1. NERVUL OLFACTIV
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
2. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Structura Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
anatomică
clinic suferinţă
I OLFACTIV
7. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
I OLFACTIV Lama Olfacto-
ciuruită a metria
etmoidului subiectivă
calitativă
11. NERVUL OPTIC
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
12. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
II OPTIC
23. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă D S
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• heteronime
(binazală)
OS OD
Cauze:
- Leziune concomitentă a porţiunilor
externe ale chiasmei optice (arahnoidite
optochiasmatice, meningite bazale,
ectazii ateromatoase ale arterelor carotide
interne, etc.).
24. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă S D
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• heteronime
(bitemporală)
OS OD
Cauze:
- Leziune a porţiunii de mijloc a chiasmei
optice (tumori hipofizare, meningioame
supraselare, craniofaringioame, distensia
ventricolului III, etc.).
25. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă S S
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• omonime
(stângă)
OS OD
Cauze:
- Leziuni ale căilor optice situate înapoia
chiasmei optice (encefalite, scleroza în
plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
26. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă D D
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• omonime
(dreaptă)
OS OD
Cauze:
- Leziuni ale căilor optice situate înapoia
chiasmei optice (encefalite, scleroza în
plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
27. NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă D
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• în cadran
OS OD
Cauze:
- Leziuni occipitale, adică la capătul
analizatorului vizual (encefalite, scleroza
în plăci, tumori cerebrale, traumatisme
cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare
cerebrale acute şi cronice, etc. ).
28. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
2. Câmp - Hemianopsiile
II
vizual
• îngustarea
concentrică
(vederea
tubulară) OD
OS
Cauze:
- Leziuni ale fibrelor periferice ale
nervului optic cu respectarea fasciculului
macular (meningite şi arahnoidite bazale,
retinita pigmentară, sindromul H.I.C.,
etc.).
29. NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
2. Câmp - Scotoamele
II
vizual
OS OD
Cauze:
- Migrene, hemoragii retiniene, nevrite
optice retrobulbare, leziuni chiasmatice şi
retrochiasmatice, inclusiv ale cortexului
occipital, etc.
30. NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
II OPTIC Gaura optică 3. Vederea
cromatică
31. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
3. Vederea - Acromatopsia -Leziuni ale proiecţiilor
II
cromatică centrale ale căilor vizuale
- Discromatopsia -Intoxicaţii (exogene;
(daltonismul) endogene)
-Boli ereditare
- Recepţionarea -Avitaminoze
lumii înconjură- -Boli digestive
toare într-o
singură culoare -etc.
(xantopsia)
32. NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
II OPTIC Gaura optică 4. Examenul
fundului de
ochi
41. NERVII CRANIENI:
OCULOMOTOR COMUN
TROHLEAR
ABDUCENS
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Centrul Ştiinţifico-Practic de
Neurologie şi Neurochirurgie
42. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
III OCULOMOTOR
IV TROHLEAR
VI ABDUCENS
51. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
ORIFICIUL Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
III OCULOMOTOR Fisura 1. Examenul
orbitală static
IV TROHLEAR superioară
VI ABDUCENS
52. Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Margina pleoapei superioare
Partea superioară a pupilei
53. Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Neuropatie de oculomotor drept:
ptoză palpebrală superioară parţială + strabism divergent
54. Perechile III, IV şi VI. Examenul static.
Sindrom Claud Bernar-Horner pe dreapta:
ptoză palpebrală superioară parţială + mioză + enoftalmie
55. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica
examenului Manifestările clinice de suferinţă
Nr. d/o Denumirea
clinic
III OCULOMOTOR 1. Examenul -PTOZĂ PALPEBRALĂ
static SUPERIOARĂ
IV TROHLEAR · completă · semiptoză · parţială
VI ABDUCENS -STRABISM (diplopie)
· divergent · convergent
(unilateral, bilateral)
-ANIZOCORIE
· mioză · midriază
-PUPILĂ · ovalară · crenelată
· poliedrică · neregulată
- ENOFTALMIE
- EXOFTALMIE
56. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica
examenului Manifestările clinice de suferinţă
Nr. d/o Denumirea
clinic
III OCULOMOTOR 1. Examenul
static
IV TROHLEAR
2. Examenul
VI ABDUCENS dinamic
62. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica
examenului Manifestările clinice de suferinţă
Nr. d/o Denumirea
clinic
III OCULOMOTOR 2. Examenul -LIMITAREA MIŞCĂRILOR DE:
dinamic
IV TROHLEAR · lateralitate internă, ridicare şi
coborâre a globului ocular (III)
VI ABDUCENS · privire în jos şi în afară (IV)
· lateralitate externă a globului
ocular (VI)
-TULBURĂRI DE
CONVERGENŢĂ şi
ACOMODAŢIE
-OFTALMOPLEGIE
63. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica
examenului Manifestările clinice de suferinţă
Nr. d/o Denumirea
clinic
III OCULOMOTOR 1. Examenul
static
IV TROHLEAR
2. Examenul
VI ABDUCENS dinamic
3. Explorarea
reflexelor:
-fotomotor
direct
- fotomotor
consensual
66. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica
examenului Manifestările clinice de suferinţă
Nr. d/o Denumirea
clinic
3. Explorarea
II OPTIC -MIDRIAZĂ PARALITICĂ
reflexelor:
IV OCULOMOTOR -fotomotor
direct
-REFLEX FOTOMOTOR
- fotomotor · leneş
consensual
· diminuat
· abolit
-HIPPUS
67. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
-DIABETUL ZAHARAT
III OCULOMOTOR
-PROCESE INFECŢIOASE
IV TROHLEAR
-ANEVRISME DE VASE INTRACEREBRALE
VI ABDUCENS
-TUMORI CEREBRALE
-MIASTENIA GRAVIS
-BOLILE Friedreich, Kugelberg-Welander,
Werdnig-Hoffmann, Steele-Richardson-Olzewski
-BOLA Little
-HEMATOAME INTRACEREBRALE
-SCLEROZA ÎN PLĂCI
-etc.
