Manual oferit gratuit elevilor care au participat in cadrul programului BCR "Finantele Mele", editia 2008/2009

3. rg
.o
ia
FINANÞELE MELE
an
m
ro
ja
MANUALUL ELEVULUI

4. rg
.o
ia
an
m
ro
ja
Un program susþinut financiar de BCR.
© 2008, Junior Achievement® România
Drepturile de autor apartin Junior Achievement România. Textul acestei publicaþii, sau orice parte din el, nu poate fi
reprodus sau transmis în orice formã sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregis-
trare, depozitare în sisteme de recuperare a informaþiilor, sau altfel cu excepþia efectuãrii unui curs înregistrat Junior
Achievement sau cu permisiunea organizaþiei.

5. rg
Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ
.o
1. Introducere: Ce este planificarea financiarã personalã? . . . . . . . . . . . . . . .4
1.1 Stabilirea obiectivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
ia
Nevoi ºi dorinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
Obiective SMART . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
1.2 Analiza resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
an
Surse de venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
1.3 Crearea planului financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Evaluarea resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
m
Etapele planului (GANTT) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Analiza SWOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Luarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14
ro
1.4 Implementarea unui plan financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
1.5 Monitorizarea ºi modificarea planului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
ja
3

6. Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ
Introducere
Planificarea financiarã, stabilirea de obiective ºi luarea deciziilor
Stabilirea obiectivelor este temelia unei planificãrii personale financiare. Planificarea financiarã este
un proces de gândire, nu doar un produs. Un plan financiar este bazat pe ceea ce fiecare dintre
noi considerã cã este cel mai important în viaþã.
• Ce vrei sã obþii în viaþã?
• Ce vrei sã fii, sã faci ºi sã ai?
Obiectivele te vor ajuta sã trasezi direcþia prin planurile ºi acþiunile tale.
rg
Obiectivele se realizeazã prin înþelegerea diferenþelor dintre nevoi ºi cerere ºi învãþarea prioritizãrii
lor, în timp ce recunoaºti cã resursele sunt întotdeauna limitate. Este normal sã ai nevoi. Adesea
nevoile ne dau dorinþa de a reuºi. Cel mai important este sã fii capabil sã faci diferenþa dintre o
dorinþã si o nevoie ºi sã foloseºti aceastã înþelegere când iei deciziile importante. Luarea deciziilor
.o
joacã un rol important în procesul de planificare financiarã. A face alegeri înseamnã a folosi
resursele limitate în modul cel mai bun cu putinþã pentru a îndeplini obiectivele.
O valoare este o credinþã sau o idee pe care tu o consideri importantã sau dezirabilã. Nu toatã lumea
ia
valorificã aceleaºi lucruri în viaþã ºi este foarte posibil ca valorile tale sã se schimbe de-a lungul
vieþii. Oamenii sunt diferiþi ºi cel mai important, au idei diferite. Valorile influenþeazã obiectivele
tale ºi luarea deciziilor.
Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea neînteruptã a procesului de planificare financiarã în 5 paºi.
an
Cei cinci paºi sunt:
Stabilirea obiectivelor
Analizarea informaþiilor
Crearea unui plan
Implementarea planului
m
Monitorizarea ºi modificarea planului
Este important sã înþelegem cã multe decizii personale ºi financiare luate astãzi vor afecta deciziile
viitoare. Mai mult, fiecare decizie poartã consecinþele corespunzãtoare care te afecteazã pe tine, pe
alþi oameni ºi mediul din jurul tãu.
ro
Un element esenþial în îndeplinirea obiectivelor este practica economisirii continue si consistente.
Cu cât începe mai devreme aceastã practicã cu atât mai bine. Noi o numim PTP (Plãteºte-te pe tine
primul). Existã un schimb între satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de azi ºi satisfacerea nevoilor ºi
dorinþelor de mâine. PTP înseamnã cã înainte de a cheltui venitul, o parte din el va fi pus deoparte
ja
pentru viitor. Economiile pot creºte într-un fond de investiþii în care banii lucreazã în favoarea ta
prin dobânda câºtigatã; apoi economiile ºi dobânda câºtigatã sunt disponibile pentru a-þi îndeplini
obiectivele.
4

7. 1.1 Stabilirea obiectivelor
a. Nevoi versus dorinþe
Primul pas pe care îl faci atunci când vrei sã preiei controlul asupra situaþiei financiare este acela
de a ºti ce cheltui. Majoritatea dintre noi nu ºtim, de fapt, unde se duc banii, decât dacã facem un
efort de concentrare ca sã ne amintim. În acelaºi timp cu evidenþa cheltuielilor, þine ºi o evidenþã
pentru toate sursele de venit.
O modalitate de a gândi cea mai bunã soluþie pentru a-þi bugeta banii este sã foloseºti o abordare
analiticã, folositã de unii specialiºti în marketing atunci când creeazã reclame prin care sã te
convingã sã le cumperi produsul. Abordarea este bazatã pe o teorie numitã "Piramida nevoilor lui
Maslow".
Necesitãþile umane
rg
Fiziologice (necesarul elementar al vieþii) mâncare, apã, un adãpost. Aceste necesitãþi sunt
tangibile si externe.
Urmeazã 4 niveluri de necesitãþi psihologice sau emoþionale care sunt interne si intangibile:
Siguranþa
.o
Nevoia de iubire, afecþiune ºi sentimentul de apartenenþã
Respectul de sine ºi încrederea în sine
Aspiraþia de a-þi pune în valoare talentele ºi aptitudinile specifice, pe care Maslow a numit-o
auto-actualizare ia
Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat astfel încât necesitãþile
fizice - elementare sunt la nivelul cel mai de jos, iar necesitãþile complexe, emoþionale sau psiho-
logice sunt la cel mai înalt nivel.
an
Atunci când am satisfãcut un nivel al necesitãþilor, cei mai mulþi dintre noi, mai mult sau mai puþin
conºtient, încercãm sã satisfacem urmãtorul nivel de necesitãþi. Cu alte cuvinte, dacã îþi este foame,
te gândeºti la mâncare, ºi nu la cum sã îþi pui în valoare talentul de pianist. Dacã ai mâncare, un adã-
post, prieteni ºi ai o perspectivã asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil cã ai sã începi sã te
gândeºti ºi la valorificarea talentului.
m
Teoria lui Maslow spune cã toþi au aceste niveluri ale necesitãþilor, chiar dacã nu suntem capabili
s? le satisfacem pe toate. Iar uneori satisfacem o necesitate de ordin emoþional urmãrind sã satis-
facem, de fapt, o necesitate de ordin psihologic.
Necesitãþile din primul nivel manifestã mai târziu în viaþã ºi ies în evidenþã. Dar, în majoritatea
ro
cazurilor, necesitãþile tale de la toate cele 5 niveluri îþi pot modela deciziile privitoare la bani, la
comportamentul tãu atunci când îi cheltui sau când îi economiseºti.
Încearcã sã îþi priveºti viaþa de acum puþin detaºat "din afarã". Asta te va ajuta sã îþi dai seama ce
fel de viaþã doreºti sã ai mâine. Dacã vezi ce necesitãþi îþi controleazã cheltuielile de acum, vei putea
ja
decide dacã doreºti sã faci unele schimbãri.
5

8. Aplicaþie
Timp: 15 minute
Obiectiv: Identificarea cheltuielilor ºi tipul acestora conform Piramidei lui
Maslow.
Elevii:
Noteazã în foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentã (ziua 1).
Foloseºte aceastã foaie de lucru pentru a þine evidenþa cheltuielilor timp de una sau douã sãptãmâni
sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupra destinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce.
Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile de întreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în
zona în care locuieºti, pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã.
rg
Ziua NUMÃR
CHELTUIELI
1 2 3 4 5 6 7 8 MASLOW
.o
HRANÃ
ADÃPOST
(ÎNTREÞINERE)
TRANSPORT
TELEFON
ia
UTILITÃÞI
an
HAINE
RECREARE
CALCULATOR
m
ACCES INTERNET
ro
TOTAL
ja
6

9. b. Obiective SMART.
SMART. este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat.
Aceste caracteristici sunt urmãtoarele:
S = specific
M = mãsurabil
A = poate fi atins
R = realist, relevant
T = delimitat în timp
Specific înseamnã cã un obiectiv indicã exact ceea ce se doreºte a se obþine, este un obiectiv foarte
clar exprimat. Acesta urmãreºte rezultate concrete.
Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"
rg
Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr maºina marca X".
Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Specific, acesta trebuie sã rãspundã la câteva din
întrebãrile: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul þintã?.
.o
Mãsurabil înseamnã cã un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Acesta permite
stabilirea cu exactitate a faptului cã a fost atins sau nu ºi în ce mãsurã a fost atins. De asemenea, un
obiectiv mãsurabil permite monitorizarea evoluþiei lui.
Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã" ia
Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ".
Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin compararea situaþiei de la un moment dat
cu obiectivul, se poate mãsura dacã a fost atins sau nu ºi în ce mãsurã a fost atins. Pentru a verifi-
an
ca dacã un obiectiv este sau nu Mãsurabil, acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cât
de mult?, în cât timp?
De Atins înseamnã cã un obiectiv poate fi posibil. Astfel, prin definirea obiectivului nu se propune
realizarea a ceva imposibil de atins în condiþiile date (Ex: Nu se poate construi o clãdire de birouri
cu 14 etaje în 24 de ore).
m
Ex: obiectiv de atins: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu studenþi".
Ex: obiectiv nerealizabil: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cu elevi de clasa a IX-
a", în condiþiile în care aceºtia nu au nici mãcar cunoºtinte de bazã despre conceptele economice.
ro
Realist, relevant: relevanþa unui obiectiv se evalueazã în raport cu obiectivul general al acelui proiect.
Încadrat în Timp înseamnã cã obiectivul conþine ºi data pânã la care este prevãzut a se realiza.
Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie sã rãspundã la câte-
va din întrebãrile: când?, pânã când?, în ce perioadã?
ja
Ex: obiectiv încadrat în timp - "organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2008 a unui eveniment
naþional dedicat antreprenoriatului"
Aplicaþie
Timp: 10-15 minute
Elevii: Mergeþi în colþul care aratã aria unde vã simþiti cã aveþi succes. Apoi discutaþi gândurile ºi
ideile lor discuta ºi de ce sunt de succes, ce pãrere aveþi despre succes, cum este sã fii de succes.
Când este timpul, vã mutaþi cãtre aria unde simt cã este a doua aria de succes ºi repetã discuþia.
7

