1. MANAGEMENTUL
ÎNTREPRINDERILOR
MICI
Ş I MIJLOCII
Ramona Todericiu
2009

2. Obiective:
Scopul cursului este de a prezenta
o potenţialul pe care îl reprezintă pentru economie întreprinderile
mici şi mijlocii (IMM-urile) în dezvoltarea şi consolidarea mediului de
afaceri ,
cât si
o particularitătile managementului acestor firme în scopul de a fi
conduse de managerii lor eficient şi eficace.

3. STRUCTURA CURSULUI
CAPITOLUL I. LOCUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (IMM-uri) ÎN ECONOMIA GLOBALĂ ,
CAPITOLUL II. PROCESUL DE CREARE A ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ,
CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
Caracteristici ale IMM în România
CAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII,
CAPITOLUL V. INTREPRINZATORUL ca manager şi agent economic,
CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII ,
CAPITOLUL VII. MARKETINGUL LA NIVELUL ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ,
CAPITOLUL VIII. MANAGEMENTUL RISCULUI,
CAPITOLUL IX. MANAGEMENTUL DE CRIZA, Criza mondiala actuala, criza din 1929-1933, Elemente specifice
celor doua crize / similaritati stranii , Cum este afectata Romania de criza?
CAPITOLUL X. IMM si economia bazata pe cunostinte,
CAPITOLUL XI. PERSPECTIVELE ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII,

4. Modul de examinare
Structura notei la această disciplină:
• 1 punct: din oficiu
• 4 puncte: examen
• 5 puncte: activitatea în timpul semestrului
• 2 puncte: participarea activă la seminarii/cursuri
• 3 puncte: elaborarea unor lucrări pe anumite teme
Observa ții privind modul de examinare
• Examenul final va fi unul care pune accent pe înţelegerea temelor discutate, pe
relaţionare, pe creativitate şi mai puţin pe memorie. Altfel spus testarea va lua forma
unor studii de caz, unor exerciţii de relaţionare, argumentarea unor aspecte cheie şi
nu se va cere reproducerea simplǎ a unor definiţii sau teorii.
• Promovarea examenului presupune obţinerea unui punctaj de minimum 3 puncte
(din 4 posibile).
• Participarea activă la seminarii presupune seriozitate și respectarea subiectelor de
discuţie, fără a divaga.
• Realizarea temelor şi susţinerea lor în cadrul seminarului este obligatorie,
fiind o conditie pentru a putea intra in examen.

5. Seminariile
• Realizarea temelor şi susţinerea lor în cadrul seminarului
este obligatorie;
• Realizarea revistei presei la fiecare seminar: se
vor forma echipe care vor lucra împreună pe tot parcursul
semestrului şi care vor trebui să comenteze articolele esenţiale din
următoarele publicaţii CARIERE, TARGET, MONEY, CAPITAL,
BUSINESS MAGAZIN, emisiunea BIZ BAZAR- Antena 1
concentrare – criza mondiala şi cum este afectată România de ea
- tendinţe pe piaţa forţei de muncă

6. Bibliografia recomandata
1. Borza, A., Managementul întreprinderilor mici şi
mijlocii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002.
2. Cook, K., Planificarea strategică pentru întreprinderile
mici, Editura Teora, Bucureşti, 1998.
3. Crăciun, L., Managementul strategic al întreprinderilor
mici şi mijlocii, Colecţia Naţională, Bucureşti, 2001.
4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The
Macmillan Press Ltd, London, 1993.
5. Russu, C., Managementul întreprinderilor mici şi
mijlocii, Editura Expert, Bucureşti, 1996.
6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa
Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2001.
7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice
si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005.
8. Popescu, D., Competitivitatea întreprinderilor mici şi
mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001.
9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL
IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008.

7. 10. Întreprinderile mici şi mijlocii în România: Evoluţia
generală, www.animmc.ro;
11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea albă a IMM-
urilor din România, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2003.
12. ORDONANŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.
346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, www.mimmc.ro accesat
ianuarie, 2009.
13. Butler, D www.mimmc.ro., Dezvoltarea afacerii- Strategia
pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005.
14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor
afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 2005
15.
http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/charter/index_en.htm
16. European Commission European Charter for Small
Enterprises — 2007 good practice selection
17. Istocescu, A. Cultura firmei în contextul
intraprenorial, Revista Economia, Seria
Management, Bucureşti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002

8. Contextul actual
 Integrarea in UE
 Criza economica mondiala

9.  Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea
europeană drept o provocare şi, în acelaşi timp, drept un proces de
intrare în normalitate pentru economia românească.
 În momentul de faţă este evident faptul că o parte din întreprinderile
româneşti sunt încă insuficient pregătite pentru a răspunde
oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările noului mileniu.
 IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene,
acestea fiind motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare
măsurile necesare împotriva crizei financiare globale şi
implicaţiile asupra sectorului IMM-urilor.

10. Cand se vor resimti efectele UE?
Specialistii din piata sustin ca efectele pozitive ale aderarii se vor face
simtite in urmatorii 2-3 ani de la aderare, prin imbunatatirea
serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete
eficiente.
In ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, este de
remarcat faptul ca din cele 19 sectoare analizate, aproape jumatate vor
resimti efectele aderarii dupa primul an de la integrare.
Printre aceste domenii se numara leasingul, IMM-urile, telefonia,
internetul, industria hardware, industria software, etc.
La polul opus, exista domenii care vor resimtii efectele aderarii
dupa 3 ani (ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria
HR) dar si pe o perioada mai lunga de timp, 5 ani, asa cum este cazul
agriculturii.

11. Pe cine afecteaza aderarea?
In timp ce domeniile cele mai performante vor resimti efectele
pozitive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din
economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. |n aceasta
categorie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie.
Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va fi
cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri vor trebui sasa-si
restrânga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu vor putea face fata
competitiei venite din partea UE.
O problema a României este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul
2004, va avea o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene.
Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-11% din fondurile postaderare.

12. IMM-uri
Dupa integrarea in UE 60% dintre IMM-uri vor da faliment,
indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de
preaderare.
Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimbe
radical abordarea, standardizarea insemnand nu numai crearea
standardelor ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMM va fi
cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a
unui IMM este de 19 ori mai mica decât media europeana. De altfel, IMM-
urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.

13. Odata cu expansiunea UE in Centrul si Estul Europei, noile state membre
sunt obligate sa acorde mai multa atentie dezvoltarii
economice, mediului de afaceri si convergentei la standardele economice
comunitare. Acest lucru este valabil mai ales in sectorul IMM, fundamentul
dezvoltarii economice in cadrul UE si a statelor candidate.
In octombrie 2004, la 6 luni de la aderare, tarile central si est-europene
devenite membre UE au avut o surpriza neplacuta. IMM-urile lor
(forta pe care se bizuiau sa asigure cresterea economica si eventual expansiunea pe
pietele vestice) s-au inchis in numar ingrijorator, iar locul lor a fost luat
imediat de filialele companiilor transnationale din UE, devenite castigatoarele nete
ale extinderii UE.

14. Ceea ce s-a intamplat in tarile central si est-europene membre UE, este cauzat de
neindeplinirea in practica a celui deal doilea criteriu economic al
aderarii, dovenid ca nu au, cel putin partial, “capacitatea de a face fata
presiunilor concurentiale si fortelor pietei din UE”. Pentru ca standardele de calitate pe
care le cere Piata Comuna nu a putut fi atinse de firmele autohtone, s-a apelat la firmele
concurente din statele UE.

15. Oportunitati
La nivel de comert intra-european, piata unica va fi sursa unor oportunitati,
dar si a unei concurente sporite.
Eliminarea barierelor fizice si a formalitatilor vamale va facilita
transportul bunurilor in si din UE, va reduce costurile operationale si va optimiza
fluxurile de numerar prin disparitia obligatiei declaratiilor vamale si de plata a TVA în
vama.
Indepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strategii pan-
europene de logistica si distributie pentru companiile multinationale prezente in
Romania.
Sub conditia imbunatatirii infrastructurii si implementarii unei legislatii stimulative
pentru dezvoltarea tranzactiilor intra-comunitare, Romania poate deveni un centru
de distributie regional pentru produsele multinationalelor europene.

16. Riscuri
Dar care sunt riscurile pietei unice?
In primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor
din tarile UE, ce vor gasi acces mult mai facil, data fiind alinierea legislatiei cu cea
europeana.
Mai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe
orizontala pentru serviciile si produsele oferite de furnizorii locali.
Apoi, implementarea aquis-ului comunitar presupune costuri
substantiale pentru companii. Cheltuielile suplimentare cu implementarea
legislatiei, normelor si standardelor europene în domeniul fiscalitatii, mediului, calitatii
sau marcarii produselor se vor reflecta cu siguranta în pretul final al produselor si
serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor in unele sectoare economice
va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele
comunitare.

17. Analiza comparativa a IMM-urilor din
Romania, a celor 10 state recent admise in UE
si a celor din UE
La nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 19 milioane de IMM-uri, care reprezinta
99% din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta :
 sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane,
 de inovatie si
 crestere economica.

18. Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti în raport cu IMM-urile din
statele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM-
urilor din Romania:
o majoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de “comert”, procentul
corespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut;
o ramura “turism” este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%,
respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata;
o procentul IMM din sectorul “constructii” este de 3 ori mai scãzut decat media europeana
inregistrata in statele recent admise in UE si în Europa;
o procentul IMM in ramura “industrie” este 14,4%, comparabil cu cel înregistrat in Europa (10%) si
în statele recent admise in UE (12%).
Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii din
Romania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene.

19. Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in
totalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza:
 Europa-19(Europa-19 = UE-15 + Islanda + Lichtenstein + Norvegia + Suedia) 66%
 State recent admise in UE - 72%,
 Romania - 50,5%.
Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel:
 Europa-19 - 5,
 State recent admise in UE - 6,
 Romania - 4,8
Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putin
de 5 angajati, situandu-se sub media europeana.

