SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  26
Télécharger pour lire hors ligne
Managementul 
situaţiilor conflictuale 
din şcoală 
Prof. consilier școlar Dana 
Robotă 
coala generală Ionel Teodoreanu Ș12 Decembrie 2012 Iași
Modele de prevenire a comportamentelor 
indezirabile 
• Pedeapsa – avantaje și/sau limite 
• Folosirea stimulentelor în clasa de elevi – de la modelul lui 
Jones la abordarea neo-skinneriană 
• Modelul lui Rudolf Dreikurs – de ce aleg elevii să aibă 
comportamente nepotrivite 
• Modelul lui Jacob Kounin – de la omniprezența profesorului 
la efectul valului 
• Modelul Glasner – alegerile raționale 
• Modelul Canter - disciplina asertivă
Comunicare și conflict în clasa de elevi 
• Impactul emoţiilor asupra procesului de comunicare din 
contextul clasei de elevi 
– Reacţiile emoţionale şi comportamentele cadrelor didactice – 
context de învăţare a comportamentelor adecvate/inadecvate de 
către copii 
– Modalităţi adecvate de experimare verbală a emoţiilor de 
disconfort în contextul clasei de elevi 
• Comunicarea în situaţii specifice de interacţiune la clasă 
– Recompensa socială (mesajele de laudă) – şi valenţele ei 
motivaţionale 
– Elemente de comunicare interpersonală: empatia, ascultarea 
activă, bariere în comunicare
Pedeapsa – dezavantaje 
• elevii fac pentru că „trebuie”, nu pentru că doresc 
• tensionează relațiile 
• nu indică ce trebuie făcut ci doar ce nu trebuie făcut (Nu mai aveți voie să 
vorbiți. Nu vă mai dau voie să....) 
• generează regula obișnuirii (odată ce elevul se obișnuiește cu pedeapsa, 
trebuie să creștem nivelul acesteia) 
• funcționează bine numai în situația unui raport fix (de fiecare dată când 
elevul face ceea ce trebuie este recompensat, de fiecare dată când 
greșește este pedepsit). DAR este foarte greu pentru profesori să știe toate 
momentele în care elevul greșește!
Pedeapsa – avantaje 
• este simplu și ușor de aplicat 
• acționează imediat și are consecințe clare pe termen scurt 
• reflectă istoria proprie și de aceea este întotdeauna la îndemână 
(profesorii aplică mai departe ceea ce au învățat „pe propria piele”) 
• dau impresia de putere 
• satisfac un nivel primar al justiției sociale (de tipul rău faci – rău găsești 
sau dinte pentru dinte) 
• poate fi fals percepută ca unica soluție pentru profesorii care se tem că 
dacă nu îi pedepsesc pe elevi, aceștia vor avea comportamente și mai rele 
Temă de reflecție 
Gândiți-vă un moment la ponderea pedepselor și recompenselor în practica 
dumneavoastră școlară. Care sunt mai numeroase? Ce ar fi să găsiți pentru 
fiecare pedeapsă un set de stimulente pozitive? Urmăriți efectele estompării 
pedepselor pentru o perioadă de timp.
Folosirea Stimulentelor – de la modelul lui Jones la abordările neo-skinneriene 
• stimulentele trebuie văzute ca atare de către elevi, nu de către profesori 
• stimulentele trebuie să fie accesibile tuturor („cine termină primul” nu va fi 
niciodată un stimulent pentru elevii mai slabi pregătiți și nici chiar pentru cei 
de nivel mediu) 
• trebuie aplicate conform „regulii bunicii” (mai întâi mănânci mâncarea și 
abia apoi primești desertul) 
• stimulentele sunt întotdeauna alegeri controlate: elevii aleg ce doresc din 
lista de stimulente dar lista este controlată de către profesor (apare iluzia 
alegerii libere)
• sugestii: să lucreze cu un coleg, să își aleagă locul în clasă/bancă, să aibă 
timp liber la dispoziție, să fie scuzat la un test sau la o temă pentru acasă, 
să lucreze la un proiect special, să își expună în clasă posterul preferat 
pentru o perioadă de timp... etc. 
• strategia „token economy” cu puncte, bile, buline albe (când se 
acumulează un număr de puncte, elevul poate obține stimulentul dorit) 
• ignorarea comportamentul indezirabil şi întărirea celui acceptat social. 
Pentru că blamarea directă a unui elev turbulent este mai puţin eficace, ea 
va fi înlocuită cu întărirea concomitentă a comportamentului unui elev care 
efectuează sarcina didactică impusă de derularea lecţiei, solicitată de 
profesor.
Modelul lui Rudolf Dreikurs – de ce aleg elevii să aibă comportamente 
nepotrivite 
• oamenii își doresc cu ardoare status și recunoaștere. Toți dorim să fim 
văzuți de ceilalți ca fiind persoane deosebite, să ne fie luate în seamă 
părerile, să fim valorizați. 
• Elevii care nu reușesc să obțină această recunoaștere, au comportamente 
nepotrivite pentru că se asociază unor obiective greșite: 
Obținerea atenției 
• apare când elevii nu obțin recunoașterea pe care și-o doresc din partea 
profesorului 
• poate consta în cereri irelevante, solicitarea unor favoruri speciale, căutarea 
în permanență a sprijinului profesorului, asaltarea cu întrebări etc. 
• Comportamentul poate fi apreciat ca fiind stresant/supărător și dacă 
profesorul reacționează, conduita este oprită pentru moment și apoi 
reluată.
Căutarea puterii 
• o escaladare a nivelului anterior, de la enervant spre amenințător 
• elevul provoacă profesorul, încercând să-l atragă într-o bătălie pentru 
putere 
• atunci când profesorul va atenționa elevul asupra comportamentului 
nepotrivit, acesta nu se va mai opri (ca în stadiul anterior) ci va continua 
sau chiar va crește acel comportament 
• de cele mai multe ori, profesorul va lua totul personal și îl va trimite pe elev 
în stadiul următor 
Căutarea revanșei 
• caracterizată de violență (verbală sau chiar fizică) 
• elevul se consideră umilit și nu îi mai pasă dacă câștiga „bătălia” cu 
profesorul 
• elevii vor considera o victorie să fie neplăcuți în ochii profesorilor și să le 
provoace acestora furie, enervare, supărare.
Arătarea inadecvării 
• elevii au consumat energia și încep să se simtă fără putere, neajutorați, 
cu un acut sentiment al ratării 
• nu mai simt nevoia de a încerca nimic 
• apare refuzul de a coopera, participa sau interacționa în vreun fel 
! Este mult mai ușor să construiești o relație pozitivă cu elevii în faza 
obținerii atenției decât în următoarele!
Modelul lui Jacob Kounin – de la omniprezența profesorului la efectul 
valului 
• Orice reacție a profesorului față de un elev în clasă se răsfrânge asupra 