10. Aplicaþie
Timp: 20 de minute
Elevii: Scrieþi 3 obiective (din orice aspect al vieþii voastre) ºi daþi rãspunsurile
profesorului. Rãspundeþi la întrebãrile CRI puse de profesor.
Aplicaþie
Timp: 25 minute
Tabelul CRI
rg
C R I
Ce ºtiþi despre stabilirea Ce faceþi în momentul în Ce aþi învãþat despre obiec-
obiectivelor? care doriþi sã vã stabiliþi tive ºi despre modul în care
obiectivele? acestea se stabilesc?
.o
ia
Elevii: Se vor împãrþi în grupuri de 4 pânã la 5 persoane. Fiecare grup va primi 9-12 obiective
(3 sau 4 coli de hârtie). Rescrieþi obiectivele ca ºi cum acestea ar aparþine unei vedete TV.
an
Transformaþi fiecare obiectiv în obiectiv SMART. Fiecare grup împãrtãºeste cu restul clasei, douã
sau trei din obiectivele iniþiale ºi apoi obiectivele corespondente rescrise.
m
ro
ja
8

11. Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectivele mele SMART
1. Obiectiv 2. Data la care va 3. Termen (scurt, 4. Costuri esti- 5. Suma care
specific fi atins mediu, lung) mate poate fi
economisitã pe
sãptãmâna
rg
.o
Total: Total:
Elevii: Individual scrieþi câte trei obiective financiare SMART. Unul trebuie sã fie pe termen scurt
(pânã în 3 luni), unul pe termen mediu (între 3 luni ºi un an) ºi unul pe termen lung (peste 1 an).
ia
Rubrica de evaluare
Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a conceptelor învãþate
an
în lecþia despre obiective SMART
Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã
1 2 3 4
m
Obiective financiare Nici unul 1 2 3
Delimitarea în timp 1 din 3 delimitãri de 2 din 3 delimitãri în Toate 3 delimitãrile
Nici unul
(scurt, mediu, lung) timp timp în timp
Scrise Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ
ro
Unele obiective Toate obiectivele
Specifice Vag Obiective generice
specifice specifice
Toate 3 obiectivele
Nu poate fi mãsura- 1 obiectiv este 2 obiective sunt
Mãsurabile sunt mãsurabile în
ja
bil mãsurabil în bani mãsurabile în bani
bani
1 obiectiv poate fi 2 obiective pot fi Toate 3 obiectivele
De atins Nu
îndeplinit îndeplinite pot fi îndeplinite
1 obiectiv este real- 2 obiective sunt Toate 3 obiectivele
Realistice Nu
istic realistice sunt realistice
1 obiectiv are un 2 obiective au Toate 3 obiectivele
Delimitate în timp Nici o delimitare
termen specific termene specifice au termene specifice
9

12. 1.2 Analiza resurselor
Surse de venit ºi cheltuieli
Principalele surse de venit sunt:
Venitul din muncã
Venitul din acumulãri ºi investiþii
O mare parte din veniturile pe care le vei câºtiga este foarte posibil sã provinã din munca prestatã
pentru alþii sau dacã vei fi propriul tãu ºef, din munca pe care o prestezi pentru tine însuþi.
Acumulãrile sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deþii: toate bunurile tangibile, conturile
bancare, economiile, investiþiile avute în proprietate. Valoarea netã a averii se referã la tot ceea ce
deþine o persoanã dupã ce au fost plãtite datoriile ºi plãþile aferente persoanei ºi bunurilor deþinute.
Folosite în diferite moduri, proprietãþile pot aduce venituri. De exemplu, dacã deþii un echipament,
rg
îi poþi lãsa pe alþii sã îl foloseascã, contra cost. În acest caz economiºtii ar spune cã îþi foloseºti pro-
prietatea pentru a obþine o rentã. Proprietatea sub forma banilor, împrumutaþi sau depozitaþi într-un
cont produce dobândã. Dobânda reprezintã venitul care se obþine lãsând pe alþii sã-þi foloseascã
capitalul. Renta ºi dobânda sunt douã tipuri de venit obþinute din averea deþinutã.
.o
Cum poþi acumula avere? Destul de simplu: trebuie sã economiseºti ºi sã investeºti.
În conformitate cu anumite rapoarte, consumatorii economisesc mai puþin de 1% din venituri, iar
restul acoperã. Bineînþeles, unii oameni economisesc mai mult de 1%, în timp ce existã oameni care
ia
economisesc mai puþin sau deloc. Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroºi fac-
tori, cum ar fi: mãrimea venitului, anticipãrile cu privire la evoluþia venitului, dobânzile existente la
bãnci ºi nivelul impozitelor, spiritul de investitor al unor persoane.
Venitul: pe mãsurã ce nivelul venitului creºte, economiile ºi investiþiile cresc. Relaþia dintre modi-
an
ficarea venitului ºi modificarea consumului (ºi implicit, modificarea economiilor) este surprinsã ºi
de legea psihologicã fundamentalã formulatã de J. M. Keynes, care susþine cã "odatã cu creºterea
venitului oamenii înclinã, de regulã, sã-ºi mãreascã consumul, dar într-o proporþie mai redusã".
Anticipãrile privind evoluþia venitului: acestea pot fi o forþã puternicã într-o economie. Atunci când
oamenii au încredere în situaþia financiarã actualã ºi viitoare, cheltuiesc fãrã restricþii. Rata
m
economiilor poate scãdea, dar contribuie ºi la creºterea economiei. Dar dacã siguranþa locului de
muncã sau a salariului este afectatã, oamenii economisesc mai mult ºi cheltuiesc mai puþin. Anii
1980 ºi 1990 sunt exemple foarte bune. În timpul anilor '80, când oamenii erau mai preocupaþi de
bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În contrast, în anii '90,
ro
când siguranþa financiarã a scãzut, rata economiilor a crescut.
Dobânzile existente la bãnci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisirea banilor. Fiind atraºi
de dobânzi, mulþi consumatori pot economisi mai mult pentru a beneficia de dobânzile mari. În
acelaºi timp, costul ridicat al luãrii unui împrumut descurajeazã întreprinzãtorii sau cumpãrãtorii,
ja
aceºtia amânând achiziþionarea de lucruri mai scumpe cum ar fi automobilele, locuinþele sau inves-
tirea într-o afacere.
Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja economiile. Taxele mari
pe venitul din investiþii îi descurajeazã pe oameni sã facã economii. Taxele mici îi încurajeazã sã
acumuleze bani ºi sã-i investeascã.
Bãncile, companiile de asigurãri, societãþile de investiþii financiare lucreazã ºi acþioneazã pentru ca
tu sã investeºti bani. În contrast, unele companii cum ar fi posturile de radio, fabricile de
îmbrãcãminte, cinematografele, barurile, vânzãtorii de cosmetice, te încurajeazã sã cheltui.
Deci nu numai cã faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar decizi ºi cât sã cheltui ºi cât sã
economiseºti ºi sã investeºti!
10

13. Aplicaþie
Timp: 20 minute
Venituri (+) A Cheltuieli (-) B
Luni
Marþi
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbãtã
Duminicã
rg
Total
Diferenþa (A-B)
.o
Elevii: Notaþi în tabel veniturile ºi cheltuielile voastre din sãptãmâna precedentã?.
ia
an
m
ro
ja
11

14. 1.3 Crearea planului financiar personal
a. Evaluarea resurselor
Pentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi câþi bani aveþi ca venit ºi câþi cheltuiþi. Mulþi
oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a compara veniturile ºi cheltuielile pe par-
cursul unei perioade de timp.
Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul apare atunci când
cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul depãºeºte cheltuielile.
Deºi sunt multe modalitãþi de a vã realiza un buget, procesul se compune de obicei din trei etape:
stabilirea obiectivelor financiare, estimarea veniturilor ºi planificarea cheltuielilor.
În calitate de consumator, econom ºi investitor, luaþi multe decizii. Deciziile inteligente necesitã
cunoaºterea unor informaþii pe care le puteþi obþine prin interpretarea cu grijã a reclamelor sau ofer-
rg
telor. Pe acestea le regãsim în mijloacele tradiþionale de mass-media: televiziune, radio, ziare,
reviste, internet.
Aplicaþie
.o
Timp: 10-15 minute
ia
Elevii: Rãspunde la întrebãrile de mai jos. Ele se referã la cheltuieli obiºnuite. Unele dintre aceste
cheltuieli pot fi acoperite de cãtre familia ta, însã în cele din urmã va trebui sã le plãteºti chiar tu.
Pentru fiecare întrebare, bifeazã toate rãspunsurile care sunt valabile în cazul tãu.
an
1. Unde locuieºti?
___ acasã
___ cu alte rude
___ parinþii tãi locuiesc separate ºi tu stai când la unul, când la altul
___ la cãmin
m
2. Ai vreo slujbã? Pãrinþii te ajutã? Contribui la bugetul familiei tale?
___ pãrinþii îmi dau bani
ro
___ câºtig bani
3. Cum te deplasezi?
ja
___ pe jos
___ cu autobuzul sau tramvaiul
___ cu bicicleta
___ cu motocicleta sau scooter
___ cu o maºinã mai veche
___ cu o maºinã nouã
4. Cel mai mult mãnânci:
___ la ºcoalã
___ acasã
___ cu prietenii, undeva
12

15. 5. Ai telefon?
___ acasã
___ mobil
6. Plãteºti pentru întreþinere, curent electric, apã, cãldura pe care le foloseºti etc.?
___ da
___ nu
7. Ce faci ca sã te distrezi (dintre lucrurile care costã bani)?
___ am câteva pasiuni
___ mã duc la concerte
___ ies la un club
___ fac sport
rg
___ cumpãr muzicã
___ închiriez filme
___ merg la cinema
___ închiriez jocuri pe calculator
___ cumpãr cãrþi
.o
___ altele ___________?
8. Îmbrãcãmintea?
___ este importantã ia
___ este doar necesarã
b. Etapele planului (GANTT)
an
Pentru planificarea corectã a resurselor într-un interval de timp poþi folosi planul Gantt.
Planul Gantt este un gen specific de tabel care conþine referiri la activitãþi într-un anumit interval de
timp. Activitãþile sunt situate, împreunã cu alte informaþii, în partea stângã a tabelului, în timp ce
durata este trecutã, pe orizontalã, deasupra activitãþilor.
m
c. Analiza SWOT
Un alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes în proiectele personale
financiare este analiza SWOT.
ro
Analizã SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este un instru-
ment al managementului strategic.
Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calitãþilor ºi slãbiciunilor interne în proiec-
tul tãu. Noteazã apoi oportunitãþile ºi ameninþãrile externe care pot afecta proiectul.
ja
Noteazã factorii care þi se par relevanþi în fiecare din cele patru zone. Principalul scop al analizei SWOT
este de a identifica ºi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii.
Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)
Oportunitãþi (Opportunities) Ameninþãri (Threats)
13

