136473874 100-de-personalitati-02

WiLl,iamShakespeare Numirul2
Enigmaticaviali a maretuigeniuliterar,creator
aI unorpiesenemuritoare
M6ndriaorasutuiStratford
FatimentuIfamitieiShakesoeare
Pescenateatrutui[ondonez
Redeschidereateatretor
infiintareagtoriosutuiteatruGLobe
Reputatia9i capodoperete
FantomaLuiShakespeare
ControversadinjuruI existenleisate
Oamenicugusturirafinateinciutaredepovestidedragoste
Piesele[ui Shakespearesi industriade divertisment
Bibtiaromanticitor
Vizitalisite-uInostru[aadresa
EDITIESAPTAMANALA
EDITURATDeAGOSTINIHELLASSRL
EDIT0R:PetrosKapnistos
MANAGERECON0MIC:FotisFotio-
MANAGERDEREDACTIESlPRODUCTIE:VirginiaKoutroubas
ADRESA:Vutiagmenis1'1,-1'6.16673Atena
MARKETINGMANAGER:l*4ichatisKoutsoukos
PR0DUCTMANAGERTNasitaKortesa
C00RD0NAT0RDEPRODUCTIE:CarotinaPoutidou
MANAGERDISTRIBUTIE:EviBoza
MANAGERLOGISTICASl0PERATII:DimitrisPasakatidis
C00RD0NATORLOGISTICA9l 0PERATII:AntonisLioumis
ADAPTARESPECIALAPENTRULII.4BAROMANA:COMMIT
DTP:RAY
TtPARTRE$rLEGARE:NrKrEKDoTTKISA
DIRECTORDEPR0DUCTIETIPOGRAFIE:STELI0SKRITS0TAKIS
IMP0RTATOR:MediaServiceZawadaS RL
CountryManager:MarianaMihEttan
MarketingManager:AdrnaBolc5
RedactorrGabrielalt/untean
DistributionManager:Danlordache
ADRESA:str LouisPasteurnr.38,et 1.ap5,
sector5.Bucuregti,RomSnia
Tetefon:[+40]213187398
DISTRIBUIT0R:HiparionSA
O 2007DeAGOSTINIHettas
O 2003K K.DeAGOST|N|JAPAN
ISSN:1791-0765
FotografiirUniphotoPress,AmericanPhototibrary,
ShakespeareBrrthp|'aceTrust,WasedaUniversityTheatreMuseum,
KobeCityl,lunicipatMuseum,MaizaruCityBoardofEducation,
0kazakiCigGovernment0ffrce,Takakolshida
PretuInumerelor
Pretulprimutuinumtr:2,99LEI/ 14,50MDL
PretuIcetuide-aIdoiteanumbrsialtuturorcetortattenumerel
5,99LEt/ 29,99MDL
Drepturitetuturortextetorseaft5subcopyrightEsteinterzrsb
reproducerea,stocarea,transmitereasauutilizareacomerciatEa
materiatetoIsuboriceform5,fErEacorduIscrisateditorutui
Editorutigrrezerv;dreptuldeaschimbaordineapubticbril
personalit5litor sau de a te intocui cu altele

WilliamShakespeare
T]N GE,NII-]CONTROVE,RSA
E$I sE AFLAiN prrN nezsor cu purERNrcul srAT spANroL
AngLiaera inc5 plinEde fort5 9i de vitaLitatesub
domniaregineiELisabeta,intrdndin epocaRenagteriiL
o sutb de ani dupd ltaLia.in domeniuLLiterar,revoLu!
cuLturaLSa fost iniliatbde geniuldramaturgiei,WiLLia
Shakespeare.RSsturn6ndotradi!iece-giaveaoriginiLede
pevremeaLuiAristoteL,conformcdreiaartaimitEnatura
Shakespearea combinatcomedia,tragedia,istoria 9
drama,devenindunuLdintreaceipu!inipovestitorivenera
at6t de c5tre masecat 9i de lumea regalS.Dar care a
fost de faptvialalui WiLLiamShakespeare,omuLa cdru
operda primit o recunoastereuniversa[5,de-a Lungu
a pestepatru secoLe,fiind cea mai cititS,dupd BibLie
Au apbrutchiar9i vocicaresuslinc5 Shakespearenic
nu ar fi existatvreodatS,c5 ar fi un simplupseudonim
in spateLecSruias-ar fi ascunso personaLitatesauaLta
Cert este c5 se cunoscpufinedetaliiconcretedespre
via!adramaturguLui,restuLfiindo compiLa!iede Legend
9i deductii

IncepeREzboiutde 0 Sut5deAni
Secol.ul.XVI: I VatteoBandetloscrieRomeoEiJutieta.
I ReginaEtisabetaI urcdpetronulAngtiei
I SenagteShakespeare
'l Tat5l.LuiShakespeare,John,devineprimar
Shakespeareintr5[a$coatade Gramatic5
1576: I EstefondatTheTheatre,primulteatrudin Londra
I inceputul.decbderiitatEtuituishakespeare
I Sfrakespearese c5sbtoregtecuAnneHathaway
Ca1588: I Snakespearese mut5[a Londra/ AngtiainvingeputernicaArmadbSpaniotE
Ca1592: ! Sfrakespearescrie,,HenricatVl-tea"
1593: $ TeatretedinLondrasuntinchisedincauzaciumei/ContetedeSouthamptondevine
orotectoru[[ui Shakesoeare
1591+: fl Sfrakespearedevineaclionar[a companiade teatruTheLordChambertain'sMen[0ameniiLordutui
Chambertainl/ScrieRomeoEiJulieta
1596: I Unicul.fiu at tuiShakespeare,Hamnet,moare[av6rstade 11ani/ Scrie,,RegeteJohn"
1597: ff SnakespearecumpErEo cas5in NewPtace
1599: N SfrakespearedevineunuIdintreaclionariinoutuiTeatruGtobe
Circa1600: I Snakespearescrie,,Hamtet"/ Sefondeaz5CompaniaIndiitorde Est
1603: ! EstefondattCompaniadeteatruKing'sMen(0ameniiRegetuil/MoareReginaEtisabeta
1605: I Piesa,,Negu!5torul.dinVenelia"estepus5in scen5pentrurege
1611t I piesa,,Furtuna"sejoac5pentruprimadat5
I Sfrakespearemoarein Stratford-upon-Avon
1623 I Suntpubticate,,0peretecomptetea[e[uiW.Shakespeare"
I inceputuIRevotulieiPuritane
I Estefondat5Operadin Paris
I Vottaireesteiniliatin operalui Shakespeare
! Piesa,,Romeosi Jutieta"esteadaptatbLafil.m

Enigmatica viagi a.marelui
geniu literx creator al unor
piesenemuritoare
La sfbrgitulsecoluluial XVIlea, Angliaseaflain plini prosperitatesubdomnia
RegineiElisabetagi intrasein epocainfloritoare a Renagterii.In aceasti
perioadS.,un dramaturg,pe nume'$Tilliam Shakespeare,pune bazeleunui
nou stil dramatic,un stil inovator,unic la aceavreme.$i-a inceput carieraca
actorgi s-atransformatintr-un dramaturg unic, lisAnd posteritigiinumeroase
capodopereliterare,insi.,in mod straniu,existi.foartepuginedatedespreviaga
sa,cu exceptiaa citorva atestiri oficialegi a legendelorcaredezviluie o parte
din enigmavietii sale.
MandriaorasutuiStratford
intr-un origel micinat de ciumi ...
T
o o surAgatzectdekitometrinordde Londra,
r-lse gSsegteStratford-upon-Avon,un or5-
seI de provincie,inconjuratde c6mpurifertite,
datoritd16utuicare[e strEbate.BotezuIfiutui
tui JohnShakespeare,Wittiam,din datade 26
apritie1564,a fostinregistrat,in IimbatatinS,in
registruIparohieioragutui,BisericaSfinteiTre-
imi.AcestuibEiati-afostscrissEdevinEceImai
faimosdramaturg.NumetedeWittiamShakes-
peareaveas5 rEsunede-a[unguIsecotetor.in
acetevremuri,copiiinou-nEscu!ierauderegutE
botezafila treizitedupEnagtere,deaceea,data
de 23 apritiea fost atestatbca ziuade nagterea
acestuia.
OraguIStratford-upon-Avona fost fondatin
juruIanutui1200d.Hr.9i,p5n5in a douajumEtate
a secotuluiat XVI-Lea,epocaRegineiEtisabeta,
a devenito agezareprosperS,fiindcentrulre-
gionaIaI comer!utuipentrucomunitSIiterurate
dinimprejurimi.insbin anulin carese n59tea
Shakespeare,oragula fost [ovitde cium5,iar
aproximativ1.600de oameni,15%dinpoputalia
oragului,9i-aupierdutviata.in aceeagiperioadS,
ingrozitoareaepidemiea MortiiNegrea afectat
o marepartedin Europa,mii de oamenifiind
r5pusideaceast5boatE.
Casadin Stratford-upon-Avon
in cares-a ndscutShakesoeare.
Degise afE in condiliibune,
a rEmas,practic,neschimbatd,
fiindvizitatide un mare
numir de oameni
in fiecarean.
( Henrical-Vl-leain timpul
Rizboiuluicelor DouERoze.
La sfargitutRizboiutuide
100de Ani 9i ai Rdzboiutui
celorDoui Roze,Anglia
intr5,in sfdrgit,intr-o
epocede tinigte,sub
domniareginei
Etisabetal.
^ 0 picturdde la sfdrgitut
secoluluiat XVlll-tea,
ilustrandu-tpe Shakespeare
copit,juc6ndu-secu zeitele
Comedieisi Tragediei.Tatentu
tui Shakespearea fostadesea
caracterizatcafiind divin.

STrrrRIr
^ 0 hart6a oragutuiStratford-upon-Avondinanu[1560 Eraun
:159etingrijit,custradaHenteytEindorasuIin doud
O familie prosperi
TatSLtuiShakespeare,John,a fostuncomerciant
:3 Lan5si finantator,careisi administraafaceriLe
: n casasadepestradaHenteyJohnShakespeare,
' uaIunuifermierdinWilmcote,a reugits5-sidepS-
seascSumiteLeoriginiprintr-uncomertinftoritorcu
-5nu9i de piete,dar9i datoritEcEs5toriei,in 1557,
:r MaryArden,fiica unui proprietarde pEm6nt,
::stuL de prosper.Zestreaproaspeteisa[e so]ii,
:3 constadin douEparcelede pbmSnt,L-aajutat
s3-sisporeascEprofituritesi i-atSrgitorizontuIafa-
:eriLor.in vremeac6nds-a n5scutprimuts5ufiu,
"/
lLiam,a fostnumitmembruaI consiLiutuiorEse-
^:sc,iar,patruanimait6rziu,a fostridicat[aranguI
:e vbtafaI orasutuiDupEWittiam,a maiavutpatru
:opii,treifiisi o fiicEin aceavTeme,famil.iadetinea
:.opriet5!idestuIde numeroase,iar,din punctde
.ederefinanciar.se descurcadestuLdebine.
Chiarsi 'inaceletimpuri,Stratfordera un sim-
rlu or59e[de fermieri,privatde oricefeLde influ-
"nte cultrrraleSe nare ci nistetrrrnpde teatru
:in Londra,cum ar fi OameniiReginei,Oamenii
o
3
@
I
a
ContetuideWorchestersi ai ConteLuide Essex.au
trecutprinaceast5partea !5rii,intre1569si 1579,
oferindspectacoLepubtice De asemenea,trupa
0ameniiConteLuide Leicester,condusS,[a acea
vreme,de JamesBurbage,a avuttreiturneetea-
tralein aceast5zon5,in perioada1573-'1579.
Conformtradiliitordeatunci,famitiiteinst5riteate
oraguluiobignuiausEgdzduiascdastfeldetrupede
teatru.Datorit5pozitieisociatea tatStuisbu,t6nbruI
Wittiama avut extraordinaraooortunitatede a
cunoastesi de a fi inconjuratde actori9i interpreli
ambu[anti,iaraceast5experien!5se parec5a avut
unimportantimpactasupravietii[ui.in 1575,regina
El.isabetaI a venit[a casteLu[Kenilworth.situatin
parteadenordaoraguluiStratford.in cinsteareginer
au avutloc impresionantespectacole.Se credecE
Shakespearea avutposibilitateasi se apropiede
actoriicarefEceaupartedin fermecdtoareatrupS
deteatru.
^ Untabloudinsecolut
aI XV-tea,itustrandbotezut
unuicopit.Copiiierau,de
regulS,boteza!itatrei pinE
ta cincizitedupSnagtere.
r Panoramia 16utuitinistit
Avon.Acestaestedecorul
in carea crescuttiniruI
Wittiam.
Biblio'teca Acamindri
COPILARIEI
Shakespeares-a niscut la Stratford-upon-
Avon,un origel careface parte din comita-
tul istoricdin Warwickshire.la 160de kilome-
tri nordde Londra.Oragulpoarti numeleraului
Avon,careil traverseazi.Casain cares-anis-
cutShakespeareinc5maiexistipe stradaHen-
leygia fostconstruitd,probabil,in 1556,cu un
aninaintedecisitorialuiJohnShakespearecu
MaryArden.
WilliamShakespeares-aniscut aici,in anul
1564.Primii20 gi cevade ani din vial59i-ii-a
petrecut,celmaiprobabil,in casade pe strada
Henley.Williama urmatcursurilegcoliide gra-
matic6din orag.in 1582s-acisitorit cu Anne
Hathaway,cucarea avut3 copii,inaintede a-gi
pir5sifamiliagideasemutalaLondra.
Casacopilirieimareluidramaturga fostcon-
struitipestructurddelemn,in stilulTudor,lipitd
dedoui clddiriinvecinate.in acelevremuri,doar
familiilebogatelocuiauin astfelde case,deci
estenormalsi presupunemci familialui Wil-
liamerainstdritd.
Dupd moartealui John Shakespeare,casa
i-arevenitluiWilliam,iardupi moarteaacestuia,
conformtestamentului,dreptuldeproprietatea
fosttransferatsuroriisalemaimici,Joan.Laun
momentdatinsd,familiaa pierdutcasagi,p6ni
in secolulal XlXlea.oameniicareau locuitaici
auschimbatinteriorulaproapeintegral.Cutoate
acestea,ShakespeareBirthplaceTrust,o institu-
lie fondatein'lM7, a preluatdreptulde admF
nistrarea proprietdlii5i,treptat,a iniliatproce-
sulde restaurarea acesteiapentrua o aducela
imagineainiliald.in sfdrgit,in aprilie2000,lucri-
rilederestaurareaufostincheiate$iinteriorulse
apropigdefelulcumardtainjurulanului1570.
Ora5ulStratford,cunoscutsub numelede
linutul luiShakespeare,gizduie5teTeatrulRegal
Shakespeare,careinregistreazS,in fiecarean,mii
devizitatoridincelepatrucolturialelumii,dor-
nicisi cunoasciacestloc,in cares-anescut$ia
fostinmormAntatmarelegeniualliteraturii.
^ Interiorul caseiin cares-a ndscutShakespeare,
cum ar fi fostin jurul secotutuial XVI-tea.