tuturor celorlalți, adică orice reacție a profesorului în clasă poate 
influența întreg grupul de elevi, atât pentru reacții negative cât și pentru 
cele pozitive (efectul de undă). Mărimea efectului de undă este 
dependentă de statusul social al elevului sancţionat, fiind mai mare în 
cazul elevilor cu status mai înalt. 
• Tehnici de control al clasei: 
• claritatea mesajului (În loc de „Oprește-te chiar acum/Nu ai voie să faci 
asta” - „Nu ai voie să vorbești cu colegul de bancă până la pauză” 
• fermitate și intransigență – exprimă un nivel consistent și constant al 
expresiei „Vorbesc serios!”, până când elevul se conformează cerințelor 
• centrarea pe activitatea de învățare și nu pe relația cu elevul 
• evitarea asprimii, a amenințărilor pentru că ele provoacă furie, 
resentimente și alte comportamente indezirabile 
• antrenarea elevilor cu status înalt în grup pentru a-i influența pe ceilalți 
colegi
Modelul Glasner – alegerile raționale 
• Elevii sunt ființe raționale care își pot controla comportamentul 
pentru a-l adapta la diverse situații, dacă doresc să o facă 
Recomandări: 
• stabilirea unui set de reguli flexibile și deschise în ceea ce privește 
comportamentul și viața grupului 
• recompensarea respectării acestor reguli 
• implicarea elevilor în rezolvarea unei probleme, a unui incident (elevii se 
așează în cerc, identifică problema și caută soluții. Profesorul stă în afara 
cercului și evită să-și exprime opinia dar lansează întrebări și direcționează 
discuția spre soluții) 
• contractul comportamental: este o înțelegere verbală între adult și copil, 
„certificată” de o terță persoană, cu poziție neutră față de situație.
Modelul Canter - disciplina asertivă 
• solicită profesorului să comunice cerinţele lui clar, de la începutul anului 
şcolar, să nu încalce drepturile, interesele fundamentale ale elevilor şi să 
se abţină de la ameninţări. 
• Profesorul va stabili reguli prin negociere cu elevii, iar încălcarea 
acestora nu o va accepta în nici un caz. 
• Drepturi ale profesorului: dreptul de a stabili un mediu optim pentru 
învăţare, dreptul de a solicita şi se aşteaptă un comportament adecvat din 
partea elevilor, dreptul de a primi ajutor de la administratorii şcolii şi de la 
părinţi atunci când este necesar. 
• Drepturi ale elevilor: dreptul de a avea profesori care să limiteze 
comportamentele necorespunzătoare, dreptul de a alege cum să se 
comporte, înţelegând consecinţele propriilor alegeri. 
• Respectarea regulilor şi a drepturilor reciproce trebuie urmată de 
recompense materiale şi sociale adecvate, iar nerespectarea - de sancţiuni 
de tipul retragerea unei recompense.
Ce sunt emoţiile şi care este rolul lor în funcţionarea noastră de zi 
cu zi? 
• Trăiri subiective ale unei persoane în faţa unui eveniment 
• Emoţiile sunt întotdeauna adevărate şi corecte. 
• Există o diferenţa între a trăi o emoţie şi a o exprima. Sub impactul lor, 
ne comportăm fie adecvat, fie inadecvat. 
• E normal să ne simţim tensionaţi, neliniştiti, întristaţi, abătuţi, furioşi, 
enervaţi faţă de anumite situaţii în care percepem comportamentele copiilor 
cu care lucrăm ca fiind inadecvate în raport cu contextul în care se 
manifestă; Este primul semn că ceea ce facem este important pentru noi! 
• Reacţiile emoţionale şi comportamentale ale cadrelor didactice reprezintă 
pentru elevi un context de învăţare a comportamentelor
Reacţiile emoţionale şi comportamentele cadrelor didactice – 
context de învăţare a comportamentelor adecvate/inadecvate de 
către copii 
• Reacţia cadrului didactic este influenţată de semnificaţia pe care o 
acordă comportamentului copilului 
• Reacţiile cadrelor didactice pentru aceeaşi situaţie sau comportament 
sunt diferite 
Ex: comportamentul copilului – smulge jucăria din mâna altui copil 
Interpretare: 
1. Copilul este rău, egoist 2. Copilul nu ştie să formuleze o cerere 
Emoţia generată: furie, enervare Emoţia generată: calm 
Pedeapsă: Îl cert Reacţie adecvată: Îl învăţ să formuleze o “Nu-ţi e 
ruşine!” cerere
• Adesea, comportamentele neadecvate (ex. crizele de furie, smulsul 
obiectelor, împinsul, folosirea cuvintelor neadecvate, întreruperea celorlalţi, 
iesitul din bancă, vorbitul fără să fie numit, refuzul de a face ce i se cere) 
sunt interpretate ca atac la persoană, lipsă de respect, lipsă de educaţie, 
răutate. Aceste interpetări generează profesorului o paletă variată de emoţii 
de disconfort care se manifestă printr-o gamă variată de comportamente şi 
mesaje verbale. 
Adică 
Deseori adulţii reacţionează la comportamentele copiilor în concordanţă 
cu emoţiile personale şi nu în raport cu obiectivele de învăţare 
supraodonate. 
• Acele comportamente ale copiilor percepute ca nepotriviteîn contextul clasei 
semnalează prezenţa unui deficit. Ele reprezintă un feedback pentru 
cadrul didactic privind nivelul achiziţiilor pe care copilul le are dezvoltate în 
momentul respectiv şi ce anume mai are de învăţat.
Modalităţi adecvate de exprimare verbală a emoţiilor de disconfort 
în contextul clasei de elevi 
• Recunoaştere şi exprimare a emoţiilor. A comunica eficient presupune a 
şti să îţi exprimi emoţiile. 
• Mesajele de validare emoţională oferă copilului posibilitatea să înţeleagă 
că toate emoţiile noastre, pozitive sau negative, sunt fireşti 
• Este posibil să nu se obţină rezultate favorabile de la prima încercare, 
aşadar este nevoie de constanţă şi perseverenţă (copiii au nevoie de un 
interval de timp pentru a învăţa un nou răspuns) 
• Cum să construim şi că comunicăm mesaje de validare a emoţiilor de 
disconfort pe care le manifestă copiii în situaţiile cotidiene? 
– Validarea emoţională se face sub forma traducerii în cuvinte a stării 
emoţionale citite pe faţa sau din acţiunile copilului. Mesajele trebuie să 
sublinieze faptul că înţelegeţi şi acceptaţi ceea ce simte copilul
Concret: 
Observăm şi descriem în cuvinte ce face copilul. Analizăm modul în care 
interpretăm ce face copilul şi ce emoţie trezeşte acest lucru în noi. 
Nu folosim termeni de bine şi rău, ci etichete lingvistice adecvate: 
Emoţia poate fi exprimată: 
• printr-un cuvânt: "Sunt supărat/bucuros/curios/încântat"; 
