc
 
Царство биљака, 5. разред
Царство биљака, 5. разредЦарство биљака, 5. разред
Царство биљака, 5. разредplavaplaneta
 

En vedette (13)

risk analysis management SRI ISA 2012
risk analysis management SRI ISA 2012risk analysis management SRI ISA 2012
risk analysis management SRI ISA 2012
 
Rol analiza informarea
Rol analiza informareaRol analiza informarea
Rol analiza informarea
 
Cyber
CyberCyber
Cyber
 
CIA - Seria 3
CIA - Seria 3CIA - Seria 3
CIA - Seria 3
 
Securitate energetica si intelligence
Securitate energetica si intelligence Securitate energetica si intelligence
Securitate energetica si intelligence
 
Constrangerile prognozei
Constrangerile prognozeiConstrangerile prognozei
Constrangerile prognozei
 
standard_2013
standard_2013standard_2013
standard_2013
 
cyber ionel nitu sibiu 2014
cyber ionel nitu sibiu 2014cyber ionel nitu sibiu 2014
cyber ionel nitu sibiu 2014
 
Razboiul ruso georgian
Razboiul ruso georgianRazboiul ruso georgian
Razboiul ruso georgian
 
Scenarii alegeri prezidentiale 2014
Scenarii alegeri prezidentiale 2014Scenarii alegeri prezidentiale 2014
Scenarii alegeri prezidentiale 2014
 
Proiect nato
Proiect natoProiect nato
Proiect nato
 
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...
Ires analize de perceptie a unor riscuri de securitate si respectarea unor dr...
 
Царство биљака, 5. разред
Царство биљака, 5. разредЦарство биљака, 5. разред
Царство биљака, 5. разред
 