16. d. Luarea deciziilor
O decizie bunã este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toþii putem recunoaºte o
decizie bunã atunci când o vedem (de asemenea ºi o decizie proastã). Cu toate acestea pentru ca pro-
cesul de luare a deciziilor este un concept abstract, uneori este destul de dificil în a descrie în cuvinte
un proces prin care sã luãm decizii bune.
Factorii care influenteazã stabilirea obiectivelor ºi procesul de luare al deciziilor sunt: familia, societatea,
nevoile, vârsta, motivaþia, timpul, educaþia, cultura, prietenii, obiceiurile, atitudinile, banii, valorile.
Aplicaþie
Timp: 20 minute
rg
Elevii: Împãrþiþi-vã în grupuri de patru sau de cinci. Dezvoltaþi un scenariu simplu (real sau imag-
inar) despre momentul în care a fost luatã o decizie bunã. Apoi fiecare grup va împãrtãºi exemplul
pe care l-a luat ºi vor descrie cum li s-a pãrut situaþia, cum a sunat ºi cum au simþit-o.
.o
Exemple: Un jucãtor de baseball este la aruncare. Aruncatorul aruncã intentionat mingea spre zona
de joc dar la nivelul bãrbiei pentru persoana care loveste. Acesta, care este nerãbdator sã "dea
mingea peste gard", începe sã se legene pentru a lovi, apoi se opreºte. Arbitrul dã punctul echipei la
bãtaie, asa cã persoana care lovea mingea a luat decizia corectã. Cum vi s-a pãrut decizia? A pãrut
ia
în regulã? Cum vi s-a pãrut decizia pentru toate pãrþile implicate?
A pãrea? A suna? A simþiþ?
an
κi dorea cu disperare sã loveasca Arbitrul a strigat "minge" pentru Uºurare pentru cel care era la bãtaie,
mingea însã s-a oprit. echipa la bãtaie, publicul a rãsuflat încurajare pentru antrenor.
uºurat ºi fanii strigau "ce privire
bunã"!
m
ro
ja
14

17. Procesul de planificare financiarã Procesul de luare a deciziilor
Stabilirea Identificarea
obiectivelor obiectivelor
Analizarea Adunarea
informaþiei informaþiei
Alegeri alternative
rg
Crearea Analiza Examinarea alterna-
unui plan rezultatelor tivelor
.o
Implementarea Luarea
planului unei decizii
ia
an
Monitorizarea si modifi- Evaluarea
carea planului rezultatelor
Obiective + Decizii + Acþiuni = Rezultate
m
Aplicaþie
ro
Timp: 20 minute
ja
Elevii: Individual sau cu un partener, elevii vor identifica un exemplu personal despre momentul în
care au folosit un proces de luare a deciziilor. Dacã sunteþi întrebaþi, împãrtãºiþi exemplele voastre
cu restul clasei.
În grupuri mai mici, completaþ urmãtoarea analogie, prin creerea unei reprezentãri vizuale: "
Procesul de luare a deciziilor este ca.............. (un exemplu de insectã). Arãtaþi clasei analogiile
voastre ºi încercaþi sã le explicaþi.
Exemplu: "Procesul de luare a deciziilor este precum tânþarii, pentru cã trebuie sã îþi alegi o þintã,
apoi trebuie sã te decizi dacã sã înþepi þinta prin haine sau sã aterizezi direct pe piele, etc..."
15

18. Rubrica de evaluare
Matricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi a conceptelor învãþate
în lecþia de obiective SMART.
Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã
1 2 3 4
Ceva diferit de o Animal (ceva diferit
Insecte Nici una Insectã
insectã de o insectã)
Nr de comparaþii 0 1 2 3
Postere Nici unul Da Da Da
rg
Participarea grupu- O persoanã face Majoritatea elevilor
Nu Toþi contribuie
lui majoritatea muncii participã
Foarte bine gândite
Elemente creative nu Simple sau de bazã Creative
ºi creative
.o
Citeþ Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ
Pentru restul vieþii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul în care vei hotãrâ sã îþi
ia
cheltui banii, unde îi vei investi, ºi modul în care îi vei caºtiga îþi va afecta întotdeauna viitorul finan-
ciar. Este foarte important ca sã înþeleagi ºi sã îþi explici acum cum aratã o decizie financiarã bunã.
an
Aplicaþie
Timp: 20-40 minute
m
Elevii: Împãrþiþi-vã în grupuri de patru sau cinci ºi creaþi o scurtã prezentare despre cum e sã iei
decizii finaciare bune ºi apoi interpretaþi prezentarea pe care aþi fãcut-o în faþa clasei.
ro
Aplicaþie
Timp: 20 minute
ja
Elevii: Împãrþiþi-vã în douã sau trei grupuri de 9-11 elevi; fiecare grup trebuie sã aibã un numãr
impar de elevi. În calitate de juriu decideþi verdictul pentru procesul care v-a fost prezentat de pro-
fesor. Fiecare grup va prezenta decizia în faþa clasei argumentând ºi procesul de luare a deciziilor
pe care l-au folosit în atingerea deciziei.
16

19. 1.4 Implementarea unui plan financiar personal
Aplicaþie
Timp: 10 minute
Elevi: Creaþi un plan financiar personal, bazat pe o nevoie sau o dorinþã. Planul trebuie sã includã
cel puþin douã obiective SMART pentru fiecare din cele 3 categorii de timp: termen scurt, mediu ºi
lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Dupã ce au ºase obiective SMART,
trebuie sã le dea unui adult pentru feedback cerând în acelaºi timp ºi rãspunsuri la întrebãrile de mai
sus din instrucþiunile profesorului. Elevii vor înregistra rãspunsurile date de adulþi.
rg
.o
1.5 Monitorizarea si modificarea planului
Aplicaþie
Timp: 20 minute
ia
an
Elevi: Creaþi un plan financiar personal, bazat pe o nevoie sau o dorinþã. Planul trebuie sã includã
cel puþin douã obiective SMART pentru fiecare din cele 3 categorii de timp: termen scurt, mediu ºi
lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Profesorul va schimba condiþiile în
m
care unul din obiective este programat spre realizare, iar tu tebuie sã revizuieºti planul financiar.
ro
ja
17

20. Planul meu financiar
Obiectiv 1:
Obiectiv 2:
Obiectiv 3:
Plan Gantt obiectiv 1
Etape Duratã
-
-
-
-
Plan Gantt obiectiv 2
rg
Etape Duratã
-
-
-
.o
Plan Gantt obiectiv 3
Etape Duratã
-
-
-
ia
an
-
Revizuire plan financiar
Obiectiv 1:
Obiectiv 2:
m
Obiectiv 3:
Plan Gantt obiectiv 1
Etape Duratã
-
ro
-
-
Plan Gantt obiectiv 2
ja
Etape Duratã
-
-
-
Plan Gantt obiectiv 3
Etape Duratã
-
-
-
18

21. rg
Unitate 2: BUGETUL PERSONAL
.o
2. Introducere: Ce este un buget personal? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
ia
2.1 Administrarea resurselor finanicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Bugetul de venituri ºi cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Administrarea veniturilor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
an
Administrarea împrumuturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
2.1 Cum îþi înmulþesti banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Economiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Investiþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
m
2.2. Cum îºi pierd banii valoarea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Valoarea coºului zilnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
Inflaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
ro
ja
19

22. Unitate 2: BUGETUL PERSONAL
Introducere
Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitul apare atunci când
cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venitul depãºeºte cheltuielile.
Pentru a te ajuta în deciziile tale vei dori sã ºtii câþi bani ai ca venit ºi câþi cheltui. Mulþi oameni uti-
lizeazã planuri financiare sau bugete pentru a mãsura veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei
perioade de timp.
Atunci când cheltui bani, cel mai probabil faci unul din urmãtoarele 3 lucruri:
• Îþi sporeºti posesiile prin faptul cã adaugi încã un lucru la cele pe care deja le ai
rg
• Îþi sporeºti experienþa de viaþã ducându-te la film sau într-o excursie
• Plãteºti costul traiului zilnic: mâncare, transportul pânã la ºcoalã
Uneori, aceste 3 categorii se întrepãtrund. Daca plãteºti pentru a lua lecþii de muzicã, asta este ºi o
experienþã dar ºi o abilitate care se va adãuga posesiunilor tale. Atunci când decizi sã cheltui bani,
.o
înseamnã cã bugetezi. Dacã vei calcula valoarea lucrurilor pe care le ai (posesiile) ºi, din ea, vei
scãdea totalul banilor pe care trebuie sã îi dai (datoriile), înseamnã cã tocmai þi-ai calculat patrimo-
niul personal net. Cu alte cuvinte, Posesii - Datorii = Patrimoniu net. Dacã cumperi ceva din bani
împrumutaþi, înseamnã cã ai acumulat o posesie, dar ºi o datorie, adicã obligaþia de a plãti banii
în acest fel ºi o datorie.
ia
înapoi. De multe ori oamenii se gândesc la a cumpãra ceva ºi uitã complet de faptul cã acumuleazã,
De exemplu, dacã vei cumpãra o maºinã din bani împrumutaþi, atunci vei avea maºinã în stapânire,
însã proprietatea îþi va aparþine ºi þie ºi celui care þi-a împrumutat banii. Ai o posesie, dar ai ºi o
an
datorie, din cauzã cã datorezi banii cu care ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea
maºinã, sau include doar partea pe care ai plãtit-o din banii tãi, neîmprumutaþi.
Exemplu de bilanþ personal
Posesii Proprietate Calculator Maºinã Apartament
m
Datorii Împrumut Facturi de la magazine Ipotecã
la bancã
Patrimoniu Aceastã valoare va fi pozitivã sau negativã, în funcþie de care sumã este mai mare:
posesiile sau datoriile.
ro
Deciziile financiare au un pronunþat caracter personal. Oamenii iºi folosesc banii în funcþie de necesitãþile
lor, de valorile lor ºi de etapa vieþii în care se aflã. Deci nu existã un mod "corect" de a folosi banii.
ja
Aplicaþie
Timp: 10 minute
– Cum aratã bilanþul tãu?
– Care sunt resursele cele mai întâlnite ale unui adolescent din comunitatea ta?
– Poþi conferi o valoare resurselor tale?
– Tu sau prietenii tãi aveþi datorii?
– ªi dacã nu ai multe lucruri? Poþi da o valoare abilitãþilor tale, cu ajutorul cãrora vei învãþa
sã câºtigi bani în viitor?
20