• Prin descrierea a ceea ce s-a întâmplat cu tine: "Îmi tremură vocea când...” 
• Prin descrierea a ceea ce-ţi doreşti să faci: "Simt că-mi vine să…". 
Folosirea limbajului responsabilităţii (asumarea responsabilităţii pentru ceea 
ce o persoană simte. Formularea mesajului este la persoana I „sunt furios” 
şi nu la persoana a II-a „mă enervezi”). 
Limbajul responsabilităţii utilizează trei componente: 
• Descrierea comportamentului (ex. "când foloseşti cuvinte nepotrivite", 
"când nu respecţi regula") 
• Exprimarea propriilor emoţii ca şi consecinţă a modului de interpretare a 
comportamentului elevului ("mă supără când....sunt furios când..."); 
• Formularea consecinţelor comportamentului asupra propriei persoane 
("pentru că mă deranjează să nu respectăm regulile");
• Un aspect foarte important pe care îl transmite cadrul didactic prin limbajul 
responsabilităţii este că acceptă responsabilitatea pentru ceea ce simte. Astfel în loc 
de "M-ai supărat“ el poate spune "Sunt supărat“ sau în loc de "M-ai rănit“ - "Mă simt 
rănit când faci acest lucru". Asumarea responsabilităţii a ceea ce simţim şi 
exprimăm este o formă de validare personală. 
• Mesajele responsabilităţii communicate pe un ton nervos devin mesaje negative. 
Acestea învinovăţesc copilul şi îl critică şi omit mesajul care ar trebui să indice care 
este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a făcut. 
• Aplicaţii 
Exemplu 1: Un elev îşi loveşte cu palma colegul care i-a luat pixul de pe bancă. 
Profesorul observă incidentul 
Exemplul 2: Ora de matematică. Profesorul spune elevilor să scoată caietele şi să 
lucreze independent 1 exerciţiu din manual. Mircea se întoarce la colegul din spate şi 
îi împinge caietul cu cotul, cântă şi bate la tobe în bancă, face orice în afară de 
sarcina dată. 
Exemplul 3: Un elev este scos la tablă şi greşeşte un exerciţiu. Înainte ca profesorul să 
verifice greşeala, un coleg îi strigă că este prost şi nu ştie nimic.
1. Ce se întâmplă? 
2. Cum interpretează profesorul? 
3. Cum se simte profesorul? 
4. Cum reacţionează profesorul? 
5. Ce mesaje transmite profesorul prin 
reacţiile pe care le are?
Lauda şi valenţele ei 
motivaţionale 
• Mesajul de laudă este ca penicilina: nu poate fi adiministrată la întâmplare, 
administrarea este guvernată de reguli şi contraindicaţii, regulile privesc 
modul şi momentul administrării şi dozajul, precauţiile se referă la posibilele 
efecte secundare. 
– Diferită de încurajare pentru că are focus pe rezultatele din prezent şi 
pe reuşita specifică a elevului 
– Are funcţie de întărire a unor comportamente dezirabile dar depinde 
de anumiţi factori: 
• Mesajul să fie perceput ca fiind sincer 
• Să fie formulat foarte specific 
• Să se centreze pe aspecte care sunt în controlul absolut al elevului 
• Să fie conforme nivelului de dezvoltare al copiilor 
• Evitarea laudei pentru inteligenţă 
• Evitarea laudei prin compararea cu ceilalţi
Chiar şi cel mai contraproductiv tip de laudă este mai indicat decât 
absenţa ei. 
Astfel, mesajele de laudă ar trebui să fie: 
• Relaţionate cu strategiile folosite („ai găsit cea mai bună metodă de a face 
asta”); 
• Relaţionate cu efortul şi persistenţa în sarcină („observ că ai făcut 
exerciţiile, efortul tău a dat roade!”); 
• Pentru a avea funcţie de întarire a unui comportament, lauda trebuie să fie 
contingentă, specifică şi sinceră. 
Contexte în care mesajele de laudă au consecinţe motivaţionale negative 
• Sarcini pe care el le poate performa cu uşurinţă 
• Situaţii în care copilul manifestă deja un interes 
• Lauda îşi pierde efectul motivaţional atunci când este transmisă de fiecare 
dată când copilul face o acţiune. 
• Mesaje de laudă prin care copiii învaţă comparaţia cu ceilalţi colegi: „Ai luat 
cea mai mare notă, eşti primul din clasă, ai terminat primul....”
Elemente de comunicare interpersonală 
Empatia 
În esenţă, empatia este aptitudinea de a vedea lumea din perspectiva unei alte 
persoane, capacitatea de a vă acorda la modul cum gîndeşte şi simte 
altcineva în legătură cu o anumită situaţie – indiferent cum diferă acest mod 
de propria voastră percepţie. 
Empatia nu este comportamentul amabil, cu declaraţii generale politicoase şi 
plăcute! 
Empatia nu este compasiune! 
Empatia nu înseamnă acordul cu ideile sau trăirile celuilalt sau aprobării poziţiei 
unei alte persoane!
Trepte pentru a fi empatici 
Ţineţi-vă emoţiile în frâu! 
- În loc să reacţionaţi imediat, opriţi-vă şi gândiţi-vă preţ de o secundă, 
reflectând mai ales la natura comportamentului celuilalt 
Puneţi întrebări “scormonitoare”! 
- Generale şi deschise, de tipul “Cum te-ai simţit (sau ce ai crezut) 
despre asta/Ce ai fi dorit să se fi întâmplat?” 
Concentraţi-vă pe perspectiva subiectivă a 
celuilalt! 
- Nu proiectaţi propria biografie, propriile experienţe, gânduri sau 
sentimente
Ascultarea activă 
“cenuşăreasă” a comunicării pentru că reţinem 25% din ceea ce auzim iar 
ascultarea reprezintă doar 40% din activităţile de comunicare. Mai mult, în 
medie oamenii vorbesc cu aprox. 130 cuvinte/minut în timp ce fluxul mental 
este de 500 cuvinte/minut. Marea majoritate a oamenilor nu “se pregătesc” 
pentru activitatea de ascultare astfel încât “zgomotele” din propriul sistem 
împiedică sau distorsionează receptarea. 
Ascultarea activă pune în contact emiţătorul mesajului cu receptorul pentru a 
crea o comunicare bidirecţională. 
Tehnicile ascultării active: rezumarea şi reflectarea
Rezumarea 
- O parafrazare a mesajului receptat 
- Poate avea loc la intervale regulate 
- Verifică gradul de înţelegere 
- Oferă oportunităţi pentru clarificări 
- Arată interesul faţă de vorbitor 
- Oferă vorbitorului feed-back 
Exemple: „...daca inteleg bine, tu spui că....’ Deci, ceea ce vrei să spui este că...’ 
Reflectarea 
- O oglinda în faţa vorbitorului, reflectând frazele pe care le auziţi. 
- Creşte claritatea dialogului şi permite vorbitorului să ştie că este ascultat 
- Puteţi reflecta informaţia sau sentimentele 
- Recunoaşterea sentimentelor vorbitorului creşte empatia dintre voi 
Exemple: Am dreptate spunând ca te simţi......?