21. Dintotdeauna, societăţile au avut perioade
de înflorire si momente de criză
În epocile premoderne, atunci când existau suficiente spaţii fertile nelocuite, crizele economice
erau mai puţin vizibile. Abia odată cu apariţia capitalismului global, crizele economice
au devenit nu doar o problemă a unui monarh sau a unei elite politice naţionale, ci o problemă
internaţională sau chiar globală.
Dacă în trecut crizele puteau fi „externalizate“ relativ usor (de exemplu, prin declansarea unui
război), prima jumătate a secolului XX a arătat că riscurile si pagubele pe care le implică operaţiunile
militare sunt mult mai mari decât oportunităţile si beneficiile. În lumea contemporană, războaiele „calde“
au încetat deci să fie prima (s.n.) opţiune a unui stat pentru rezolvarea unei crize.
Comentatorii economici occidentali au subliniat deja similitudinile între problemele de acum ale instituţiilor
bancare si de credit din Statele Unite si Marea Criză din anii 1929-1933. În secolul XX a existat, în mod
cert, o legătură între crizele economice si războaiele „calde“. Marea Criză din anii ’30 a fost urmată la
scurt timp de cel mai devastator război din istorie.
Avem, deci, trei evenimente care pot fi asezate în trei colţuri ale unui pătrat: două crize economice si un
război. Putem, oare, să tragem concluzia, ca la „regula de trei simplă“, că ne asteaptă un război?
Putem face o analogie între felul în care se declansează, se propagă si se sting crizele
economice din ultimii ani si felul în care se declansează, se desfăsoară si se opresc
conflictele militare în perioada post-Război Rece. Dacă Marea Criză din 1929-1933 are ca termen de
comparaţie cel de-al Doilea Război Mondial, atunci crizele economice din ultimele două decenii (criza
financiară din Extremul Orient din 1997, criza economică din Argentina, criza din Mexic si, nu în ultimul
rând, actuala stare de febră a economiei mondiale generată de situaţia din Statele Unite ale Americii)
seamănă cu conflictele militare desfăsurate în ultimul timp (războaiele din Afganistan si Irak, cele din
fosta Iugoslavie, cel din Georgia). În ambele situaţii, declansarea apare relativ brusc, evoluţia
evenimentelor este rapidă (si chiar spectaculoasă!) pe o durată de timp relativ scurtă (de la câteva zile
până la câteva luni), după care asistăm la o mobilizare internaţională (fie la nivel regional, fie, mai rar,
la nivel global), iar criza se localizează si se cronicizează. Dar, atenţie, nu se rezolvă!

22. Dacă în perioada capitalismului clasic perioadele de stabilitate si dezvoltare economică erau
clare si alternau cu perioade tot atât de clare de criză, în epoca postmodernă pe care o trăim
constatăm că instabilitatea se cronicizează. Punctele inflamabile se află, practic, aproape
oriunde: terorism, gherile, secesiuni, lovituri de stat, intervenţii militare mai mult sau mai puţin
legitime. Controlul internaţional al acestor riscuri se exercită, dar el nu este complet.
În lumea contemporană, armele cele mai puternice au ajuns atât de devastatoare,
încât nimeni nu-si poate permite să le folosească fără să fie el însusi afectat. La fel,
interdependenţele economice conduc la situaţia în care nici un stat nu poate evita
efectele (si deci si implicarea) unei crize economice din oricare alt stat. Apariţia sistemelor si
reţelelor de calculatoare, ca si a unor programe sofisticate, face ca, actualmente, crizele economice
să poată fi transpuse în scenarii, simulate, urmărite, izolate si controlate. Nu pot fi încă eliminate (si
probabil acest lucru nu va fi posibil încă mulţi ani), dar, dacă avem ca reper Marea Criză din 1929-
1933, trebuie să recunoastem că gestionarea crizelor economice internaţionale a
progresat.
Nu putem spune că ne asteaptă un război. Dar costurile crizei vor fi cu
siguranţă aruncate către jucătorii slabi de pe mapamond. Diversi analisti
occidentali au avertizat deja că ţările din Europa de Est vor fi deosebit de sensibile la valul recesiunii
care va urma.

23. Cristian Parvulescu: Democratia este amenintata
Regimurile democratice sunt amenintate de efectele crizei economice care
risca sa devina si o criza politica, a afirmat politologul Cristian Parvulescu in cadrul dezbaterii
"Forma si reforma intre politica, constitutie si administratie" organizata vineri de Pro Democratia.
"Criza economica ne obliga sa reflectam asupra tipului de regim politic pe care
il avem precum si asupra rolului statului in economie. Un tip de capitalism se afla in criza, a produs
criza si s-a bazat pe un anume esafodaj politc", a declarat Parvulescu, citat de NewsIn.
Politologul a invocat exemplul precedentei crize economice mondiale de proportii, din perioada
1929-1933, care a dus la prabusirea majoritatii regimurilor democratice din
Europa si a averizat ca acest lucru se poate repeta.
Parvulescu considera drept o iluzie faptul ca democratia romaneasca s-
ar fi putut maturiza suficient in doua decenii pentru a fi imuna la vremuri
de criza.
De asemenea, un sentiment al securitatii democratice indus de apartenenta la UE nu se justifica
din moment ce chiar democratia in interiorul Uniunii este supusa unui test dur, cel al crizei
economice.

24. o Criza economica mondiala se amplifica pe fiecare zi ce trece, iar
Romania incepe tot mai mult sa resimta aceasta recesiune economica, cel
mai tare se va resimti aceasta criza la nivelul companiilor din Romania.
• Bancheri, oameni de afaceri şi analişti financiari cred că efectele
derapajelor actuale vor fi resimţite de piaţă multă vreme de acum înainte,
iar prelungirea crizei internaţionale ar putea adăuga sare pe rană.
• Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asupra
faptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape
20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est.
• "Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutia
consta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilor
financiare internationale",

25. Evoluţia recentă arată că economia românească nu mai poate fi privită
desprinsă de contextul economic global. Ceea ce se întâmplă acum este
doar corecţia unor evoluţii nejustificate din trecut:
 creşterea disproporţionată a salariilor, nesusţinută de o creştere reală a
productivităţii,
 supraevaluarea potenţialului de creştere economică de către investitori,
 o valoare a leului nejustificată faţă de euro (3,11 vara trecută), având în vedere
indicatorii macroeconomici.
Acest proces de corectare poate deveni îngrijorător dacă, în contextul actual de instabilitate
economică globală, investitorii străini nu mai văd în România:
 o piaţă de încredere,
 cu randamente sigure,
 superioare celor din pieţele mature.
În acest caz, retragerea de capital va continua, investitorii redirecţionând fondurile
către alte pieţe.

26. Îngrijorările oamenilor de afaceri şi analiştilor nu se opresc la
deprecierea leului:
 adâncirea deficitului de cont curent,
 inflaţia,
 scumpirea creditelor şi
 incapacitatea de a atrage fonduri structurale de la Uniunea Europeană
vin să completeze tabloul întunecat
deja de perspectiva unui an electoral
cu măsuri guvernamentale imprevizibile.

27. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces
investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate
riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura.
Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si
imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza
economica majora.

28. Putem compara efectele crizei
economice actuale cu cele generate de
criza din 1929-33?
Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:
da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a unor
active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut complet
necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale,
descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este
evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare nu au tinut pasul
cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet
depasit.
nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei
mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani iar
guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica
pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIB-ului SUA de
3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de
acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara daca discutam
in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult
mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere a bursei cu 80% a dus la
pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la
pierderi de mii de miliarde.

29. Este o criză financiară, este o criză economică
sau avem de-a face cu o adevărată revoluţie
economică?
La începutul lunii octombrie publicul larg considera că este vorba ”doar” o criză financiară pe
termen scurt.
În cursul lunii noiembrie, a început să se vorbească de o criză economică.
Acum suntem actorii şi, totodată, spectatorii unei crize economice.
Dar semnalele se duc tot mai accentuat spre o direcţie destul de clară. Direcţia poate fi
definită ca fiind restructurarea modului de a face afaceri, trecându-se la alte tipuri
de energie.
Aceste noi tipuri de energie care să înlocuiască ”învechitul” petrol pot crea premisele unei
adevărate revoluţii economice. Nici reducerea administrativă a preţului petrolului nu mai poate
stăvili ”gaura neagră” a crizei. Dacă mai avem în vedere şi intervenţiile statului în diferite
ţări, având pretenţii avansate de capitalism, putem afirma că direcţia este spre o
revoluţie economică.
Avem de-a face cu o criză de durată, de intensitate sau ambele? Dacă în ceea ce
priveşte durata previzionarea este aproape imposibilă (dar nu mai puţin de 2-3 ani),
în ceea ce priveşte intensitatea propagării crizei prin globalizare putem afirma că este
vorba de o criză cu o puternică intensitate şi cu succesive ”vârfuri de
sarcină”.

30. Pentru România primul vârf de sarcină începe în ianuarie 2009 când ne
apucăm să plătim datoria externă.
Se impune o întrebare: cum trebuie să se comporte companiile în
acest nou context de ”ape tulburi”. Premisele sunt:
• creşterea impozitării la începutul anului 2009,
• creşterea costurilor la materiile prime şi mărfuri,
• creşterea preţurilor la utilităţi,
• creşterea cheltuielilor bancare,
• creşterea stresului la serviciu şi a numărului de accidente,
• scăderea moralului angajaţilor,
• scăderea puterii de cumpărare (sau teama de a cumpăra ca rezultat al deflaţiei) şi,
implicit,
• reducerea drastică a vânzărilor,
• reducerile de personal, etc.

31. Actualele probleme economice mondiale
pot aduce avantaje semnificative Uniunii
Europene
1.Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea
europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din
decalajul fata de americani.
2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai
mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a
prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si
integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit.
3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un
sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea
tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au
sanse mari sa-l castige.
4. Dupa ce a respins prin vot popular tratatul de reforma constitutionala a Uniunii,
Irlanda va organiza un nou referendum in acest an, iar in sondaje se pare ca
situatia s-a schimba radical in favoarea Bruxellesului din cauza situatiei
economice nefavorabile.