23. – ªi dacã nu datorezi bani nimãnui? Cât va costa educaþia ta mai departe? Cine va plãti pen-
tru ea?
– Costurile pentru viitoarea educaþie sunt o datorie "ascunsã" pentru familia ta?
Aplicaþie
Timp: 20 minute
Elevi: Înregistreazã în tabel informaþiile cerute, dupã care discutã în clasã valoarea economiilor.
Foloseºte acest tabel pentru a þine evidenþa cheltuielilor vreme de una sau douã sãptãmâni sau pânã
în momentul în care vei avea o idee clarã asupra destinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu
îþi plãteºti toate cheltuielile de întreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care
locuieºti, pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã.
rg
Formular de buget pentru luna: __________________
.o
Bugetul Cheltuielile Diferenþe între Buget Cheltuieli Diferenþe între buget
lunii lunii prece- buget ºi cheltuieli: anual anuale ºi cheltuieli: suma
precedente dente suma economisitã economisitã (sau
(sau supra-cheltuitã) supra-cheltuitã)
Venit (surse)
Slujbã
Familie
ia
an
Investiþii
Altele
Total
m
Cheltuieli
Hranã
Întreþinere
ro
Transport
Telefon
Utilitãþi
ja
Haine
Educaþie
Recreere
Hobby
Total
Surplus
Economii
21

24. 2.1 Cum iþi înmulþesti banii?
Discuþie în clasã:
1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã strângã bani destui
pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce alte motive mai au oamenii pentru a economisi?
2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?
Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pentru cât timp trebuie sã
faci acest lucru îi care este cea mai bunã modalitate de a economisi. Vom începe cu prima întrebare:
Pentru cât timp sã economiseºti?
În multe þãri, îþi poti depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, sub forma de dobândã.
Dobânda este una din cãile prin care banii tãi se pot înmulþi.
În timp ce bugetul îþi permite sã economiseºti pentru a acumula o sumã pe care sã o foloseºti mai
rg
târziu, existã mai multe feluri de aþi investi banii pentru aþi creºte veniturile.
Multe dintre alternativele de a economisi sau de a investi în ceva sunt înºelãtoare. Ce este un fond
de dezvoltare sau un fond mutual? Dar acþiunile sau titlurile de valoare? Dacã aceºti termeni nu îþi
.o
sunt cunoscuþi sau te deruteazã, aflã cã nu eºti singurul, dar poþi deveni investitor mai bun învãþând
mai mult despre aceºti termeni. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sã le afli este
acela cã într-adevãr meritã sã îþi economiseºti banii sau sã investeºti.
Factorii de luat în seamã sunt în acest caz siguranþa, rata rentabilitãþii ºi lichiditatea.
ia
Siguranþa
Îþi poþi ascunde banii, dar riscul de a-i pierde rãmâne. De asemenea, nu îþi aduc nici o dobândã în
an
acest mod. Bãncile ºi instituþiile unde îþi poþi depozita banii þi-i protejeazã de dezastre. De aseme-
nea, acestea îþi oferã o asigurare cã banii tãi sunt în siguranþã.
Alte posibilitãþi de a economisi banii pot fi riscante, dar pot aduce ºi profit mai mare decât pãstrarea
banilor într-o bancã. Aºa cum se ºtie, cu cât dobânda este mai mare, veniturile anticipate sunt mai
mari, cu atât investiþia este mai riscantã. Dacã de exemplu cumperi acþiuni, nu te vei îngriji atât de
m
mult sã le fereºti de foc sau furt cât vei fi interesat de valoarea acþiunilor tale. Preþul unei acþiuni ale
unei întreprinderi poate sã scadã ºi astfel poþi pierde mare parte din banii investiþi în cumpãrarea lor.
Acest lucru se numeºte riscul pieþei. Riscul de inflaþie este un alt risc, care este asemãnãtor cu riscul
de creºtere a preþurilor, care cauzeazã o scãdere a puterii de cumpãrare a leului, ca monedã.
ro
Investitorii înþelepþi adunã informaþii în prealabil, scãzând astfel riscul.
Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei a unei pãrþi din capi-
talul social al unei firme.
ja
Rata rentabilitãþii
Unul din motivele pentru care depui banii la bancã este pentru cã aceasta oferã dobândã. Dobânda
reprezintã rãsplata "pentru cã ai renunþat la a cheltui banii acum ºi pentru cã ai permis unei bãnci
sau instituþii financiare sã-i foloseascã". Rata dobânzii este exprimatã sub forma unui procentaj din
suma depozitatã pe o perioadã de un an. De exemplu, un depozit de 10 000 lei cu o dobândã de 10%
va aduce suma de 1000 lei drept dobândã pe an.
Rata dobânzii reprezintã un raport procentual între masa dobânzii (dobânda propriu-zisã) ºi capi-
talul împrumutat.
Majoritatea depozitelor la bancã îþi aduc dobândã compusã. Aceasta se formeazã prin acumularea
la suma depozitatã a dobânzii calculate la intervale de timp regulate, dobândã care se transformã în
22

25. depozit (adicã o lãsaþi în cont) la care se calculeazã o nouã dobândã în urmãtorul interval de timp.
Acest proces poartã numele de capitalizarea dobânzii.
Exemplu
Sã presupunem cã depuneþi 10 000 lei astãzi ºi obþi 10% dobândã anual. Dupã un an veþi avea în
cont 11 000 lei (10 000 ×10% = 1 000 dobândã + 10 000 =11 000). Pe parcursul celui de-al doilea
an veþi obþine dobândã la depozitul de 11 000, adicã 11 000×10% =1,100 dobândã, care se adaugã
la depozit. La fel funcþioneazã ºi un cont cu dobândã compusã cu scadenþã sub un an (3 luni de
exemplu), la care dobânda se calculeazã dupã acest interval de timp ºi se cumuleazã la depozit.
Rata dobânzii oferite de bãnci sau alte instituþii unde îþi depozitezi banii variazã în funcþie de
condiþiile economice ºi de durata de timp în care îþi þii banii în respectivul depozit. Cu cât durata
este mai mare, cu atât ºi rata este mai mare. Este foarte important sã distingi între rata profitului ºi
profit, valoarea actualã a dobânzii câºtigate. Profitul depinde de rata profitului ºi de frecvenþa com-
punerii. Dacã într-un an dobânda se acumuleazã de patru ori (depozit pe trei luni), depozitul va
rg
creºte mai repede decât dacã dobânda se calculeazã o singurã datã pe an.
Lichiditatea
.o
Lichiditatea mãsoarã cât de uºor poþi transforma economiile în bani lichizi. Cu cât îþi este mai uºor
sã îþi retragi fondurile, cu atât este mai mare lichiditatea. Dar ºi lichiditatea are un cost. Cu cât îþi
este mai uºor sã retragi banii de la o bancã sau dintr-un alt loc, cu atât dobânda pe care ai fi putut
sã o primeºti este mai micã. ia
Riscurile
Existã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sã pierzi o parte sau chiar
an
toþi banii investiþi datoritã eºecului unei firme. Riscul de inflaþie se referã la efectul inflaþiei
(creºterea preþurilor) asupra investiþiei. Investitorii înþelepþi adunã informaþii ºi iau decizii cu mare
atenþie pentru ca riscul sã se reducã.
Cum pot ei sã obþinã informaþii pentru a lua decizii cu privire la investiþii? Pe internet, în standuri
sau în librãrii se gãsesc cãrþi ºi reviste cum ar fi "Financial Times", "Fortune", "Ziarul Financiar",
m
"Bursa" care oferã informaþii importante cu privire la afaceri sau piaþa financiarã, informaþii lunare,
sãptãmânale, zilnice.
ro
ja
23

26. 2.2. Cum iºi pierd banii valoarea?
Valoarea coºului zilnic
Lista produselor din coºul minim de consum pentru o gospodãrie medie formatã din 2 adulþi si un
copil de 7 ani:
- o pastã de dinþi Cristal - 5 kg de roºii
- un ºampon antimãtreaþã de urzicã - 20 kg de fasole
- 4 pui - 2 kg brânzã de vacã
- 50 de pâini - 2 perechi de chiloþi
- 20 de kg de cartofi - 2 perechi de ºosete
- 10 ºiruri de covrigi - 3 sticle de suc
- 5 kg de ceapã - 1 sul de hârtie igienicã
rg
Ponderea alimentelor în coºul de consum din România este cea mai mare din Europa. Acestea deþin
o pondere de 37% în coºul de consum. În acest moment, valoarea coºului minim este de 650-700 lei.
ªtiai cã valoarea coºului sãptãmânal variazã de la 1.23$ în Ciad pânã la 500$ în Germania?
.o
Inflaþia
Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã. Preþurile cresc câte
puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt calculate la valori exprimate cu 2 sau 3
cifre, aceastã creºtere necontrolatã se numeºte hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate
ia
din moneda ta poþi cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din
valoare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.
Iatã un exemplu de hiperinflaþie din Ungaria: în 1946, un pengo de aur din 1931 valora 130 de mili-
an
oane de pengo de hârtie. O estimare spune cã inflaþia era de 20.000% pe lunã. Acesta este, desigur,
un exemplu extrem, însã hiperinflaþia încã mai naºte probleme în multe pãrþi ale lumii.
Tabelul de mai jos conþine câteva exemple de rate ale inflaþiei unor þãri, publicate în 2002.
Þara Inflaþia în 1989 Rata dobânzii la Inflaþia în 2000 Rata dobânzii la
% obligaþiuni în 1989 % obligaþiuni pentru
m
% 2000%
Argentina 3079,5 1387,18 -0,09 8
Canada 5 9,48 2,7 5,40
ro
China 18 NA 0,4 NA
Germania 1,8 6,28 2,1 4,3
Japonia 2,3 5,05 -0,8 1,75
ja
Mexic 20 44,99 9,5 15,24
Rusia NA NA 20,8 12,1
Elveþia 3,2 6,60 1,6 2,9
Trinidad ºi Tobago 4,6 7,13 5,6 10,56
Marea Britanie 5,9 13,28 2,1 5,98
Sursa: FMI
Un alt lucru notabil este cã, în acest tabel, ratele inflaþiilor variazã foarte mult. Iar uneori, aceste rate
se pot schimba dramatic.Observaþi cã, în 2000, Japonia ºi Argentina au avut rate ale inflaþiei nega-
tive ºi cã rata inflaþiei în Rusia a fost mult mai mare decât media. Totuºi, pânã în 2002, economia
Argentinei s-a schimbat dramatic ºi a existat temerea cã hiperinflaþia, pe care Argentina o trãise în
1989, va reveni.
24