Contenu connexe

Tendances

Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
Comunicarea interculturala
Comunicarea interculturalaComunicarea interculturala
Comunicarea interculturalaAlianta INFONET
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana LunguDaniela Munca-Aftenev
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.pptssuser45866c
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxDanielaMuncaAftenev
 
Protectia mediului material didactic
Protectia mediului  material didacticProtectia mediului  material didactic
Protectia mediului material didacticDenis Lanciu
 
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoala
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoalaHartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoala
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoalaElena Florea
 
Evaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriEvaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriDaniela Munca-Aftenev
 
Dragobetele sărută fetele 2015
Dragobetele sărută fetele  2015Dragobetele sărută fetele  2015
Dragobetele sărută fetele 2015Ionelia Serban
 
Metode interactive (lim. lit. rom)
Metode interactive (lim. lit. rom)Metode interactive (lim. lit. rom)
Metode interactive (lim. lit. rom)Mary Dulits
 
Program de serbare la craciun
Program de serbare la craciunProgram de serbare la craciun
Program de serbare la craciunJungheatu Maria
 

Tendances (20)

Toleranța
ToleranțaToleranța
Toleranța
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Comunicarea interculturala
Comunicarea interculturalaComunicarea interculturala
Comunicarea interculturala
 
Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Prezentare metode
Prezentare metodePrezentare metode
Prezentare metode
 
Bullying25 mai
Bullying25 maiBullying25 mai
Bullying25 mai
 
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu „Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
„Managementul clasei de elevi”, Tatiana Lungu
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
 
Stil de viata sanatos
Stil de viata sanatosStil de viata sanatos
Stil de viata sanatos
 
Protectia mediului material didactic
Protectia mediului  material didacticProtectia mediului  material didactic
Protectia mediului material didactic
 
Cum arata toleranta
Cum arata tolerantaCum arata toleranta
Cum arata toleranta
 
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoala
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoalaHartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoala
Hartuirea fizica si psihica-Bullyingul in scoala
 
Evaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptoriEvaluarea criterială prin descriptori
Evaluarea criterială prin descriptori
 
Dragobetele sărută fetele 2015
Dragobetele sărută fetele  2015Dragobetele sărută fetele  2015
Dragobetele sărută fetele 2015
 
Dialog intercultural
Dialog interculturalDialog intercultural
Dialog intercultural
 
Comunicarea
ComunicareaComunicarea
Comunicarea
 
Metode interactive (lim. lit. rom)
Metode interactive (lim. lit. rom)Metode interactive (lim. lit. rom)
Metode interactive (lim. lit. rom)
 
