Publicatii ale fostilor elevi si profesori ai Colegiului Național „Horea, Clo...
Test grila pentru scoala de agenti de politie cluj-napoca
1. Test-gril pentru coala de Agen i de
Poli ie Cluj-Napoca
Sesiunea august - septembrie 2009
(?) 1. Sunt monosilabice toate cuvintele din seria:
a. mas , boare, ceas;
b. doi, cert, vers;
c. carte, gheat , pir.
(?) 2. În cuvântul «noctambul» accentul se pune pe:
a. a doua silab ;
b. prima silab ;
c. ultima silab .
(?) 3. Sunt plurisilabice toate cuvintele din seria:
a. aer, clar, drept;
b. veri, or , seri;
c. verset, perl , condensator.
(?) 4. Sunt corect desp r ite în silabe toate cuvintele din seria:
a. a-dre-sa-re, fer-voa-re, su-pra-fa- ;
b. af-ri-can-c , a-tri-but, sculp-tor;
c. cre-ioa-ne, con-struc-tor, at-let.
(?) 5. Alege varianta în care cuvântul «butelie» este accentuat corect:
a. butélie;
b. butelíe;
c. bútelie.
(?) 6. Apar in vocabularului fundamental toate cuvintele din seria:
a. cas , mam , pâine;
b. ecvestru, cas , sinonim;
c. sear , vornic, soldat.
(?) 7. Apar in masei vocabularului toate cuvintele din seria:
a. extravertit, ap , variant ;
b. indigen , cucuruz, paratax ;
c. piatr , mas , hrisov.
(?) 8. Cuvântul «a tasa» înseamn :
a. a supune unei taxe;
b. a comprima prin ap sare;
c. a ata a.
(?) 9. Cuvântul «libret» înseamn :
a. document militar;
b. textul unei opere muzicale;
c. livrea.
(?) 10. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:
a. clujan, curcubee, asterisc;
b. repercusiune; inopinat, aborigen;
c. chineji, grije, impiegat.
(?) 11. Cuvântul «stea» din enun ul: „Credea în steaua lui norocoas .”, este folosit cu sens:
a. propriu de baz ;
b. propriu secundar;
c. figurat.
(?) 12. Exist numai unit i frazeologice cu sens figurat în seria:
a. a l sa în coad de pe te, a fi în al nou lea cer, a- i lua inima-n din i;
b. a- i lua nasul la purtare, a da foc, punere de acord;
c. a sta de vorb , a da din coate, nodul gordian.
(?) 13. Sunt derivate toate cuvintele din seria:
a. Întreprindere, desant, pre colar;
b. (a)despacheta, (a)împ turi, {prestabili;
2. c. prietenie, efervescent, plecare.
(?) 14. Sunt derivate cu sufix cuvintele din seria:
a. argintiu, tinere e, citesc;
b. pehlivan, farmec, însorit;
c. brut rie, f i , române te.
(?) 15. Sunt derivate cu prefix cuvintele din seria:
a. prestatal, rescriere, neadecvat;
b. posterior, str vechi, firesc;
c. soart , portarma, inapt.
(?) 16. Sunt derivate cu prefix i sufix cuvintele din seria:
a. desfacere, ireal, nedreptate;
b. presim ire, înfloritor, împ durire;
c. Împ durit, dezordine, ingredient.
(?) 17. Sunt corect scrise toate cuvintele compuse din seria:
a. dup -mas , binefacere, pierde-var ;
b. r u-voitor, nord-vestic, laolalt ;
c. dup amiaz , hodoronc-tronc, tic-tac.
(?) 18. Alege varianta scris corect:
a. R zboiul de Independen ;
b. R zboiul de independen ;
c. r zboiul de independen .
(?) 19. Cuvântul «redactor- ef» este compus din:
a. adjectiv + substantiv;
b. substantiv + substantiv;
c. substantiv + adjectiv.
(?) 20. Cuvântul «a» din enun ul: „A i venit.”, are urm toarea valoare morfologic :
a. interjec ie;
b. articol posesiv;
c. verb auxiliar.
(?) 21. Cuvintele subliniate din enun ul: «Aproapele» î i vrea «binele», sunt în ordine:
a. adverb i substantiv;
b. substantiv i substantiv;
c. substantiv i adjectiv.
(?) 22. În enun ul: „B iatul «ei» este inteligent.”, cuvântul subliniat este:
a. pronume personal în dativ;
b. pronume personal în genitiv;
c. pronume posesiv în genitiv.