27. rg
Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII
.o
3. Introducere: Economii versus investiþii: Pro ºi contra . . . . . . . . . . . . . . .26
3.1 Principii în economisire ºi investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27
ia
Timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27
Risc ºi profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29
Diversificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
Impactul inflaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31
an
Rata dobânzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
3.2 Cum economisesc bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
Depuneri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
Depozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34
m
3.3 Cum investesc banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
Depuneri în bãnci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
Achiziþii de bunuri ºi imobile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
ro
Investiþii de capital; alte forme de investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .x
ja
25

28. Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII
Introducere
Economii versus investiþii: Pro ºi contra
La cel mai simplu nivel, elevii pot investi timpul lor, un tip de resursã sau bun, într-un loc de muncã
ºi sã pot obþine un venit. Mulþi elevi nu ºtiu cã pot investi totodatã banii lor - un alt tip de resursã ºi
cã pot câºtiga de asemenea un venit. Acesta este punctul central al acestui capitol.
În liceu, elevii pot crede cã nu au suficienþi bani pentru a-i investi. În timp ce ei cred cã s-ar putea
sã nu aiba o sumã mare de bani pentru a investi, elevii au acum, o mai mare cantitate dintr-o resursã
decât vor avea în orice alt moment al vieþii lor - timp! În timp, chiar ºi sume mici de bani pot creºte
rg
semnificativ.
Aºa cum veniturile din investiþie cresc în timp, veniturile însuºi încep sã genereze venituri. Aceastã
compunere este unul din factorii cheie pentru crearea unor cantitãþi însemnate de avuþie.
Compunerea (sau rata de multiplicare) este afectatã de 2 variabile: timpul ºi rata profitului. Mai mult
.o
timp înseamnã mai mulþi bani. O ratã mai mare a profitului de asemenea înseamnã mai mulþi bani.
În mod colectiv, aceste principii sunt cunoscute drept valoarea temporalã a banilor. Pentru elevi,
suma salvatã nu este la fel de criticã precum dezvoltarea obiceiului de a economisi. Astfel se con-
tinuã tema "plãteºte-te pe tine primul", care a fost introdusã în primul capitol.
ia
Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie sã o ia este sã fie "pro-
prietar sau creditor". Modalitãþile tradiþionale de economisire, precum conturile de economii, cer-
tificatele de depozit, aparþin categoriei creditorului. Un elev împrumutã banii lui unei instituþii
an
financiare prin depozitarea banilor într-un cont de economii, iar instuþia financiarã plãteºte un pro-
cent pentru utilizarea banilor lui.
De cealaltã parte, elevii îºi pot dori sã devinã proprietarii investiþiei. Acþiunile sunt exemplul clasic de
investiþie echitabilã, situaþie în care acþionarul deþine de fapt, o parte din companie. Prin deþinerea unei
pãrþi din companie, un elev participã în mod direct de situaþiile favorabile (nefavorabile) ale companiei.
m
Istoric vorbind, dupã lungi perioade de timp, proprietarii au în depozit performanþele creditorilor în
ceea ce priveºte marja profitului. În schimb, proprietarii riscã pierderea unei pãrþi din investiþia lor.
Relaþia dintre risc ºi profit este un alt principiu cheie pentru investiþie: cu cât e mai mare riscul, cu
atât e mai mare profitul potenþial.
ro
În timp ce mulþi adulþi gândesc riscul ca pierderea banilor, chiar ºi conturile creditorilor fac faþã riscului.
În mod specific, inflaþia este o realã ameninþare pentru orice investiþie care plãteºte doar profit. Nu existã
nici o investiþie fãrã risc. Astfel, este important pentru elevi sã înveþe sã caute mai întâi o investiþie ºi
apoi sã investeascã. Regulile unei bune decizii se aplicã oricãrei metode de investiþie.
ja
Economii
Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca îþi va plãti o
dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã dinainte. În anumite cazuri, rata
dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de
o procedurã pre-stabilitã, pe care o vei cunoaºte de la bun început.
Atunci când împrumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã lumea ºtie ce ar
trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã nu se mai întâmple. De exemplu, în
Argentina anului 2002, bãncilor li s-a interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Aºa ceva s-a
întâmplat ºi în SUA în anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.
26

29. Atunci când o þarã are inflaþie foarte ridicatã, rata dobânzii poate varia cu inflaþia. De exemplu, în
Mexic, în anul 2000, rata anualã medie a inflaþiei era de 9%, iar dacã îþi puneai banii într-un cont de
economii în aprilie 2000, o companie financiarã din Puerto Vallarta þi-ar fi oferit 8,268% pentru un
cont din care puteai retrage banii oricând. Dacã erai de acord sã notifici retragerea banilor cu 30 de
zile înainte, banca oferea 9,09%. Douã luni mai târziu, aceeaºi bancã plãtea 11,951% pentru contul
cu retragere imediatã si 14,381% pentru contul cu notificare la 30 de zile. Motivul?
Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privitoare la cont înainte
de a pune banii în el.
Ce rate ale dobânzilor ai gãsit la bãncile locale ºi la alte instituþii financiare?
Crezi cã aceste rate vor fi mai mari decât inflaþia preconizatã? Dacã da, vei câºtiga niºte
bani de pe urma unui cont de economii la bancã. Dacã nu, atunci suma pe care o vei câºtiga
va fi "depãºitã" de cãtre inflaþia monedei din þara ta.
Investiþii
rg
Dacã cheltui banii imediat ce îi ai, nu îþi vei spori patrimoniul personal net.
Dacã vei decide sã economiseºti ºi sã investeºti o parte din banii câºtigaþi (sau pe care þi-i dau pãrinþii,
sau pe care îi moºteneºti), atunci vei creºte probabilitatea unui viitor financiar sigur. Dupã parcurgerea
.o
acestei unitãþi, vei avea o imagine de ansamblu asupra variatelor posibilitãþi de a investi, inclusiv:
- depunerea banilor la bancã;
- investirea în afacerile altora (cumpãrarea de acþiuni);
- demararea propriei tale afaceri;
- investiþia în valori imobiliare;
- investirea prin instituþiile financiare.
ia
an
3.1 Principii în economisire ºi investiþii
Timp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilor
m
Aplicaþie
Timp: 20 minute
ro
Elevii: Creeazã tabelul de mai jos, apoi comparã rãspunsul cu al unui coleg. Dupã aceea, se înregis-
treazã rezultatele clasei, calculeazã procentele, ºi discutã de ce sunteþi de accord sau nu cu fiecare
afirmaþie.
ja
27

30. Acord Afirmaþie Dezacord
1. Alexandru a început sã economiseascã 50 LEI pe lunã când a împlinit
18 ani, în timp ce Andreea a început sã economiseascã 100 LEI pe lunã
când a împlinit 24 de ani. Amândoi au avut o ratã de câºtig de 6% la banii
lor. Andreea va avea mai mulþi bani atunci când amândoi vor avea vârsta
de 30 de ani.
2. Un leu în viitor valoreazã mai mult decât un leu astãzi.
3. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât mai puþin timp e necesar
pentru atingerea obiectivului economisirii.
4. Din perspectiva afacerilor, este o bunã afacere sã mãreºti veniturile ºi sã
întârzii plata cheltuielilor.
5. Cu cât ai mai mult timp disponibil, cu atât depozitul pe care trebuie sa îl
faci pentru a atinge scopul financiar este mai mic.
rg
6. Un dolar, astãzi, valoreazã mai puþin decât un dolar mâine.
7. Cu cât este mai micã valoarea plãtitã pentru o maºinã, cu atât mai puþin
plãteºte proprietarul rata dobânzii pentru un împrumut pentru maºinã.
.o
Discuþie în clasã:
ia
Existã 2 cãi elementare prin care îþi poþi recupera banii investiþi.
1. Investeºti acum, laºi banii acolo, apoi iei, mai târziu, o sumã mai mare. Va fi ca atunci când pui
banii într-un cont de economii, lãsând venitul (sau câºtigul, sau dobânda) sã se acumuleze ºi, dupã
an
5 ani, scoþi banii. Asta e de fãcut atunci când vrei banii pentru o platã mai mare, cum ar fi
cumpãrarea unui, aºa cum este un apartament.
2. Investeºti acum ºi intri în posesia câºtigurilor puþin câte puþin, în timp. Asta este ceea ce vei face
atunci când, de exemplu, doreºti sã ai un venit lunar suplimentar pe perioada în care eºti student.
Banii pe care îi primeºti periodic se numesc deseori DOBÂNDA sau DIVIDENDE sau, pur ºi sim-
m
plu, CªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial se numeºte PRINCIPALA. Valoarea totalã a
investiþiei la momentul lichidãrii ei se numeºte ECHITATE.
Modul în care intri în posesia banilor de pe urma unei investiþii depinde de tipul investiþiei alese.
Tipul de investiþie pe care îl alegi depinde de obiectivele investiþiei ºi de cât de mare este riscul pe
ro
care eºti dispus sã þi-l asumi.
ja
28

31. RISCUL
Riscul este ceva la care trebuie sã te gândeºti. In termeni financiari, esenþa riscului este cã s-ar putea
sã nu mai ai suma de bani de care ai nevoie la momentul la care ai nevoie. Poþi suferi o pierdere
directã de pe urma unei investiþii; s-ar putea sã nu mai ai îndeajuns de multe fonduri pentru a onora
o obligaþie; inflaþia poate lovi pe neaºteptate la cote neprevãzute; sau pur ºi simplu s-ar putea sã nu
ai niºte beneficii satisfãcatoare de pe urma investiþiei. Nu este nimic greºit în a alege asumarea unui
risc în cazul unei investiþii. Însã nu este bine sã îþi asumi riscuri pe care nu le înþelegi.
În termeni financiari, un anumit tip de risc se numeste RISCUL LICHIDITÃÞII. Asta înseamnã:
cât de LICHIZI sau disponibili sunt banii tãi. De exemplu, poþi avea un obiect de valoare, cum ar
fi o maºinã, o casã, dar nu îl vei putea vinde exact atunci când vei avea nevoie de bani. Iar dacã nu
poþi sã vinzi casa sau maºina, înseamnã cã investiþia nu este lichidã. Dacã poþi lichida o investiþie
foarte rapid ºi sã îþi primeºti banii imediat, înseamnã cã investiþia este una lichidã.
rg
Trebuie întotdeauna sã ai niºte bani care sã fie disponibili imediat, cu alte cuvinte sã fie lichizi, pen-
tru a preîntâmpina orice probleme neaºteptate.
Iatã alte câteva riscuri cu care te poþi confrunta:
Riscul de a pierde suma principalã (suma iniþialã de bani pe care ai investit-o)
.o
Riscul pierderii venitului (banii pe care sperai sã-i câºtigi de pe urma investiþiei)
O altã caracteristicã importantã a oricãrei investiþii este abilitatea de a urmãri evoluþia sa. Existã
întotdeauna riscul de a primi informaþii eronate sau acela de a primi informaþii foarte importante
ia
prea târziu pentru a mai putea reacþiona eficient.
Ce pãrere ai tu personal în privinþa riscului?
an
Unii oameni se simt confortabil în poziþia de a risca absolut tot ce au într-o investiþie de care ei sunt
siguri. Alþii, însã, sunt îngrijoraþi chiar dacã este vorba sã riºte fie ºi o micã fracþiune din contul lor
din bancã.
Pãrerea ta în legãturã cu riscul se leagã de nivelul al doilea al necesitãþilor, conform lui Maslow,
adica nevoia de siguranþã. Atunci când investeºti, trebuie sã evaluezi care este importanþa siguranþei
m
comparativ cu alte sentimente ale tale, cum ar fi stima de sine. De exemplu:
– Cât de mult este determinatã stima de sine de bani?
– Cât de mult se leagã sentimentul tãu de siguranþã de conºtientizarea faptului cã eºti capa-
ro
bil sa îþi plãteºti toate facturile?
Riscurile ºi beneficiile în cazul imprumutãrii banilor
Atunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Banca îþi va plãti o
dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitã dinainte. În anumite cazuri, rata
ja
dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca are banii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de
o procedurã pre-stabilitã, pe care o vei cunoaºte de la bun început.
Atunci când imprumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatã lumea ºtie ce ar
trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sã nu se mai întâmple. De exemplu, în
Argentina anului 2002, bãncilor li s-a interzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Asa ceva s-a
întâmplat ºi în SUA în anii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.
29