Program de serbare la craciun
Program de serbare la craciunProgram de serbare la craciun
Program de serbare la craciun
 

Similaire à Managementul situatiilor conflictuale in scoala

Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptModele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptRuxandra Radu
 
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.Adela Kun
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentieCristinaOprea21
 
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudia
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudiaBlocajul creativ al elevului pahom grigore claudia
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudiaBadarau Ecaterina
 
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)Badarau Ecaterina
 
Proiect psihologie
Proiect psihologieProiect psihologie
Proiect psihologieRomeo Cozac
 
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii IvDidactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Ivanamaria89
 
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaFundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaAndreeaFiscutean
 
Scoli care invata, P Senge
Scoli care invata, P SengeScoli care invata, P Senge
Scoli care invata, P SengeTatiana Cauni
 
Tema criză şi planificarea depăşirii crizei
Tema criză şi planificarea depăşirii crizeiTema criză şi planificarea depăşirii crizei
Tema criză şi planificarea depăşirii crizeiCostica UAIC
 
Studiu de caz t.r.
Studiu de caz   t.r.Studiu de caz   t.r.
Studiu de caz t.r.ceclan maria
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfCimpeanemese
 
De ce venim la scoala.pptx
De ce venim la scoala.pptxDe ce venim la scoala.pptx
De ce venim la scoala.pptxPoting Alina
 
Tratarea diferentiata pdf
Tratarea diferentiata pdfTratarea diferentiata pdf
Tratarea diferentiata pdfcristy333
 
Tratarea Diferentiata Pdf
Tratarea Diferentiata PdfTratarea Diferentiata Pdf
Tratarea Diferentiata Pdfcristy333
 

Similaire à Managementul situatiilor conflictuale in scoala (20)

Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.pptModele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
Modele si tehnici de asigurare a disciplinei 2021.ppt
 
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.
Managementcomportamentalseminar.I.Darjan.
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
 
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudia
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudiaBlocajul creativ al elevului pahom grigore claudia
Blocajul creativ al elevului pahom grigore claudia
 
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)
Blocajul creativ al_elevului_pahom_grigore_claudia (1)
 
Proiect psihologie
Proiect psihologieProiect psihologie
Proiect psihologie
 
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii IvDidactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
 
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusivaFundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
Fundamentele psihopedagogiei speciale educatia inclusiva
 
îMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiune
îMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiuneîMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiune
îMbunătăţirea performanţei elevilor prin interacţiune
 
Studiu de caz
Studiu de caz   Studiu de caz
Studiu de caz
 
Scoli care invata, P Senge
Scoli care invata, P SengeScoli care invata, P Senge
Scoli care invata, P Senge
 
24studiudecaz
24studiudecaz24studiudecaz
24studiudecaz
 
Tema criză şi planificarea depăşirii crizei
Tema criză şi planificarea depăşirii crizeiTema criză şi planificarea depăşirii crizei
Tema criză şi planificarea depăşirii crizei
 
Studiu de caz t.r.
Studiu de caz   t.r.Studiu de caz   t.r.
Studiu de caz t.r.
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
 
De ce venim la scoala.pptx
De ce venim la scoala.pptxDe ce venim la scoala.pptx
De ce venim la scoala.pptx
 
Motivatia in context scolar
Motivatia in context scolarMotivatia in context scolar
Motivatia in context scolar
 
Tratarea diferentiata pdf
Tratarea diferentiata pdfTratarea diferentiata pdf
Tratarea diferentiata pdf
 
Tratarea Diferentiata Pdf
Tratarea Diferentiata PdfTratarea Diferentiata Pdf
Tratarea Diferentiata Pdf
 