69. NERVUL TRIGEMEN
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
70. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
V TRIGEMEN
71. V. TRIGEMENUL
SENZITIV
1. NERVUL
OFTALMIC
(V1)
2. NERVUL MAXILAR
SUPERIOR (V2)
3. NERVUL
MANDIBULAR (V3)
78. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
V TRIGEMEN PORŢIUNEA
SENZITIVĂ
1. Oftalmic Fanta
sfenoidală 1.
2.
2. Maxilar Gaura
superior rotundă 3.
mare 4.
5.
3. Mandibular Gaura ovală
6.
7.
79. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. PALPAREA PUNCTELOR DE EMERGENŢĂ A
RAMURILOR PERIFERICE ALE n. TRIGEMEN PE FAŢĂ
Examinatorul exercită cu degetul mare o presiune
moderată asupra incizurei (foramenului) supraorbitale,
foramenului infraorbital şi foramenului mental. În mod
normal toate trei puncte se proiectează pe o singură linie
şi nu sunt dureroase. Prezenţa fenomenului de durere
sugerează o eventuală neuropatie a ramurii nervoase
respective.
80. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. SIMŢUL ALGIC. Rechizite: Ac bine ascuţit, preferabil de
unică folosinţă.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă a excitaţiei va fi: “OBIŞNUIT”, “MAI TARE ca
obişnuit”, “MAI SLAB ca obişnuit”.
2. Excitaţii consecutive în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
3. Excitaţii consecutive pe dermatomurile hemifeţei
stângi şi hemifeţei drepte cu scopul depistării unei
eventuale dereglări de tip segmentar (zonele Zelder).
81. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
III. SENSIBILITATEA TACTILĂ.
Rechizite: o bucată de bumbac (vată).
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare atingere va fi: “DA”.
2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
82. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
IV. SIMŢUL TERMIC.
Rechizite: două eprubete: una cu apă caldă /40-450 C/,
alta - cu apă rece /sub 150 C/.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “CALD” sau “RECE”.
2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
83. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
V. SIMŢUL MIOCINETIC.
Examinatorul formează cu degetul său arătător o plică pe
tegumentele feţii pacientului.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “ÎN SUS” (direcţie
cranială) sau “ÎN JOS” (direcţie caudală).
2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe
porţiuni simetrice.
84. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
VI. SIMŢUL DE VIBRAŢIUNE.
Rechizite: camerton cu tembru jos.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi durata excitaţiei
vibratorii (până la 40 ani > 8 s, după 40 ani > 6 s) şi
intensitatea ei: “MAI TARE”, “MAI SLAB”.
2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe osul
parietal, arcul zigomatic şi unghiul mandibulei.
85. TRIGEMENUL SENZITIV
METODICA EXAMENULUI CLINIC
VII. SIMŢUL DE DISCRIMINARE.
Rechizite: compasul Weber.
1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea
subiectivă la fiecare excitaţie va fi “DOUĂ EXCITAŢII
APLICATE SIMULTAN”, “O SINGURĂ EXCITAŢIE”.
2. Excitaţia se aplică începând cu distanţa dintre vârfurile
acuşoarelor compasului de 8-7 cm, reducând-o treptat
până la 3-2 mm.
86. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
V TRIGEMEN PORŢIUNEA 1.FEL DE
SENZITIVĂ DEREGLARE
1. Oftalmic Fanta
sfenoidală 1. 1.