32. Împrumutarea banilor cãtre o companie sau cãtre un guvern:
Acest lucru se face prin cumpãrarea de OBLIGAÞIUNI. Obligaþiunile sunt acorduri de împrumut
încheiate între organizaþie ºi cumpãrãtori.
Înainte de a cumpãra o obligaþiune, trebuie sã cercetezi organizaþia. Guvernele emit deseori obliga-
þiuni, însã astfel îþi poþi bloca banii pentru câþiva ani. Aºa cã trebuie sã te asiguri de faptul cã orice
obligaþiune ai cumpãra trebuie sã fie lichidã atunci când îþi vrei banii înapoi.
Împrumutarea banilor cãtre un prieten:
Majoritatea oamenilor se simt mult mai siguri sã împrumute bani unei banci decât unui prieten. ªi
asta pentru cã ºi împrumutarea banilor cãtre un prieten comportã anumite riscuri, incluzând aici
pierderea relaþiei de prietenie.
Ce alte riscuri crezi cã mai sunt legate de a împrumuta bani cãtre un prieten?
rg
Nici un fel de împrumut nu este lipsit de riscuri, însã un risc asumat de cãtre toþi cei care oferã bani
cu împrumut este acela cã inflaþia poate fi mai mare decât s-au aºteptat la momentul la care au con-
venit asupra termenilor împrumutului.
.o
Aplicaþie
Timp: 20 minute
ia
Elevi: Sã presupunem cã cineva þi-a cerut sã oferi câteva sfaturi financiare. Iatã câþiva oameni în
situaþii care reclamã oferirea unui sfat.
- Ce informaþii le-ai cere înainte de a le oferi o recomandare finalã?
an
- Cu ce riscuri crezi cã se confruntã fiecare dintre ei?
- Ce sfat le-ai da acum, pe baza informaþiilor pe care le ai? De ce?
1. Ana se mutã din micul ei oraº pentru a urma o ºcoalã în domeniul hotelier. Ea a economisit
îndeajuns de mulþi bani pentru plata ºcolarizãrii ºi pentru costurile de întreþinere pentru primele
6 luni ale cursului. I s-a oferit, de asemenea, ºi o slujbã cu jumãtate de normã chiar la ºcoala unde
m
va învãþa. Va trebui sã pãstreze aceastã slujbã vreme de 12 luni, cât dureazã cursul, pentru a putea
acoperi ºi costurile pentru ultimele 6 luni. Tocmai a aflat cã cineva vinde acþiuni la o nouã ºi
foarte interesantã companie de software ºi are acum ocazia de a cumpãra câteva acþiuni la un preþ
foarte bun. Toatã lumea este foarte sigurã cã preþul acþiunilor va creºte ºi cã investitorii timpurii
ro
îºi vor putea tripla banii în doar câteva luni. Oare ar trebui sã foloseascã jumãtate din economi-
ile ei (adicã banii de ºcoalã ºi pentru traiul zilnic pentru 3 luni) pentru a cumpãra acþiuni la com-
pania de software?
2. Lui Adrian îi plac la nebunie maºinile. ªtie ce fel de maºinã îºi doreºte ºi mai ºtie de unde poate
ja
cumpãra una folositã, dar bunã. Maºinile second-hand din marca pe care vrea el sunt foarte difi-
cil de gãsit ºi întotdeauna se gãsesc cumpãrãtori interesaþi de aºa ceva. Bunica lui Adrian a murit
ºi i-a lãsat drept moºtenire bani suficienþi pentru primii 2 ani de studenþie. Maºina ar costa
echivalentul banilor pentru un an ca student. Ar trebui Adrian sã cumpere maºina sau nu?
3. Maria ºi Alin s-au cunoscut în liceu ºi sunt absolut convinºi cã în câþiva ani se vor cãsãtori. Au de
gând sã îºi întemeieze o familie, însã ar vrea sã termine ºcoala ºi sã îºi înceapã fiecare o carierã.
Acum lucreazã amândoi cu jumãtate de normã ºi se duc la ºcoalã. Alin este de pãrere cã ar tre-
bui sã înceapã sã punã niºte bani deoparte pentru a plãti integral, la un moment dat, un teren pe
care sã îºi poatã construi o casã. Maria crede cã e mai bine sã îºi punã banii într-un cont de
investiþii, la o bancã din oraº. Mama Mariei, care este divorþatã, spune cã Maria ºi Alin n-ar tre-
bui sã facã nimic cu banii puºi împreunã pânã nu se cãsãtoresc. Tu ce i-ai sfãtui sã facã?
30

33. Aplicaþie
Timp: 15 minute
Elevi: Gãseºte individual un obiectiv financiar pe care vrei sã îl atingi.Trebuie sã ai un obiectiv al
investiþiei înainte de a alege o formã de investire care sã aibã sens pentru tine.
Acum gândeºte din perspectiva formulei pe care ai învãþat-o ºi vezi dacã obiectivul tãu are toate
"ingredientele" necesare. El trebuie sã includã:
- Suma de bani de care vei avea nevoie (adicã valoarea viitoare doritã) ºi, atenþie, nu uita de
inflaþie
- Momentul în care vei avea nevoie de bani, adicã termenul "t".
- O imagine de ansamblu asupra riscului pe care eºti dispus sã þi-l asumi - pentru cã asta va
rg
influenþa rata de returnare a investiþiei de care vei beneficia.
Obiectiv Suma de bani Termenul Risc
.o
Investiþiile de succes depind de cât de bine te cunoºti pe tine ºi obiectivele tale. Orice vei alege sã
faci, diversificã:
ia
- Nu pune niciodatã banii în doar un singur fel de acþiuni.
- Nu pune toþi banii în valori imobiliare.
- Asigurã-te cã investiþia ta va fi lichidã în momentul în care vei avea nevoie de bani.
an
DIVERSIFICAREA
Un lucru notabil este acela cã nu toate acþiunile merg în aceeaºi direcþie în fiecare zi. Chiar ºi în
perioade de declin al pieþei, vor exista acþiuni care vor creºte. ªi chiar ºi în cea mai bunã zi de tran-
zacþii vor exista acþiuni al cãror preþ va scãdea.
m
De fapt, o caracteristicã a preþului acþiunilor este ca el se schimbã în continuu, variind crescãtor ºi
descrescãtor. Aceasta tendinþã este denumitã VOLATILITATE. În vreme ce acþiunile sunt foarte
lichide aproape tot timpul, preþul la care te poþi aºtepta sã le vinzi este, totuºi, incert. De aceea, atunci
când ºtii cã se apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumele inves-
ro
tite în acþiuni.
Cea mai simplã cale de a creºte probabilitatea de câºtig din acþiuni, este aceea de a cumpãra un grup
de acþiuni, mai degrabã decât un singur tip de acþiuni. Aceasta se numeºte DIVERSIFICARE.
Analizele au arãtat cã, dacã, cumperi în jur de 20 de acþiuni care sunt diferite (adicã nu sunt din
ja
acelaºi domeniu de afaceri), riscul general se reduce semnificativ. Colecþia de acþiuni pe care le deþii
poartã numele de PORTOFOLIU. Un portofoliu diversificat va tinde sã determine câºtiguri de pe
piaþã, privitã în ansamblul ei, în vreme ce ºansele de a suferi pierderi majore sunt reduse.
INFLAÞIA
Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mai multe þãri, inflaþia este gradualã. Preþurile cresc câte
puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt calculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre,
aceastã creºtere necontrolatã se numeste hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din mone-
da ta poþi cumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut din valoare.
Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.
31