FaLimentuLfamitieiShakespeare
La $coala de
IN PIESA SA ,,CUM v,I. PLACE'',
ShakespearefacereferireLaviatadescoatba
i
copiilor.In perioadadomniei regineiElisabeta
I, era normaI ca odrastel'efamiliiLorobisnuite
sd aibS parte de o educatieprimarS.
Cand avea aproximativ gapte ani, Shake-
speare a fost inscris, probabit,[a ScoaLade
Gramaticidin Stratford,NouaScoa[5a Regetur
ELeviiurmau cursurite 6 ziLepe s5pt5manS,
de [uni p5nE sAmb5t5, de La 6 sau 7 dimi-
neala,panb La5 sau 6 seaTa.PrincipaLelema-
terii de studiu erau gramatica, etica si reto-
rica, dar eteviiinvS!ausi [atina si greaca prin
intermediuL Iucrdritor Iui Seneca si ate Iui
PLaton.Se crede cE,.MetamorfozeLe"poetutui
roman Ovidiu au avut o maTe influent5 asu-
pra t6ndrutui WitLiam Era un copil extrem
de curios, inzestrat cu un taLent extraordi-
nar, care a studiat cu mare pticere operele
antrce
i-
--,-
r,^,-+:+X
-;
l;^-;+X l^ ^-;:ilrsd LOprrdrd unrgura 9r upsrra oe grJr a
t6nErutui WiLtiam a Iuat sfSrsit in momen-
tuL in care situatia financiarE a tatiLui s5u
a Iuat o intorsiturE negativS Afacerea Iui
John Shakesoeare se afta in decLin atunci
c6nd Wittiam avea 12 ani, iar doi ani mai
tArziu, in anuL 1579, situatia s-a inrEutS-
r;+
-+ll
.l^
-,,1r
i^^ +
-Lrr oLo( uc rtruttr lrtLoL o
{^^+
-;li+ -X
.,4^,lX
rosr.sil.il.sa vanoa propr|-
etatea sotiei Nu existE
nici o inreoistrare scrisb'''''J -' - - '
care sE ateste cE WitLiam
Shakespearea urmat stu-
dii crnprin:rp i:r egp6g-
tEtorii sunt de acord cd
si-a intrerrrnt edrrcatiade
La ScoaLade GramaticE[a
vSrsta de I4 ani. Literatii
din acea vreme erau
majoritatea educa!i Ia
Universit5!iLe 0xford si
n--h-;,{^^ ,.J^
-^^^-
+-^udrrrurru9c, uE oLEqo LrE-
buie sd fi fost o mare dez-
-'_X^i-^ ^^h+r,,
+-l^^+-
dtttd9tt E PEtttt u Ldlcrrld-
tuI tAnEr sE fie nevoit sd
renunte Ia educatia sa,
{x-x ,{^tdt d d dvEd >dtt>d uE d
urma cursuriLe unei unr-
versitSti. Nu se cunoaste
cu exactitate motivuI reaI
^^-^ ^ ^+^+ l- L--^ t-l'
Ldte d StdL Ld udld tdLlmen-
tutui [ui John Shakespeare;se crede insE ci
a fost marginatizatatSt din punct de vedere
{i^^^-i--
-
+
-i ^^^;^l ^^^+-,,
{^^+,,1
^X
.
rnancrar, car sr socraL,penlru IapIUI ca era
catoIic in vremuri in care protestantii deti-
neau controtuLsi isi exercitauinftuenta.
^ 0 picturdcuShakespeare[a
12 ani,cind tat5Llui eraincdo
figurSmarcantia oragutui.
^ UndesendatatdinsecotuIat
XVI-teaitust16ndinterioruIScotiide
GramaticEundeeleviierauinv6tati
cumsi scriesi sEciteascS.
3
i
7
.,.ffi|lqr;.,sffi;i-
tlto *l
Cu permisiunea Shakespeare E

3uamabititateaShakesDeareBirtholaceTrustRecordsOtfice
( Un tabtoudin secolulat XVlll-tea,cu rAulAvon9i cu
poduICtopton.C6ndShakespeareera copit,o tAnirS
femeiei9i luaseviatasirind de pe pod,dupt ce a fost
resoinside iubit.Acestincidentestecunoscutca av6nd
un puternicimpactasuprat6nbruluiWittiam.
animaimaredecatWitliamErafiicaunui
fermierinstSrit,o fost6cunogtinlSa [ui
JohnShakespeare,insSzestreapromis5
de 7 lirenu a fostonoratS,faptcaresus-
!ineteoriac5nuntanua primitbinecuvan-
tarea9i aprobareafamitiei.Nu existinici
o consemnarecu orivire[a circumstan-
!elein careAnnesi Wittiams-aucunos-
O nunti neaSteptati...
Sepresupunec5,dupbce9i-aabandonatstudiite,
'ViLtiam
ainceputfies5[ucrezeatEturidetat5tsEu,fie
3 ajunsasistentulunuiattnegustorsaucomerciant.
n versuritede inceputdin piesa,,Ham[et",putem
Centificatrimitericlare[a comertuIcu piet5rie9i ta
:5b5cErieprecumsic6tevacuvintetehnice,cunoscute
Joardecinevacareareo leg5tur5cudomeniu[.Ceva
nai tSrziu,[avArstade 18ani,WittiamShakespeare
s-ainsuratpeneagteptate.
Defapt,inafarEdecAtevaconsemnbrioficialecumar
'i certificatuIdenagtere9idecbsbtorie,documentete
:ranzacliitorcu terenuri,a[e procesetorcivite9i
:estamentu[[ui,nu existS,practic,atteconsemnEri
aLevie!ii sate private.Este cunoscutfaptut cE
si-a petrecut20 de ani [a Londra,timp in carea
scristoatepiesete9i sonetete,dar,practic,nu avem
rrci o consemnarecu privire[a aspectetevieliisale
cersonatein decursuIacesteiperioade. Prima
ciografiea [uiShakespearea fostscrisE[a90deani
CupEmoarteasa,lucrarecarecontinefragmentede
re!endE9izvonuri.
DupEbotezuIsEu,urmbtoareamenlionarea [ut
Shakespearein registruIparohiei,aparein datade
27 noiembrie1582,intr-o cererepentruobtinerea
rnui permisde c5sdtorie.In aceaperioadS,dupb
^naintareauneicereripentruoblinereapermisutui
CecEsbtorieexistaunumeroasealteformaLitSlide
rndeptinit,astfelinc6t nunta avea [oc de regu[5
Las5pt5m6nibunedupdinaintareaacesteicereri
,ritiate.in cazu[[ui Shakespeareins5, conform
r-egistru[uiparohiei,cEsdtoriacu AnneHathawaya
avut[oca douazi,pedatade28noiembrie1582.Mai
rnult,registru[aratbc5,in datade 26 mai 1583,a
fcstbotezat5ceamaimarefiic5a cuptului,Susanna.
Acestedate duc [a conctuziacertSc5 Anne era
jrsbrcinatbc6ndaufostdemaratepreg5tirilerapide
:e nunt5.
LadatacEs5toriei,Anneavea26deani,fiindcuopt
cut,dar in lucrSrile[ui Shakespeare,se reg5sesc
numeroaseatuzii[aaceastbtem5.Conceptiicu pri-
vire[acisitorie,cumar fiaceeacEatuncicSnditi ier
o nevastbte pricopsesticu o gurEcarei1irdspunde
ur6t [.,Cumvb ptace"),saucEa te insurade tSn5r
esteun dezastrupentrusineL.Totute binec6ndse
terminicu bine"J,suntdezvoltatein pieseleshakes-
pearienesi ne ofer5c6tevainformaliicu privireta
sentimentetesa[e.Intestamentu[0ecarel-ascrista
30deaniduoSc5s5toriesi cu cSteva[uniinainteoe
a muri,Shakespearescrie.,iiLassolieimeteat doi-
LeapataI meu...".La doiani dupbnagtereaprimer
satefiice,cuptuIa avutgemeni,un bEiat,Hamnet,9i
o fat5,Judith.ShakespeareaveapulinpestedouS-
zecideani9ieradejatatdta treicopii.Nuputemsti
cu siguran!5careeTausentimentetesa[ecu privire
[aaceast5situa]ie,darcertestefaptuIcEsi-apbrS-
sitfamitiasia oornitsoreLondra.
^ CasatuiAnneiHathaway
^ Portreta[ [uiAnneiHathaway,
fiicafosteicunogtintea tatEtuitui
Shakespearesi sotiatuiWitliam
Shakespeare,cu8 animaiin
v6rst5dec6tet.

i1
.l
,,.}' tJ,
,q
I
ELISABETA
ReginaElisabeta| (1533- 1603)ajucatun rol
esen$alindezvoltareateatruluienglezEainsd5ia
fostextremdeata5aGdejoculpesceni5iaacor-
datintregulsprijinarteiteatrului,intr-unmoment
in caremu[i oamenipriveauactoriadrepto ere-
zie.in 1574,Oameniilui Leicestera fost prima
trupi careaoblinutpermisiuneadeajucain Lon-
dra,iar,in 1582,trupadeteatruOameniiReginei
afostfondatisubpatronajulRegineiElisabeta,Si
ajucatdepeste90deoriintimpuldomnieiaces-
teia.in repetater6nduri,Shakespearea adusun
omagiubineftcdtoareisale,iarin piesasa,,Visul
uneiNoplideVari"a inclusdeasemeneao refe-
rinli migulitoarecitreAhela5a.
ElisabetaIafostfiicaluiHenricalVllFlea5icelei
de-adouasoliialesale,AnneBoleyn.A urcatpe
tronulAnglieila vArstade 25 de ani,a refuzat
toatepropunerilede cdsitorieli a remastoati
vialanemdritatd5icasti.DegiElisabetala rdmas
cunoscutiin istoriepentrueleganla$istriluckea
cu4iisale,precum5ipentruspulberareafaimoasei
ArmadeSpanioledomniasanuafosttocmaisim-
pli. Afostoperioadicancterizatidedisputereli-
gioase5ieconomice,deproblemediplomaticecu
puternicaSpanie,in concluzie,o epocide insta-
bilitate.ReginaElisabetaa fosto mareiubitoare
ETA I
demod5.PerioadadedomnieadinastieiTudora
fostunaextravagantS,iarvanitateaafost,proba-
bil,un ingredientesenlial.Reginaavearochiide
toateculorile,darpreferateleeieraucelein alb5i
negru,pentruci simbolizauvirginitateaSipurita-
tea,decelemaimulteoripurt6ndo rochiesomg
tuoasdin acesteculori.Rochiileregineieraubre
datemanual,cu diferitefelurideafi coloratd,gi
decoratecudiamanterubinegisafire.
$i-asacrificatviafapersonaldgi,in schimb,
s-adedicatconduceriileriicuo inlelepciunepru-
denti. PerioadadomnieisaleDoartenumelede
EpocadeAuraElisabetei.
^ Un portretal regineiEtisabetaI
. CastetuIKenilworth,proprietateaconte[uide Leicester

Pescenateatru[uilondonez
Anii pierduli
DupA DISPARITIA,pestenoapte,dinStrat-
ford-upon-Avon,Shakespearea pornitspre Lon-
dra. Dar de ce s-a hot516tdintr-odatEs5-9i
abandonezeso!ia9i copiii?Conformprimei bio-
grafii tui Shakespeare,scrisEde NichotasRowe
9i pubticatEin 1709,motivuIacesteip[ecEria
fost acetacb fuseseprins vSn6nditegatcEpri-
oare in ChartecotePark, proprietatea[ui Sir
ThomasLucy,impreunEcu un tovarEscu o repu-
ta!ie proastS,ameninlatcu inchisoarea.Prima
operEIiterarEscrisEde Shakespeareestededi-
catb dorinleisatede a se rEzbunape Sir Lucy.
Satira circuta printre prietenii9i tovarSgiitui.
CSndSirThomasLucya aftatcEdevenisesubiec-
tuI uneiasemenearidicutizSri,furiaIuia fostat6t
de mare,inc6t[-a determinatpeShakespearesE
fugEdin Stratford,fiindu-iameninlat5viala.insE
autenticitateaacesteipovegtieste indoielnicS,
de vreme ce, in ChartecotePark,nu s-au tinut
cEprioarepAnEdup5anut 1615.
Degicircumstante[ereatecareau stat [a baza
decizieiIui Shakespearede a pteca[a Londra
rdm6n nec[are,motivu[9i scoputreaIaI acestei
deciziiau fost,fErbindoiatS,legatede teatru.in
vremeaaceea,eranormatcatineriicarese mutau
la Londrasb aib5cu ei o scrisoarede recoman-
darecbtrevreocunostint5saurudEcarelocuiain
capitatS.in cazuLtui
'shakespeare,
estemai mult
dec6tprobabitc5,odat5ajuns[a Londra,si-acEu-
tat prietenuIdin copitdrie9i vecinuIdin Stratford,
RichardFietd,careeracu doianimai maresi dis-
cipotu[[ui GeorgeBishop,un editor9i tipografde
seam5.Devremece Fietda fostceIcarea oubli-
cat primuI poem a[ [ui Shakespeare,,Venus9i
Adonis",se presupunecba existato [egbturbintre
acegtia.
insStoateacesteanu sunt attcevadec5tourE
specutafie,deoareceurmete[ui Shakespearese
^ Portretat tuiWittiamShakespeare,
carei[ infitiseazi pe dramaturga9a
cumar5tain momentuIsosiriita
Londra.
-
0 privetigtea Londreidinsecotulal
XIX-[ea,cu panoramiasuprar5ului
Tamisa.Combin6ndelementedevechi
si modern,Londraeraun oragpestrit,
un amestecde poputalii.
) 0 schi!5din secolulal
XVI-[eaat TeatruluiSwan
(Lebidal,cu un batconrotund
ceincercuiacurtea.un teatru
tipicpentruaceaperioadi.
pierdpentruurm5toriigapte
ani din momentu[in care
acestaajunge[a Londra.
Aceast5 oerioadE din
viala poetutui,despre
care nu exist5nici un
feI de informafie,este
cunoscutEsub numete
de,,aniipierdu!i".
Ascensiunea citre succes
Aveaus5 treacS,probabit,doisautrei ani
de acomodarep6nb c6nd Shakespeares-a
obisnuitcu atmosferadin Londra.in 1590,c6nd
se credecE9i-arfi gEsitchemarea,teatruIeramai
poputarca niciodatS,in speciat,datorit5apor-
tutui reginei,o mare iubitoarea [umii specta-
cotutui.Ins6,in 1572,partamentuIa adoptat
ActuIvagabondajutui9i aI asistenfeipentru
sEraci,conformcbruia membrii trupelor
ambutanteerau 9i ei considerafivaga-
bonzi,risc6ndsEfie aresta!isaupedep-
siti.Dinacestmotiv,companiitede tea-
tru care doreausd efectuezeun turneu
intr-o anumit5zonbaveaunevoiede oro-
tectiasi sprijinutunor nobiliinftuentisi
de a-9idenumitrupetedup5numete
patronutui[or.Acestaa fost motivul
pentrucarecompaniitede teatruaveau
nume ca .,0amenii[ui Leicester"sau ..0amenii
Amiratutui"s.a.m.d.
in a douapartea secolutuiat XVI-tea,dou5tea-
tre se bucuraude cea mai mare popularitatein
Londra.UnaerasubpatronajuILordutuiPembroke,
condus5de JamesBurbage,9i ceatatt5sub patro-
najul LorduluiHoward,conduslde EdwardAtteyn.
In 1576,JamesBurbagea construitprimasatEde
spectacotecu numetede Teatru[(TheTheatre),
--€:

^ 0 hart5a LondreidinsecotutatXVI-tea.Cuo poputatiedecircao
sutademii delocuitorieraceamaidenspoputatEcapital5europeani.
T parteade nord a Londrei,zoni cunoscutesuo
lumetede Shoreditch.
Biografiitui Shakespearedin secoIuIat XVlll_tea
:ombin5 mai mutte fr6nturi de zvonurisi b6rfe,-r incercareade a explicaanii neatestaiiai lui
Shakespeare.Conformuneiipoteze,Shakespeare
si-ar fi inceputcarierateatratJ,in afara tearre_
.or,cu [umeainstbritE,caTeveneasEvadEsoecta_
:oLete.Se parecEaceastbaventurEa avutat6t de
nutt succes,inc6taveamaimutfi tinericareIucrau
centru eL,denumiti.,Bdietii[ui Shakespeare'..0
altbteorieestecb una dintreprimeLesatestujbe
ar fi fost aceeade asistent-regizor,a cEruidaro_
're era de a informaactoriic5ndsEintre?nscend.
Majoritateabiografitortimpuriiau avuttendintade
a sprijiniprimateorie,chiardacdnu existdnici o
dovadicaresEo ateste
Singuru[[ucru ce poate fi spus cu sigurantE
esteacetac5,in acestiani,Shakespearesi_acAs_
:rgatreputatiade actor.Dovadaacesteiafirmaiii
c g5simin pamftetut[ui RobertGreene,din 1592,
..Grbunfetede inletepciuneale tui Greene'.,care
c0nttneprimaatestarescris5a LuiShakespeareca
Cramaturgin Londra,in urm5toruIvers:.,...CEci
e acotoun parvenit,cioroiimpopotonatcu penete
noastre,care,cu inima Iui de tigru,invetitintr_o
pie[edeactor,se crede[afetdeindemAnaticcaorr_
caredintrevoisEumf[eunversatb;a devenitunfeI
deJohannesfactotum9i,in opinia[ui,esteunicul.
Shake-Scenedintari!.. "
Pasajula rbmascu sigurantbfaimospentrustm_
ptut fapt cE face referireta WittiamShakespeare
[,.Shake-scene"l9i este prima dovadEa ascensru_
nii acestuiain [umeateatru[uidin Londra,prrma
dovadEdirect5documentat5,care face referireta
aptitudinivariate,un om bun[a toate(Johannesfac
atacatcu?nversunarepeShakespeare,careaveape
atunci28 de ani,fiindcu saseani mai t6nir dec6t
Greene.
Y
In perioadadinainteaanului1576,c6nd
JamesBurbagea construitprimul teatru
publicdin Shoreditch,companiilede teatru
In urmafond5riiTeatruluide cdtreJames
Burbage,pe malulde sud al Tamisei,a fost
construitun alt loc de spectacolenumitThe
Globe,lacareShakespeareeraaclionar.p5nd
atunci,aproapetoate locurilede spectacole
erauconstruitein afarazidurilororagului,de
vreme ce autoritSlile,influenlatede ideile
puritane,nu permiteaususlinereapieselorin
cadrulora5ului.Eraconsideratdreptblasfe_
mie ca un om sdaclionezeintr-unmod dife_
rit fal; de cel pe carel-a vrut Dumnezeusi
astfel,actoriierau privili ca eretici.Teatrula
fost acuzatde risp6ndirede acte imorale.
silile de spectacolefiind consideratelocuri
^ RichardTarlton,cl.ovnulpreferat
at regineiEtisabetasi celmai
popu[arcomediandinaceavreme.
riu famategi plinede infractori,undetinerii
respectabilierauatrasiintr-oviali detrendd_
viegiin picat.
In plus,consiliuloraguluiLondrainvinuia
teatretepentru r;spandireaciumei.insi Eli_
sabetaI a iegitsi aperelumeateatrului,deve_
nind astfelprimulmem-
bru al lumiiregalecare
ofereapatronajuneiarte
in plini dezvoltare.
) 0 pictur5dinsecotuI
al XVll-tea,itustrAndun
spectacoIintr-o sat; de
teatru.Dincauzalipseide
decoruri,spectatoriierau
nevoitis5-sifotoseascE
imaginaliapentrua ump[e
scenagoa[5.
( 0 scenide peo stradi din Londradin
secotuta[ XIX-[ea,pevremeac6nderau[aro
r5sp6nditeciruteletrasedecai.
^ Un tabloudinsecolulat XX-tea,reprezentdndCasatuiSir LucyCharlecote
verrlune dlfefitlsre*
LUMEA TEATRULUIELTSABETAN

Ciuma9iprotectorul
Actor gi dramaturg
SHerespBann $r-A ricur debutut
in Londra ca actor. iri t SSg,a fost distribuit
intr-un roI intr-o comedie, urmAnd ca, in
1592,sE joace intr-o tragedie, ambeLescrise
de faimosuI dramaturg Ben Jonson. De ase-
menea, se crede cd 9i-a continuat cariera de
actor p6nE c5nd s-a retras, in anuI.161f. in
aceLasitimp, a scris piese de teatru intr-un
ritm utuitor si, pAnb [a sf6rgitut anuLui 1592,
terminase, printre atteLe,,,HenricaL Vl-Lea",
,,Comedia erorilor",,,imbt6nzirea Scorpiei",
.,Doitineri din Verona",,,TitusAndronicus" 9i
..Richardat lll-tea".
TalentuI sEu ca actor era evident, de ase-
menea, din promovareapieseLor.in acetevre-
muri, dramaturgii erau angajatide companiite
de teatru pentru a scrie piese, care erau apoi
citite de c5tre actori, fiind acceptatesau res-
prnse.
Dar carea fost popu[aritateaIui Shakespeare
ca dramaturg? In acea perioadS,in funclie de
pubtic, teatrete repetau aceeagipiesSde mar
muIte ori pe zi. Poputaritateaunei piese era
evatuatE in func!ie de numbruI de specta-
cote dintr-o zi. PhiLipHensLowe,proprietaruL
a doub dintre cete mai mari teatre din acea
perioadS,The Rose si The Fortune, tinea o
evidentEstrictd a administririi teatrelor sa[e.
Conform acestor rapoarte, ?n martie 1592,
piesaIui Shakespeare,,HenricaI Vl-tea" a fost
pusSin scenEde gase ori intr-o singurS zi, La
teatruI The Rose, pe c5nd piesa Iui Thomas
Kyd,,TragediaSpaniotS"de trei ori, iar,,Evreul
din Matta" at Lui Christopher Marlowe doar de
doub ori Si Kyd si Martowe erau foarte popu-
Lari,dar abititatea tui Shakespearede a atrage
pubticuL9i de a st16ngemutlimite [aola[t5 era
unic5.
^ UntabloudinsecotuIaI
XIX-tea,infitis6ndu-tpe
Shakespearein camerasa.
absorbitin scriereaunei
prese.

TEROARE$r MOARTEPRrNTOATAEUROPA...
in 1576,afostconstruitlaLondraprimultea-
tru public.Pdn5atunci,erala moddcanobili-
meas;-Sioferepatronajulcompaniilordetea-
tru,iarcerereadesSlidespectacolea inceput
sacreasc;.Lucrurilenuaumersinsda;acum
$i-audorit profesioni5tiidin lumeateatrului.
Conforminspecliilordes;nitatepublici,sdlile
despectacoleerauo adevdratdamenintaredin
punctdevedereal rdspAndiriiciumei.in anul
1569,cdnda izbucnitepidemia,a fostemisd
o lege,careordona,,inchidereatuturorlocuri-
lorpublice'lintimpulceleide-adouaepidemii,
din1580,afostemisunnouordin,ceprevedea
inchiderea,a teatrelor,undeun marenumdr
deoameniseadunauzidezi.Conformacestui
ordin,dacdnumdruldemorlideciumddepd-
Sea50pes;ptimani (in1604cifraa scdzutla
30 de morli pe sdpt;mand),teatrelepublice
trebuiausi fieinchisepentruo perioaddnede-
terminat;Acestlucruinsemnaci viatadra-
maturgilor,aactorilorSia celorlallidinbreasld,
nicidacE[umeam5 va certaoentrucb am alesun
sprijinatat de puternicpentruo atet de ne?nsem-
natSpovarS;dar dacl inSttimeaVoastr5va fi mut-
!umit5,euinsumimEvoisimtirSspt5titpeste
misurdsifEq5duiesca folositoateceasuriLe
meLede rbgazp6ndvEvoiputeas[5vicu roa-
deteuneitrudemaidestoinice.Dardacdcel
dint6ioruncaI inchiouiriimeLeva fi nevoL-
. _l adresatbtSnErutuiLord,dartru-
cuI a functionat9i, imediat dup5
aceea,contetede Southampton
a devenit patronuI Lui,
^;,,+A^.1,,
|
-X
Ii^
-^^alutanou-L 5a ile recunoscul ca
poet in lumea literar5. in urmS-
toruLan, ShakespearededicEincE
un poem protectorutuisEu; de
aceastddatE Iucrarea..Necinstirea
Lucretiei".Contetede Southamptonera
un tenSr arAtoscare,in ciuda faptu[ui
c5 fusese prezentatreginei Elisabeta
l- {--^^.1- .,A--+x ,.1^ 1t
-^i -^,,-i-^ -td f f d9trud vdt >td uu I I d|tt I tru5t5tr 5d
fac5o buni impresie9i s5-i intrein gra-
tii.AsigurAndu-9i-[pe conteca protector,
Shakespeareisi asigurasefavorurileintre-
gii aristocralii,incLusivpe ceLeate reginei
E[isabetainsesi.
a ciror existenlieralegat6deteatru,aveasJ
fie puternicafectatS.in 1592,teatrelea fost
inchisein intervaluldin-
tre 20septembrie5i20
decembrie,in timp ce,
in 1593,spectacoleleau
fostinterzisepe o peri-
oaddmultmaimare,din
2 februarie1593pind
pe 2 iunie1594.Acesta
a fost momentulcare
l-adeterminatpe Sha-
kespearesdseintoarci
la poezie,perioaddin
carea creatcele mai
multedin operelepoe-
tice.
^ Undeseninfdli96nd
Moarteain timpuI
epidemieideciumd
^ Un portret aI lui Henrical
Vl-[ea,regeat Angtieiin timpul
seco[uluiaI XV-tea
-
Prefalauneic5rlidinsecolul
at XVll-teaitustrend o trupd
ambutantdde teatrugi o scena
construit5in piat5.
Dezastrul lovegte...
in ciudanebunieiiscatede puritaniicare susli-
reau cEteatruIera un [ucrujosnicsi p5cbtos,arta
'ncepeatreptatsdinfLoreascisi sb c6gtigepopu[a-
-itate,in timp ce via!aIui ShakespearepAreapros-
ceresi sigurS.NenorocireavineinsEatuncic6ndte
asteptimai pulin...Epidemiade ciumEbubonicEce
a Lovittara in 1564,anuI de nagtereat tui Wittiam
Shakespeare,s-a dec[ansat,din nou, ta incepu-
:uLanutui 1593,de data aceastamutt mai ame-
rintStoare.intr-un an au fost inregistratidoar La
Londra10.675de morti din cauzaciumei.AvAndin
rederefaptuIc5 populatiacapitateinu depSgeata
aceavreme100.000de oameni,graduLde amenin-
:areera imens.DupEinchidereateatrelor,tofi acto-
-ii careeraumembriiunortruoedin Londraau fost
revoifis5-9ic6stigeexistenlaprinturneein [ocaIi-
:5titerurate.InaceIan,via]atui Shakespearea fost
afectat59i de un att eveniment,carenu avea[egd-
:urbcuinchidereasStitordespectacoLChristopher
L4arlowe,aI doiteadramaturgca vatoare9i rivatuI
.uiShakespeare,a fostomor6tde un belivin tim-
ouIuneiincEierEriintr-o c6rcium5.
Shakespeare,care tocmaiimpLinisedouEzecr
si noub de ani, a f5cut fa!5 muLtmai bine cri-
zeidin Iumeaarteiteatra[e,fatEde majoritatea
:ontemporanitorsbi,dedic6ndu-secompu- r
rerii de sonete9i poezii.in perioadaeti-
sabetanS,dramaturgianu era privitbca A
c activitateLiterarddecentS,fiinddes-
:onsiderat5in comparatiecu poe-
z'a 9i proza.Cu ajutoruIprie- +
:enutui s5u, RichardFieLd, . ;
Shakespearea pub[icat,
'n primEvaraanului 1593, lr'
^-;,.,,1 -x,,
l,rnn NJ ililur )ou Pvsilt ruily,
)N
,Venussi Adonis".Cu sco-
^,,1 ,{^
- ^ -+;^^ ^^-f,uL oe a ca9uga aprecle-
-ea inattei societS!i9i, poate,de a-9i
35siun protectornobiLbogatsi infLu-
:nt, Shakespearegi-a dedicatprimuI
nic,voifi preaintristatci i-am hbrS-
zit un nasatatde nobiL;9i niciodatd
r' nu voi semEnaun ogor sterp,
;/-r
,3'
)'-f )
de team5 c5 voi cu[ege un
rod sErac...".Shakespeare
./ fotoseaun timbajextremde
.r"./ .umi[.pentru
prima dedica]ie
coem, t6nbruluiconte de Southampton,
le numai 19ani. ,,Preain5tlate,nu stiu
lacE sunt vinovatinchinSndInEtlimii
/oastre stihurile mele nedesSv6rsite.
) UnDortretdinsecotuIat XVll-lea
a[ ContetuideSouthampton,care
a devenitprimuIprotectora[ [ul
Shakesoeare