(?) 23. Apar in aceleia i familii lexicale cuvintele din seria:
a. floare, florilegiu, floricic ;
b. (a)înflori, înfloritor, flor rie;
c. floret , floricultur , înflorire.
(?) 24. Sunt derivate cu sufixe adjectivale cuvintele din seria:
a. intravenos, oltenesc, grece te;
b. auriu, viteaz, verzui;
c. ar miu, osos, românesc.
(?) 25. Cuvântul «întotdeauna» s-a format prin:
a. compunere(sudare);
b. derivare cu prefix;
c. conversiune.
(?) 26. Este sinonim neologic al cuvântului «tineresc»:
a. juvenil;
b. vesel;
c. amuzant.
(?) 27. Sinonimul unit ii frazeologice «a despica firul în patru» este:
a. a t ia,
b. a detalia;
c. a sec iona.
(?) 28. Sinonimul uzual al cuvântului «fortuit» este:
a. Întâmpl tor;
3. b. for at;
c. fortificat.
(?) 29. Identifica i seria care con ine numai cuvinte sinonime:
a. firav, ginga , robust;
b. simpatie, afinitate, atrac ie;
c. agerime, iste ime, agita ie.
(?) 30. Este sinonim neologic al cuvântului «d un tor»:
a. d t tor;
b. nociv;
c. nefolositor.
(?) 31. Alege varianta în care adjectivul pronominal de înt rire este scris corect:
a. mamei îns i;
b. mamei înse i;
c. Însu i mamei.
(?) 32. Sunt antonime cuvintele:
a. a scrie/a descrie;
b. v ratic/estival;
c. poetic/apoetic.
(?) 33. Paronimul cuvântului «emigrant» este:
a. a. imigrant;
b. migrator;
c. emigrare.
(?) 34. Exist numai structuri pleonastice în seria:
a. alocu iune scurt , rezumat scurt, limbaj elevat;
b. procent de 40%, hemograma sângelui, a avansa înainte;
c. a retroceda înapoi, a ateriza pe p mânt, zon urban .
(?) 35. În enun ul: „Oamenii care i-am v zut sunt ni te asprii arbitri.”, exist :
a. 2 gre eli;
b. 3 gre eli;
c. 4 gre eli.
(?) 36. Cuvântul subliniat din enun ul: „Fata «celuilalt» a ajuns student .”, este:
a. adjectiv pronominal demonstrativ în cazul genitiv;
b. pronume demonstrativ în cazul genitiv;
c. pronume nehot rât în cazul genitiv.
(?) 37. Cuvântul subliniat din enun ul: „E «adev rat» c a tiut.”, este:
a. adverb de mod;
b. adjectiv în cazul nominativ;
c. adjectiv în acuzativ.
(?) 38. Adjectivul pronominal posesiv din enun ul: „Pe fata voastr am v zut-o la televizor.”, este în cazul:
a. genitiv;
b. acuzativ;
c. nominativ.
(?) 39. În enun ul: „Un b iat vine, altul pleac .”, cuvântul «un» este:
a. numeral cardinal;
b. articol nehot rât;
c. adjectiv pronominal nehot rât.
(?) 40. În enun ul: „Vino, Ioane, mai repede!” virgulele izoleaz :
a. o apozi ie;
b. p r i de propozi ie de acela i fel;
c. substantivul în vocativ.
(?) 41. Forma corect de imperativ negativ a verbului «a duce» este:
a. nu duce!;
b. nu du!;
c. nu duceai
(?) 42. Alege seria care con ine formele corecte de plural ale substantivelor:
a. (ni te)mini trii, (ni te)arbitri, (ni te)codri;
b. (ni te)chiulangii, (ni te)zarzavagii, (ni te)camionagii;
c. (ni te) chiulangii, (ni te)arbitrii, (ni te)codri.
4. (?) 43. Sunt corecte toate formele de condi ional-optativ din seria:
a. ar vedea, (mi-)ar place, (mi-)ar displ cea;
b. (mi-)ar priii, ar n zui, a muncii;
c. (mi-)ar pl cea, (s-)ar sfii, ar tr i.
(?) 44. În sintagma „S fi citit toat noaptea.”, verbul «a fi» este:
a. copulativ;
b. predicativ;
c. auxiliar.
(?) 45. Cuvântul subliniat din enun ul: „Ziua de «mâine» va fi mai vesel .” Îndepline te func ia de:
a. atribut adverbial;
b. complement circumstan ial de timp;
c. atribut substantival prepozi ional.