34. RATA DOBÂNZILOR
Dacã beneficiezi de dobânda pentru banii tãi, rãspunsul la aceastã întrebare depinde de 2 lucruri, în
afarã de suma pe care poþi sã o economiseºti:
- Rata dobânzii sau beneficiul pe care îl vei obþine.
- Suma de bani pe care vrei sã o ai la sfârºitul perioadei de economisire.
Iatã un exemplu simplu:
Ai 100 de lei.
Te duci cu ei la bancã ºi banca spune cã îþi va da 10% dobânda pentru fiecare an, cu condiþia sã
pãstrezi banii acolo vreme de 2 ani.
La sfârºitul perioadei de 2 ani, tu vei avea 121 de lei. Aceasta sumã se compune din 4 elemente:
rg
1. Banii tãi depuºi la început - cei 100 de lei.
2. Dobânda pe care o ai pentru primul an la cei 100 de lei: 10 lei.
3. Dobânda pentru al doilea an la cei 100 de lei: 10 lei.
4. Dobânda pe care o ai pentru al doilea an pentru cei 10 lei primiþi ca dobânda pentru primul
.o
an, la cei 100 de lei de la început: 1 leu.
Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitul anului al treilea?
(Rãspuns: 133,10 lei)
Este important de notat faptul cã rata de 10% a dobânzii din exemplul nostru are doar rol ilustrativ.
ia
De obicei, o bancã nu va oferi o dobânda atât de mare.
Atunci când oamenii vorbesc despre economisire, se presupune cã banii vor fi la bancã ºi nu vor fi
folosiþi. Asta înseamnã cã dobânda pentru prima perioadã este adaugatã la suma iniþialã, denumitã
an
principalã. Apoi, la primirea urmãtoarei dobânzi, vei primi dobânda deopotrivã pentru suma princi-
palã ºi pentru suma primitã ca dobânda pentru perioada anterioarã. Iar asta face ca banii tai sã se
înmulþeascã ºi mai mult. Atunci când dobânda este primitã pentru suma principalã ºi este primitã ºi
pentru dobânzile anterioare, procesul care are loc se numeºte compunere.
Iatã un exemplu a puterii de compunere.
m
Doi oameni au economisit bani. Amândoi ºi-au pãstrat economiile într-un cont cu dobânda de 6%
pe an. Maria a pus 2.000 LEI pe an vreme de 9 ani, dar, la vârsta de 30 de ani, nu a mai investit.
George a investit 2.000 LEI pe an în continuu, de la 31 de ani pânã la 65. Care dintre ei credeþi cã
avut cei mai mulþi bani la vârsta de 65 de ani?
ro
Persoana Investiþie/an Total investit Valoarea la 65 de ani
Maria 2,000 18.000 579.471
ja
George 2.000 70.000 470.249
Iatã cum, deºi George a investit cu 52.000 LEI mai mult decât Maria, ea a avut la 65 de ani mai
mulþi bani. Din cauzã cã ea a început sã economiseascã din timp, ea a câºtigat mai mult din cauza
compunerii chiar ºi dupã ce a încetat sã mai investeasca bani.
Dacã începi din timp sã economiseºti, mai târziu vei avea satisfacþii foarte mari.
Acum sã ne aducem aminte de cei 100 de lei investiþi vreme de 3 ani cu o dobânda de 10%. La
sfârºitul celor 3 ani, vei avea 133,10 lei.
Suma cu care ai început, sau pe care o ai acum, se numeºte valoare actualã (VA).
32

35. Suma pe care o vei avea peste 3 ani se numeºte valoare viitoare (VV).
Dobânda pe care o primeºti se numeºte ratã a dobânzii (r).
Perioada de timp pentru care laºi banii în bancã este numitã numãr de perioade de compunere sau
termen (t).
ªi, astfel, formula pe care o poþi utiliza ca sã afli valoarea viitoare a oricãrei economii este:
VV = VA x (1+r)t
unde VV este valoarea viitoare, VA este valoarea prezentã, r este rata dobânzii pentru o perioadã de
timp, iar t este numãrul de perioade de timp.
Odatã ce ai aceastã formulã, poþi calcula valoare viitoare a banilor pe care îi poþi economisi.
rg
3.2 Cum economisesc bani?
.o
Odatã ce am reuºit sã punem niºte bani deoparte, fie ei mulþi sau puþini, obiectivul nostru principal
este sã le sporim valoarea sau cel puþin sã o conserve. Pentru aceasta, trebuie sã alegem un produs
de economisire aflat în portofoliul bãncilor.
ia
Gama de produse de economisire oferitã de bãnci este din ce în ce mai variatã. În afara depozitelor
clasice, existã acum produse a cãror dobândã creºte progresiv sau instrumente financiare care com-
binã economisirea cu investiþiile pe pieþe de capital.
an
Depozitele la termen
Bãncile acordã pentru depozitele la termen printre cele mai mari dobânzi dintre toate tipurile de
economisire (în jurul a 10% pe an pentru lei). Banii sunt imobilizaþi în bancã pe perioada aleasã de
tine (oferta bãncilor merge de la o sãptãmânã la 36 de luni), dupã care pot fi retraºi, împreunã cu
m
dobânda aferentã. Depozitele la termen prezintã dezavantajul cã dacã trebuie sã retragi banii înainte
de scadenþã nu vei primi nici un fel de dobândã sau în cel mai fericit caz veþi primi numai dobânda
la vedere, care este mai micã de un punct procentual. Un alt dezavantaj îl constituie impozitarea
veniturilor obþinute din dobânzi cu 16% de cãtre statul român.
ro
Depozitele cu dobânda progresivã
Pe piaþã mai existã o variantã a depozitelor la termen, în care dobânda creºte cu câteva puncte pro-
centuale de la lunã la lunã. De obicei se gãsesc pe termen de ºase luni sau un an. Se impoziteazã de
ja
asemenea cu 16%. Ele au avantajul cã dacã ai nevoie urgentã de bani ºi apelezi la depozit nu pierzi
dobânda acumulatã pânã atunci.
Conturile de economii
Conturile de economii sunt produse care permit depunerea ºi retragerea de numerar oricând. Mai
mult, nu sunt impozitate de cãtre stat. Dezavantajul lor constã în faptul cã dobânda primitã este mai
micã decât pentru un depozit la termen. Cu toate acestea, dacã sondezi piaþa, poþi gãsi conturi de
economii a cãror dobândã este apropiatã de cea a unui depozit. Majoritatea bãncilor cer menþinerea
în cont a unei sume minime, altfel acesta se desfiinþeazã.
33

36. Depozitele cu componentã investiþionalã
Depozitele cu componentã investiþionalã sunt cel mai inovator produs de economisire. O parte din
fonduri sunt depuse într-un depozit la termen, iar restul se investesc într-un fond de investiþii. Puteþi
alege procentul din suma care va fi investit (10%, 30% sau 50%). Partea de depozit este remunera-
tã cu dobânzi avantajoase (de pânã la 11%, în funcþie de sumã), iar investiþia într-un fond vã poate
aduce venituri mai mari decat dobânda la depozite. Existã ºi riscul sã pierdeþi din procentul investit
dacã valoarea unitãþilor de fond scade. Condiþia ca sã primeºti dobânda bonificatã de bancã este sã
pãstrezi unitãþile de fond pânã la scadenþa depozitului.
Aplicaþie
Timp: 10 minute
rg
Elevii: Contacteazã cel putin 3 instituþii financiare diferite pentru a gãsi cea mai bunã ratã a
dobânzii pentru un cont pe care ei îl considerã potrivit penttru a satisface nevoile de economisire.
Cere apoi o aplicaþie pentru cel mai bun cont de economii ºi o completeazâ-o pentru a exersa.
.o
Rubrica de evaluare
Matricea de jos poate fi utilizatã pentru a evalua aplicaþiile elevilor cu privire la conceptele acestei
activitãþi. ia
Factor Slab (1) Mediu (3) Excelent (5)
Numãr de instituþii financiare contactate 1 2 3
an
Gradul de terminare a aplicaþiei Parþial Mare parte Totalitate
Lizibilitatea aplicaþiei Ilizibil Mare parte lizibil Lizibil
Altele
Altele
m
– Dacã ai fi preºedintele unei bãnci ce schimbãri ai sugera sã se facã pentru a dezvolta con-
turi de economii mai bune pentru clienþi?
– Cum ai sfãtui o persoanã pentru a gãsi cel mai bun cont de economii pentru nevoile lui/ei?
ro
– Dacã deja ai un cont de economii deschis, cum te simþi ºtiind cã ai bani în bancã? Dacã nu
ai deschis încã un cont de economii, cum crezi cã te vei simþi când vei deschide unul ºi vei
face primul depozit?
Elevii: Se împart în grupuri de 4 sau 5 persoane ºi construiesc o campanie pentru a încuraja liceeni
ja
sã îºi mãreascã economiile. Fiecare grup îºi prezintã ideile campaniei în faþa clasei. Când toate
prezentãrile sunt terminate, clasa voteazã cea mai bunã campanie. Echipa câºtigãtoare dezbate cu
administratorii ºcolii implementarea campaniei pentru întregul liceu.
Aplicaþie
Timp: 20-35 minute
Elevii: Se împart în noi grupuri de 4 sau 5 persoane ºi aleg unul din urmãtoarele tipuri de economii:
cont curent, cont de economii, obligaþiuni, certificate de depozit, fonduri mutuale, conturi cu
dobândã negociabilã. Determinã ce tip de informaþie grupul vrea sã colecteze vizavi de alegerea sa.
Se pregãtesc sã împãrtãºeascã informaþia clasei.
34

37. 3.3 Cum investesc banii?
Discuþie în clasã:
Împrumutarea nu este singurul tip de investiþii. Mai sunt ºi alte tipuri:
1. Acþiunile
2. Valorile imobiliare
3. Demararea unei afaceri
4. Delegarea cãtre o bancã sau o altã instituþie a sarcinii de a investi banii pentru tine
Acþiunile sunt un mod de a investi în afacerea altcuiva. Un investitor într-o companie primeºte, de
obicei, un certificat de acþionar, care reprezintã o proporþie din dreptul de proprietate asupra com-
paniei respective. Poþi primi, astfel, plãþi anuale, însã aceste plãþi vor fi fãcute doar dacã compania
realizeazã profit. Aceste plãþi poartã numele de dividende.
rg
Dacã afacerea are succes, preþul acþiunilor poate creºte ºi atunci investitorul îºi poate vinde acþiu-
nile, primind mai mulþi bani decât a plãtit la început. Dacã afacerea merge prost, investitorul poate
sã nu primeasca nimic.
Existã companii publice ale cãror acþiuni pot fi cumpãrate la bursã. Existã ºi companii private ale
.o
cãror acþiuni pot fi cumpãrate doar dacã cunoºti pe cineva în interiorul companiei. Acþiunile com-
paniilor private sunt, de obicei, foarte lichide. Acþiunile companiilor publice sunt lichide, deºi este
posibil sã nu primeºti preþul dorit dacã eºti forþat sã vinzi în momentul în care preþul este mic.
ia
Cumpãrarea de valori imobiliare. În cel mai bun caz, acest gen de investiþii poate recompensa
investitorul cu plãþi ale chiriilor sau cu plãþi mai mari în cazul în care proprietatea este vândutã.
Dacã investitorul a cumpãrat cu grijã, rata de returnare a acestei investiþii poate fi egalã sau mai
mare decât rata inflaþiei. Cuvântul-cheie în acest caz este "cu grijã". Investiþiile imobiliare sunt
an
rareori lichide. Iar asta poate fi periculos dacã împrumuþi bani pentru a cumpãra proprietãþi. Trebuie
sã plãteºti mereu ratele contractate, chiar dacã tu, de fapt, nu poþi vinde proprietatea. În anumite
cazuri va trebui, de asemenea, sã plãteºti ºi impozite destul de mari.
Demararea propriei tale afaceri. Asta îþi va permite sã obþii un salariu dacã afacerea are succes.
Aceastã investiþie depinde foarte mult de timpul pe care i-l aloci, de eforturile ºi de abilitatea ta, ca
m
ºi de oportunitãþile de afaceri din comunitatea în care trãieºti.
Delegarea cãtre o bancã sau cãtre o altã instituþie a sarcinii de a investii banii tãi. Aceastã
investiþie poate fi structuratã fie în aºa fel încât sã obþii plãþi periodice, fie ca sã primeºti o sumã finalã,
fie ca sã primeºti plãþi în ambele modalitãþi. În orice caz, va trebui sã plãteºti pentru serviciile ºi con-
ro
silierea oferite de instituþie.
Riscul este de o altã naturã pentru fiecare dintre toate aceste tipuri de investitþii. ªi fiecare tip de
investiþii este atractivã pentru diferite tipuri de investitori.
Fiecare individ are anumite resurse, obiective, puncte tari ºi disponibilitãþi pentru a-ºi asuma anu-
ja
mite riscuri. Este important ca toþi aceºti 4 factori sã fie luaþi în considerare la alegerea unei strate-
gii de investiþii.
De exemplu, cu cât eºti mai încrezãtor ºi mai dispus la a-þi asuma un risc, cu atât mai mare este
probabilitatea sã îþi începi propria ta afacere. Chiar dacã eºti încrezãtor ºi vrei sã ai propria afacere,
tipul afacerii va fi, probabil, diferit de la individ la individ. Cineva care nu tolereazã prea bine riscul
va alege, poate, sã cumpere o afacere de succes. Ei doresc siguranþa de a învãþa totul despre respec-
tiva afacere, ei vor sã lucreze o vreme împreunã cu proprietarii actuali pentru a "prinde" totul despre
afacerea în discuþie înainte de a se angaja financiar în vreun fel. Un individ mai "aventuros" va
începe o afacere cu totul ºi cu totul ineditã.
Gândeºte-te la plaja de riscuri pe care tu, personal, eºti dispus sã þi le asumi. Ce tipuri de investiþii
sugereazã toleranþa ta la risc ca fiind atractive?
35