Redeschidereatrl
teatre[or
Fondareatrupei Oamenii Lordului
Chamberlain
iN pnIuiveRA ANULUr r r g4,epidemia
de ciumE, ce exterminase unu din zece
[ocuitori[ondonezi,a inceputincet-incets5 se
domoteascSduc5nd[a redeschidereasStitorde
spectacote.Teatru[[uiJames Burbagea primit
sprijinut [ordutui Chambertain Iresponsabil
oficiat de asigurarea distractiitor Ia curte],
Henry Carey,vbruI reginei, si a fost fondatb
o noub companiede teatru,0amenii Lordutui
Chambertain. Shakespeare nu putea sc5pa
aceast5 nou5 oportunitate.StatutuI actoritor
9i aI dramaturgi[orcompanieis-a imbunEtEtit
semnificativsub patronajutnoitor protectori.
Invita!iitede a juca [a patat in fata nobitimii
erau frecvente9i, de mutte ori, chiar 9i de ziua
regrner.
CAt despre Shakespeare,acest nou mod
de g6ndire a reprezentato nouE experienlE
pentru et.A inceputsb scrie drame istorice,cu
teme care se invSrteauin juruI unor probteme
si chestiunicu care se confruntaIumea rega[5
sau nobiLiisi oamenii inftuenfi. in ptus, in
decursuIaceluian, Shakespeare,care [a acea
vreme era 9i actor 9i scriitor,s-a impticat,[a
16ndutuiIui, in acea via!5, prin cump5rarea
unei pbrli din companie9i prin administrarea
acesteia. Fiut tui James Burbage,impreunE
cu un att actor faimos, Wittiam Kempe,jucau
roturiteprincipatein pieseteIui Shakespeare,
garantAndsEtite ptine [a spectacoletejucate
THE ,
MCST EX,
cellentandlamentable:
Tragedie,ofRomeo
td hlit.
lGoNwctkd,ogaul,al
qnhd:
&I t [6o.fD&rilGDdt6dvfid.6rdr
dsh H@iL tirf,.ld ab*-;.-
bSttuB
no*u,t'*t *LH,3Jior"o,-*-,b5td ir nb0Fpi.r. .h.tE!.Ei'
rt99.
^ Shakespeareinf;tisatrecitandun poemscrisdeinsisi
ReginaEtisabeta
de Oamenii Lui Chambertain. in decursuL
acetuiagian,,,Romeo si Jutieta", una dintre
cete mai cunoscutepieseate [ui Shakespeare
a fost jucatd pentru prima dat5, iar ,,Comedia
eroritor" a fost pus5 ln scenE pentru prima
datd pe 28 decembrie 1594, [a Hanu[ [ui
Gray, din Londra, in cadruI festivitS!itorde
CrEciun.Pubticut de [a han a fost zgomotos
9i obraznic,iar entuziasmuIa depSgitimediat
Iimita, generAnd haos. RaportuLoficiaI cu
privire [a incidentrelata urmdtoare[e:.,AstfeL
noapteaa inceput 9i a continuat p5n5-n zori,
in confuzie9i eroare;dupEcare,a fost numitS
"Noaptea erorilor>".
^ Ct5direaTeatruluiWhitehall,in care
Shakespeare9i trupa sa aujucatin fata
nobitimiieng[eze,in Londra.
^ 0 editaredin 1599a
capodopereishakespeariene
,,Romeosi Jutieta"
Rt
t
J
J[r-

Moartea ftului lui Shakespeare...
DupEcedevineacfionarat tumiiteatrutui,
Shakespeare,carefugisedinStratfordin
circumstanleneobisnuite,aveao situ-
atie destuI de stabitS,din punct de
vederefinanciarsi sociat,careii permi-
teasb seintoarc5[a [ocuIde nagtere
de mai mu[teori pe an, pentrua-9i
vizitaso!iasi copiii.Ins5,in august
'l596, drumuI s5u spre casb a
fost unuI trist. SinguruIsbu fiu,
Hamnet,murise [a fragedav6r-
st5 de 11 ani. Tristeteacauzatb
detragicutevenimentesteeviden-
tiatE intr-un vers sf6gietor din
.Regeteloan",piesa[a careSha-
kespearelucra in aceaperioadS.
..Durereaimi umple incdperea in
Iocul copilului,/0 vdd in patul lui
si 16ngdmine,/ii vdd in ochi privi-
rile senine./Cuvintele, in taind, Le
rostegte,/durerea in straiul lui se :
oglindeste./Si atunci de ce sd nu
imi iubesc durerea?/Ea singurd imi
este m6ng1ierea./De-a!ifi pierdut si
voi un fiu, ca mine,/V-a9spune poate
vorbemai cregtine"
Unan mait5rziu,in 1597,Shakespeare
^ Untabtoudinsecolutat XIX-tea,
inf5tisSndu-tpe Shakespearein
Stratford
a cumpEratNew Place,a douacasSca mErime
din Stratford,inconjurat5de o livad5,sin-
gura construitE din c5rEmid5. Casa
era veche de oeste 100 de ani c6nd
Shakespearea cumpbrat-o9iavea
zecesemineuri9i dou5hambare.
Achizi!ionareaconacutui nu a
fostindeajunspentrua-[ tine pe
Shakespearein Stratford.DupE
ce sotia si copiii s-au mutat
in noua [or cas5, s-a intors
in apartamentuIinchiriat din
Londra. FaotuI cE a fEcut o
asemeneainvestitiein orasuI
s5u si nu in Londra,tr5deazd
probabiI intentia [ui de a se
retraoein Stratford.
in 6rice caz,in timp ce ro-
cuia [a Londra, Shakespeare
9i-a continuatactivitateacre-
ativb cu o vitalitate infinitS,
scriindadevbratecapodopere
cum ar fi ,,Visutunei nooti de
varS",,,NegutdtoruIdin Venetia"
9i ,.Henricat Vl-tea".Ins5,in mij-
locuIanuluisbu creativ,o att5 moarte,
cea a proprietarutuiTeatrutui,James
Burbage,a afectatsimlitor trupa 0amenitor
[ui Chambertain.
-
0 scenidinfitmut..WestSide
Story",realizat?n1961
( NewPlace,casapecareShakespeare
a cumpSrat-o[a un an dup5moartea
fiu[uisEu
Cllltorll ln tlnp
,,Romeogi Julieta"a fost 5i rimAne, una dintre
celemai popularegiindrigite opereale lui Shakes-
peare,ins5,cum seint6mpli cu majoritateapieselor
5i sonetelorsale,povesteanu este originali. Tema
esteintAlnitdpentru prima oari intr-o povestirea
lui MatteoBandello,un scriitoritaliandin secolulal
XVI-fea.In 1662,poetulenglezArthur Brookecom-
pune un lung poem narativnumitJragicapoveste
a lui Romeogi a Julietei',bazatdpe o traducerein
limbafrancez5a opereilui Bandello,care,ulterior,
devineprincipalasursi de inspiraliepentru piesa
sa.in 1679,dup6 moartealui Shakespeare,Thomas
Otwayincearcisi puni in scendo adaptarea piesei,
bazati pe istoriaRomeianticeli intitulati,,lstoriagi
,,ROMEOSl JULtETA"
decdderealui CaiusMarcus".Una dintre principa-
lelediferenlefagi de versiunealui Shakespeareeste
aceeacd Julietaigi deschideochii cu c6tevaclipe
inaintede moartealui Romeo.
in secolulal XX-lea,in 1960,FrancoZeffirellia
pus in sceni piesaintr-un mediu modern, star-
nind o varietatede reaclii,inaintede a-l ecraniza
in 1968. Mai mult,in 1961,povesteaa fostfolositi
intr-o adaptarepe mareleecrana faimosuluimusi-
cal ,,WestSideStory"(Povestedin cartierulde vest).
ln sf6rgit,in 1996,regizorulBazLuhrmann,a dat o
adaptaregi mai modern5a piesei,intr-un film cu
LeonardoDiCapriogiClareDanesinterpret6ndu-ipe
ceidoi tragiciindrSgostigi.
1554 Bandettocompunepovestea
1559
Povestea[urEandetloestetradus,
in francez5
1562
ArthurBrookecompunepoemuI
intitutat..PovesteatragicEattui
Romeosi a Jutietei'
1592 Shakespearescriepropriaversiune
1679
Thomas0twayadapteazEpovestea
9iscrie,.lstoria9idec5dereatur
CaiusMarius"
1960 FrancoZeffirettireatizeazb
o adaptaremodernba piesei
1961
RobertWrseregrzeazdmusicatul
,,WestSideStory IPovestedin
cartieruIdevestl
1968 FrancoZeffirettiregizeazlo adaptare
a oieseioemareleecran
1996 BazLuhrmannregizeazEfitmuI
..Romeo+ Jutiet'

Infiintareagtoriosu[uiteatruG[obe
Problemaevacuirii...
Dupi. MoARTEAr-urJeues BuReacE,,
care era inima si spiritul trupei, apare o nou5
problemE.In apritie 1597,companiade teatru
a [ui Wittiam Shakespeare,Oamenii Lordutui
Chambertain,s-aconfruntatcu o situatiedificitS.
Sa[a sa de spectacote,TeatruIdin Shoreditch,
fuseseconstruitpe un teren arendat,iar dup5
21 de ani, contractuIde inchiriere a expirat.
ProprietaruIterenutui,Giles Atten, dispre]ura
teatru[ 9i a refuzatsE reinnoiasc5contractut.
A dectaratcb intentionasE dEr5meteatrut,sE
fotoseasc6lemnul de stejar intr-un scop mai
bun. inainte de moartea sa, James Burbage
9i-aexprimatdorinfaca ceidoifii ai s5i,Richard
9i CuthbertsE preiacontro[uItrupei satesi s5-i
asigureun viitor.
Spre sf5rgituI anutui 1598, fra]ii Burbage
au gbsit o solufie.Acegtiaau inchiriat o noub
parcet5de pdm6nt^dinBankside,cu un con-
tract pe 31 de ani. In perioadaCr5ciunutui,in
timp ce GitesAttenera ptecatin !ar5, au anga-
jat un t6mptar,Peter Street,s5 demotezetea-
tru[. Au cSrat toate lemnete pe 16uIinghetat
aI Tamisei,tEs6ndu-tesE atunece pe gheatb
p5nEpe cet5tattmat, Bankside,si au inceput
constructiaunui nou teatru In februarie 1599,
au ajuns [a un acord cu un nou proprietar
de terenuri si 0amenii Lordutui Chambertarn
si-au deschis oficiat o nouE cas5, TeatruI
Gtobe, [a care Shakespearea devenit si el
aclionar.Jumdtate din profituriteincasate se
duceau La fratii Burbage, iar ceaLa[tbjum5-
tate era impErlitb in cinci,intre ceilatti actro-
nari, inc[usiv Shakespeare,care primea 10%
din profituriteTeatruIuiGtobe.
Spredeosebirede mulli artilti seracigi
nevoiagidin vremeasa,situaliafinanciard
a lui Shakespeareii oferea acestuiaposi-
bilitateade a se bucurade un stilde via!5
plicut gi imbelgugat.Deginu sunt cunos-
cutecifreleexacte,cd5tigurilesalein calitate
de dramaturg,plus dividendeledin ac;iu-
niledelinutela companiade teatruOame-
nii LorduluiChamberlain,laTeatrulGlobe5i
la teatrulBlackfriars,au fostevaluatela circa
dou6 sute de lire pe an. Avdndin vedere
faptulcd,in aceletimpuri,venitulanualal
unui profesor,in Stratford,era de douizeci
de lirepe an,esteevidentfaptulci Shakes-
peareacumulaseo averefrumugici.Conform
registrelorimobiliare,celebruldramaturg
5i-aschimbatlocuinlain Londrade mai
multe ori, in funcqiede cregtereavenitu-
lui.in 1596,locuiala Bishop'sGate,in zona
5f.Helen;in 1599,s-amutatin Southwark
t+..r..--'
:l-1'-i r
l6ngdteatrulGlobe;
in 1604,seaflaldnga
CatedralaSf.Pauldin
Cripplegate;in 1613,
a achizilionato case
cu numelede Gate-
House,in zonaBlack-
friars;inaintede asta,
in 1605,a cumpirat
pimAnt din localitd-
lile din Stratford,Bis-
hopton 5iWelcombe,
pentrusumade fMl, o investitiece-iadu-
ceaun venitde60de lireoean.
Estecunoscutfaptul ca tatil s5u,John
Shakespeare,a fostacuzatde celpulin doui
ori de imprumuturide sume exorbitante,
iar cim5tiria este o temd oe care Shakes-
peareo dezbatein piesasa,,Negutitoruldin
Venetia':
^ Unportreta[ [uiShakespeare
dinoerioadain carea devenit
actionar[ateatruIGtobe.Fiind
in acelagitimpactor,dramaturg
si actionar,Shakespeareerao
cetebritate?nlumeateatrului
[ondonez.
Sezonu[[a teatruI Gtobea inceput pe
20 august 9i a durat p6nEta Cr6ciun,
deoarecein oerioadasbrbbtoritorde
iarn5,trupetor de spectacoInu [e era
permis sE joace dec5t ta petreceri
private [a curtea regatEsau pentru
nobiIime.Profitut era de 10 tire,mutt
mai mult dec6t ar fi c6gtigatintr-o
Iunb de spectaco[ein incinta teatru-
lui. Soectacoleteta Gtobeerau reIuate
in ianuarie9i continuaup6nEtaincepe-
rea postutui?nmartie. Spectacote[edin
primEvardincepeau in apritie gi !ineau
pAn5in iunie. In iutie si in august,aparilia
puricitor 9i a p5duchitora creat o mare pro-
blem5 de igienS,ducAnd[a inchidereateatrului,
trupetefiind obtigatesb p[ecein turneein zone[e
rurate din imprejurimi. Acesta era programul
anuaIaI teatre[ororofesioniste.
In vremea aceea,teatrele aveau o form5 ro-
tund5, cu [umin5 natura[5, av6nd in vedere cE
se construiao scenbintr-o curte, fbrd acoperig.
Deoarece,pe vremea aceea, nu exista [uminE
artificiatE,toate spectacoteteaveau [oc pe tim-
put zitei. larna, spectacolete[a TeatruI Gtobe
incepeau[a ora 2 dupS-masa,iar primdvara[a 4.
Ce[ mai ieftin bitet era pentru un loc in picioare,
in curte, gi costa 1 peni [1 tird = 240 de penil; cu
incSun peniputeais5-!i cumperi un [ocpe scaun
[a primuI etaj ta batcon,iar cu doi peni,un loc La
etaiuLaIdoilea, [a batcon.
Clipe personal€
.t(
cA$TrGuRrLELUrSHAKESPEARE
r Untitlu de proprietar
de terenpe numele[ui
Shakesoeare
^ 0 scen5din.,Richardat lll-tea"

La nici dou5 sute de metri distantE de
-:atrutGtobe,era amp[asataI doiLeateatru ca
^5rime, TeatruI Rose,aI tui Phitip HensLowe,
^s5 poputaritateaprimutui a rdmas neega-
=ri chiar 9i atunci c6nd 9i-a schimbat[ocatia,
:ote ani mai t5rziu
Villiam Cuceritorul
ln perioada reconstrucliei teatrutui Gtobe,
i^akespeare,a c5rui popularitateca drama-
.'n atinsesp cote imense si avAnd rrn venitY"
v'"'
,-bstantiaL,obisnuia sb frecventeze HanuI
":rmaid,
unde Iiteratiise intALneausb bea,s5
,: reLaxezesi sEdiscutedespreteatru si Iitera-
-'5 EpisoduIurmbtor ne ofer5un exemptude
,: tde viajELipsitde griji, de careShakespeare
,: bucura Ia Londra. in timpuL spectacotu-
- .,Richardat lll-tea", o femeie din pubLic
,-a indr5gostit de actoruI principaL,Richard
I rh:no qi c_r drrq in ^,,ti.^
aanlrrr
,,. cur.rsepenrru a aranJa
'nt6tnire
cu acestamai t6rziu in aceasearE
( 0 scenEdin ..Hamtet"
Shakespeare
insb a auzit din
intAmptarepta-
nurite [or si a ajuns primuL [a int6|,nire A
vr5jit-o pe doamnE si L-a Luat peste picror
^^ D,,-L-^^
^A^n --^-+- - -;,,^- -^;
+ape DUrudge, Ldru dcesta a alunS mar rar-
ziu: .,Wil.LiamCuceritoruI aiunqe inaintea Lui
Richardal.lll-lea"
in martie 1603, AngLiaa fost cuprinsb de
tristefe ReginaELisabeta,sub a cEreidomnie,
regatuL,consideratbarbar de restuI Europer,
intrase in epoca Renagterii,a decedat dupS
o domnie Lung5de 45 de ani. Lumea teatru-
Iui a fost de asemenea extrem de ab5tut5.
ElisabetaI demonstraseo afectiunesi o inte-
Legerea artei teatralef5r5 precedent9iisi ofe-
riseintreg sprijinut.Shakespearesi ceitattidin
breastdau fost cuprinside netinistesi de nesi-
gurantd Toti profesionistiidin Lumeateatrutui
se intrebau dac5 nouLreqe va fi Lafet de tole-
rant si de intelegbtor
^ Untabtoudinsecotulat XIX-teaat
cetormaipopu[areteatredinLondra,
Gtobelcentru)si Roselst5nga)
^ UnportretaI unuifaimosactor
gi proprietaraI teatrutuiGtobe,
RichardBurbage
0 scenddinsatonuIc6rciumii
Mermaid,undeShakespearesi alti
oamenide literaturii9i petreceau
majoritateatimputuitiber.