Violenta,Profesori
Violenta,ProfesoriViolenta,Profesori
Violenta,Profesori
 

Managementul situatiilor conflictuale in scoala

  • 1. Managementul situaţiilor conflictuale din şcoală Prof. consilier școlar Dana Robotă coala generală Ionel Teodoreanu Ș12 Decembrie 2012 Iași
  • 2. Modele de prevenire a comportamentelor indezirabile • Pedeapsa – avantaje și/sau limite • Folosirea stimulentelor în clasa de elevi – de la modelul lui Jones la abordarea neo-skinneriană • Modelul lui Rudolf Dreikurs – de ce aleg elevii să aibă comportamente nepotrivite • Modelul lui Jacob Kounin – de la omniprezența profesorului la efectul valului • Modelul Glasner – alegerile raționale • Modelul Canter - disciplina asertivă
  • 3. Comunicare și conflict în clasa de elevi • Impactul emoţiilor asupra procesului de comunicare din contextul clasei de elevi – Reacţiile emoţionale şi comportamentele cadrelor didactice – context de învăţare a comportamentelor adecvate/inadecvate de către copii – Modalităţi adecvate de experimare verbală a emoţiilor de disconfort în contextul clasei de elevi • Comunicarea în situaţii specifice de interacţiune la clasă – Recompensa socială (mesajele de laudă) – şi valenţele ei motivaţionale – Elemente de comunicare interpersonală: empatia, ascultarea activă, bariere în comunicare
  • 4. Pedeapsa – dezavantaje • elevii fac pentru că „trebuie”, nu pentru că doresc • tensionează relațiile • nu indică ce trebuie făcut ci doar ce nu trebuie făcut (Nu mai aveți voie să vorbiți. Nu vă mai dau voie să....) • generează regula obișnuirii (odată ce elevul se obișnuiește cu pedeapsa, trebuie să creștem nivelul acesteia) • funcționează bine numai în situația unui raport fix (de fiecare dată când elevul face ceea ce trebuie este recompensat, de fiecare dată când greșește este pedepsit). DAR este foarte greu pentru profesori să știe toate momentele în care elevul greșește!
  • 5. Pedeapsa – avantaje • este simplu și ușor de aplicat • acționează imediat și are consecințe clare pe termen scurt • reflectă istoria proprie și de aceea este întotdeauna la îndemână (profesorii aplică mai departe ceea ce au învățat „pe propria piele”) • dau impresia de putere • satisfac un nivel primar al justiției sociale (de tipul rău faci – rău găsești sau dinte pentru dinte) • poate fi fals percepută ca unica soluție pentru profesorii care se tem că dacă nu îi pedepsesc pe elevi, aceștia vor avea comportamente și mai rele Temă de reflecție Gândiți-vă un moment la ponderea pedepselor și recompenselor în practica dumneavoastră școlară. Care sunt mai numeroase? Ce ar fi să găsiți pentru fiecare pedeapsă un set de stimulente pozitive? Urmăriți efectele estompării pedepselor pentru o perioadă de timp.
  • 6. Folosirea Stimulentelor – de la modelul lui Jones la abordările neo-skinneriene • stimulentele trebuie văzute ca atare de către elevi, nu de către profesori • stimulentele trebuie să fie accesibile tuturor („cine termină primul” nu va fi niciodată un stimulent pentru elevii mai slabi pregătiți și nici chiar pentru cei de nivel mediu) • trebuie aplicate conform „regulii bunicii” (mai întâi mănânci mâncarea și abia apoi primești desertul) • stimulentele sunt întotdeauna alegeri controlate: elevii aleg ce doresc din lista de stimulente dar lista este controlată de către profesor (apare iluzia alegerii libere)
  • 7. • sugestii: să lucreze cu un coleg, să își aleagă locul în clasă/bancă, să aibă timp liber la dispoziție, să fie scuzat la un test sau la o temă pentru acasă, să lucreze la un proiect special, să își expună în clasă posterul preferat pentru o perioadă de timp... etc. • strategia „token economy” cu puncte, bile, buline albe (când se acumulează un număr de puncte, elevul poate obține stimulentul dorit) • ignorarea comportamentul indezirabil şi întărirea celui acceptat social. Pentru că blamarea directă a unui elev turbulent este mai puţin eficace, ea va fi înlocuită cu întărirea concomitentă a comportamentului unui elev care efectuează sarcina didactică impusă de derularea lecţiei, solicitată de profesor.
  • 8. Modelul lui Rudolf Dreikurs – de ce aleg elevii să aibă comportamente nepotrivite • oamenii își doresc cu ardoare status și recunoaștere. Toți dorim să fim văzuți de ceilalți ca fiind persoane deosebite, să ne fie luate în seamă părerile, să fim valorizați. • Elevii care nu reușesc să obțină această recunoaștere, au comportamente nepotrivite pentru că se asociază unor obiective greșite: Obținerea atenției • apare când elevii nu obțin recunoașterea pe care și-o doresc din partea profesorului • poate consta în cereri irelevante, solicitarea unor favoruri speciale, căutarea în permanență a sprijinului profesorului, asaltarea cu întrebări etc. • Comportamentul poate fi apreciat ca fiind stresant/supărător și dacă profesorul reacționează, conduita este oprită pentru moment și apoi reluată.
  • 9. Căutarea puterii • o escaladare a nivelului anterior, de la enervant spre amenințător • elevul provoacă profesorul, încercând să-l atragă într-o bătălie pentru putere • atunci când profesorul va atenționa elevul asupra comportamentului nepotrivit, acesta nu se va mai opri (ca în stadiul anterior) ci va continua sau chiar va crește acel comportament • de cele mai multe ori, profesorul va lua totul personal și îl va trimite pe elev în stadiul următor Căutarea revanșei • caracterizată de violență (verbală sau chiar fizică) • elevul se consideră umilit și nu îi mai pasă dacă câștiga „bătălia” cu profesorul • elevii vor considera o victorie să fie neplăcuți în ochii profesorilor și să le provoace acestora furie, enervare, supărare.
  • 10. Arătarea inadecvării • elevii au consumat energia și încep să se simtă fără putere, neajutorați, cu un acut sentiment al ratării • nu mai simt nevoia de a încerca nimic • apare refuzul de a coopera, participa sau interacționa în vreun fel ! Este mult mai ușor să construiești o relație pozitivă cu elevii în faza obținerii atenției decât în următoarele!