32. 5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce
monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari
a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni.
6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea
eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea
(Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli
financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere
cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze
legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele
europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor.
7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea
euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda
unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie
a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.
8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa
promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele
cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari
state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant
de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata
proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.

33. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza
economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si
la jumatate. Asa arata anul 2009, descris de specialistii din domeniu. Comisia Nationala de
Prognoza (CNP) estimeaza ca, pana la sfârsitul anului, vor fi 550.000 de someri. „Vom
vedea abia in august si spre sfarsitul anului ce inseamna cu adevarat criza financiara, cand
situatia se va inrautati considerabil”, sustin specialisti din piata.
In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randul
IMM-urilor , peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de stat
prin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme.

34. Corespunzator scaderii ofertei interne, Guvernul considera ca este de
asteptat, in aceasta varianta:
 ca dezechilibrele externe sa se adanceasca,
 deficitul comercial sa se majoreze, iar
 deficitul de cont curent eventual sa isi mentina ponderea la un nivel
comparabil cu cel din 2008, in loc sa se reduca ca pondere in PIB.
Restrangerea activitatii se va reflecta in scaderea
competitivitatii economice si intr-o rata a somajului mai
ridicata decat in scenariul de baza.
Scenariul de risc mentine insa ipoteza unui efect pozitiv al
masurilor anticriza prevazute in proiectul de buget, de circa doua puncte
procentuale.

35. • Deficitul de cont curent masoara iesirile nete de valuta din
economie
• Deficitul comercial diferenta dintre valoarea exporturilor
romanesti si cea a importurilor (intrările de valută sunt mai mici decat
iesirile)

36. Probabil ca urmatorii doi- trei ani vom asista la o reasezare a pietei, astfel
incat vor disparea managerii incompetenti, dar si anagajatii neseriosi sau slab
pregatiti, dar aflati pe posturi bune.
Anul acesta o sa fie unul dintre cei mai grei ani pentru
intreprinderile mici si mijlocii, din cauza ca problemele intampinate de
marile companii, victime ale crizei financiare, se vor rasfrange
asupra IMM-urilor .

37. Ministrul
• "Am cerut 0,4% din PIB , dar am primit numai 0,2%, adica 280
milioane euro. Din acestia 0,34% vor fi alocati functionarilor
ministerului, iar restul vor merge la capitalizarea CEC si
EximBank ".
Astfel, CEC va primi o capitalizare de 900 milioane lei, iar
Eximbank 170 milioane lei, fondurile alocate capitalizarii celor
doua banci vor fi folosite de acestea numai pentru sprijinirea
intreprinderilor mici si mijlocii.
In plus, 100 milioane euro vor fi alocati pentru capitalizarea
Fondului de contragarantare a creditelor pentru
IMM-uri .
Indiferent de domeniul de activitate , majoritatea
agentilor economici raporteaza probleme in ceea ce priveste
cererea de produse si servicii, angajarile, dar si accesul la finantare.
"La nivelul IMM-urilor, impactul crizei este substantial ,
aceste entitati economice fiind afectate atat in ceea ce
priveste cererea de produse si servicii pentru piata interna, cat
si cererea pentru piata externa, in special cererea care vine din
spatiul UE",

38. Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente
reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un
impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si
acele organizatii care functionau eficient, au intrat in
expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor:
productie, angajari, investitii, etc.

39. Sfaturi pentru IMM-uri
Restrangerea cheltuielilor de administrare si totodata
micsorarea costurilor de functionare , reprezinta masuri
prioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele de
revizuire a cheltuielilor.
Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele in
aceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo unde
considera ca produsul are succes pe piata .
Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata , prin aplicarea
unui nou plan de marketing si sa se indrepte catre
noi clienti, fie in tara, fie in strainatate.
“ In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu se
indatoreze !

40. In raportul anual din sectorul IMM-urilor, realizat de Ministerul
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, Comert, Turism si
Profesii Liberale, in 2007, numarul IMM-urilor a
crescut cu peste 18% fata de anul 2000.

41. Anul 2009 - intre faliment si
oportunitate pentru IMM-uri
Efectele crizei financiare mondiale s-au
simtit si la nivel local in ultimul trimestru din 2008,
insa majoritatea antreprenorilor au declarat ca rezultatele
obtinute anul trecut nu difera prea mult de ceea ce au
estimat initial.
Anul 2009 este insa mai greu de
previzionat. Pentru cei mai multi intreprinzatori,
acesta inseamna:
 scaderea incasarilor,
 riscul intrarii in blocaj financiar,
 provocarea gasirii de surse alternative de finantare
sau finantarea din surse proprii, scrie Business Standard.

42. Primele IMM-uri care vor avea de suferit vor fi cele
care:
o nu si-au facut un plan de afaceri,
o nu sunt suficient capitalizate si care
o depind, prin contracte, de marile intreprinderi.
Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, in cateva
luni vor incepe sa aiba probleme si IMM-urile care au
intrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM-
uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei.

43. Cu siguranta, anul 2009 va fi foarte greu, iar problemele se vor
accentua, in cazul in care criza se va prelungi si in anul urmator.
2009 va insemna, ca organizare bugetara, patru ani. Se va revizui
bugetul trimestrial, iar estimarile de pe un trimestru nu vor semana
cu celelalte.

44. In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va
depinde foarte mult de modul in care intreprinzatorii
isi vor gandi proiectul pe termen lung.
In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintre
IMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sa
nu mai apara altele noi !!!!!!
Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertiza
consultantilor. In prezent, doar 5% dintre IMM-uri
apeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor ar
trebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care se
vor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea fi
recuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta

45. La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din
istorie, businessul mondial are nevoie de
noi legi si reguli pentru a functiona.
Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat
limitele iar pentru a continua sa produca bogatie,
fundamentele acestuia trebuie ajustate.
Vor invata guvernele si investitorii ceva din
actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o
va arata!!!!!!!!!!!!!

47. Raportul FMI, tradus în bani: România
sărăceşte cu 11 miliarde de euro
Fondul Monetar Internaţional vede un an
dezastruos pentru România, cu o scădere
economică de 4% şi deficit bugetar de 4,7%.

48. Ce înseamnă însă în bani o
creştere negativă de 4%?
Anul trecut, PIB-ul României a fost de 504 miliarde
de lei, iar bugetul pe acest an, construit pe o
creştere de 2,5%, ia în calcul un PIB de 579 de
miliarde.
La o scădere de 4%, PIB-ul se va contracta până la
533 de miliarde, adică România va produce, în
acest an, cu 46 de miliarde de lei mai puţin,
adică 11,5 miliarde de euro.
Bugetul pe acest an presupune
cheltuieli angajate de circa 200 de
miliarde de lei, adică 34,5% din PIB, cu un
deficit de 2%.
Ţinta de 2%, la care iniţial Guvernul nu voia să
renuţe cu nici un chip (“dacă scad veniturile,
vor scădea şi cheltuielile” spune ministrul
Pogea, nu mai târziu de luna trecută) a fost
ulterior crescută, “pe surse” până la 3,5%,
nivel avut în vedere la rectificarea bugetară
care e musai să fie făcută.

49. FMI vine cu o prognoză de
deficit bugetar de 4,7%, dar,
deocamdată, nu se ştie dacă acest nivel va fi
şi luat în calcul la refacerea bugetului şi nici
măcar dacă va fi agreată de Fond în
negocierile pe marginea acordului de
împrumut. În cazul în care ambele condiţii
vor fi îndeplinite şi pe baza scenariului de
scădere economică.
Raportul întocmit de FMI
asupra economiei, pe baza căruia
se va negocia acordul de împrumut, prevede
scădere economică de 4% şi deficit bugetar
de 4,7%, potrivit unor surse oficiale
apropiate discuţiilor cu Fondul.
Concluziile Fondului, care vor apărea peste
câteva zile în documentul ce va fi dat
publicităţii de către FMI, sunt mult mai
proaste faţă de ultimele prognoze ale
autorităţilor române: recent, ministrul
Finanţelor, Gheorghe Pogea, vorbea despre
o creştere economică negativă de 1% pentru
ca, ulterior, surse guvernamentale să declare
pentru agenţia de ştiri NewsIn că deficitul
bugetar va fi de 3,5%, vechiul obiectiv de
2%, trecut de altfel în buget, fiind considerat
deja nerealist.

50. Ce spun analiştii
Dacă economia României scade cu 4%, e foarte
dramatic.
Statul trebuie să fie atent acuma, să nu mărească taxele.
Dacă fiscalitatea creşte, în condiţiile unei restrîngeri atît
de puternice a economiei, în sectorul privat nu vor
mai rămîne bani.
Cel mai indicat ar fi să taie cheltuielile bugetare, a
declarat pentru Cotidianul Peter de Ruiter, partner la
PricewaterhouseCoopers. Bogdan Baltazar a spus că,
în varianta în care scenariul de scădere cu 4% este cel
mai rău, evaluarea FMI este posibil să fie corectă.
Nicolae Chidesciuc, analist al ING, crede că e nevoie de
austeritate. “Odată cu acceptarea unei contracţii,
condiţiile pe care le vom îndeplini vor fi mai dure. E
bine să recunoaştem deteriorarea situatie economice.
Credem că FMI va fi destul de pesimist cu România şi
nu va accepta un deficit bugetar de peste 4%. Prognoza
noastra pentru creşterea economică este de minus 3,5%.
O austeritate economică pronunţată este necesară”
crede Chidesciuc.

51. Evolutia economiei

52. Premise
o IMM-urile reprezinta cel mai dinamic si
mai profitabil sector din Romania,
o IMM-urile reprezinta singura alternativa
de dezvoltare in conditiile restructurarii,
eliminarii monopolului si privatizarii economiei
romanesti,
o IMM-urile reprezinta singurul sector
capabil sa creeze locuri de munca si
sa absoarba forta de munca provenind
din sectorul de stat,
o IMM-urile reprezinta sursa principala
pentru formarea clasei de mijloc cu rol decisiv
in asigurarea stabilitatii politice si economice a
Romaniei.