Reputalia9icapodoperele
Noul rege
Dupi. MoARTEAErrsRsnrBr I, Regete
Scoliei,JamesaIVl-tea,aurcatpetronuIAngtiei.
lmediatdupEce a fostincoronat,Jamesa f5cut
o propunere incredibitEtrupei 0amenii Lor-
dul.uiChamberlain.Regete[e ofereasd devinE
e[ insugi protectoru[ [or. Nesiguranfa care a
urmat morfii regineiEtisabetase incheiase,9i
astfeltrupa a devenitcunoscutEsub numelede
OameniiRegetui.Nou[ rege iubeapetrecerite9i
distraclia,fiind un admiratoraI teatrutuichiar
mai mare dec6t regina Etisabeta!Faptut cE
trupapurtanumeteregetui9i era sub patronajul
acestuia,i-a asiguratstatutuIde cea mai mare
companiede teatrua vremuritorsateprecum9i
un mare renume.
La sf6rsituIsecotutui,activitateacreativSa [ui
Shakespearea atins un punct crucia[.Acesta
a incetat sb mai scrie comedii,care fuseserE
o caracteristic5a operei sale de p6nb atunci.
in schimb, s-a dedicattragediei9i, in timput
primei perioadea noutui secot,a scris patru
drame epice,,.Hamtet",,,Othetto",,,Macbeth"
si .,RegeteLear". Personajeteprincipateau in
comun destinuItragic: suferS,se frSm6ntb9i
disperE,confrunt6ndu-secu jocuritenemitoase
atedestinutui.Scriitorutin[elege9i simpatizeazS
cu soartaeroilorsdi,dar nu intervine.in schimb,
rEmSne un sDectatorobiectiv...Noi c6nd ne
nagtempt6ngemcb intrEm...pe aceast5mare
scenEde bufoni".Acestvers din ,,RegeteLear"
indicEresemnareaunei viziuninegativea sor!ii
9i a destinutuiomutui. Dar ce [-a determinat
pe ShakespearesE se indreptespre tragedie?
De ce a atessEse [epedede repu-
taIia tui de ,,MaestruaI Comediei",
pe careo dob6ndisecu pieseinc6n-
t5toareprecum,.Preamutt zgomot
pentrunimic" 9i ..CumvE ptace"?
MoarteatatSl.uisEu,in 1601,cEderea
in dizgra!iea patronutuisbu,contete
de Southampton,carea participat[a
revottacondusEde contetede Essex,
ar puteafi cAtevadintremotivetecare
sb expticeatitudineapesimistSa [ui
Shakespeare.Cutoateacestea,situ-
aliasociat5a acetorvremuriera de
a9anaturS,?nc6tpubticuIera foarte
receptiv[a tragedie,asigu16ndu-i[ui Shakespeare
9i genutuiadoptatde acestao continuEpoputari-
tate9i succes.
Ultimii ani din Stradord...
Mediade via!5in epocaetisabetanSera de 40
deani.in 1610,Shakespeare,nbscutin 1564,avea
aproape50de ani,fiindb5tr6nin bazastandarde-
[orvremuritor.Deginu exist5nicio atestarescrisE,
secredecbinjurulaceteiperioadeShakespeares-a
retrasin orasulnatat,s-a stabititacotosi nu vizita
Londradec6tfoarterar.Dec6ndmurisemamasa,
in 1607,Shakespearerenunlase[a scriereadetra-
gedii9ii9i schimbaseiardirecliatematicE.in jurut
anutui1610,terminasede scrismaimuttecome-
dii romanticecumar fi ,,Perictes,prinlutdinTyre",
,,Cymbetine",.,Povestede iarn5"9i ,.Furtuna".in
1613,teatrul.Gtobea fostdistrusintr-unincendiu,
iar anulurm5to[a fostreconstruit.Aceastaa fost
perioadain care0ameniiRegetuipuneauin scen5
^ Shakespeare?nfdligatca un
gentitombogat9i de succesin
momentuIreintoarceriila Strattord
"': -..- --.,-'','--' l'u.'$. _,irl(llr 1.2
. t: r"
^ Lascurttimpdupdmoarteafiului
sEuera,probabi[,indurerat9icuprins
desentimentuldevinovSliedincauza
faptuluici nu a fostatdturidecopiii
s5i.Peacestfond,WiltiamdoreStes5i
faci o bucurietatitui siu 9iit ducepe
JohnShakespeare[aColegiutArmetor
dinLondrapentrua-i datatilui s5uun
btazon.
Vrrrluni fllfrlsfta@.
lntr-ozi,dramaturgulndscutlaOxford,WilliamDavenant
(1606-1668),seaflaintr-un han,b6ndcu prietenii.B5utura
s-ascursgi stirile de spirits-auincinsgi,dintr-odati, Wil-
liam le mirturisette prietenilorci estefiul nelegitimal lui
Shakespeare.Defapt ShakespeareeranagulluiWilliam,dar
existi zvonuricarespuncderagitatil sdubiologic.
Shakespearea trdit gi a lucrat la Londradupi ce gi-a
pirisit so1ia,Anne HathawayShakespeare,9i pe copii
in Stratford.William seduceades acasi. Pedrumul spre
cas;, trecea prin Oxford, unde stitea la Hanul Crown
(sauHanulOratului).Pro-
( WiltiamDavenant,dramaturgul. prietarul Hanului Tavern
caresustineaci estefiutnelegitim era un bogat negustor
altuishakespeare. de vinuri, pe nume John
POVESTE
Davenant.Eraun om influent,delin6nd la un moment
dat poziliade primaral Oxfordului.Numelesotieisale
eraJaneShepherdDavenant,o femeiefrumoas6gi soci-
abili. Cuplulaveatapte copii,dintre careunul eraWill
Davenant,ndscutla sfArgitullui februarieal anului1606.
WilliamShakespearea fost nagulsiu la botezuldin 3
martie1606.Lamijloculsecoluluial XVll-lea,au inceput
si circule zvonuri cu privire la relalia amoroasi dintre
doamna Davenantgi celebruldramaturg.
Nu existddovezicaresAatesteacestzvon, dar gi mai
important este faptul ci nu existi dovezicare si-l dez-
mint5.ProbabilcEerain interesullui SirWilliamDavenant.
giel un dramaturg,sEaibi o legituri de s6ngecufaimosul
WilliamShakespeare.

:sa ..HenricatVlll-tea"si ..Doitineri
^ Verona",scrisbde Shakespeare
- :olaborarecu noul dramaturgaL
-
-naniei de tcatrrr lohnFletcher.- r*"'''
.JLtimiiani ai Iui Shakespearein
--atfordau fost ani tinistiti A LSsat
- .lrmEdou5fiice,Susannasi Judrth,
: -e s-au mi ritatin 1607respectivin
'i
^,^^ -: 6 In 'l6U8,Susannaa nascuto
^i Flic,ahot: c,i Sh:kp-.-, ;. -..-..-speare,care
-^-^ ,.J^-^x-+;+ ,{^ {^*;t;,J-JU ULJPOT Lrr UC rOlllltld Jd LEd
-
-; ---^
h-r+^
^
.,;^+;;
-i - ^^+-^f I rrror g
Pot
(g d vtEtil, >t-d Pgtt E-
-: uLtimiiani inconjuratde copiiisi
= nepotiisii Triia dincastiguriLepe
.-: Leacumutase[a Londra,dar se presupunec5,
-
-{-.- -i-+;^,,-;l^- ^^ ^-+;-+ ^l -,,^^ -; -{--^-i
i
r drd LdsLrguilLOr cd dtLtSt, et avea sr ataceTt tmo-
. Shakespearecu sotia si fiicetesate,trSind o viat5
- st td de famitie dupSintoarcerea [a Stratford.
SI:IAKFS PEAITF,S
( ()il t)|
lillr)titt. .
I ti (,t l)il
^,,0perete compteteate tui Wittiam
Shakespeare . pubticate[a sapte ani
uuPo | | rudr rcd Jd
*t'tji+
( Statuiea tui Shakespeare,in gridinite Bancroft
din Stratford-upon-Avon,unde mii de vizitatorise
ingrimidesc in fiecarean pentru a vizita locut de
nastereaI celebrutui poet
bitiaresi de cimStErie,desinu existS
doveziconcretecaresb sustindo ast-
feIde teorie.
in 1616, faimosuI si inegatabitut
dramaturgs-a stins din viat5,LdsSnd
posterit5tiio mare mostenire:capo-
dnnprp liiprarp ro ronrgTipfi CULtUfa
epociieLisabetane,operecititesi iubite
de milioane de oameni din [umea
intreagS.Desiaveanumai 50 de ani,
era incS in pLinEfort5, obisnuindsE
primeasc; vizite de La prieteniidin
Londra.Sespunec5,in unadinacesteviziteaLedra-
maturgiLorBen Jonsonsi Michae[Drayton,a bSut
,l+ .
-
i-h^l^;/il ci : mrrrit no ??pred rrur.r.,s-d rrlrrJo[r-.,.7'_.'._".,ts_ -_ apn-
I i^ i^
--^^--; -;
i^
^---L,s,,,, oLssoJ, 4r
'r
Lorc S-a nSScut.In una din utti-
mele niese ale sale Frtrtrrna" Prosnern nersona-
juL principaL,rosteste urmbtoarete cuvinte:
n-- ^:-A:+^- -^^ ^^.rm s_a sfarsit./Acuma_s du_..udt >dr udIUdt cd dLL
hurile nevdzute/De nimeni nu sunt ele cunoscute./
5-au indltat pe aripe de vSnt/Sinu au pSstrat nimic
pe pdm6nt/S-au destrdmat palateLede vrs,/s-au
indltat pe cerul larg deschis./Sin-au ISsatnimic in
urma lor/Asa caun palatstrdlucitor/ sauca un tem-
pLu-alunei tdri bdtrAne,/Pefrizd nictun nor nu mai
rdmAne./Suntem, sdrmanir oamenii, fduriti/Din frd-
mAntareaviselor.."
I
'{d
f,
:
t
't)
-t

Controversadin jurul existenfeisale
Existentaumani esteplina de misteregi de enigme
uluitoare.Cum esteposibilca un om simplu,de la
tari, firi studii universitare,si fi crear capodopere
literarece au supravietuitsecolelor,fiind citite de
oamenidin celepatru colgurialelumii? Nu putini
sunt cercetatoriicareau dubii cu privire la existenra
lui Shakespeare,faimosuldramaturg.Disputa
cu privire la adevaratulautor al operelor
lui Shakespearecontinui gi acum.
Fantomalui Shake's'peare
Migcarea anti-Stratford
f/rL.r r,rrr SHexr.slr,'rtrnici mEcar nu a
.. W existat"esteunadintreteoriiLeextreme
suitinute ,,shakespeareeste un nume inventat,
un pseudonrmaI unei cu totuLaLtepersoane,
estetemeiuLuneiaLteipotezeAstfeLde specuLatii
.
-,,
ri.^in;;+ ;^
^.i^-;^-l ^^
,,.---^
-
{-^+,,
J-oU I osHorrUrL, rrr Pr rrrLrpa(,
'o'
. o
'oy,rLUl
cI muLteinformatiidin documenteLecareau fost
gbsitecu privireLaviata|.uiShakespearesuntprea
vagi.Practic,singureledoveziaLevietiiIui sunt
certificatulsbude botezsi ceLde nunt5,in timpce
detaLiitecu privireLaviatasa LaLondrasi motivuI
pentrucare a odr5sitStratfordulnataLsunt mar
degrabE[egendesauzvonuriMaimuttdecAtat6t,
scrisuItuioriginal.existbdoarincAtevadocumente
ate vietii cotidiene.Ceea ce a dus La aceastb
intrebareeste Lipsade informatiisi pierderea
urmei vietiisaLe Este oare geniaLuIdramaturg,
care a scris o multitudinede presesi sonetein
timpuLerei eLisabetane,una 9i aceeasipersoana
cuWittiamShakespeare,carelocuia[aStratford[a
sf6rsituIsecotuLuiaLXVI-teasi inceputuIsecolutui
aLXVll-tea?
Deasemenea,afacerrLecu imobitiaresi cSmbtdrra,
nA farp qe e rpdo ei lo-- .l^-',^ll-l .l',^:
-.-
.;__._ d uezvuu.dt uupd dsd-ltsa
intoarcereLaStratford,nupara se potriviprofiLului
unuigeniuLiterar.Sidecea [5sato cerereexpres5
b.
---
l :'1
,
2//
I
li
/t
t4,nr//

rl
f'
t
.l
f rt

i
,
t*.

