1. Cuvântul
vieţii
Aprilie 2014

2. "Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți
unii pe alții. Așa cum eu v-am iubit
pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții!"

3. Vei dori să ştii când a spus Isus aceste cuvinte. Iată, el
vorbeşte astfel înainte de a începe Pătimirea sa. Atunci
pronunţă un discurs de rămas bun, care constituie testamentul
său, din care fac parte şi aceste cuvinte.

4. Gândeşte-te, aşadar, cât de importante sunt!

5. Dacă ceea ce spune un tată înainte de a muri, nu se uită
niciodată, ce se va întâmpla cu cuvintele unui Dumnezeu?
Ia-le, atunci, foarte în serios şi să încercăm împreună să le
înţelegem în profunzime.

6. "Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții.
Așa cum eu v-am iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții!"

7. Isus este în pragul morţii şi ceea ce spune resimte din acest
eveniment apropiat. Iminenta sa plecare cere, în mod deosebit,
rezolvarea unei probleme. Cum poate să facă el să rămână între ai
săi ca să ducă mai departe Biserica?

8. Tu ştii că Isus este prezent, de exemplu, în
acţiunile sacramentale: el se face prezent în
Împărtăşania de la Sfânta Liturghie.

9. Ei bine, Isus este prezent şi acolo unde se trăieşte iubirea
reciprocă. Într-adevăr, el a spus: „unde doi sau trei sunt
adunați în numele meu (iar lucrul acesta este posibil prin iubirea
reciprocă), sunt și eu acolo în mijlocul lor” (Mt 18,20).

10. Aşadar, în comunitatea a cărei viaţă profundă este iubirea
reciprocă, el poate să rămână prezent în mod eficace.

11. Iar prin intermediul comunităţii el poate să se reveleze lumii,
poate să continue să influenţeze lumea.

12. Nu ţi se pare splendid? Nu îţi vine să trăieşti imediat
această iubire împreună cu ceilalţi creştini, semeni ai tăi?

13. Evanghelistul Ioan, care prezintă cuvintele pe care le aprofundăm,
vede în iubirea reciprocă porunca prin excelenţă a Bisericii, a cărei
vocaţie este tocmai aceea de a fi comuniune, unitate.

14. "Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am
iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții!"

15. Imediat după aceea, Isus
spune: „Prin aceasta vor
recunoaște toți că sunteți
discipolii mei: dacă aveți
dragoste unii față de alții”
(In 13,35).

16. Aşadar, dacă vrei să cauţi adevăratul semn de autenticitate al
discipolilor lui Cristos, dacă vrei să cunoşti semnul lor
distinctiv, trebuie să-l recunoşti în iubirea reciprocă trăită.
Creştinii se recunosc după semnul acesta. Iar dacă acest semn
lipseşte, lumea nu-l va mai descoperi pe Isus în Biserică.

17. "Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am
iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții!"

18. Iubirea reciprocă crează unitatea.
Dar ce anume face unitatea?
"... Să fie una - Isus – pentru ca lumea să creadă..."
(In 17,21).

19. Unitatea, arătând prezenţa lui Cristos, trage
lumea după ea. Lumea în faţa unităţii, în faţa
iubirii reciproce, crede în El.

20. "Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții. Așa cum eu v-am
iubit pe voi, așa să vă iubiți unii pe alții!"

21. În acelaşi discurs de rămas bun Isus spune că
această poruncă este „a sa”.
Este a sa, deci îi este deosebit de scumpă.

22. Nu trebuie să o înţelegi pur şi simplu ca pe o normă, o regulă sau
o poruncă pe lângă altele. Aici Isus vrea să-ţi descopere un mod
de viaţă, vrea să-ţi spună cum să-ţi organizezi viaţa.

23. Într-adevăr, primii creştini puneau această poruncă la
baza vieţii lor. Sfântul Petru spunea: „Mai presus de
toate, să aveți o dragoste statornică între voi” (1 Pt 4,8).

24. Înainte de muncă, înainte de studiu, înainte de a merge la Sfânta
Liturghie, înainte de orice activitate, verifică dacă domneşte între
tine şi cine trăieşte cu tine, iubirea reciprocă. Dacă este aşa, pe
această bază, totul are valoare. Fără acest fundament nimic nu-i
este plăcut lui Dumnezeu.

25. Isus îţi spune că această
poruncă este „nouă”.
„Vă dau o poruncă nouă”.
Ce vrea să spună?
Poate această poruncă nu
era cunoscută?
Nu.
„Nouă” înseamnă făcută
pentru „timpurile noi”.
Despre ce este vorba,
deci?

26. Vezi: Isus a murit pentru noi.
Deci ne-a iubit în măsura
extremă. Dar ce fel de iubire
era iubirea sa? Cu siguranţă
nu era ca iubirea noastră.
Iubirea sa era şi este o iubire
„dumnezeiască”. El spune:
„Așa cum Tatăl m-a iubit pe
mine, așa v-am iubit și eu pe
voi”(In 15,9). Aşadar, ne-a
iubit cu aceeaşi iubire cu care
se iubesc El şi Tatăl.

27. Şi cu aceeaşi iubire trebuie să ne iubim noi unul pe altul,
pentru a realiza porunca cea „nouă”.
Însă o iubire ca aceasta, tu, ca bărbat sau femeie, nu ai.

28. Dar stai liniştit, deoarece ca şi creştin o primeşti.
Şi cine ţi-o va da?
Duhul Sfânt o revarsă în inima ta, în inimile tuturor
credincioşilor.

29. Există, atunci, o afinitate între Tatăl, Fiul şi noi creştinii
datorită unicei iubiri dumnezeieşti pe care o posedăm. Această
iubire ne inserează în Preasfânta Treime. Această iubire ne
face fii ai lui Dumnezeu.

30. Datorită acestei iubiri cerul şi pământul se leagă împreună ca de
un mare curent. Datorită acestei iubiri comunitatea creştină este
condusă în sfera lui Dumnezeu iar realitatea divină trăieşte pe
pământ acolo unde credincioşii se iubesc.

31. Nu ţi se pare dumnezeieşte de frumos acest lucru şi
extraordinar de fascinantă viaţa creştină?

32. Text de: Chiara Lubich
Publicat în Città Nuova 1980/8, pp.40-41.
***
Cuvântul Vieții este tradus în 96 de limbi și ajunge la milioane de persoane
în toată lumea imprimat, prin intermediul radioului, TV sau internet.
Pentru mai multe informații: www.focolare.org
Varianta electronică tradusă în diferite limbi este publicată pe
www.santuariosancalogero.org
"Vă dau o poruncă nouă:
să vă iubiți unii pe alții.
Așa cum eu v-am iubit
pe voi, așa să vă iubiți
unii pe alții!" (In 13, 34)