  • 11. Modelul lui Jacob Kounin – de la omniprezența profesorului la efectul valului • Orice reacție a profesorului față de un elev în clasă se răsfrânge asupra tuturor celorlalți, adică orice reacție a profesorului în clasă poate influența întreg grupul de elevi, atât pentru reacții negative cât și pentru cele pozitive (efectul de undă). Mărimea efectului de undă este dependentă de statusul social al elevului sancţionat, fiind mai mare în cazul elevilor cu status mai înalt. • Tehnici de control al clasei: • claritatea mesajului (În loc de „Oprește-te chiar acum/Nu ai voie să faci asta” - „Nu ai voie să vorbești cu colegul de bancă până la pauză” • fermitate și intransigență – exprimă un nivel consistent și constant al expresiei „Vorbesc serios!”, până când elevul se conformează cerințelor • centrarea pe activitatea de învățare și nu pe relația cu elevul • evitarea asprimii, a amenințărilor pentru că ele provoacă furie, resentimente și alte comportamente indezirabile • antrenarea elevilor cu status înalt în grup pentru a-i influența pe ceilalți colegi
  • 12. Modelul Glasner – alegerile raționale • Elevii sunt ființe raționale care își pot controla comportamentul pentru a-l adapta la diverse situații, dacă doresc să o facă Recomandări: • stabilirea unui set de reguli flexibile și deschise în ceea ce privește comportamentul și viața grupului • recompensarea respectării acestor reguli • implicarea elevilor în rezolvarea unei probleme, a unui incident (elevii se așează în cerc, identifică problema și caută soluții. Profesorul stă în afara cercului și evită să-și exprime opinia dar lansează întrebări și direcționează discuția spre soluții) • contractul comportamental: este o înțelegere verbală între adult și copil, „certificată” de o terță persoană, cu poziție neutră față de situație.
  • 13. Modelul Canter - disciplina asertivă • solicită profesorului să comunice cerinţele lui clar, de la începutul anului şcolar, să nu încalce drepturile, interesele fundamentale ale elevilor şi să se abţină de la ameninţări. • Profesorul va stabili reguli prin negociere cu elevii, iar încălcarea acestora nu o va accepta în nici un caz. • Drepturi ale profesorului: dreptul de a stabili un mediu optim pentru învăţare, dreptul de a solicita şi se aşteaptă un comportament adecvat din partea elevilor, dreptul de a primi ajutor de la administratorii şcolii şi de la părinţi atunci când este necesar. • Drepturi ale elevilor: dreptul de a avea profesori care să limiteze comportamentele necorespunzătoare, dreptul de a alege cum să se comporte, înţelegând consecinţele propriilor alegeri. • Respectarea regulilor şi a drepturilor reciproce trebuie urmată de recompense materiale şi sociale adecvate, iar nerespectarea - de sancţiuni de tipul retragerea unei recompense.
  • 14. Ce sunt emoţiile şi care este rolul lor în funcţionarea noastră de zi cu zi? • Trăiri subiective ale unei persoane în faţa unui eveniment • Emoţiile sunt întotdeauna adevărate şi corecte. • Există o diferenţa între a trăi o emoţie şi a o exprima. Sub impactul lor, ne comportăm fie adecvat, fie inadecvat. • E normal să ne simţim tensionaţi, neliniştiti, întristaţi, abătuţi, furioşi, enervaţi faţă de anumite situaţii în care percepem comportamentele copiilor cu care lucrăm ca fiind inadecvate în raport cu contextul în care se manifestă; Este primul semn că ceea ce facem este important pentru noi! • Reacţiile emoţionale şi comportamentale ale cadrelor didactice reprezintă pentru elevi un context de învăţare a comportamentelor
  • 15. Reacţiile emoţionale şi comportamentele cadrelor didactice – context de învăţare a comportamentelor adecvate/inadecvate de către copii • Reacţia cadrului didactic este influenţată de semnificaţia pe care o acordă comportamentului copilului • Reacţiile cadrelor didactice pentru aceeaşi situaţie sau comportament sunt diferite Ex: comportamentul copilului – smulge jucăria din mâna altui copil Interpretare: 1. Copilul este rău, egoist 2. Copilul nu ştie să formuleze o cerere Emoţia generată: furie, enervare Emoţia generată: calm Pedeapsă: Îl cert Reacţie adecvată: Îl învăţ să formuleze o “Nu-ţi e ruşine!” cerere
  • 16. • Adesea, comportamentele neadecvate (ex. crizele de furie, smulsul obiectelor, împinsul, folosirea cuvintelor neadecvate, întreruperea celorlalţi, iesitul din bancă, vorbitul fără să fie numit, refuzul de a face ce i se cere) sunt interpretate ca atac la persoană, lipsă de respect, lipsă de educaţie, răutate. Aceste interpetări generează profesorului o paletă variată de emoţii de disconfort care se manifestă printr-o gamă variată de comportamente şi mesaje verbale. Adică Deseori adulţii reacţionează la comportamentele copiilor în concordanţă cu emoţiile personale şi nu în raport cu obiectivele de învăţare supraodonate. • Acele comportamente ale copiilor percepute ca nepotriviteîn contextul clasei semnalează prezenţa unui deficit. Ele reprezintă un feedback pentru cadrul didactic privind nivelul achiziţiilor pe care copilul le are dezvoltate în momentul respectiv şi ce anume mai are de învăţat.
  • 17. Modalităţi adecvate de exprimare verbală a emoţiilor de disconfort în contextul clasei de elevi • Recunoaştere şi exprimare a emoţiilor. A comunica eficient presupune a şti să îţi exprimi emoţiile. • Mesajele de validare emoţională oferă copilului posibilitatea să înţeleagă că toate emoţiile noastre, pozitive sau negative, sunt fireşti • Este posibil să nu se obţină rezultate favorabile de la prima încercare, aşadar este nevoie de constanţă şi perseverenţă (copiii au nevoie de un interval de timp pentru a învăţa un nou răspuns) • Cum să construim şi că comunicăm mesaje de validare a emoţiilor de disconfort pe care le manifestă copiii în situaţiile cotidiene? – Validarea emoţională se face sub forma traducerii în cuvinte a stării emoţionale citite pe faţa sau din acţiunile copilului. Mesajele trebuie să sublinieze faptul că înţelegeţi şi acceptaţi ceea ce simte copilul