O
t c'*
in scriscafamitiasa sEnu fieingropatbin acetasiloc
cu et?Decein testamentuIsEunu suntmentionate
dec6tproprietSjisi nici mdcarun votumaI vreunei
cihli? Cum r5m6necu enigmaticulepitafgravatpe
mormSntuIs5u, ,,Prietenbun, de dragu[ [ui lisus
abline-tesb dezgropiprafuIde aici.Binecuv6ntatfie
ceIce tasE[intihnE)acestepietre9i btestematfieceI
ce-mimigc6oasele",caredEnagtereunuiatt setde
| ',suspiciuni
9idubii?
Cei care cred in autenticitatea[ui Shakesoeare
au fost numili..FracliuneaStratford",dupi locuIde
nagtereaI dramaturgutui,iar ceicareau indoielicu
privire[aadevbrataidentitatea acestuiafacpartedin
,,Fractiuneaanti-Stratford".
i Shakespeare a fost Francis Bacon

' Unii sus!inEtoriai grupului anti-Stratforderau
at5t de fanaticicu privire[a teoria [ot inc6t au
incercatsacrilegiuIde a deschidemorm6ntu[[ui
Shakespeare.Printreceicareau st6rnitcontroversa,
indoindu-sedeexistenlasa,a fostscriitoareaameri-
can5De[iaBacon,descendentEa fitozofutuiFrancis
Bacon,contemporancu Shakespeare.DetiaBacon
sus!ineacb FrancisBacon9i un gruprest16nsdeatti
scriitorisi 95nditori9i-aumascatconvingerilepoLi-
tice,fitozofice9i sociatesub formbde piesede tea-
tru, pentrua [e face mai pe intetesuLmaselor,9i
le-ausemnatcu numeleunuiactorrelativnecunos-
cut,WittiamShakespeare,pentrua nufi persecutati.
in 1853,DetiaBacona traversatAtLanticul.si a ajuns
in Angtia,c5utSndsprijin9idovezipentrua-9isusline
teoria.Se spunecEa incercatchiarsi sEdezgroape
rSmSgifetetuiShakespeare.inainteca aceastasEse
int5mpte,obsesiacareo consumasetoatEviafai-a
luatcomptetmin]il.e.Deatunci,teoriacSreiaisi dedi-
caseintreagaviatSnua fostniciodat5dovedit5si nici
mEcarluatbin serios.
^ Morm6ntu[[uiShakespearedinBisericaSfinteiTreimidin
Stratford......b[estematfieacetace-mimisci oasete"esteepitafuI
enigmaticgravatpepiatrade morm6nt.
mativinacelasitimp si,mai mult casigur,se cunog-
teausau chiarerau orieteni.ins5 acesteaerausrn-
guretelucruripe care[e aveauin comun.Martowe
s-a n5scut[a Canterburysi,desifEceapartedinace-
easi cLasEsociatSca Shakespeare.acestaorimise
o educatieuniversitarSLaCambridge9i obtinuseo
_i
diptomS.In contextuIin carefrecventauacetasicerc
descriitori,poetisiactori,estemaimultdec6tproba-
biIcEs-auinfluen]atreciproc.Devremece Martowe
era cel mai bineeducatdintrecei doi,estenormal
s5 presupunemc5 unetedintreprimetepieseaLe[ui
Shakespeareaufostscrisecu ajutoru[[ui.
insbexistdo teorieconformcEreia,Marlowe,care
eracu doudlunimaimaredec5tShakespearesi care
devenisefaimosmai repededec6tacesta,ar fi fost
una 9i aceeasipersoanScu Shakespeare.La 29 de
ani,Marlowea fostucisde un tovarbsde b5utur5,in
timpuLuneiinciier5ri [a un han.ins5 adeptii.,mrs-
c5rii Marlowe"refuz5s5 accepteideeaunei ,,mor]i
prematurea ingeniosuluidramaturg".ExistSdocu-
mente care indic5faptulc5, incS din anii studen-
liei, Marlowefuseseangajatal
serviciilorsecretede [a curtea
regineiEtisabeta,iar teoretici-
eniiconspiralieicredcE moar-
tea sa nu a fostint6mpl5toare,
ci, mai degrabS,a fost comisS
cu unanumitscoptegatdeacti-
vitateaLuidespion.
( FrancisBacon.Fitozofengtez,
desprecareuniiadepliai miscirii
anti-Stratfordspunci ar fi adev5ratul
autoraI piesetor[uiShakespeare.
Shakespearea fost Christopher Marlowe
Aceasta este o teorie mutt
mai dramaticS,sustinut5de unii
i ai migc6riianti-Stratford.
turgii ChristopherMarlowe
Shakesoeareau fost
porani,n5sculiin ace--.-...r "----t
an, 1564.Acegtiaau
in [umea tea-
Lon{onCa$roxl-
I

^ EdwarddeVere,contelede 0xforddinsecotutal XVll-tea,
considerata fi cetmaiaproapedintreceitrei candidatipentru
drepturiledeautorasuprapieselorshakespeariene,devreme
cedetaliidinvialaprivati aparin multedinpiese.
Acestaeste momentulin care,conformadeplitor
,.migcdriiMartowe",Shakespeareaparein scen;...
AcegtiapretindcE ChristopherMartowe,aft6ndc5
vialasa estein pericot,a fugitdin!ar5.Laintoarce-
reasain Angtia,e[ nua fScutmarev6tv5,gi a adop-
tat numetede,,Shakespeare",reinvent6ndu-secaun
t6n5rdramaturgnouvenitpescenateatrutuilondo-
nez.Teorialor este susfinut69i de faptul cd
aparilia[ui Shakespeareca un mare drama-
turg a coinciscu moartealui Martowe9i, de
asemenea,de asemdnEriteuimitoarece pot
fi observate,dac5este sE compar5mportre-
tetecetordoi.
Shakespearea fost Contele de Gdord
FaimosuIpsihiatru9i psihotogSigmund
Freud era un cititor infocat a[ ooeretor[ui
Shakespeare,dar,in acelagitimp, un susfinS-
tor aI migc6riianti-Stratford.La inceput,tin-
dea mai degrabbspre teoria conformcdreia
FrancisBaconera adev5ratulautor a[ opere-
lor pe care [e admiraat6t de mutt, dar,dupS
mai mutte cercetbri,intreprinsepe cont pro-
priu,9i-aschimbatp5rerea9i a enunlatcd cel
mai bun candidatera contelede Oxford,din
secotuIat XVll-tea,Edwardde Vere.Freud,ca
9i atlii care-i susfinteoria,afirmd cE operele
lui Shakesoeareinclud un vocabutaratAt de
variat9i expresiiat6tde elaborate,?nc6tindic6
un studiuvasta[ scriitoritorctasicidin Roma
antic69i din Greciaprecum 9i cunogtinlede
drept9i de potiticS.Este,practic,imposibiIca
un !5ran needucats5 fi fostautorulunor ase-
menealucrErisofisticate9icaacestasEaibEastfelde
cunogtinlecuprivire[amoduIdevia!5aIaristocra[i[or
9io p5trundereat6tdecomptet6a tuturoraspectetor
vieliietisabetane.PedeattEparte,conteledeOxford,
seincadreazdaproapeperfectprofitutuiunuiastfelde
autor.Spreexemptu,cotecliadesonetefErdtittu,care
suntdedicateunortinerinobiti,auooarecarereferin!5
autobiograficS.in ptus,timbajutcucaresevorbegtein
sonetedespretineriestedea9anaturS,inc6tt6nbrul
9ipoetutarfi trebuitsEaibbacetagistatutsociaIpen-
trua fi acceptate.
^ RomancieraamericaniDetiaBacona fost
principalaadepti a teorieicareit sustinepe
FrancisBaconcafiindadevdratuIautoraI
pieselorshakespeariene.
^ Unbustal [uiShakespearedin
BisericaSfinteiTreimidin Stratford.
^ PsihotogulaustriacSigmundFreudcare,degi[ainceput
credeaci FrancisBaconar fi autoruloperelor,s-a decis
apoiasuprateorieiChristopherMarlowe.
Dar de ce ar adoptacontetede Oxfordun pseudo
nim? Datoritdfaimeisate,teatrul 9i oriceactivita
simitarEnu erau privitecu ochibuniin clasanobili
ar5.P5n59io piesdpubticat5de un membrua[ aris
tocraliei[-ar fi impins pe acesta9i pe famitiasa in
dizgralie.Astfet,pentrua evitasEatragbatenfieiasu
pra sa 9i asupraoriginiinobite,t6nEruIconteiubito
de teatrua atess5-9ipubticepiesetesub pseudon
mul unuinesemnificativmembrua[ trupeide
teatru,WittiamShakespearedin Stratford.L:
moarteaconteluide Oxfordin 1604,numet
lui Shakespearea disp5rutdintr-odatbde pe
scenateatrutuilondonez.Mai mutt dec6tat6t
in urmadescopeririiuneicopiia uneiBibtiidin
Geneva,definut5de conte,in caretoatepasa
jete subtiniateapar intr-un feI sau attuI il
opereteshakespeariene,a fostintdrit5teori
avansatdde cei carecred cE Edwardde Ver
a fost adev5ratuIautor aI pieselor.Ast5zi,in
cadruIfracliuniianti-Stratford,majoritateail
sus[inpe contetede Oxfordca fiindr5spunsu
misterului.
Disputaftri sfrrgit
Majoritateaopiniitorexprimatede c5tresus
fin5toriianti-Stratfordse bazeazS,practic,pe
aceteagiargumentepe care [e-a enuntat s
Freud.In ciuda specutaliitor9i a controve
sei, sigur este cE nu vom qfta niciodatdade
vbrut. Cu toate acestea,cel mai importan
[ucru,pe carenimeninu-[ poatecontestasar
ignora,rEmSneimportanfa9imSrefiaoperelo
Dece sEd5m atStde muttSimportantbrezot
v5rii unei ghicitoripracticde nerezotvat,dir
momentceinsemnbtateaoperelornu poatef
contestatE.,,Darsuftetetegetoasenu vor primi rEs
punsuri;Nuvorfi getoasepentruvreunmotiv,ci pen
tru a fi getoase."Acestvers din ,,Othetto"este pro
babilrSsounsuIdat celorcares-auindoitde e[ toat
viala9i carevor continuasEfacSasta9i pe viitor...C
persoan5needucatd9i necivitizat5nu poateating
o asemeneam5relie"este o concepfier5uvoitoar
fiind,probabit,fructuIgetoziei9iat invidieiinfa!apro
priitortimit5riin comparafiecu geniatitateaattuia.

ingeriidecizu!i
J 6neleaparfrecventin piesetetuiSha-
Z- kespeare.Ariel.,spirituLcareil.ajutbpe
DuceleaLungatdin MiLanosb se r5zbune,
in,,Furtuna",9ipeOberon,regetezSnetor
din ,,VisuLunei noptide var5",sunt douS
dintrepersonajetecaredauo not5demis-
ter povestitor{antasticeate LuiShakes-
peare.in urma rEsp6ndiriicregtinismuLui
in EuropaCentratS,referintete[a per-
sonajefantasticenu erauv5zutecu ochi
buni F5ceaupartedinaceeagicategorie
ca zeitS!il.epbg6ne,consideratea fi nigte
fiinlesinistresivicioase,ingeriicarefuse-
serbaLungafidin rai 9i care,acum,aclio-
nauin numetediavotuLui,fiindastfetpri-
viticu teamb9i ur5.Doarin lrlanda,unde
rEsp6ndireacrestinismu[uinua insemnat
automatnegareazeitSjiLorp5g6ne9ia fol.-
c[oruLui,nouareligie9i LegendeLecu zAne
au reugitsEcoexistein armonie.Shakes-
peare9i poetuIirlandezWiLtiamYeatsau
fostcei careau etiminatimagineanega-
tiv5 cu care erau privitezAnete9i Le-au
infS!i9atin Luminaunorcreaturienigma-
trcecareaveauputereasE inftuen!eze9i
sE intervinSin retafiiLeoamenitor.in pie-
seLe[ui Shakespeare,degi zAnetesunt
creaturibune,acesteasuntfoartejucbuge
9i adopt5tot feLuIde ingetdciunisi tru-
curi pentrua-i ajutape oamenicu pute-
riLe[or.Yeats,in introducereain mitotogia
ceLticSdin cartea,,Zdrilecettice".descrie
^ UnadintrefotografiileCottingtey,infSli96ndo
fetile cu o zani ptutindin fala ei.
^ UndeseninfSli96nd-ope
Titania,reginaz6ne[or,dinpiesa
,Visu[uneinoptidevar5"a lui
Shakespeare
z6netedupScum urmeazS:,,Auform5si
chipuman,iubesctrucuriLe9i suntbEgS-
cioase,dar nu au nicio intenliereasi nu
sunt creaturireLe. ", exprim6ndastfelo
concepliedesprezSnecareestevaLabiLE
si in zil.elenoastre.ln fotctorins5,exist5
si zAneretecaresimto mareanimozitate
impotrivasociet5tiiumane. Acestez6ne
carefac rEuoamenitor9i furb copiiisunt
dispreluite9i temutede toatSlumea,in
speciaIde copii,pentrucarez6neLesunt
o surs5de fric5,fiindfoLositede pErinfii
pentrua-i ameninla.
in pieseLeLuiShakespeareapar9i aLte
fiinle bizarede originenecunoscutEin
primascenEdin,,Macbeth",apartreivr5-
jitoarerostindprofe!iiin .,HamLet",fan-
toma regeLuiHamtetii ordon5prinjului
Hamtets5-9i15zbunetatS[.Acestefiinte
supranaturatejoacduna[t roLdec6tceIaI
z6neLor.Acesteatransmitmesajedivine,
oracotegi profelii;uneori,transmitsenti-
mente[eeroutuisi, atteori,joacErotulde
naratori.
Existen!a[or [atenti in mintea
oamenilor
in AngtiamodernEexistSmuLlioameni
carecredcb z6neLetrEiescpe L6n95casa
saugrEdina[or,chiardacEnu Le-auvSzut
niciodatb26neLesunt priviteca aducS-
toarede norocsau de necaz,in functie
de caracter.Pentruoameniicarecredin
z6ne,estede o mareinsemn5tateeveni-
mentulcares-a petrecutin 19179i care
se numeste,,lncidentuIcu 26netedinCot-
tingLey".in seriade trei fotografiif5cute
de dou5tinere,se observ5cLarfiziono-
mia uneizine Pentrumai binede 60 de
ani, acestefotografiiau fost cauzaunei
disputedintre intelectuati,mass media
9i fanaticiai fenomeneLorsupranaturate,
p6ndc6ndo femeie,unadintreceLedou5
fete din fotografie, a ,*
recunoscutcdfotogra-
{;^ ^-^ ^ {^--x n^-rld Er o u tdtJd ,,udl
unadin pozenu era "
a ad5ugatea,atimen-
+A^,{ i^^X
^ ']^+X ^-^,,LOr tu il tLo u uoto ot 9u-
mentuI cu privire [a
existen!a folctoruIui
dpcnre zinp
) 0 schi!5din secotulat XX-tea,
cu un monstrudiform,Catiban,
fiuI vrdjitoareiSycorax,din
,,Furtuna"de Shakespeare.
^ Untabloudin secolutal XVlll-[eacu dansutz6netordin ,,Visutuneinopli
de var5".