53. P. Drucker spunea că “micile afaceri reprezintă
catalizatorul principal al creşterii economice.”
Aceste mici afaceri contribuie în bună măsură la
realizarea unor obiective fundamentale ale
oricărei economii naţionale.

54. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un factor de dezvoltare
foarte important în economia fiecărei naţiuni.
Avantajele acestora constau în flexibilitatea forţei de muncă, în
legăturile lor strânse cu mediul local.

55. Integrarea Romaniei in UE presupune faptul că întreprinderile
româneşti, trebuie :
 să devină capabile să concureze fără restricţii într-o imensă piaţă europeană si
internationala;
 să dobândească acel avantaj competitiv pe propria piaţă.
În momentul de faţă este evident faptul că o parte din întreprinderile
româneşti sunt încă insuficient pregătite pentru a răspunde
oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările
noului mileniu.

56. Întreprinzătorii din ţara noastră trebuie să privească integrarea europeană
drept o provocare şi, în acelaşi timp, drept un proces de intrare în normalitate
pentru economia românească .
Guvernul recunoaşte importanţa consolidării capacităţii
întreprinderilor mici şi mijlocii în scopul creşterii competitivităţii lor într-
o piaţă globală.
Evoluţiile recente pe pieţele financiare şi impactul lor asupra sectorului
IMM-urilor aduc o dovadă în plus că guvernele ţărilor membre ale UE nu trebuie să
piardă din vedere sprijinul pentru sectorul IMM-urilor, în eforturile lor de a stabiliza
sistemul bancar, aflat în plină criză financiară globală.
IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei mondiale, acesta fiind
motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare măsurile necesare împotriva
crizei financiare globale şi implicaţiile asupra sectorului IMM-urilor.

57. Experienţa Uniunii Europene demonstrează clar că
sectorul IMM poate :
o să aibă o contribuţie substanţială la realizarea produsului intern brut,
o să creeze noi locuri de muncă şi
o să stimuleze creşterea exporturilor.
IMM au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe pieţe puternic competitive şi de
a se adapta rapid la schimbările structurale şi ciclice ale economiei globale.
Un sector al IMM- urilor bine dezvoltat poate astfel, să sprijine
stabilitatea şi creşterea macro-economică.

58. Măsuri pentru a accelera creşterea sectorului IMM.
Aceste măsuri au fost menite :
 să creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, atât din punct de
vedere legislativ, cât şi din punct de vedere fiscal;
 să furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea şi susţinerea IMM;
 să îmbunătăţească competitivitatea şi
 să stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale.
Măsurile au avut ca efect un număr semnificativ de rezultate, cum ar fi:
 creşterea până la 60% a contribuţiei sectorului IMM în PIB;
 creşterea contribuţiei IMM în total exporturi până la 24,4% ;
 asigurarea a 50,5% din totalul forţei de muncă.

59. Majoritatea IMM din România, la fel ca şi în ţările membre, sunt
micro-întreprinderi, acestea reprezentând 91,2% din numărul total de
IMM.
Dezvoltarea şi consolidarea IMM depinde în mod esenţial de
achiziţia de noi echipamente, tehnologii şi know how care
să permită adaptarea producţiei la cerinţele Pieţei Interne.
Extinderea activităţilor înalt tehnologizate, realizarea de produse
cu valoare adăugată ridicată în industria prelucrătoare răspund dezideratului
de coeziune economică, necesitând însă investiţii considerabile.

60. Dată fiind competiţia acerbă de pe Piaţa Internă şi nivelul
crescând al exigenţelor consumatorului, întreprinderile din
România vor trebui să:
o îmbunătăţească calitatea produselor şi a serviciilor oferite,
contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securităţii şi protecţiei consumatorului şi al
mediului,
o să-şi sporească eforturile pentru accesul pe noi pieţe. Implementarea
voluntară a standardelor europene şi certificarea produselor
de către întreprinderi reprezintă un exemplu de bună practică care şi-a dovedit eficienţa
pe pieţele dezvoltate, contribuind la creşterea schimburilor comerciale.
o introducerea sistemelor de management al calităţii şi mediului
este o investiţie care contribuie la facilitarea accesului produselor şi serviciilor româneşti
pe Piaţa Internă şi pe terţe pieţe,
o existenţa în România a unei infrastructuri de certificare adecvate
este o condiţie fundamentală pentru procesul de certificare şi de implementare a
sistemelor de management de mediu şi de calitate de către firme.

61. Sectorul IMM angajează aproximativ 54% din totalul forţei de muncă, dar
productivitatea sectorului este mult mai scăzută decât cea a întreprinderilor
mari.
Productivitatea scăzută a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se
explică prin faptul că un procent semnificativ al acestora utilizează
echipamente de producţie depăşite, altele, neîndeplinind cerinţele de calitate ale UE,
datorită lipsei de investiţii în tehnologii moderne.
În acest context, sectorul IMM are nevoie imperativa de un
sprijin adecvat.

62. Obiectivul specific al domeniului - consolidarea şi
dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi atins prin:
valorificarea sectorului productiv bazată pe extindere şi
modernizare, prin:
 achiziţionarea de tehnologii şi echipamente noi, licenţe şi know-how;
 inovarea proceselor de producţie şi a produselor;
 adoptarea standardelor internaţionale şi certificarea sistemelor de
management (de calitate, de mediu etc);
 accesul pe noi pieţe;
 promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ asupra
mediului şi
 îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale.

63. Romania se situeaza sub media Uniunii Europene in
ceea ce priveste dezvoltarea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii /IMM/.
In UE sunt inregistrate 52 IMM-uri la mia de
locuitori, in timp ce in Romania acest indicator
este de numai 14 IMM-uri/ 1.000
locuitori.
De asemenea, in Romania se inregistreaza o rata
scazuta de infiintare a noilor firme
deşi este nevoie de mai multi intreprinzatori care
să îşi asume riscul infiinţării de noi firme si sa
utilizeze oportunitatile pietei.
La nivelul UE sunt 25 de milioane de IMM-
uri in care lucreaza peste 100 de milioane
de persoane.Totodata, IMM-urile detin peste
doua treimi din totalul locurilor de
munca din sectorul privat.

64. Sectorul IMM-urilor reprezinta un puternic element constitutiv al caracterului UE,
iar societatea europeana crede intr-un sector puternic al IMM-urilor, datorita :
 avantajelor economice de a avea mai multe unitati de productie care sa
reactioneze rapid pe o piata foarte dinamica, capabile sa introduca noi
tehnologii si sa personalizeze produsele si serviciile,
 şi faptului ca sunt o garantie a democratiei adaugand ca "acolo unde
IMM-urile sunt puternice, societatea are o garantie a democratiei si a
viitorului".
Actiunile intreprinse promoveazeă trei aspecte cheie :
 accesul la informatie,
 accesul la servicii si
 accesul la finantare si că aceste actiuni trebuie sa se concentreze tot mai mult la
nivel local.

65. Noul document de politică a IMM
iniţiat de initiat de Comisia Europeană
Documentul publicat în data de 11.11.2005, "Implementarea Programului
Comunitar Lisabona, Politici Moderne pentru Dezvoltare si Ocuparea Forţei de
Munca" crează cadrul politicii IMM integrând instrumentele de politica
întreprinderii existente, in mod deosebit Carta Europeană a Întreprinderilor Mici şi
Planul de acţiuni pentru antreprenoriat, asigurând totodată transparenţa politicii
europene in domeniul IMM şi sinergia cu celelalte politici comunitare.
Documentul cuprinde referinţe la noile provocări din cadrul UE
într-o abordare:
o comprehensivă care se bazează pe conceptul "Masuri de sprijin începând cu
întreprinderile mici" (Think small first);
o inclusivă - care vizează toate domeniile orizontale de intervenţie pentru IMM;
o pragmatică - care vizează dezvoltarea parteneriatelor între Statele Membre şi
partenerii de susţinere a IMM la nivel local/regional.

66. Documentul are in vedere diversitatea IMM
determinata de natura acestora: unele dintre
acestea având capacitate rapidă de creştere alte
fiind dependente integral de pieţele locale sau
regionale.
Astfel politicile pentru IMM trebuie orientate
către acele iniţiative si măsuri care să aibă in
vedere ambele dimensiuni şi să contribuie la
creştere economică şi creare de noi locuri de
muncă.
Acestea trebuie să valorifice întregul potenţial al
întreprinderilor de la întreprinderi nou-înfiinţate
(start-up) şi întreprinderi cu mare potenţial de
creştere, la întreprinderile tradiţionale care cuprind
întreprinderile tradiţionale, respectiv micro-
întreprinderile şi întreprinderile meşteşugăreşti,
precum şi pe acelea ancorate profund social cum
ar fi persoanele fizice şi asociaţiile familiale.

67. Acţiunile specifice avute în vedere
sunt:
Promovarea antreprenoriatului şi a aptitudinilor
profesionale . CE a pornit de la considerentele că nu sunt suficient
exploatate capabilităţile antreprenoriale şi nu sunt stimulate întreprinderile nou-
înfiinţate (start-up). Principalele acţiuni prevăzute sunt:
 exploatarea potenţialului antreprenorial (dezvoltarea unei
imaginii pozitive a antreprenorului în societate şi promovarea modelelor de
succes);
 reducerea riscului în afaceri (îmbunătăţirea schemelor de securitate
socială şi a procedurilor falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor,
reducerea costurilor la înfiinţarea companiilor);
 promovarea transferului afacerilor (promovarea şi implementarea
celor mai bune practici);
 reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicarea
tuturor factorilor in elaborarea si definirea cursurilor şi metodelor implementare. Se
vor stabili strategiile naţionale de învăţare pe tot parcursul vieţii în conformitate cu
programul cadru "Educatie si Instruire 2010" (Education and training
2010).Reducerea decalajelor va fi finanţată in mod susţinut prin Fondul Economic
şi Social);
 promovarea femeilor antreprenor şi a tinerilor întreprinzători (aceste sunt
abordate prin accesul la finanţare şi reţelele de susţinere a antreprenoriatului).

