2. Cuprins
• Ce este litiaza urinară?
• De ce se fac pietre la rinichi?
• Cum știi că ai pietre la rinichi?
• Cum depistăm pietrele la rinichi?
• Cum ne tratăm?
• Dacă nu funcționează tratamentul?
• Profilaxia
• Tratamente naturiste
• Webografie
3. Ce este litiaza urinară?
• Litiaza renală (calculii renali sau nefrolitiaza)
reprezintă bucăți de minerale care sunt
localizate la nivelul rinichiului. Acestea pot
rămâne la nivel renal sau pot fi eliminate din
organism pe calea tractului urinar (tubii care
conecteaza rinichii cu vezica urinara, numiti
uretere si cel care face legatura vezicii urinare
cu exteriorul – uretra).
4.
5. De ce se fac pietre la rinichi?
• Există o serie de factori de risc care pot favoriza apariția
litiazei renale:
-alimentația: subnutriția și excesul de proteine
-hidratarea insuficientă (sunt necesari minim 2 l de apă pe
zi pentru o hidratare adecvată)
-temperaturile crescute
-apa cu un conținut crescut de Calciu
-stilul de viață și ocupația (locul de muncă într-un mediu
care favorizează deshidratarea, stresul, starea de încordare
psihică, expunerea prelungită la temperaturi crescute)
-factori endocrini și metabolici (tulburări in metabolismul
mineralelor, hiperparatiroidismul)
-factori genetici (rude de sânge cu istoric de litiază urinară)
• -antecedente personale de litiază urinară
6. Cum știi că ai pietre la rinichi?
• Calculii renali pot rămâne la nivel renal sau pot fi eliminați din organism pe calea
tractului urinar (tubii care conectează rinichii cu vezica urinară, numiți uretere şi
tubul care face legătura vezicii urinare cu exteriorul – uretra).
• Mobilizarea lor de la nivel renal poate produce:
• -nici un simptom, în cazul în care calculul este suficient de mic
• -durere constantă cu debut brusc; calculii pot produce dureri intense la nivelul
zonei lombare (porțiunea inferioară a spatelui), în parțile laterale ale trunchiului (în
flancuri), la nivelul abdomenului, pelvisului sau organelor genitale;
-senzație de greață şi vomă
-apariția sângelui în urină (hematurie); aceasta se poate asocia cu calculii care
rămân la nivelul rinichiului sau cei care se mobilizeaza la nivelul tractului urinar
-urinări frecvente şi dureroase, care apar frecvent când calculul este în ureter sau
după ce a părăsit vezica urinară şi se gaseşte în uretră;
-febră
-inapetență (pierderea apetitului alimentar)
-diaree sau constipație
-transpirații abundente (diaforeză)
-oboseală.
7. Cum depistăm pietrele la rinichi?
• Medicul urolog va suspecta imediat o litiază
urinară dupa ce i se expun simptomele, insă va
efectua și examene imagistice pentru a-și
confirma bănuielile (RRVS, UIV, ecografie), va
recolta sânge, urina, iar după extragerea
calculului se va face analiza biochimică a
acestuia.
8. Cum ne tratăm?
• Desi cercetatorii nu au descoperit inca medicamentul
care sa poata trata in 100% din cazuri litiaza
renala, tratamentul poate urma mai multe cai si tinde
sa devina din ce in ce mai putin invaziv.
• Un prim pas in rezolvarea litiazei urinare este
indepartarea durerii: in acest sens se recomanda
folosiream antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS)
• La nevoie, medicul poate prescrie medicamente mai
puternice. Tratamentul modern indica si administrarea
intermitenta de glucagon si alfa blocante care sunt
foarte eficiente in alinarea durerii.
9. Dacă nu funcționează tratamentul?
• Cele mai multe intervenții chirurgicale se
bazează pe înlăturarea calcului sau extriparea
unui rinichi sau a unu fragment.
• Litotriția este un procedeu care foloseşte unde
de şoc aplicate localizat la suprafața corpului
care determină “spargerea” calculului în
fragmente mici care pot fi ulterior eliminate
spontan.
10. Profilaxia
Volumul urinei să fie asigurat la 1 300—1 500ml în 24 ore
printr-o ingestie bogată în lichide
(apă, ceai, compot, sifon, supe, ciorbe, sucuri de fucte, apă
minerală de masă etc).
Regimul alimentar să fie mixt, nici carnat, nici vegetarian
exagerat, pentru ca urina să nu fie nici prea
acidă, nici alcalină.
Mişcare cât mai multă a tuturor pacienţilor imobilizaţi la pat
pentru perioade îndelungate- Mişcarea este recomandată şi
indivizilor sănătoşi, dar care duc o viaţă sedentară. De
asemenea se recomandă şi tratarea colitei, a paraziţilor
intestinali, a infecţiei urinare etc, care constituie factori
favorizanţi ai apariţiei litiazei.