rri rafinate
vegtide dragoste
Spresfirgitul secoluluial XVI-lea, in timpul epocii elisabetane,teatrul dobindise
un nou stil, careaveas5.durezepAni in eramoderni. in centrul acesteirenagteri
seafla, desigur,Tilliam Shakespeare.insi firi protectorii gi rivalii sii, firi marii
clasicigreci gi fari oamenii careau tr5.itinainte gi dupi el, nu s-ar fi transformat in
extraordinaruldramaturg,carea schimbatlumea teatrului.Togi acegtiaau avut o
mare influengi asupralui, i-au lirgit orizonturilegi l-au ajutat.
Regeleiubitordeteatru
RegeleJames| 11565- 16251
N5scutin Scofia,in 1566,singuruIfiu aI regineiMariaa Scoliei,
JamesI a urcatpe tronulScoliei[a v6rstade un an, dup5abdicarea
mameisate.A fost crescutintr-un mediurigurosde un num5r mic
de nobiti,careerauimpticaticonstantin dispute9i netinisti.Cutoate
acestea,a primit o bunEeducalie,studiindfranceza,clasiciigreci
si tatini,[iteraturasi retigiasi devenindun t6n5r rafinatsi cutt.in
1589,s-a cEsEtoritcu printesaAnna,fiica Iui Frederickat ll-teaaI
Danemarcei.CuptuIa avutcopii,dar aceastaera doaro formatitate,
deoareceJameslpreferaretatiitehomosexualesi nu ii era rusinesE
o recunoascS.in jurut anutui1604,9i-a abandonatso!ia,prefe16nd
companiaamantilor.Aceastaa fost o mare lovitur5pentru regina
Annacare,fiindo catoticbdevotat5,t-a urStpeJamesI pentrufaptuI
cEa abandonat-0.DupEmoartearegineiEtisabetal, in 1603,James
l, ceamai apropiat5rudbde sAnge,a devenitsuccesoruIei [a tronuI
Angtiei.Fiindun mareiubitoratteatrutui,de-ndatEcea urcatpetron,
i-achematpe0ameniiLordu[uiChambertain,trupadeteatrudincare
fdceaparte9i Shakespeare,[e-adatnumetede0ameniiRegetui9i i-a
luatin stujba[ui.
C6tdespreShakespearesi ceilaltimembriiai trupei,Jameslera
fErEindoiatEpatronuIideat.Sofia[uiera,deasemenea,o mareiubitoare
de teatrusi, in timpuIdomnieisate,299de spectacotede teatruau
avutloc [a Curte,in comparaliecu 90 din timpuIdomnieiElisabetei.
DupEsuprimareaepidemieidecium5,regetea datOamenilorRegelui
permisiuneasEjoaceoriundedoreaupeteritoriuIAngtiei.
in timput domnieiregetuiJames,Shakespearea compuscete
patrutragediiextraordinare.SespunecEapari!iacetortreivr5jitoare
din,,Macbeth"a fostinspirat5de interesuIpersonaIaI regetuipentru
vr5jitoare,deoarece,atuncicAndacestase afla in Scolia,scrisese
.JratatuIdedemotooie".

---------l Persoaneresoectabile
--l protectori
4 i?l''."jr'?,lji,iifi*"u'
Persoaneinftuente
Un dramaturg
de amErEciune
care a scTts
usturEtor [a
adresalui
Shakespearela
venirea [ui in
Londra
Dramaturg gi poet
engtez,
contemporangi
cunoscutaI tui
ShakespeareA
fost ucis [a varsta
de 29 de ani
Dramaturggi poet
englez,care a fost
primuI editor
modern aI operetor
tui Shakespeare.
ReginaAngtieidin
1558 pSnEin 1603.
A fost o iubitoarea
teatrutuisi a jucat
un rol importantin
dezvottarea
acestuta
Actor etizabetan,fiuI lui
James Burbage,9i
actor principaIaI trupei
0amenitor Lordu[ui
Chambertain
Filozofenglez9i
contemporancu
Shakespeare,a[e cErui
opereteinclud ..Eseuri'9i
,.Novum0rganum"
Dramaturgengtez
si rivataItui
Shakespeare
ChristopherMarlowe
1564-1593
^ Personajetein atbastruau fostdejaprezentate?namSnunt.
Mareleactor,devenitfaimosprin legitura
sa cu pieseleLuiShakespeare
LawrenceOlivier ]1907- 19891
Laurence0tiviers-a ndscut[a Dorking,fiindfiut unui preotsErac.$i-a fEcutdebutuIca actor
[a vSrstade 15 ani, interpret6ndrotul lui Katherineintr-o producliea $cotiiSf. Edwarda piesei
,,imbt6nzireaScorpiei",momentin caresi-adatseamac5teatruIestevocafia [ui.
ln 1926,dupdce urmeazbcursurite$cotiiCentratede Limbajsi Artd Dramatic5,se at5turE
Companieide Teatrudin Birmingham,undei9i incepecarieraprofesionat5cu roturi minore,in
,,HenricaI V-tea"9i ,,Henricat Vlll-tea".Urm5toriigapteani nu suntfoartebuni,intruc6timpticarea
sa concomitentSin teatruImodern9i in fitm nu a merstocmaidupEcum pl.Snuise.ins5,in 1935,
primegterotu[[ui Romeo,in produc!iatui JohnGiegud,din Londra,a piesei,,Romeosi Jutieta",in
careinterpreta9i rolut[ui Mercutio.In nop]itein careGietgudjoacErotuIprincipat,Laurence0tivier
este[ainbttime.
inlg3T,seat5turETeatruluiRegatVictorian,fiinddistribuitinroturimajore,inpieseca,,Hamtet",
,,Macbeth"9i,,HenricatV-tea",roluricarei-auadusceamaimarerecunoagtere.Darrotuljucatintr-o
adaptaremodernba [ui,,Hamlet"[-aconsacratdreptcelmaimareactorshakespearianalvremuritor
sale.Cutoateacestea,nu erasatisf5cut.in aniiurmEtori,gi-aexptorattatentu[,juc6ndin pieseale
teatru[uibritanicvechi9i modern,precum9iin piesedeSofocte,lonesco9iintr-o[argEvarietatede
piesecontemporane.
0tiviernu s-a Limitat[a scen5.in 1939,9i-afEcutdebututta Hottywood,in rotul.tui Heathctiffin
produc!ia,,LarEscrucedev6nturi",unfilm regizatdeWittiamWyter.A trecutapoicu maresucces[a
activitateaderegizor9i deactorin adaptSricinematograficeatepiesetor,,Henrica[V-tea",,,Hamtet"
9i ,,Richardat lll-tea".Urmbtoareasa dorin!5era de a-9iincercaforleteca managerde teatru.A
devenitdirectorartisticaI Festivatutuide teatruChichesterdin 1962si apoidirectorat Teatrutui
Nafionalin1963regizAndpieseca ,,UnchiutVania"9i ,.Hamtet".
ln 1947,[ui Laurence0tivieri-a fostacordattittutde Sir,iar in 1970,a primitun locin Camera
Lorzitor,devenindLordu[Laurence0livier.A muritdecancer,in 1989,[avArstade82deani.

Mareleinitiatora[ Renagteriiin Anglia
GeoffreyChaucer11340- 14001
GeoffreyChaucera fost primuI mare poet
englezaI EvuluiMediu,numit ,,pbrintetepoeziei
engteze"de c5treJohn Dryden,poetu[9i drama-
turguI englez din secotutat XVll-tea,ate cErui
opere[-au inftuenfatpe Shakespearein scrierea
piesei,,Visu[unei nopli de var5" 9i a muttoratte
piese.S-a n5scutla Londra,ca fiu a[ unui bogat
negustordevinurisi,datfiindcberabEiat,a lucrat
ca paj [a curtearegetuiEdwardat lll-tea.Datoritb
abititStitor9i tatentutuisEu,i9i petreceurmEtorii
ani ?n serviciuIregat, ocup6ndo varietatede
pozitiipubticeoficiate,cum ar fi ceade diptomat,
de membru aI parlamentutui9i de functionar
de stat.Operetedin uttimaperioadda vietiisunt
caracterizatede un puternicsim! aI realismului,
fiindprobabitroduIuneicariereat6tde complexe,
prin care a dob6ndito mareinfetegerea naturii
umane. $i-a inceput cariera IiterarE ca poet
idealist,tradi!ionatist,dar operetesate au fost
puternicinftuentatede literaturafrancez5,extrem
depoputarE[aaceavreme.Printrescriitoriifrancezi
admira!ideacesta,se numErauGuitlaumedeLoris
9i Jeande Meung,iar operator.,Le Romande La
Rose",a incercatsb o traducbin englezS.
La vSrstade 30 de ani,vialalui Chaucera atins
un punctcutminant.LucrAndin serviciuldiptomatic,
viziteazEltatia9i este puternicinftuenlatsi afectat
de spirituIRenagteriiprecumsi de operete[ui Dante
9i Boccaccio,careii ofer5o senzaliecompletnou5.
Devinecongtientde diversitateanaturiiumane,de
individualitateag6ndirii9ideoriginatitateacaracterutui.
Laintoarcereasain Angtia,scrie,Troitus9iCriseyde",
o povestetragicS,pasiona[5,despresuferin!59i
dragosteeternS,bazat5pe o tegend5menlionatS
fugarin mitotogiagreacS,desprecomandantuItroian
9i dragosteasa pentruCriseyde.Devineuna dintre
celemai importantepovegtide dragosteale Evului
Mediusi vafi sursadeinspiraliea [uiShakespearein
compunereapieseicuacetagitittu.
0 att5 operSimportantba lui Chaucereste
,,Povestiriledin Canterbury",o cotecfiede povegti
relatatedepeteriniin drumuIlor spreCatedratadin
Canterbury,darautoruIa muritinaintedea incheia
aceast5compitalie.
Romancierutamericancares-a implicat
in probtemaadeviratuluiautorat pieselor
tui Shakespeare
MarkTwain11835- 1910f
MarkTwainesteunreprezentanttipic
a[ reatismutuiamerican,renumitpen-
tru romanetesate..Aventuritelui Tom
Sawyer"9i ,,Aventuritelui Huckteberry
Finn".S-a impticat,de asemenea,in
controversacu privire[a adevbratuI
autora[ piesetorshakespeariene,despre
carea scris,in 1909,o oper5umo-
risticS,intitutatS,,EsteShakespeare
intr-adevErmort?" A subtiniat
faptulcEexistbputinedatede-
spreviata[ui,cEnu exist5nici
un manuscriscu scrisul[ui,
cu exceotiatestamentutui
In carenu se lacenrcl
o referire[a votumete
sau[acolecfiitedepoezii9iconctuzioneaz5cEnu
incearcSsEcontesteexistenla[ui Shakespeare,
ci, pur 9i simptu,enunfddificuttSfiteeviden-
te de a acceptac5 lucrdriteatribuitelui sunt
intr-adeviralesate.
0 att5operi interesant5a lui Twaineste
,,Scrisoride pe PEm5nt",o cotecfie descrisori
compusede Satan,in timpulviziteisatepe
PEm6nt,adresate[ui Dumnezeu,careestein
Ceruri9i carenu are o imaginectar5asupra
situatiei,,dejos".
A fostunscriitorcaracterizatprinonestitate
9i umor,iar punctulsdude vedereasupralui
Shakespeare,nu s-a bazatpe prejudecat5sau
perbutate,ci pur9isimplupesinceritate9i pe
curiozitate.

Maestrutgreca[ comediei
AristofantAS- 385i.Hr.
Comediite tui Shakespeare,in care
principaletetemesunt dragosteasi tineretea,
prezintSun paradox.Pe de o partesunt atSt
de ireate,neav6ndnicio [egbturbcu rea[itatea
vremuritorsate,insEpe de attEparte,implicb
o bunScunoagterea uneigamelargideemotii
umane. Shakespearereugegtes5 combine
fantezia 9i reatitateaintr-un mod foarte
interesant.Acestamesteceste,de asemenea,
caracteristic comediei antice din Attica,
reprezentatuIceImaideseambfiindAristofan,
unuIdintreceitreicomedieniai Grecieiantice,
careocupdo pozi!ieunicbin istoriaIiteraturii
universa[e.
Aristofana inceoutsb scrie [a v5rstade
20 de ani. Una dintre primete piesea fost
,.Daita[eis"[0aspe!ii), una dintre piesete
pierdute,iar spre sf6rgitutvie!ii,Aristofana
scris,,Plutus".in totat,a scris/r/rde comedii,
dintrecare doar 11 au supravietuittimputui.
$i-a petrecuttinerejeain contextuIsfArgitutui
REzboiutuiPe[oponez,de24deani,dintreAtena
9i Sparta,carea condus[a dectinuIcelordouE
ora9e.Ac!iuneapiesetorsatese desfSgoarb[a
Atena,satirizAndpotitica,tratatelede pacesi
situaJiasocial.Sa timpuritorsate.ii indeamnE
pe cetS!eniiatenienis5-9ifoloseascbputerea
imaginafiei si umoruI pentru a infrunta
reatitateacotidianS.
in capodoperasa,din411i.Hr.,,,Lysistrata",
o satirb de rEzboi, femei[e ateniene si
spartane,care s-au sSturatde rEzboi,decid
sd ajungE[a paceprin practicareace[ibatului.
PtanuIfunclioneaz5,iar piesaseincheieintr-o
atmosferEcomicEde festivitate.in generat,
in comediilesaleabundEconotatiitesexuate,
incidentelevutgaredar comice,precumsi o
energie,o verv5si o vitalitateincredibitS.
Geniuttiterarcarea tradus
operelecomptetealelui
Shakespearein japonezi
ShoyoTsubouchi ll8se- le3sl
ShoyoTsubouchia fost un scriitor,
critic, dramaturg,traduc5tor9i editor
japonez.Uneoria folosit9i pseudonimuI
Harunoya 0boro, pentru a-9i semna
operete.E[ s-a n5scutta Gifu,in 1859,si
s-a mutat[a^Nagoyacu famitia,[a vArsta
de 10 ani. Inc5 de mic era un cititor
infocat, atras ?n speciaI de Iiteratura
poputarS.La 15 ani, a urmat cursuri[e
$cotiide timbd engtezddin Aichi,unde
a auzitpentruprima dati de piesetelui
Shakespeare.S-a mutat in capitat5in
cbutareaunei educafiiuniversitaregi a
absolvitUniversitateadinTokio,sectiade
LiteraturS,in '1883.in 1885,9i-a pubticat
prima Iucrare,,,Esen]aromanutui",un
studiu critic a[ [iteraturiijaponeze,9i,
imediatdup5aceea,romanu[.,Studen!ii
dinziuade azi".In 1884,a tradus,,lutius
Cezar"injaponezS,iarmait6rziu,din1909
p6nbin 1927,a tradusoperelecomplete
ate[ui Shakespeare.In 1928,a participat
[a deschidereaMuzeutuiTeatrutui,de [a
Universitateadin Waseda,construitin
stituI arhitecturaIaI TeatrutuiFortune
din epocaetisabetanS,fiinddedicatartei
teatrutui.Deasemenea,Shouyoa fondat
si a editatrevistade [iteraturEWaseda
Bungaku ILiteratura WasedaJ,care a
apErutdin 1891p6nEin 1898.
Tsubouchia muritin 1935.[av6rstade
75deani.
CopertacErliibiograficea tui ShoyoTsubouchil"SH0Y0
TSUB0UCHl,AtbumutLiteraturiiJaponeze,Editura
SHINCH0,insolitde fotografiimenitesEitustrezeviala
dramaticia autoruluisi taine[ecreatiei[iterare."