68. Îmbunătăţirea accesului pe
pieţe
În prezent nu toate IMM beneficiază de toate oportunităţile oferite de Piaţa
Internă. Se are în vedere:
 utilizarea achiziţiilor publice într-un sistem transparent;
 finanţarea procesului de implementare a standardelor (obţinerea de
informaţii on-line cu standardele actualizate);
 folosirea tuturor oportunităţilor rezultate din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuală, incluzând taxele aferente;
 punerea la dispoziţie prin Centrele Euro Info de noi instrumente care să
faciliteze cooperarea intre regiunile transfrontaliere;
 CE va analiza obstacolele în calea exportatorilor pentru a fi stimulat
accesul pe piaţa internaţională;
 Strategia de acces pe piaţă a UE va fi conceputa astfel încât să fie
înregistrate şi evaluate impactul plângerilor formulate de companiile europene
în activitatea de export în vederea asigurării unei implementări adecvate. În
acest sens Comisia va susţine îmbunătăţirea mediului de afaceri, cooperarea
cu statele ne-membre, în special ţări candidate şi ţări partenere ale Politicii
Europene de vecinătate.

69. Reducerea birocraţiei
Se referă la integrarea principiului "Masuri de sprijin începând cu
întreprinderile mici" (Think small first) şi vizează:
 iniţierea de acţiuni care să conducă în continuare la simplificarea
administrativă care se bazează pe recenta Comunicare privind simplificarea mediului de
afaceri ;
 bariere administrative legate în special de creare de locuri de muncă examinarea
rezultatelor recentului raport privind firmele cu acţionar unic şi implementarea recomandărilor
formulate.
 utilizarea instrumentelor de politica întreprinderii oferite prin programul
comunitar;
 încurajarea IMM în participarea in programele comunitare prin privind
reducerea procedurilor şi îmbunătăţirea informaţiei furnizate;
 simplificarea procedurilor de ajutor de stat şi încurajarea capitalului de
risc şi a unor proceduri accesibile pentru promovarea acestuia;
 simplificarea sistemului de colectare a TVA prin intermediul unui birou unic
(one-stop-shop).

70. Încurajarea potenţialului de
creştere
se adresează în principal reducerii decalajelor în ceea ce priveşte
accesul la finanţare, cercetare, inovare şi tehnologia
informaţiei şi comunicaţiilor (TIC).
 susţinere financiară prin instrumente adecvate. CE va promova o
Comunicare privind modul în care se va realiza creşterea financiară;
 susţinerea inovării şi transferului tehnologic inclusiv prin
participarea IMM în iniţiativa EUROPA INNOVA, precum şi îmbunătăţirea
performanţelor de mediu a IMM ca urmare a implementării Programului de
asistenţă privind conformitatea de mediu;
 promovarea participării IMM în cel de al 7 program cadru de
cercetare dezvoltare;
 promovarea e-afaceri si e-învaţare (e-business şi e-learning),
prin reţele TIC ca şi dezvoltarea de reţele pentru susţinerea e-afaceri (e-
business). ICT va asigura soluţii TIC pentru IMM;
 dezvoltarea sistemului de analize asupra
performanţelor IMM prin intermediul "Observatorului IMM" (SME
observatory).

71. Întărirea dialogului şi a
consultării cu partenerii
• reducerea decalajelor de informaţii dezvoltarea consultării în
timpi reali. Dezvoltarea unui dialog regulat;
• crearea unui panel de intervievare a IMM prin
intermediul Centrelor Euro Info;
• promovarea antreprenoriatului şi a imaginii IMM prin
Conferinţa asupra antreprenoriatului şi artizanatului, precum şi promovarea
antreprenoriatului în media, susţinerea politicilor relevante "Premiile
Europene pentru Iniţiative Antreprenoriale" (Enterprise Policy Award);
• îmbunătăţirea cooperării dintre Statele Membre , în
special în iniţierea acestei comunicări.

72. Obiectivul specific - consolidarea şi
dezvoltarea sectorului productiv din România, va fi
atins prin:
• valorificarea sectorului productiv bazată pe extindere şi modernizare, prin
achiziţionarea de tehnologii şi echipamente noi, licenţe şi know-how;
• inovarea proceselor de producţie şi a produselor;
• adoptarea standardelor internaţionale şi certificarea sistemelor de
management (de calitate, de mediu etc);
• accesul pe noi pieţe;
• promovarea dezvoltării durabile, diminuarea impactului negativ
asupra mediului şi îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale.

73. IMM-urile joacă un rol însemnat în economie
din următoarele motive:
• Supleţea structurilor care le conferă o capacitate ridicată de adaptare la
fluctuaţiile mediului economic;
• Întreprinderile mici şi mijlocii se pot integra relativ uşor într-o reţea industrială
regională, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economică a regiunii
respective, iar pe de altă parte la reducerea şomajului şi creşterea nivelului de trai,
pentru că oferă locuri de muncă;
• Dimensiunea lor redusă, care contribuie la evitarea birocraţiei excesive
şi la evitarea dezumanizării;
• IMM-urile formează la nivelul individual un ansamblu mult mai uşor de
controlat/condus.

74. Rolul şi importanţa întreprinderilor mici
şi mijlocii decurg din anumite trăsături care fac ca ele să fie
mai mult decât o “miniatură” a întreprinderilor mari, şi anume:
• Oferă noi locuri de muncă şi constituie un climat
propice pentru perfecţionarea angajaţilor , aceştia
dobândind experienţa necesară pentru a se transfera apoi în întreprinderi mari, unde
motivaţia în muncă este mai mare;
• Favorizează inovarea şi flexibilitatea . Multe produse şi
procese tehnologice noi au fost create în întreprinderile mici şi mijlocii întrucât
întreprinderile mari, deşi au compartimente de cercetare puternice, tind să-şi canalizeze
eforturile spre îmbunătăţirea produselor existente, pe care să le producă apoi în cantităţi
mari, obţinând avantaje generate de economia dimensională.
• Stimulează concurenţa , adică întreprinderile mici şi mijlocii au un rol
activ în crearea unei economii sănătoase şi competitive. Ele încurajează concurenţa în
ceea ce priveşte preţul, designul produselor şi eficienţa. Fără existenţa întreprinderilor
mici şi mijlocii, întreprinderile mari ar deţine monopolul pe domenii de activitate.

75. • Ajută la funcţionarea întreprinderilor mari , prin faptul
că anumite activităţi pot fi mai bine realizate de către întreprinderile mici şi
mijlocii. Astfel dacă aceste întreprinderi ar fi instantaneu desfiinţate,
întreprinderile mari ar fi nevoite să desfăşoare multe activităţi care nu sunt
eficiente pentru ele. Activităţile care pot fi mai eficient realizate în întreprinderile
mici şi mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime şi subansamble respectiv
distribuţia produselor fabricate de către întreprinderile mari.
• Fabrică eficient produse, respectiv prestează
eficient servicii . Faptul că întreprinderile mici şi mijlocii continuă să
supravieţuiască într-un mediu economic concurenţial constituie o dovadă a
funcţionării lor eficiente. Dacă ele ar fi ineficiente şi nu ar avea o contribuţie utilă
în economie, atunci ar fi “înghiţite” de concurenţii puternici.

76. Întreprinderile mici şi mijlocii se pot
constitui în următoarele domenii de
activitate:
• industria prelucrătoare sub forma: fabricilor de încălţăminte,
fabricilor de jucării, fabricilor pentru produse alimentare etc. În acest
domeniu în ţările dezvoltate cu toate că întreprinderile mari tind să le
umbrească pe cele mici, totuşi întreprinderile mici şi mijlocii sunt puternice
sub aspect numeric;
• construcţii, domeniu în care întreprinderile mici şi mijlocii se pot
constitui pentru construcţii industriale, administrative, de locuinţe, etc.;
• comerţul cu ridicata , domeniu în care întreprinderile mici şi
mijlocii acţionează ca intermediare între producţie şi comerţul cu amănuntul;
• comerţul cu amănuntul întreprinderile mici şi mijlocii acţionează
ca unităţi independente sau ca lanţuri de magazine;
• servicii se constituie întreprinderi mici şi mijlocii pentru: servicii oferite
altor întreprinderi, servicii oferite indivizilor sub forma: agenţiilor de turism,
curăţătoriilor chimice, hotelurilor, motelurilor, restaurantelor, saloanelor de
frizerie şi coafură etc.

77. Directii de actiune
 Crearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele de
cercetare-dezvoltare cu scopul transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii,
 Formarea profesionala continua adresata intreprinzatorilor in domenii
precum: management, marketing, contabilitate, resurse umane, comunicare, etc.,
 Consultanta si acces la informatii gratuit sau la preturi accesibile privind
evolutia pietei interne si internationale, precum si oportunitati comerciale, financiare,
manageriale si legale ivite,
 Sprijinirea IMM-urilor pentru accesarea creditelor preferentiale si
garantiilor pentru investitii pentru sectoarele importante ale economiei,
 Eliminarea discriminarii dintre IMM-uri si companiile de stat,
 Contactul direct intre intreprinzatori si parteneri de afaceri potentiali
din Romania si din alte tari,
 Transparenta deciziilor privind distributia si utilizarea fondurilor acordate de
diverse organisme si organizatii pentru IMM-uri.

78. Cai si mijloace de atingere a
scopurilor
 Participarea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nationale
privind IMM-urile,
 Realizarea unei retele de centre de consultanta si training
capabile sa furnizeze aceste servicii catre IMM-uri la preturi accesibile,
 Intensificarea actiunilor de aparare si promovare a
intereselor IMM-urilor printr-o prezenta permanenta in atentia publica
prin intermediul mijloacelor mass-media,
 Initierea si promovarea unor proiecte de dezvoltare
sectoriala, regionala si nationala,
 Sprijinirea activitatilor de transfer tehnologic catre IMM-
uri,
 Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului de
IMM-uri, implicarea acestora in economia nationala, pe piata muncii, etc.