Rolul analizei in informarea factorului decizional

  • 1. INFORMAINFORMAREA FACTORILORREA FACTORILOR DE DECIDE DECIZIE ÎN STATZIE ÎN STAT
  • 2. „Spuneţi-mi ce ştiţi, spuneţi-mi ce nu ştiţi, spuneţi-mi ce credeţi că se petrece şi asiguraţi-vă că faceţi diferenţa în mod clar între ele”. Collin Powell, fost secretar de stat al SUA – mesaj către comunitatea de informaţii americană ANALISTUL stabileşte nevoia de informaţii; primeşte datele şi informaţiile vehiculate pe fluxurile informaţionale instituite şi le analizează prin prisma relevanţei lor în planul securităţii naţionale, selectează informaţiile în funcţie de importanţă şi priorităţi şi face conexiunile necesare obţinerii / extragerii informaţiilor de securitate naţională, procesează informaţiile şi prezintă concluziile managerului în vederea luării deciziei de utilizare a acestora. ROLUL ANALISTULUIROLUL ANALISTULUI
  • 3. ACTIVITATEA DE INFORMAREACTIVITATEA DE INFORMARE Informarea constituie activitatea specializată de transmitere a informaţiilor către beneficiari/utilizatori legal abilitaţi (care deţin certificat de securitate sau autorizaţie de acces la informaţii de securitate naţională), cu competenţe în domeniul securităţii naţionale, respectiv relaţia (comunicarea) permanentă, continuă, între emitent/ producător şi beneficiar/utilizator Conform Legii nr.51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României.
  • 4. CERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARECERINŢE ALE PROCESULUI DE INFORMARE realizarea unei convergenţe depline între nevoile de informare ale factorilor de decizie în stat şi conţinutul informaţiei, având în vedere că noile cerinţe ale beneficiarului sunt implicit influenţate de informaţiile recepţionate anterior gradul de cunoaştere a subiectului informării de către beneficiar, respectiv percepţia sa asupra problemei semnalate contextul social, politic, geopolitic, geoeconomic (posibile influenţe induse de evoluţii adiacente asupra situaţiei ce face obiectul informării)  factorul temporal (analizarea, respectiv transmiterea în timp real a informaţiilor de securitate către beneficiari) OBIECTIV influenţarea evoluţiei situaţiei operative într-un sens dezirabil în raport cu interesele/valorile de securitate naţională
  • 5. ETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMAREETAPE ÎN PROCESUL DE INFORMARE În circuitul primar, culegere - teren  palierul de culegere asigură un flux constant de informaţii care alimentează activitatea zonei analitice, unde acestea sunt evaluate şi, după completare şi verificare, sunt promovate în procesul de informare  procesul de completare/verificare presupune lansarea unui feed-back care reorientează activitatea nivelului de bază În circuitul secundar, analitic - informativ  produsele elaborate de palierul analitic sunt promovate spre beneficiarul legal, care (la modul ideal) acţionează pentru înlăturarea riscului la adresa securităţii naţionale sau promovarea interesului naţional  feedback oferit de beneficiar reorientează activitatea de culegere
  • 6. ETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONALETAPE ÎN REDACTAREA UNUI PRODUS INFORMAŢIONAL
  • 7. CONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂCONSTRUIREA MATRICII ANALITICE - SPEŢĂ Situaţia gravă economico - financiară cu care se confruntă un agent economic din sectorul extractiv al cărbunelui este de natură să determine unele implicaţii negative asupra activităţii altor sectoare de activitate, echilibrului şi stabilităţii climatului social din zonă, precum şi asupra unor medii sociale – cauze: insuficienţa fondurilor financiare alocate şi managementul defectuos practicat de conducerea societăţii; – perspectiva iminentă a restrângerii activităţii unităţii şi, implicit, cea a reducerii numărului angajaţilor; – societatea are datorii restante către furnizorii de servicii  sistarea serviciilor până la achitarea debitelor; – societatea nu şi-a plătit datoriile către bugetul de stat  imposibilitatea obţinerii de către salariaţii ce vor fi concediaţi a ajutoarelor de şomaj etc. CE SE CUNOAŞTE? – data şi secţiile/unităţile subordonate ce vor fi închise, precum şi numărul angajaţilor ce urmează să fie concediaţi şi condiţiile în care vor fi disponibilizaţi (dacă în contractul colectiv de muncă se stipulează obligativitatea angajatorului de a acorda plăţi compensatorii şi contravaloarea acestora); – dacă salariaţii au cunoştinţă despre intenţia de concediere; – dacă furnizorii au stabilit o dată pentru sistarea serviciilor până la achitarea datoriilor; CE NU SE CUNOAŞTE? – în cazul sistării utilităţilor de către furnizori (energie electrică, transport etc.), activitatea productivă se va întrerupe, existând riscul apariţiei unor focare de tensiune în rândul salariaţilor şi declanşării unor acţiuni de protest, precum şi cel al afectării proceselor productive ale altor unităţi economice (în primul rând al termocentralelor, iar, ulterior, al beneficiarilor energiei electrice furnizate de acestea); – în cazul restrângerii activităţii societăţii de extracţie a cărbunelui, unele secţii vor fi închise şi o parte a personalului concediat, fapt ce induce riscul tensionării climatului social şi apariţiei unor manifestări de protest, având în vedere tradiţia protestatară cunoscută. CE SE POATE ÎNTÂMPLA?