38. Aplicaþie
Timp: 20 minute
Obiectiv: Identificarea a diferite organisme financiare care acþioneazã pe piaþa de
capital.
Elevii: Rãspunde la urmãtoarele întebãri:
1. Ce organizaþie este responsabilã în þara ta pentru tranzacþionarea acþiunilor la bursã?
2. Cine vinde acþiuni ºi obligatiuni în oraºul tãu?
3. Existã în oraºul tãu companii care sunt tranzactionate la bursã? Poþi sã numeºti o companie
despre care crezi cã ar fi o investiþie bunã? Dar una care ar fi o investiþie proastã?
Motiveazã ambele alegeri.
4. Legislaþia þãrii tale îþi permite sã cumperi acþiuni în altã þarã?
rg
Investiþiile în acþiuni
Majoritatea þãrilor beneficiazã de propriile lor pieþe ºi burse de acþiuni. Acþiunile sunt vândute de
cãtre brokeri ºi de cãtre instituþii cum sunt bãncile de investiþii. Adiþional, existã instituþii financia-
re internaþionale (deseori bãnci sau alte firme de brokeraj) care pot avea servicii de asistenþã pentru
.o
a facilita investiþia în acþiuni din alte þãri.
Fiecare þarã are legi privitoare la investiþiile în acþiuni. Unele dintre aceste reglementãri se adreseazã
companiilor care emit acþiunile, iar altele îi vizeazã pe cei care cumpãrã acþiuni. Va trebui sã înþele-
ia
gi reglementãrile þãrii tale, inclusiv în ceea ce priveºte posibilitatea de a investi în afara þãrii.
- De ce crezi cã toþi cei care sunt dispuºi sã te ajute fac acest lucru? În ce fel câºtigã ei bani
atunci când investeºti prin ei?
- Acþiunile deschid posibilitatea unor câºtiguri substanþiale, dar ºi riscul investiþiei este la fel
an
de prezent. Ce poþi face pentru a reduce acest risc?
Beneficiile de pe urma acþiunilor
Cea mai mare parte a beneficiilor din acþiuni se realizeazã prin creºterea preþului acþiunilor în timp.
Unele acþiuni dau dreptul la dividende. Aceasta sumã reprezintã o proporþie din profitul anual al
m
companiei. Acþiunile al cãror preþ se aºteaptã sã creascã mai mult, sau acþiunile companiilor noi, de
obicei nu determinã plata dividendelor. Va trebui sã cercetezi care este politica dividendelor com-
paniei de care eºti interesat. Va trebui, de asemenea, sã cercetezi dacã aceste acþiuni vor creºte ca
preþ, pentru cã, în acest caz, înseamnã cã urmeazã o perioadã favorabilã pentru companie.
ro
Preþul acþiunilor, istoric vorbind, au tins sã creascã odatã cu inflaþia, de obicei cu o micã intârziere.
Studii realizate asupra þãrilor care au tradiþie în pieþele active de acþiuni au arãtat cã, în medie ºi pe
perioade relativ lungi (10-15 ani) beneficiile de pe urma deþinerii de acþiuni au fost mai mari decât
cele rezultate din oferirea de împrumuturi. (în acest context, "împrumut" înseamnã cã s-au cumpãrat
ja
obligaþiuni sau cã banii au fost depuºi la bancã. Nu înseamnã împrumutarea cu bani a unui prieten.)
Beneficiile de pe urma deþinerii de acþiuni sunt cu 3-7% mai mari decât beneficiile din împrumutare.
În orice caz, pe termen scurt (cum ar fi, de exemplu, sãptãmâna viitoare), o anumitã acþiune poate
suferi un declin de 10-20% sau chiar mai mare.
Dacã ai ales bine, beneficiile pot fi foarte mari, mai ales dacã alegi o strategie pe termen lung, fãrã
sã cumperi ºi sã vinzi frecvent.
Cumpãrarea ºi vânzarea pe intervale scurte (acþiuni tranzacþionate) este aproape tot timpul o cale de
a pierde bani, pentru cã fiecare tranzacþie implicã un comision, care poate fi deseori mai mare decât
beneficiul mediu.
Alegerea unor acþiuni care sã fie cumpãrate poate fi un proces care consumã mult timp. El reclamã
nu doar înþelegerea companiei, dar ºi a economiei locale. În plus, trebuie sã iei în calcul reacþia
36

39. mediului pieþei actuale la riscurile potenþiale percepute. Iar a alege când sã vinzi este ºi mai greu.
Chiar ºi cei mai buni la acest lucru au dreptate în mai puþin de 60% din cazurile în care aleg. In afarã
de cazul în care "te pasioneazã" procesul de investire în acþiuni, ar trebui sã apelezi la o instituþ care
este specializatã în a întreprinde cercetarea în locul tãu. Oricum, pe termen lung, acþiunile s-au
dovedit a fi una dintre cele mai bune investiþii pentru mulþi oameni.
Fondurile mutuale
Ca sã cumperi 20 de acþiuni pentru a avea un portofoliu diversificat îþi trebuie, de obicei, mai mulþi
bani decât ai tu disponibili, mai ales la început. Un rãspuns simplu la aceastã problemã s-au dovedit
a fi anumite companii de investiþii care se numesc FONDURI MUTUALE. Aceeaºi logicã este
valabilã, însã într-o mãsurã mai micã, drept pentru care existã ºi FONDURI DE OBLIGAÞIUNI.
Aceste companii cumpãrã un grup de acþiuni, numite PORTOFOLIU, iar apoi îºi vând propriile acþiuni
investitorilor. Aceste acþiuni au, de obicei, un preþ mic, drept pentru care este destul de simplu sã cumperi
rg
câteva. Valoarea acþiunilor este notatã la sfârºitul fiecãrei zile pentru a corespunde variaþiilor de preþ ale
acþiunilor pe care le are fondul, ca sã poþi cumpãra ºi vinde în fiecare zi la preþul mediu al acþiunilor pe
care le ai. Acest lucru permite micilor investitori sã beneficieze de pe urma diversificãrii ºi, de asemenea,
sã aibã un manager profesional pentru banii lor.
.o
Totuºi, aceste fonduri percep un comision pentru serviciile oferite ºi s-a dovedit cã aceste comi-
sioane sunt aproximativ egale cu beneficiile medii ale managementului profesionist. Investitorul
încã primeºte beneficiile reducerii riscului din diversificare (care este un beneficiu mare), însã
câºtigã relativ puþin de pe urma managementului.
ia
Fondurile oferã oportunitatea de a cumpãra în cadrul unor segmente adecvate de piaþã, în cazul în
care încerci sã asiguri o manierã absolut profesionalã de investire a banilor. Astfel, dacã tu crezi cã
biotehnologiile vor oferi un beneficiu deosebit de mare în urmãtorii 5 ani, poþi cumpãra niºte acþiuni
într-un fond specializat în aceastã industrie. Aceastã abordare va asigura diversificarea, fãrã ca tu sã
an
fii nevoit sã "ghiceºti" care dintre companii va prospera ºi care nu.
Companiile inventive au descoperit o cale ºi mai bunã de a diversifica, creând fonduri speciale
numite FONDURI INDEX. Aceste fonduri nu sunt administrate la fel ca alte fonduri. Managerii
fondului cumpãrã pur si simplu acþiuni de un anumit tip, care sunt folosite pentru a mãsura perfor-
manþa generalã a pieþei. Acest grup de acþiuni sunt numite indexuri ale pieþei (în economiile mai
m
active existã mai multe indexuri diferite) ºi, în fiecare zi, preþul lor este mediat integral pentru a
oferi un instrument simplu de mãsurã a performanþei pieþei de acþiuni din acea zi.
Marele avantaj al fondurilor index este acela cã monitorizeazã performanþa acþiunilor dintr-o per-
ro
spectivã holistica, fãrã sã solicite acelaºi efort managerial ca alte fonduri. În consecinþã, comi-
sioanele lor anuale sunt foarte mici (aproximativ 0,25%, faþã de 1,25%, în cazul fondurilor admin-
istrate). Performanþa lor, prin definiþie, este egalã cu mediile obþinute, iar costurile sunt mai mici la
valoarea costurilor medii ale beneficiilor fondurilor administrate.
ja
Aplicaþie
Timp: 20-35 minute
Elevii: Se impart în noi grupuri de 4 sau 5 ºi aleg tipul investiþiei din urmãtoarele 5 categorii: acþi-
uni, obligaþiuni, fonduri mutuale, imobiliare, obiecte de colecþie. Determinã ce tip de informaþie
vrea grupul sã colecteze referitor la alegerea sa ºi încep cãutarea. Se pregãtesc sã împãrtãºeascã
informaþiile cu clasa.
37

40. ja
ro
m
an
ia
.o
rg
38