79. Definirea IMM-urilor, are în vedere
următoarele aspecte:
• dimensiunea afacerii : cifra de afaceri, capital social, numărul de personal,
profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numărului de personal).
• unitatea de conducere : Confederaţia generală a întreprinderilor mici şi
mijlocii (Confederation General PME) afirmă că IMM este o întreprindere
stăpânită şi condusă de 1 persoană. Statisticile arată că 45% au
fost create şi conduse de una şi aceiaşi persoană.

80. IMM - urile
Intreprinderile micro, mici si
mijlocii (IMM) joaca un rol esential in
economia europeana. Ele reprezinta o sursa de :
o abilitati antreprenoriale,
o Inovare si
o creare de locuri de munca.
In Uniunea Europeana, aproximativ
23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75
de milioane de locuri de munca si reprezinta
99% din toate intreprinderile.

81. DEFINIREA CONCEPTULUI
IMM-urilor sunt organisme:
 cu vocaţie industrială sau comercială
 cu un centru de profit şi
 cu o singură activitate
Categoria Intreprinderilor
Micro, Mici si Mijlocii este
formata din intreprinderi care angajeaza mai
putin de 250 de persoane si care au o cifra de
afaceri anuala neta de pana la 50 de
milioane de euro si/ sau detin active totale de
pana la 43 de milioane de euro

82. În SUA întreprinderile sunt considerate mici
şi mijlocii dacă:
• numărul proprietarilor (persoanelor) este între 1-20;
• au o localizare geografică bine determinată,
• managementul este independent, separat de proprietar,
• cifrele de afaceri se învârt în jurul a câtorva milioane de $ (comerţ cu
amănuntul: 8 mil $; comerţ cu ridicata 22 mil $).
În UE criteriul principal este cel al numărului de
salariaţi clasificat pe 3 categorii:
• micro-întreprindere: 1-9 salariaţi
• întreprinderi mici: 10-99 salariaţi
• întreprinderi mijlocii: 100-499 salariaţi.

83. România a preluat parţial acest
criteriu de clasificare
• micro-întreprindere: 1-9 salariaţi
• întreprinderi mici: 10-49 salariaţi
• întreprinderi mijlocii: 50-249 salariaţi.

84. Intreprindere
Prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei
activităţi economice, autonomă patrimonial şi autorizată potrivit
legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul
obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestări de
servicii, din vânzarea acestora pe piaţă, în condiţii de concurenţă.

86. Categoria întreprinderii

87. NOUA
clasificarea ca IMM -uri
• microîntreprinderi – au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră
de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2
milioane de euro, echivalent în lei;
• întreprinderi mici – au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o
cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la
10 milioane de euro, echivalent în lei;
• întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi
realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane
de euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc
echivalentul în lei a 43 milioane de euro.

88. Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor
trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o
microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie.
Respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de
salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta
fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele
totale.
Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate
depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM.

89. Ce se intampla daca se
depaşeşte un anumit prag?
Daca intreprinderea depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de
afaceri si activele totale si pragurile pentru numarul mediu de salariati in
cursul unui an, acest lucru nu va afecta situatia
intreprinderii.
Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput
anul.
Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe
parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive.
In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada
anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe
parcursul a doua exercitii financiare consecutive.

90. În funcţie de relaţia lor cu alte
întreprinderi, raportată:
 la capital sau
 drepturile de vot deţinute ori
 la dreptul de a exercita o
influenţă dominantă, pot exista trei
tipuri de întreprinderi:
• întreprinderi autonome;
• întreprinderi partenere;
• întreprinderi legate.

91. Întreprinderi autonome
O intreprindere este autonoma daca:
• Intreprinderea este total independenta, de exemplu nu detine capital
social sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta
intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea
respectiva.
• Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot
(oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o
alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau
din drepturile de vot in intreprinderea resp.
Daca intreprinderea este autonoma, inseamna ca nu este partenera
sau legata cu alta intreprindere.

92. Întreprinderi autonome

93. Întreprinderea independenta

94. Întreprinderi partenere
Sunt intreprindere partenera?
Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza
parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre
intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte.
Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici
autonome, nici legate una de cealalta.
Definitie
Sunteti o intreprindere partenera daca:
• capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale
sau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% din
capitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra
• nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printre
altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai
mari de 50% ( si vice versa).

95. Întreprinderi partenere

96. Cazul intreprinderilor publice
( societati nationale)
O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult
din capitalul sau drepturile de vot ale acesteia sunt controlate direct sau
indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme
publice.
Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferi
acestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara.
De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati si
cele financiare relevante ale intreprinderilor publice.
Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unor
organisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli.
Acestia pot detine intre 25% - 50% din actiunile unei
intreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM.

97. Cum se calculeaza datele
intreprinderilor partenere ?

98. Întreprinderi legate
Sunt o intreprindere legata ?
Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin
controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin
abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat
celalalte doua cazuri.
Definitie
Doua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi :
• o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere.
• O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducerea
intreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderi.
• Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre
intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte.
• O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta
intreprindere.
Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime.
Intrerpinderi legate :
Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile de
vot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% din
drepturi in intreprinderea dumneavoastra.

99. Întreprinderi legate

100. Întreprinderi legate
Stabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra .
• 100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele ale
intreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cu
plafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute in
definitie.
• In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce in
majoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiare
anuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale ale
altei intreprindere.
• Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de care
sunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuie
adaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestor
intreprinderi legate.

101. Întreprinderi legate
Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există
oricare dintre următoarele raporturi :
 o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale
acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;
 o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca
majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere sau
de supraveghere a celeilalte întreprinderi;
 o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă
dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract
încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul
acesteia;
 o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi
deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai
acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor
sau asociaţilor întreprinderii respective.

102. Cum sa calculam datele
intreprinderilor legate ?

103. Care este situatia francizelor ?
Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt
neaparat legate. Acest lucru depinde de termenii fiecarui
contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele
4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile sunt considerate a
fi legate.

104. În general se conturează în viaţa economică
două tipuri de IMM:
Mica întreprindere tradiţională care de regulă:
 nu are o strategie pe termen lung,
 are o piaţă restrânsă de desfacere,
 iar procesele de realizare a bunurilor şi eventuala linie de dezvoltare sunt transmise
prin experienţă din generaţie în generaţie.
Noul tip de IMM (IMM-urile moderne):
 pun în aplicare o tehnologie de vârf,
 caută pieţe noi,
 se orientează spre crearea de produse mai bine adaptate destinaţiei lor, produse de
calitate superioară însoţite de un service superior mai ales în ceea ce priveşte
fiabilitatea, rezistenţa şi finisajele.
IMM-urile moderne de regulă prezintă competenţă în realizarea unui produs
complex, competenţă dobândită fie prin studii de specialitate ale angajaţilor fie prin
aptitudini deosebite şi experienţa acestora.

105. Dificultăţile majore apar din
următoarele cauze:
• probleme de constituire (în primii unu-doi ani de activitate:
găsirea de clienţi,dezvoltarea de produse etc.);
• probleme de consolidare (în următorii doi-trei ani: găsirea de
personal, delegarea autorităţii, controlul întreprinderii);
• probleme de expansiune (în faza următoare: găsirea de finanţare,
concurenţa pe piaţă cu întreprinderi mult mai mari).

106. Din dimensiunile mici ale acestor
întreprinderi decurg mai multe
„minusuri“:
• număr mic de angajaţi;
• resurse financiare limitate;
• un colectiv de conducere restrâns,
compus mai ales din asociaţii firmei; în foarte
multe cazuri, aceştia învaţă „din mers“ care sunt
principalele probleme pe care le presupune
activitatea economică;
• un sector de activitate destul de
restrâns economic şi geografic;
• spaţii de activitate care nu sunt în totalitate
corespunzătoare tipului de operaţiuni
desfăşurate.

107. Cele mai grave probleme cu care se confruntă o
întreprindere mică pot fi sintetizate ca în lista de mai jos
1) Echipa managerială – de cele mai multe ori doar
întreprinzătorul – nu dispune de competenţele necesare într-
un număr de domenii-cheie. Cazul cel mai întâlnit, poate, este
al inginerului care începe să se confrunte cu probleme de
finanţare, promovare, vânzare.
2) Întreprinzătorul nu are timp să ducă la îndeplinire multe
din sarcinile complexe pe care le va presupune evoluţia
întreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate, nu
poate să recruteze personalul calificat în rezolvarea acelor
probleme.
3) Întreprinzătorul reacţionează la probleme atunci când
apar şi mai puţin încearcă să le prevadă şi să planifice măsuri
profilactice.
4) De regulă, întreprinderile mici nu au experienţa
necesară pentru a se dezvolta dincolo de graniţele sectorului
de activitate. Se apreciază că procentul exporturilor în cifra de
afaceri a întreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.
5) Profunda implicare a întreprinzătorului face ca
judecata obiectivă să fie adesea dificilă.

108. Perspectivele IMM-urilor
Deşi în ultimul timp acest sector a înregistrat un recul în economia
românească, se va accentua importanţa IMM-urilor cel puţin
din următoarele considerente:
o Există o tendinţă de modificare a ponderilor între ramurile
economiei naţionale în favoarea serviciilor (a revenit la modă activitatea de
servicii);
o S-au creat asociaţii care reprezintă şi apără interesele IMM-
urilor (acestea dau semne că funcţionează). Exemplu: Agenţia Naţională a
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (organizaţie guvernamentală); Au apărut şi apar
publicaţii de specialitate pentru IMM-uri;
o Au început să apară specialişti pregătiţi în mod deosebit pentru
activitatea în IMM-uri;
o Legea 133/1999 precum şi celelalte acte normative şi legi sau ordonanţe au
oferit o serie de facilităţi pentru IMM-uri (finanţare de programe
pentru pregătire profesională, facilităţi la acordarea de credite, alte facilităţi
economico-financiare în special impozitul pe profit).