(?) 46. Cuvântul subliniat din enun ul: „Ajuns «ministru», era mereu ocupat.” Îndepline te func ia de:
a. subiect;
b. nume predicativ;
c. complement direct.
(?) 47. Cuvintele din propozi ia: „Parcul de lâng bloc este încânt tor.” Îndeplinesc, în ordine,
urm toarele func ii sintactice:
a. subiect + complement circumstan ial de loc + predicat nominal;
b. subiect + complement circumstan ial de loc + predicat verbal;
c. subiect + atribut substantival prepozi ional + predicat nominal.
(?) 48. Cuvintele din propozi ia: „Înaintea colegilor se vedeau mul i oameni.” Îndeplinesc, în ordine,
urm toarele func ii sintactice:
a. complement circumstan ial de loc + predicat verbal + atribut adjectival + subiect;
b. complement circumstan ial de loc + atribut pronominal genitival + predicat verbal + atribut
adjectival + complement direct;
c. complement circumstan ial de loc + predicat verbal + atribut pronominal + complement direct.
(?) 49. În enun ul: „Lucr rile vor fi redactate azi.” predicatul este:
a. verbal, exprimat prin verb la diateza pasiv ;
b. nominal;
c. verbal exprimat prin verb la diateza activ .
(?) 50. Cuvântul subliniat din enun ul: „«C rui» copil i-ai dat cartea?” îndepline te func ia de:
a. subiect;
b. complement indirect;
c. atribut adjectival.
(?) 51. În fraza: „Crede c a tiut.”, subordonata este:
a. completiv direct ;
b. subiectiv ;
c. predicativ .
(?) 52. În fraza: „Faptul c te ceart înseamn c te iube te.”, subordonatele sunt în ordine:
a. subiectiv + cauzal ;
b. atributiv + predicativ ;
c. subiectiv + completiv direct .
(?) 53. Prima propozi ie din fraza: „Cum b u, se f cu cerb.” este:
a. circumstan ial de mod;
b. subiectiv ;
c. circumstan ial de timp.
(?) 54. În fraza: „N-a venit la petrecere din cauz c n-avea bani pe care s -i cheltuiasc .”,
propozi iile sunt în ordine:
a. principal + condi ional + atributiv ;
b. principal + cauzal + atributiv ;
c. principal + completiv direct + atributiv .
(?) 55. În fraza: „Problema lui este c nu vreau s plec acas .”, propozi iile sunt, în ordine:
a. principal + subiectiv + completiv direct ;
5. b. principal + predicativ + completiv direct ;
c. principal + predicativ + completiv indirect .
(?) 56. Alege i seria în care niciun adjectiv nu are grad de compara ie:
a. exterior, sublim, minim;
b. viu, interesant, verde;
c. iubitor, corect, colosal.
(?) 57. Folosirea virgulei este interzis :
a. Între verbul copulativ i nume predicativ;
b. Înaintea propozi iei concesive;
c. Între p r i de propozi ie de acela i fel.
(?) 58. În enun ul: „Iat o problem nemaiîntâlnit .”, interjec ia îndepline te func ia sintactic de:
a. complement circumstan ial de timp;
b. nume predicativ;
c. predicat verbal.
(?) 59. Pronumele relativ din enun ul: „Fata c reia i-am dat cartea e prietena mea.” Îndepline te
func ia sintactic de:
a. subiect;
b. complement indirect;
c. complement direct.
(?) 60. Subordonata din fraza: „Am citit atât de mult, de m dor ochii.”, este:
a. consecutiv ;
b. completiv direct ;
c. concesiv .
R spunsuri:
1-b; 2-c; 3-c; 4-a; 5-a; 6-a; 7-b; 8-b; 9-b; 10-b; 11-c; 12-a; 13-b; 14-c; 15-a; 16-b; 17-a; 18-a; 19-b; 20-c; 21-b;
22-b; 23-b; 24-c; 25-a; 26-a; 27-b; 28-a; 29-b; 30-b; 31-b; 32-c; 33-a; 34-b; 35-a; 36-b; 37-a; 38-b; 39-c; 40-c;
41-a; 42-b; 43-c; 44-c; 45-a; 46-b; 47-c; 48-a; 49-a; 50-c; 51-a; 52-b; 53-c; 54-b; 55-b; 56-a; 57-a; 58-c; 59-b;
60-a.