  • 8. Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc prezentarea obiectivă (fidelă) a faptelor surprinderea elementelor esenţiale pentru înţelegerea elementelor factuale În funcţie de conţinutul informaţiilor, există anumite criterii esenţiale ce pot ajuta la surprinderea celor mai relevante elemente. Ex. în cazul relaţiilor bilaterale între state trebuie evidenţiate: – clarificarea – din coroborarea declaraţiilor oficiale şi a luărilor de poziţie informale ale diplomaţilor străini acreditaţi în ţara noastră – poziţiei oficiale a statului în probleme de interes general; – reliefarea eventualelor discordanţe între declaraţiile oficiale şi cele exprimate în mediu confidenţial de funcţionari diplomatici şi/sau reprezentanţi oficiali ai statului, precum şi a motivaţiilor apariţiei unei astfel de situaţii; – intenţiile/demersurile de obstrucţionare a acţiunilor de promovare şi valorificare a intereselor statului român, cu evidenţierea motivaţiilor reale şi a cercurilor iniţiatoare; – interesele reale ale acţiunilor de sprijinire a demersurilor autorităţilor române în diverse chestiuni; – extinderea influenţei, acapararea anumitor sectoare ale economiei naţionale etc.
  • 9. Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc – cont. Derularea procesului analitic propriu-zis şi evaluarea gradului de risc – cont. alegerea structurii documentului de informare ierarhizarea riscurilor şi stabilirea probabilităţii de materializare a acestora În funcţie de temă şi scopul vizat, planul poate fi: – pentru descrierea specificului unei situaţii, planul analitic (care presupune studiul principalelor caracteristici, al diferitelor aspecte, al punctelor de vedere) poate fi linear (în funcţie de coordonatele de timp şi spaţiu); – pentru cazul explicării unei situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul cauzal; – pentru situaţia demonstrării valabilităţii unei ipoteze, planul poate fi bazat pe raţionament inductiv şi/sau deductiv; – pentru cazul comparării a două situaţii, planul poate fi bazat pe raţionamentul comparativ. 1. piramida inversată - elementele cele mai importante sunt concentrate în introducere, iar celelalte urmează, în general, în ordinea scăderii importanţei. Primul paragraf sau primele paragrafe răspund celor şase întrebări esenţiale: Cine, Ce, Când, Unde, Cum şi De ce? 2. structura blocurilor - aranjarea întrebărilor şi răspunsurilor în succesiune logică, astfel încât un bloc de informaţii să se lege cât mai firesc de următorul 3. structura cronologică - aplicabilă doar anumitor subiecte (de exemplu în realizarea unui punctaj cu privire la evoluţiile înregistrate pe o perioadă de timp) 4. analiza succesivă, episodică - în introducere sunt prezentate părţile principalele (1-2-3-4) şi apoi analizate pe rând. La final, acestea se vor reuni într-un tot unitar
  • 10. NOTA •produs analitic pe suport fizic, de întindere redusă şi uz curent, ce are rolul de a informa beneficiarul cu privire la evoluţii recente ale unor subiecte de interes şi impactul previzionat al acestora. Are o frecvenţă oscilantă, determinată de caracteristicile fenomenului la care se referă, şi o înlănţuire cumulativă, ceea ce face improprie orice reluare contextuală a istoricului - fiind suficientă şi necesară o simplă referinţă. Nu atribuie de regulă semnificaţie fenomenului, ci doar indică o modificare a stării consemnate anterior SINTEZA •produs analitic pe suport fizic, de întindere medie (de regulă, maxim 10 pagini), cu rol de prezentare a determinaţiilor cauzale dintr-un ansamblu de date. Un astfel de produs nu presupune o simplă trecere în revistă a evoluţiilor de interes, ci atribuie o anumită pondere fiecărui element dintr-un ansamblu supus investigării, semnificaţia fiecăruia dintre acestea regăsindu- se în concluzie. De regulă, sintezele privesc fenomene trecute sau aflate în derulare, al căror parcurs a generat suficiente informaţii pentru a face posibile emiterea unor corelaţii semnificative de natură să genereze o imagine coerentă a evoluţiilor problematicii abordate EVALUAREA •produs analitic pe suport fizic, de dimensiuni mari (adesea peste 10 pagini), care abordează exhaustiv un