109. Probleme (neajunsuri) în activitatea IMM-
urilor cum ar fi:
 Managerii (conducătorii) nu au pregătirea necesară;
 Lipsa resurselor financiare;
 Deficienţele activităţii de marketing;
 Pot apărea dificultăţi în recrutarea personalului;
 Pachet salarial (nemotivant) faţă de firmele mari;
 Sunt mai instabile (rată mare de apariţie (creare) şi disparţie
(faliment)).

110. Consecinţele unui faliment sunt
prezente:
o în plan material;
o în plan psihologic: de regulă un patron care a dat faliment nu se apucă
prea repede de o altă afacere;
o poate avea şi efecte sociale: reducerea locurilor de muncă, dispariţia
anumitor produse de pe piaţă.

111. Printre cauzele falimentului unui IMM
amintim următoarele
• Caracteristicile întreprinzătorului: lipsa abilităţilor sale atât în plan
organizatoric cât şi în plan profesional;
• Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum şi
incapacitatea de a previziona nivelul acestora;
• Mediul extern al firmei care îşi manifestă prezenţa prin factorii săi
perturbatori.

112. 10 cauze de esec al
Cam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani -o statistica ce
genereaza un fior de teama fiecarui intreprinzator. Majoritatea acestor esecuri se
aseamana intre ele in cateva puncte cruciale.
Amanarea
Cand detienti o afacere mica, veti afla ca sarcinile si munca de birou se vor aduna in vrafuri pe biroul dumneavoastra. Amanarea va
va creste datoria, si la un moment dat aceasta va poate coplesi.
Ignorarea competitiei
Loialitatea consumatorului a scazut drastic in ultimii ani. Azi, consumatorii se orienteaza catre locurile de unde pot obtine celel mai
bune produse si servicii, chiar daca aceasta inseamna intreruperea unor relatii lungi de colaborare. Monitorizati-va competitorii si
nu va fie rusine sa copiati cele mai bune idei ale lor. Si mai mult, dedicati ceva timp pe saptamana sau pe luna pentru conceperea
unor metode, produse sau servicii noi pentru firma dumneavoastra.
Marketing ineficient sau "alunecos"
Contrar cliseurilor, putine produse si servicii se vand singure. Daca nu aveti timp as comercializati produsul cum trebuie, angajati o
persoana sa o faca pentru dumneavoastra. Marketingul sustine vanzarea produselor si inputurile financiare. E foarte important sa
fie bine facut.
Ignorarea nevoilor consumatorului
Odata atrasi, consumatorii vor trebui motivati sa ramana. Servicul clienti trebuie sa fie suficient de dezvoltat sa satisfaca clientii.
Daca nu este, vor gasi pe altcineva.
Incompetenta
Angajati oameni care sunt esentiali desfasurarii activitatii. Cand angajati, asigurati-va ca sunt bine pregatiti si capabili sa isi realizeze
sarcinile. Tineti minte ca angajatii multumiti devin buni muncitori- incercati sa realizati un mediu de munca ce mentine angajatii
multumiti si motivati.

113. Orientarea multilaterala
Faptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma dumneavoastra va avea garantat succes.
Intreprinzatorii tind sa preia o serie de sarcini de la contabilitate la marketing si resurse umane.
Vad prost
Pana si cel mai bun restaurant sau magazin de desfacere va da gres daca nu este amplasat unde trebuie. Cand cautati locatia pentru firma,
ganditi-na la considerente ca : traficul(cati clienti potentiali trec pe langa magazin in timpul zilei) si facilitatea de a fi gasit(cat de greu le ste
clientilor sa gaseasca locul).
Probleme financiare
Trebuie sa stiti cum sa depistati fluxurile financiare catre si dinspre afacerea dumneavoastra-chiar si o afacere profitabila se va
dezechilibra daca ramane fara finantare. In plus, tebuie sa invatati sa faceti prognoze ale fluxurilor care va vor ajuta sa decideti cat de
multi bani sa cheltuiti.
O abordare ingusta
Fiecare are cateva prejudecati cand ncepe o afacere- nu fiti surprinsi sa aflati ca multe din cele pe care le aveti sunt gresite. Cautati
mentori care va pot da sfaturi si impartasiti-le ideile inainte sa luati decizii importante. Cititi reviste si carti despre micile intreprinderi,
vizitati situri legate de aceasta si relationati cu altii care au aceleasi interese cu ale dumneavoastra.
Planificare inadecvata
Incepeti cu obiective si termene limita realiste. De exemplu, nu spuneti doar ca vreti sa va mariti cota de vazari. Stabiliti in loc
un prag, de exemplu de 50 000 euro pentru vanzarile din sezonul urmator. Dupa care stabiliti in scris care ar fi stapele de a atinge acest
prag si stabiliti si termenele limita pentru parcurgerea fiecareia. Consultati-va lista de obiective zilnic si asigurati-va ca faceti ceea ce
trebuie ca sa le atingeti.

114. Atuuri ale
Dincolo de aceste probleme, întreprinderile mici deţin şi o serie de
atuuri care, exploatate eficient, pot înlătura multe din minusurile aduse de
caracterul limitat al resurselor acestor intreprinderi:
o deciziile pot fi luate mai rapid fiindcă structurile sunt mai simple iar întreprinderea îşi
poate schimba repede direcţia de acţiune pentru a valorifica oportunităţile mediului;
o odată luată o decizie, aceasta poate fi mai repede pusă în aplicare iar rezultatele pot
fi vizibile mai rapid în comparaţie cu o întreprindere mai mare;
o relaţiile dintre întreprinzătorul-manager şi angajaţi au şansă să fie mai echitabile
iar comunicarea poate fi destul de directă; relaţiile profesionale tind să fie mai
flexibile, ceea ce ar putea avea un efect benefic asupra moralului angajaţilor (mediul
profesional fiind mai destins);
o mediul de muncă are şanse să fie mai bun, angajaţii reuşind să vadă mai repede şi
mai clar care sunt rezultatele muncii lor; acest aspect se poate transforma într-un factor
motivator foarte puternic, mai ales pentru a încuraja angajaţii să vină cu idei;
o întreprinzătorul-manager este aproape de clienţi şi de piaţă, în general, acest
fapt permiţând o reacţie mai rapidă la schimbări.

115. Succesiunea in afaceri de familie
In mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea
se vinde sau este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei.
Aceasta actiune este una care are puncte tari si puncte slabe, dar in mod cert este o actiune care
trebuie facura cu profesionalism pentru a nu pierde din valoarea afacerii. De fapt cel mai bine ar trebui
sa vorbim despre managementul riscului in a lasa afacerea unui succesor din
familie.
Punctele tari :
Dedicarea
De obicei cei care au afaceri de familie sunt pasionati de acestea, de unde vine si o implicare si o
dedicare facuta afacerii superioara. Aceasta pasiune trebuie extinsa la membrii familiei sau la angajati-
cheie nemembri ai familiei, care ar putea fi capabili de a prelua intr-o buna zi afacerea.
Cunostintele
Afacerile de familie au adesea cunostinte tehnice si comerciale pe care concurenta nu le detine. Este
preferabil ca acest know-how sa fie pastrat in interiorul afacerii.
Flexibilitatea
Majoritatea afacerilor de familie au o proiectie asupra modului de desfasurare al afacerii de genul ca ei
muncesc acum si pot fi platiti si mai tarziu. Acest lucru le confera un avantaj superior.

116. Gandirea pe termen lung
Majoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de afaceri.
Luarea deciziilor rapid
Intr-o afacere de familie sunt bine stabilite pozitiile si atributiunile lor. Pozitiile cheie decizionale sunt
ocupate de unul, maxim doi indivizi. Aceasta da posibilitatea afacerilor de familie de a exploata
oportunitatile rapid.
Soliditate si mandrie
Afacerile de familie sunt adesea organizatii foarte solide si pe care te poti baza. Acesta este un fapt
recunoscut de piata. Multi clienti prefera sa faca afaceri cu tipul acesta de companii pentru ca
activeaza pe piata de un timp indelungat.

117. Punctele slabe ale afacerilor
de familie
Intruziuni emotionale
Desi afacerile de familie dau o valoare adaugata mare afacerii este practic imposibil de anu lasa ca aspecte
emotionale legate de familie sa nu se strecoare in desfasurarea afacerii. Aceste probleme pot fi o piedica in
calea succesiunii
Rigiditatea
Desi nu este valabila in cazul tuturor afacerilor de acest gen, rigiditatea exista si se manifesta mai ales in cazul
schimbarilor. Fiind bazate pe traditie aceste afaceri tind a nu fi foarte receptive la schimbare.
Succesuinea
Orice schimbare in management este un proces important dar si dificil si trebuie facut un management de
situatie adecvat. Pentru afacerile de familie acesta este un proces mult mai dificil pentru ca inseamna
alegerea unui anumit membru al familiei in defavoarea altuia.
Afacerea sau familia pe primul loc ?
Majoritatea slabiciunilor acestui tip de afacere apare din interactiunea problemelor de familie cu cele de
afaceri. Astfel managementul situatiilor acestora va fi cheia succesului pe termen lung ala afacerii. Unele
familii au ca stil decizional punerea problemelor de familie pe primul loc. Altele pun afacerea prima.
Succesul s-a dovedit a fi de partea celor care au facut o balanta echilibrata a acestor doua aspecte si numai
profesionalismul este trasatura care poate duce la realizarea acestei balante.

118. Modalit ăţ i de
creare a IMM-
urilor
cursul II

119. Crearea de întreprinderi face apel deopotrivă :
o la aptitudinile personale şi profesionale ale viitorului întreprinzător,
o la contextul economic ambiant,
o la analiza de piaţă a proiectului (şi,implicit, a produsului sau serviciului
oferit pieţei),
o la poziţionarea concurenţei,
o la capacitatea financiară a întreprinzătorului, intim legată de politica
statului de finanţare a întreprinderilor.
În plus, crearea unei întreprinderi nu este atributul exclusiv al
economistului, finanţistului, contabilului sau juristului.