Pieselelui Shakespearegi
industria de divertisment
Pieselescrisede omul de rAnd,needucat,niscut la Stratford,nu numai
c5.au dus la o mare schimbarein cultura teatralabritanica,oferind
publicului o noui formi" de divertisment,dar au devenitgi o sursi.
de inspiratie,carea stArnituimirea gi, totodatS.,respectulartigtilor
generagiilorviitoare.Operelesalesunt celemai citite dupi Biblie, iar
cuvintelepe carele-aagternutcu atita maiestrieau ramasintiparite in
inimile oamenilorde-alungul secolelor.
lt
F.tiI..
Organizarea afacerii teatrale
Tl srE DE NEpRElulr coNTRTBUTIA |.ui Shakes-
H
l-lpeare [a evotutiaRenasteriidin Angtia,de
ta sfArgituIsecoluLuiat XVI-tea,p6nE ta ince-
putuI secoLutuiat XVll-tea,iar impactuI s5u a
fost atAt de puternic,incAt,in istoria teatruLui
se vorbegteacum de perioada pre-shakespea-
-;^^x -; '{^ ^^^ ^^-rrorro
'
us Lso y,-t-shakespearianb Inainte
de aparitia [ui Shakespearepe scena teatruLui,
aceast5art5 era,in principa[,formatbdin drame
reLigioasesi moraIiste,jucatein biserici.Venrrea
tui Shakespearea schimbat comptet perceplia
pubLicuLuidespre teatru. Versuri[e ingenioase,
intrigite captivante 9i inegatabiLamSiestrre a
dramaturgutui i-au asigurat poputaritatea in
16nduIoameni|.orde toate ranguriLenu numal
din Angtiadar gi din atte jEri
Chiar si in timput vietii tui Shakespeare,spre
sfargitutsecotuLuiat XVI-tea,companiiLede tea-
tru din Angtiaobignuiaus5 meargSin Germania
pentru a juca piese pentru publicuI de aco[0.
VoItaire,scriitoru[ 9i fitozofutdin perioadaitu-
minismutui francez,care a trSit in Angtiaintre;
anii 1726si 1729,face o importantSreferire 9i'-
prezentarea [ui Shakespearein ,,EseuIasupra
poezieiepice", pubticatin 1727.In ltatia, undp:
au fost puse in scen5 mutte dintre piesete
Shakespeare,incLusiv.,Romeosi Jutieta",prima
traducere itatiand a Iui ..lulius Caesar" a fost
jucatb in 1756 in 1820,Edmund Kean,cetebrut
actor enqlez,a avut un succesimensin America,
la New York. cu piesa,,Richard at lll-Lea".I
Japonia,in 1885,prima pies5a Iui Shakespea!'g,
o adaptarekabukia ,,Negu!Storutuidin V
de UdaqawaBunkaisi Katsu Genzo,a fost pusb
in scenE La Ebisuza,din Osaka. Poputaritat
teatrului shakesoeariana continuatsE creasc
de-a [unguLsecote[or,pieseleLuifiind jucatei{
companii teatrate din toatl [umea 9i in zi
noastre.in ptus,principateteteme din pie
Luisunt adeseaadaptateta fitme, musicaturi
Laalte genuri de spectacote.
.drf
^ 0 scenidinfitmut..Romeosi Jutieta"l1996lcutineriiactori
Leonardodi Caprio,in rotu[[uiRomeo,si CtareDanes,in rolul
JuIietei
^ 0 scenddin..RegeleLear",unadintretragediitetui
Shakespeare,bazatSpelegendaruIregedinsecotutuiat lV-tea
aIAnotieiantice.

0ric6tdemulte
generatiiar trece
vomcontinuas5
jucSmnobitut
nostruspectaco[..
In ceea ce priveste pubticut din Rom6nia,
acesta a fbcut cunostintEcu creatia shakes-
pearianSabia LasfarsituisecotuLuiat XVlll-tea,
inceputuIsecotuLuiat XIX-Lea,prin intermediul
unor trupe de teatru germane lin orasele din
Transitvania)respectivitatiene [in Motdovasi
in lara Rom6neasc5).0pera[ui Shakespeare
a fost perceputdde scriitorii democrati de [a
1848ca o iLustrarea aspiratiiLor[iberale9i pro-
gresisteate momentutur.
Crr timnrrl onerele Iui Shakesoeare.ce au
devenitrenumite si [arg rSspandite,au repre-
zentat fundamentuLa ceea ce numim astdzi
teatru comerciat 9i au contribuit [a accepta-
rea pe plan sociaLa tuturor profesiitor|'egate
de teatru. ProfesiiLeactoricestiincIudastSzinu
numai categoriitetraditionatede actori, dra-
maturgi 9i regizori,dar si producdtori,mana-
geri, realizatoride costume9i recuzitb9i mut!i
atli asistenlide productie.insusi Shakespeare,
pe t6ng5rolul de dramaturgingenios,a avut si
profesiade,.manager"si producEtor,de vreme
ce a ajuns coproprietaraI TeatrutuiG[obe,in
1659.
A^rx-: -{-^^-^- 1..^r ^^^!^-^ .^ ,,.TUI
H>LdZr, drdLtrrtrd Ldrtr d tud( ild5ttrrtr ilr JU
|'umiiteatrutui si a fitmutui poartd numeLede
..industriede divertisment".
^ In 1997,TeatruIGtobea fostreconstruit,fiind
p;strataspectuIaseminStorcetuidinepoca
shakespeariand.
%,
I
'.{
#-

.adil4-
Biblia romanticilor
in secolul.atXVll-teasiaLXVlll-Lea,candclasicismuL
se bucurade o revigorare,opereteLuiShakespeare
erauignorate,in timpce[iteraturadinGreciasi Roma
anticEatr5geatoat5Laudasi atentiains5,spresfar-
situIsecoluLuiaLXVlll-tea,c6ndentuziasmuIpentru
anticiincepuses5 se stingS,opereLeLuiShakespeare
auinceputsEfiedinnouapreciatedepubticPovestite
sa[edramaticeprezintdo pStrundereunicisidel.icat5
in5untrulfiinteiumane;eroiis5imanifest5toatbgama
deemotiiumane,deLadragoste[aur5sideLadorintS
la invidie.PiesetesaLeau devenito sursbimportant5
de inspiratiepentruromantici,in cadruLnoiimiscSri
condusedepoetuIenglezSamuetColeridge
LavArstade17ani,FeLixMendeLssohn,compozitorut,
pianistuIsi dirijoruLgerman,a citit,,VisuLuneinopti
de var5"si a fostatatde impresionatde eaincAta
compus,,Uvertura[a VisuIuneiNoptide Var5",una
dintrecelemaifaimoaseopereatesate Influenta[ui
Shakespeareeste,deasemenea,evidentSin romanuL
[uiGoethe..SuferinteLetanEruLuiWerther"
'f
La sfarsituIsecoLutuiaLXVlll-Lea,asistdmtainfiin-
tareamigcSriireformeiLiterare,subnumeledeSturm
undDrangIFurtunEsiAvSnt],careexattanatura,sen-
timentuLsi individuaLismuLuman,dorindsEeLimine
cul.tuIlluminismutuiin favoareaRationatismuLui.
Goethe9i Schittersi-auinceputcarieraca mem-
brii de seam5ai noii misc5riculturate,in timp ce
ShakespearesioperelesaLeii captivaupetineriipoeti
srii ghidaupenouLdrum
PiesetetuiShakespearesuntcaracterizatedefoto-
sireade expresiidelicatesi precise,precumsi de o
maremEiestriea [imbaiuLui.ln ciudafaotuluici nu
a avutpartede o educalieuniversitarS,operetesale
sunt plinede cuvintegi de frazeample,carecapti-
veaz5cititoruIPersonajetesaleseexprim5cuo mare
ctaritate,iar repticiteatribuitefieciruiasuntconsrs-
tentesi ptinedemiez.CuvinteLesi expresiiLeshakes-
pearienesuntprezentechiarsi in conversatianoas-
tri dezicuzi.Shakespearea avutunuIdintreceLemai
bogatevocabu[aredintretotiscriitoriiengtezi.Folosea
cu usurintbun vocabutarde circatreizecide mii de
cuvinte,carese regisescin ceLmai marediclionar,
DictionaruIEngLezOxford,vocabul.arpecarei[ extin-
deaatuncrcandconsideranecesar.
Venerat inc.i de mase...
n^*^^^;^ D^^-rx shakesneareeste o com_vurrrPorilo rsyoLo
paniede teatru britanici cu sediuIin Stratford-
upon-Avon,LocuIde nagtereaLLuiShakespeare,
av6nd o istorie tung5 9i fiind specraLizatEin
spectacoLeteshakespeariene Este surprinzS-
tor de observatcum mutti actori care au c6s-
tigat experientSprin interpretareade roturi in
^ Sir AnthonyHopkins,mare
star hottywoodian,carea gi-a
inceputcarierajuc6ndin piese
shakespeariene
^ Ariet,unuIdintresatetitii
p[aneteiUranus,numitSdupE
ReginaZinS din piesatui
Shakespeare,,Furtuna".
^ TeatruI RegaI Shakespeare din
Stratfo rd - upon-Avon
i
I
( Un tabtoudin secotutat XVlll-tea,
inf6tis6ndspectatoriicarese bucurau
de spectacotuIde |.aTeatrutGtobe.
l'4a.ioritateapiesetorIui Shakespeareau
fostjucatein acestteatru

î^-^ -A-r,^-^^--i^^^
?^
--,.J-,,t
r-^-^-^;ptese snaKespeat tene ilr Ldur uL uuillpdilrel
Reoale Shekec,neare si in aLte scoLi simiLare
-i -,,..1^-,,^l+-+ ^-^^-i- -^-l^-<
?^ 1,,-^-
-^r.5l-dU OeIVOLLaI plOpl lir Ldrrcrd ilr LUilrcd dLrO-
riei. De asemenea muLti actori renumiti de La
Hotlvwood care au dorit s5-si dezvolte abiLi-
lilile de actorie arr ales c,i ioace intr-rnrrl din
rnlrrrilo niocelnr lrri Sh:kocneare Sir Anlhnr
r'-'-'- - -'r " -lY
1]nnkinc artnrrrl 61in6inrl Iin film'rl io crrry' rilLlPdL Ulll lltlllUL UE >UL-
-oc do lr f-lnllrrrrrnnd T5roro: h/ioilrr" .^rldLErgd ryrrgrrur , uurl_
siderat unuI dintre cei mai mari actori bri-
,-^;.;
^ -^X.,,r ^^^r.,, ^-;-^ -l-+x ^^ --^-.dI|rLr, d dpdrur [.Jeilu u pflma oala pe scena
nndnnozi in nrndrl61i- li^.1-r', A^n^..^^,,,
-,--*-,td
Llno5ay Anuer 5ot) a
nipcpi lrrlirrc,Cpz:r" t1964) si a fost acceD-| ,tv_t
:'
--+ l- n^-^-^;- Nr-+i1n:li Sh:kecneartr a lUlroL Lo vurrrPorilo roLrurroLc JrraûJpLorL o r
-aurence 0tivier,fiind privit ca unuLdintrecei
mri imnnrfrnfi rrfnri
-h-1,^.^^..;^î -;
?ild-
ror ilrtPUtLdrrtt dLLUr | >rronEJPgdrrgril or zrLL
lor noastre Sir Atec Guinness, cu roLuri prin-
.-inalein I awrence al Arabiei" si in ,,RbzboiuL
.r^r^r^-" -^ -rx+,.-xr,tnoii ltste de ar-tori careJLgLCLUt , Jg OtOtUtO LUrryrl
si-au format cariere de succes prin roturiLe
.l in niacelp lrri Shakec
- r,--- .-,.-,peare
lln :ll fani inlorpc,enl rc indirî nrrierniq6
.flrrenti a nnerelor lrri Shakesneare asltnra
^r.ltrrrii nonrrlarc pste foLosirea numeLor Si
: rormenilnr din niocolo crla intr-n
'rrriafrl, tr,,,--LU 5dtu ilru -u vattcLa[€
--
.l^-^î; i,1-i^-i+-+^-
-^l^-
a'7,.1^
--r^litiJE UUtttCtilt tvtolut tLctco
3 p[aneteiUranus din sistemuI nostru soLar,
:nerti nrrmelc nprqnn^;^l ;^ ^'^-^LePLrrurrdJsLUr Ls dPor rrr PrsJs
.ri ShakesoearecLrmar fi Miranda si ArieL
C n ,,Furtuna"si Titania si 0beron din ,,VisuL
..nei nonti de varS' tln inc nnnttlar dc slra-
'pnic in carp dni irrr^5tori llnltl neont si rrnuI.-J,",,Jvv9!v|
^ O scena din fitmut regizat de Akira
Kurosawa, .,Ran, o adaptare a piesei
shakespeariene ..Regete Lear"
^ Ctadirea rotunda, tare acoperis
a Teatrului Gtobe
.lh i^^^-.^X .X
î.ri^^
;^-,,1
--,,-,,1;^,.J,-- -- -*;.,9e JULUr.,dLUillUr.dnU un
num:r cat mai mare de discuripoartdnumete
rrnrri norcnn:i rl lrri qh-1,^.^^-.n O+h^llnurrur PLrJUrrol oL Lur JrronEJPEdrE, vLrlgLLU,
Pieseleshakesneariene al doileahestseL-
Ler dupE BibLie",depisesc epoci, Irontiere,
^^+i^^^l;rXli -; -^-^
l^,,;i+^-,,1
-^-^î-+ -^ ^l-ildr.ru rdurdr sr sexu ilr vilr.o{ ut aptoptaL se pta-
nuiegte construirea ParcuLuiShakespearian
i^ A-^-;^- | ^ ^^-+^ 300de ani de Lamoarteailr HrrrgrrLo Ld PgJrg u
lrri nnaralo c:lo inri al n ntrterniei inflrrenfXLUl, UPC| CtE JOLS lllLO uu TLULTTLO
^,,ht;-,,t,,;oJUPTO PUULTLULUI
..Seco[ede-a randut,mbreatanoastrSpiesb
.,- {; i,,--+xi^ +x-;^^^Sscutesi in Limbinecu-vo rtJuuoLo ilt Lott ttctl
noscutel"Acestvers din ,,lutius Cezar"a fost
nrnh:hil n nrnfef ie errnriviro l: riiifnrrrl nieqo-
t^- t,,; Qh-1,^
LUt LUr JttOngJPCOtg
0 inscriptiein piatrEpe zidut
TeatrutuiGtobe,in amintireaIui
Shakespeare.
i, ''l
t
N
I
b
[.
-'*,+
-tG
i lqgs-il6'11l.
1f

l00P#"llp*pMlll$Il
SHAKESPEARE

136473874 100-de-personalitati-02

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

En vedette

En vedette (20)

Similaire à 136473874 100-de-personalitati-02

Similaire à 136473874 100-de-personalitati-02 (6)

Plus de lcosteiu2005

Plus de lcosteiu2005 (20)

136473874 100-de-personalitati-02