fenomen, prezentând contextul, evoluţiile şi tendinţele acestuia, atribuind semnificaţie fiecărei componente a imaginii generale. Un astfel de produs presupune un suport de expertiză considerabil. Maniera de prezentare este expozitivă, încercându-se epuizarea subiectului prin abordarea tuturor aspectelor relevante şi introducerea unor elemente cu caracter predictiv ESTIMAREA INFORMATIVĂ •produs analitic pe suport fizic, cu rol preponderent anticipativ. Este construită similar sintezei, cu diferenţa că atribuie un rol esenţial elementelor proiective (scenarii alternative, analiza ipotezelor concurente etc.), iar argumentarea acestora este situată în plan secund. Se realizează, de regulă, pentru suportul beneficiarului în conturarea unor proiecţii pe o perspectivă îndelungată sau în situaţii de criză. Acest produs analitic are o întindere medie (maxim 10 pagini) PREZENTAREA / EXPUNEREA •produs analitic ce îmbracă forma expunerilor orale şi / sau a prezentărilor multimedia. Reprezintă, în fapt, o translaţie expozitivă a sintezei, evaluării sau estimării, care utilizează suporturi de prezentare adaptate. Aceste produse analitice sunt destinate, de regulă, mai multor beneficiari simultan, constituind background-ul informativ pentru o decizie individuală sau colectivă. Prezentările / expunerile se bazează pe stăpânirea elementelor de jargon profesional – ca o garanţie a conciziei - mai ales dacă beneficiarii sunt familiarizaţi cu problematica abordată TIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARETIPURI DE DOCUMENTE DE INFORMARE
  • 11. EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREARIGORI ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE EXIGENŢEEXIGENŢE // RIGORI ÎN REDACTAREARIGORI ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMAREDOCUMENTELOR DE INFORMARE Oportunitate exprimă coordonata intenţional-temporală a informaţiei, care relevă utilitatea şi disponibilitatea acesteia la momentul şi în locul potrivit Relevanţă exprimată în gradul de utilitate pragmatică a informaţiei Completitudine realizată prin elementele de cunoaştere pe care le conţine şi care permit o descriere cât mai completă a procesului, a evenimentului sau a situaţiei de referinţă Concizie concentrarea conţinutului informaţional astfel încât acesta să aibă un impact cât mai direct asupra receptorului Obiectivitate redarea fidelă a realităţii / situaţiei de fapt
  • 12. ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMARE ERORI FRECVENTE ÎN REDACTAREA DOCUMENTELOR DE INFORMARE Neidentificarea dezinformărilor tratarea mesajelor cu conţinut alterat drept informaţii Fetişizarea informării raportarea la această activitate ca scop, şi nu ca mijloc, suport pentru decizii fundamentate de diminuare / eliminare a riscurilor Evaluarea inexactă a ameninţărilor supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale Depăşirea competenţelor supra- ori sub-dimensionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale Confuzia în momentele de criză produsă pe fondul insuficienţei sau supra-abundenţei datelor şi dificultăţii de gestionare a situaţiei Folosirea şabloanelor tipare mentale şi / sau şabloane în eprimare
  • 14. FACTORIFACTORI EXOGENIEXOGENI ACŢIUNI DELIBERATEACŢIUNI DELIBERATE ALE ADVERSARILORALE ADVERSARILOR FENOMENEFENOMENE DIVERGENTEDIVERGENTE DISFUNCŢII LA NIVELULDISFUNCŢII LA NIVELUL SISTEMULUI DE SECURITATESISTEMULUI DE SECURITATE GRADUL DEGRADUL DE INTERACŢIUNE ŞIINTERACŢIUNE ŞI COOPERARECOOPERARE ABSENŢA SISTEMELORABSENŢA SISTEMELOR INTEGRATE DEINTEGRATE DE PREVENIREPREVENIRE CONVERGENŢACONVERGENŢA NEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNSNEVOI – CAPACITĂŢI DE RĂSPUNS LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI
  • 15. LIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUILIMITELE ANALIZEI – SURSE ALE EŞECULUI DISFUNCŢII LA NIVELULDISFUNCŢII LA NIVELUL DOMENIULUI DE INTELLIGENCEDOMENIULUI DE INTELLIGENCE CONTEXTUL INSTITUŢIONALCONTEXTUL INSTITUŢIONAL ERORI ANALITICEERORI ANALITICE LIMITELE UTILIZĂRII METODELOR NECONVENŢIONALE DE ANALIZĂ
  • 16. Relaţia POLICY-INTELLIGENCE (MarkM. Lowenthal)* INTELLIGENCE POLICY NOTA: Raportul ideal între beneficiarii informaţiei de securitate şi activitatea de intelligence poate fi reprezentat, sugestiv, sub forma a două sfere separate de o membrană semipermeabilă: decizionalii (policy-makers) pot şi trebuie să traverseze graniţa către domeniul intelligence (solicitări de informaţii, feedback etc.), în timp ce actorii angrenaţi în procesul de intelligence pot dar nu trebuie să influenţeze decizia politică decât în limita competenţelor legale. *Mark M. Lowenthal, Intelligence. From Secrets to Policy. Second edition, A division of Congressional Quarterly Inc. Washington, D.C.