120. Pentru alegerea formei juridice ideale orice întreprinzător
trebuie să analizeze condiţiile specifice ale situaţiei
sale şi să găsească răspuns la o serie de probleme,
cum ar fi:
 Natura activităţii pe care doreşte să o desfăşoare;
 Volumul activităţii sau al afacerii şi posibilităţile de extindere a acestora;
 Suma de bani necesară;
 Cum poate obţine aceşti bani;
 Care ar fi profitul estimat;
 Să fie realist cu privire la calificarea şi competenţa sa în domeniu;
experienţa sa în domeniu;
 Partenerii de afaceri;
 Responsabilităţi în caz de faliment;
 Care sunt taxele pentru iniţierea afacerii şi înfiinţarea firmei.

121. Principalele forme în care poate fi lansată o
afacere sunt următoarele:
Societate comercială
Societăţile comerciale desfăsoară activităţi în nume propriu (sunt persoane distincte de proprietar),
au conducere şi sedii proprii. Cele mai cunoscute forme sunt: SNC, SCS, SCA, SRL.
 SNC – presupune asocierea unor persoane care s-au acceptat reciproc şi îşi recunosc diferite
calităţi individuale, aportul la capitalul social se face sub forma părţilor sociale şi obligaţiile sunt
garantate cu patrimoniul firmei şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor.
 SCS – se înfiinţează prin contract de societate, aportul la capitalul social se face sub forma
părţilor sociale, a comandita înseamnă a participa cu o sumă de bani la o întreprindere, a-ţi asuma
răspunderea faţă de creditori pentru eventualele pierderi. Persoana care comanditează
(finanţează) afacerea răspunde în limita capitalului adus şi se numeşte comanditar. Cel care se
asociază la câştig şi pierdere cu comanditarul se numeşte comanditat şi răspunde nelimitat pentru
patrimoniul societăţii. Obligaţiile sunt garantate cu patromoniul social şi cu răspunderea nelimitată
şi solidară a tuturor asociaţilor comanditaţi.
 SCA – capitalul social trebuie să fie minim 25.000.000 lei, iar numărul acţionarilor minim 5. Se
înfiinţează pe bază de contract de societate şi statut, obligaţiile sunt similare ca la SCS.
 SRL – este o societate de capitaluri cu număr limitat de membrii, capitalul este divizat în părţi
sociale şi este de minim 2.000.000 lei. Se înfiinţează pe bază de contract de societate şi statut cu
excepţia SRL-urilor cu asociat unic unde este de ajuns statutul. Această formă este cea mai
răspândită.

122. Legea nr. 26/1990 prevede cerinţe comune privind denumirea
societăţilor comerciale şi cerinţe specifice diferitelor forme de societăţi
comerciale
• Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a
cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume colectiv”, scrisă în
întregime. Dacă numele unei persoane străine de societate figurează, cu consimţământul
său, în firma unei societăţi în nume colectiv, aceasta devine răspunzătoare, nelimitat şi
solidar, de toate obligaţiile societăţii.
• Denumirea unei societăţi în comandită simplă trebuie să
cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în
comandită”, scrisă în întregime. Dacă numele unei terţe persoane străine de societate sau
al unui asociat comanditar figurează, cu consimţământul său, în firma unei societăţi în
comandită, aceasta devine răspunzătoare, nelimitat şi solidar, de toate obligaţiile societăţii.
• Din denumirea societăţii cu răspundere limitată poate face
parte şi numele unui asociat, dar denumirea trebuie să reflecte obiectul de activitate al
societăţii şi va fi însoţită de menţiunea, scrisă în întregime, „societate cu răspundere
limitată” sau „S.R.L.”.
• La societăţile pe acţiuni şi la cele în comandită pe
acţiuni nu există nici o restricţie, doar cerinţa ca denumirea să fie însoţită de
menţiunea, scrisă în întregime, „societate pe acţiuni” sau „S.A.” ori, după caz, „societate în
comandită pe acţiuni”.

123. Denumirea firmei ca element al politicii
de promovare „Totul începe cu numele firmei”
Numele firmei este prima informaţie pe care potenţialul nostru client o
aude despre firma noastră. Pentru ca această primă impresie să fie şi una
favorabilă, numele firmei trebuie ales cu grijă şi cu mult discernământ.
Unele recomandări pot fi avute în vedere:
 Utilizarea unor expresii străine poate constitui uneori un dezavantaj, prin dificultăţile de pronunţare a numelui
firmei mai ales în cazul comunicării prin telefon,
 Numele firmei trebuie să fie pe cât posibil concis, sugestiv, uşor de ţinut minte şi mai ales original,
 Este important să alegem un nume cu identitate proprie, uşor de scris sau pronunţat în limba
română dar şi uşor de scris şi pronunţat în limbi străine – dacă anticipăm că vom avea relaţii de afaceri cu străinii.
În acest sens este bine de evitat prezenţa diacriticelor în nume – caractere dificil de citit sau scris pentru un străin,
 Totodată, este bine să ştim că legea societăţilor comerciale face anumite precizări referitoare la numele firmei: de
exemplu în cazul societăţilor cu răspundere limitată numele trebuie să conţină o referire directă la obiectul de
activitate al firmei,
 Este bine să alegem 2 sau 3 variante de nume, pentru a avea o rezervă în caz că numele ales de noi este deja
înmatriculat sau rezervat la Registrul Comerţului ,
Politica de comunicare începe cu numele firmei, cu numele produselor, cu tot ce
înseamnă identitate grafică a firmei (logo, hârtie cu antet, cărţi de vizită, oferte
ale firmei) şi continuă cu materialele de prezentare a firmei şi cu modul de ambalare al
produselor.

124. Firmele tuturor societăţilor comerciale trebuie să
îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
– să fie disponibilă , adică susceptibilă de a fi apropriată de un comerciant. Firma
este disponibilă atunci când nu aparţine altui comerciant, prin înregistrarea ei anterioară în
Registrul Comerţului, pentru acelaşi obiect social şi pentru aceeaşi arie teritorială de
activitate;
– să fie distinctivă , ceea ce presupune ca firma respectivă să constea într-o
denumire specifică, care să nu fie generică sau uzuală, şi nici identică sau similară cu alte
firme înregistrate anterior în Registrul Comerţului, pentru acelaşi obiect social şi pentru
aceeaşi arie teritorială de activitate. De asemenea, nici o firmă nu va putea cuprinde o
denumire întrebuinţată de comercianţii din sectorul public.
Orice firmă nouă trebuie să se deosebească de cele existente. Când o firmă nouă este
asemănătoare cu o alta, trebuie să se adauge o menţiune care să o deosebească de
aceasta fie prin desemnarea mai precisă a persoanei, fie prin indicarea felului de comerţ
exercitat sau în orice alt mod;
– să fie licită , întrucât în virtutea principiilor generale nu se poate înregistra o firmă
care ar încălca o dispoziţie imperativă a legii privind ordinea publică sau bunele moravuri şi,
în general, limitele concurenţei loiale;
– să fie scrisă , în primul rând, în limba română, ceea ce nu înseamnă însă că firmele
trebuie să fie scrise în mod obligatoriu în limba română, ci doar în mod prioritar.
Pentru a evita ca denumirile societăţilor nou înregistrare să producă confuzie cu cele anterior înregistrate,
Registrul Comerţului, înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei,
verifică la cerere disponibilitatea respectivei denumiri. În cazul în care firma pentru care s-
a solicitat verificarea disponibilităţii îndeplineşte condiţiile legii, oficiul Registrului Comerţului eliberează
dovada rezervării acesteia, valabilă pentru o perioadă de cel mult 3 luni de la data înregistrării cererii.
Dovada va fi lista conţinând firmele anterioare identice sau similare celei rezervate.

125. Efectul rezervării este acela că, în acest interval de timp, de 3 luni, nici o altă
nouă societate comercială nu va putea să se înregistreze cu această denumire. La
expirarea duratei de valabilitate a dovezii, aceasta nu mai produce efecte, dacă societatea
comercială pentru care a fost solicitată nu s-a înmatriculat.
Dreptul de folosinţă exclusivă asupra firmei se dobândeşte la
înmatricularea societăţii şi încetează la radierea societăţii.
Acest drept nu se poate înstrăina decât împreună cu fondul de comerţ la care este
întrebuinţată.
Dobânditorul cu orice titlu al unui fond de comerţ va putea să continue activitatea sub firma
anterioară, care cuprinde numele unui comerciant, persoană fizică, sau al unui asociat, cu
acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor săi în drepturi şi cu obligaţia de
menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor.
Păstrarea firmei precedente este permisă societăţii pe acţiuni, celei în comandită
pe acţiuni, sau societăţii cu răspundere limitată, fără cerinţa menţionării raportului de
succesiune.

126. Emblema
Emblema este un semn distinctiv sau o denumire care deosebeşte o
societate comercială de alte societăţi comerciale. Spre deosebire de denumire,
emblema nu este un atribut de identificare obligatoriu, ci numai opţional.
La fel ca şi firma, emblema trebuie să îndeplinească anumite condiţii ,
comune tuturor societăţilor comerciale:
–să fie disponibilă ;
–să fie distinctivă . Orice emblemă va trebui să se deosebească de emblemele
înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ, precum şi de
emblemele altor comercianţi de pe piaţa unde comerciantul îşi desfăşoară activitatea;
–să fie licită ;
–să fie însoţită în mod vizibil de firma comerciantului . Dacă
emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisă cu litere de mărimea a cel puţin
jumătate din mărimea literelor cu care este scrisă emblema;
–să fie scrisă, în primul rând, în limba română .
Ca în cazul firmei, Registrul Comerţului eliberează la cerere o dovadă de rezervare a emblemei, cu
durată de valabilitate de 3 luni.Dreptul de folosinţă exclusivă asupra emblemei se dobândeşte prin
înregistrarea ei la Registrul Comerţului, care poate fi ulterioară înmatriculării societăţii, şi încetează
la radierea menţiunii referitoare la emblemă sau la radierea societăţii comerciale din registrul
comerţului.
Transmiterea dreptului de folosinţă exclusivă asupra emblemei se poate face, în principiu, separat
de fondul de comerţ. Dacă însă emblema coincide cu firma, se va urma regimul juridic al transmiterii
firmei.