  • 18. Concret: Observăm şi descriem în cuvinte ce face copilul. Analizăm modul în care interpretăm ce face copilul şi ce emoţie trezeşte acest lucru în noi. Nu folosim termeni de bine şi rău, ci etichete lingvistice adecvate: Emoţia poate fi exprimată: • printr-un cuvânt: "Sunt supărat/bucuros/curios/încântat"; • Prin descrierea a ceea ce s-a întâmplat cu tine: "Îmi tremură vocea când...” • Prin descrierea a ceea ce-ţi doreşti să faci: "Simt că-mi vine să…". Folosirea limbajului responsabilităţii (asumarea responsabilităţii pentru ceea ce o persoană simte. Formularea mesajului este la persoana I „sunt furios” şi nu la persoana a II-a „mă enervezi”). Limbajul responsabilităţii utilizează trei componente: • Descrierea comportamentului (ex. "când foloseşti cuvinte nepotrivite", "când nu respecţi regula") • Exprimarea propriilor emoţii ca şi consecinţă a modului de interpretare a comportamentului elevului ("mă supără când....sunt furios când..."); • Formularea consecinţelor comportamentului asupra propriei persoane ("pentru că mă deranjează să nu respectăm regulile");
  • 19. • Un aspect foarte important pe care îl transmite cadrul didactic prin limbajul responsabilităţii este că acceptă responsabilitatea pentru ceea ce simte. Astfel în loc de "M-ai supărat“ el poate spune "Sunt supărat“ sau în loc de "M-ai rănit“ - "Mă simt rănit când faci acest lucru". Asumarea responsabilităţii a ceea ce simţim şi exprimăm este o formă de validare personală. • Mesajele responsabilităţii communicate pe un ton nervos devin mesaje negative. Acestea învinovăţesc copilul şi îl critică şi omit mesajul care ar trebui să indice care este responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a făcut. • Aplicaţii Exemplu 1: Un elev îşi loveşte cu palma colegul care i-a luat pixul de pe bancă. Profesorul observă incidentul Exemplul 2: Ora de matematică. Profesorul spune elevilor să scoată caietele şi să lucreze independent 1 exerciţiu din manual. Mircea se întoarce la colegul din spate şi îi împinge caietul cu cotul, cântă şi bate la tobe în bancă, face orice în afară de sarcina dată. Exemplul 3: Un elev este scos la tablă şi greşeşte un exerciţiu. Înainte ca profesorul să verifice greşeala, un coleg îi strigă că este prost şi nu ştie nimic.
  • 20. 1. Ce se întâmplă? 2. Cum interpretează profesorul? 3. Cum se simte profesorul? 4. Cum reacţionează profesorul? 5. Ce mesaje transmite profesorul prin reacţiile pe care le are?
  • 21. Lauda şi valenţele ei motivaţionale • Mesajul de laudă este ca penicilina: nu poate fi adiministrată la întâmplare, administrarea este guvernată de reguli şi contraindicaţii, regulile privesc modul şi momentul administrării şi dozajul, precauţiile se referă la posibilele efecte secundare. – Diferită de încurajare pentru că are focus pe rezultatele din prezent şi pe reuşita specifică a elevului – Are funcţie de întărire a unor comportamente dezirabile dar depinde de anumiţi factori: • Mesajul să fie perceput ca fiind sincer • Să fie formulat foarte specific • Să se centreze pe aspecte care sunt în controlul absolut al elevului • Să fie conforme nivelului de dezvoltare al copiilor • Evitarea laudei pentru inteligenţă • Evitarea laudei prin compararea cu ceilalţi
  • 22. Chiar şi cel mai contraproductiv tip de laudă este mai indicat decât absenţa ei. Astfel, mesajele de laudă ar trebui să fie: • Relaţionate cu strategiile folosite („ai găsit cea mai bună metodă de a face asta”); • Relaţionate cu efortul şi persistenţa în sarcină („observ că ai făcut exerciţiile, efortul tău a dat roade!”); • Pentru a avea funcţie de întarire a unui comportament, lauda trebuie să fie contingentă, specifică şi sinceră. Contexte în care mesajele de laudă au consecinţe motivaţionale negative • Sarcini pe care el le poate performa cu uşurinţă • Situaţii în care copilul manifestă deja un interes • Lauda îşi pierde efectul motivaţional atunci când este transmisă de fiecare dată când copilul face o acţiune. • Mesaje de laudă prin care copiii învaţă comparaţia cu ceilalţi colegi: „Ai luat cea mai mare notă, eşti primul din clasă, ai terminat primul....”
  • 23. Elemente de comunicare interpersonală Empatia În esenţă, empatia este aptitudinea de a vedea lumea din perspectiva unei alte persoane, capacitatea de a vă acorda la modul cum gîndeşte şi simte altcineva în legătură cu o anumită situaţie – indiferent cum diferă acest mod de propria voastră percepţie. Empatia nu este comportamentul amabil, cu declaraţii generale politicoase şi plăcute! Empatia nu este compasiune! Empatia nu înseamnă acordul cu ideile sau trăirile celuilalt sau aprobării poziţiei unei alte persoane!
  • 24. Trepte pentru a fi empatici Ţineţi-vă emoţiile în frâu! - În loc să reacţionaţi imediat, opriţi-vă şi gândiţi-vă preţ de o secundă, reflectând mai ales la natura comportamentului celuilalt Puneţi întrebări “scormonitoare”! - Generale şi deschise, de tipul “Cum te-ai simţit (sau ce ai crezut) despre asta/Ce ai fi dorit să se fi întâmplat?” Concentraţi-vă pe perspectiva subiectivă a celuilalt! - Nu proiectaţi propria biografie, propriile experienţe, gânduri sau sentimente
  • 25. Ascultarea activă “cenuşăreasă” a comunicării pentru că reţinem 25% din ceea ce auzim iar ascultarea reprezintă doar 40% din activităţile de comunicare. Mai mult, în medie oamenii vorbesc cu aprox. 130 cuvinte/minut în timp ce fluxul mental este de 500 cuvinte/minut. Marea majoritate a oamenilor nu “se pregătesc” pentru activitatea de ascultare astfel încât “zgomotele” din propriul sistem împiedică sau distorsionează receptarea. Ascultarea activă pune în contact emiţătorul mesajului cu receptorul pentru a crea o comunicare bidirecţională. Tehnicile ascultării active: rezumarea şi reflectarea
  • 26. Rezumarea - O parafrazare a mesajului receptat - Poate avea loc la intervale regulate - Verifică gradul de înţelegere - Oferă oportunităţi pentru clarificări - Arată interesul faţă de vorbitor - Oferă vorbitorului feed-back Exemple: „...daca inteleg bine, tu spui că....’ Deci, ceea ce vrei să spui este că...’ Reflectarea - O oglinda în faţa vorbitorului, reflectând frazele pe care le auziţi. - Creşte claritatea dialogului şi permite vorbitorului să ştie că este ascultat - Puteţi reflecta informaţia sau sentimentele - Recunoaşterea sentimentelor vorbitorului creşte empatia dintre voi Exemple: Am dreptate spunând ca te simţi......?