2.
2.
2. Maxilar Gaura 3.
superior rotundă 3. 4.
mare 5.
4.
5. 2.TIP DE
3. Mandibular Gaura ovală
6. DEREGLARE
7. 1.
2.
3.
87. TRIGEMENUL SENZITIV
FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ
1. HIPOESTEZIE (algică, de vibraţiune).
2. ANESTEZIE (algică, tactilă, termică, miocinetică, de
vibraţiune, de discriminare).
3. HIPERESTEZIE (algică, tactilă, termică).
4. DISESTEZIE (senzaţii inversate).
5. PARESTEZII.
89. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
V TRIGEMEN PORŢIUNEA
SENZITIVĂ
MOTORIE
1. Oftalmic Fanta
sfenoidală 1.
2.
2. Maxilar Gaura
superior rotundă 3.
mare 4.
5.
3. Mandibular Gaura ovală
6.
7.
90. TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. DISCUŢIA CU PACIENTUL SAU MEMBRII FAMILIEI LUI.
Se întreabă dacă nu există dificultăţi
în legătură cu masticaţia, dacă nu apare o
oboseală în timp ce mănâncă, dacă nu au
apărut unele fenomene neobişnuite în
teritoriul musculaturii masticatorii (scădere
în volum, mişcări involuntare etc.).
91. TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. EXAMENUL STATIC
1. Inspecţia regiunii masticatorii cu punerea în evidenţă a
simetriei şi expresiei dezvoltării muşchilor din fosele
temporale şi maseterine.
2. Observaţia eventualelor fasciculaţii în aceleaşi zone.
3. Observaţia eventualelor spasme (trism) în teritoriul
muşchilor masticatori.
4. Observaţia eventualelor tulburări trofice.
92. TRIGEMENUL MOTORIU
METODICA EXAMENULUI CLINIC
III. EXAMENUL DINAMIC.
1. Pacientul este invitat să execute mişcări de coborâre,
ridicare, proiectare înainte-înapoi şi diducţie a
mandibulei.
2. Se palpează simetric muşchii temporali sau maseteri,
apoi se invită pacientul să imite cu gura închisă mişcări
de masticaţie. În aşa mod se apreciază dimensiunea
muşchilor şi forţa lor.
93. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
PORŢIUNEA -Oboseală patologică
V TRIGEMEN
MOTORIE
- Devierea mandibulei
3. Mandibular 1.
- Mişcări involuntare,
2. trism, facsiculaţii
3. - Tulburări trofice,
4. ulceraţii
- Hipotrofii, hemiatrofii
-Limitarea mişcărilor
mandibulei
- Diferenţa de
dimensiuni şi forţă
musculară
94. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
V TRIGEMEN EXAMENUL - Hiporeflexie
REFLEXELOR
VII FACIAL - Areflexie
1. Cornean.
III OCULOMOTOR - Hiperreflexie
2. Conjunctival.
3. Maseterin.
95. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
-COMPRESIUNI OSOASE
V TRIGEMEN
-COMPRESIUNI VASCULARE
-COMPRESIUNI TUMORALE
-TULBURĂRI METABOLICE
-MIASTENIA GRAVIS
-ENCEFALITE
-VIROZE
-ZONA ZOSTER
-SCLEROZA ÎN PLĂCI
-etc.
97. NERVUL FACIAL
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
98. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
VII FACIAL
99. VII. N. FACIAL
N. B.
Partea superioară a
nucleului facial primeşte
fibre de la ambele
emisfere, în timp ce
porţiunea lui inferioară
primeşte fibre numai de
la emisfera
controlaterală.
104. N. FACIAL
Nervul mare superficial al stâncii
Nervul muşchiului scăriţei
Nervul coarda timpanului
PES ANSERINUS MAJOR
105. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
ORIFICIUL Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
VII FACIAL Gaura stilo- I. Examenul
mastoidiană static
1.
2.
3.
4.
5.
6.
106. NERVUL FACIAL
METODICA EXAMENULUI CLINIC
I. EXAMENUL STATIC
1. Se apreciază simetria generală a feţei.
2. Se observă expresia pliurilor hemifrunţii drepte şi
stângi.
3. Se apreciază simetria şi dimensiunile fantelor
palpebrale.
4. Se apreciază expresia şi dimensiunile şanţului
nazogenian stâng şi drept.
5. Se apreciază poziţia comisurii gurii stângi şi drepte.
6. Se observă clipitul pentru ambii ochi.
107. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
ORIFICIUL Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
VII FACIAL Gaura stilo- II. Examenul
mastoidiană dinamic
1.
2.
3. ...
III.
Explorarea
reflexelor
1.
2.
3.
IV.
Explorarea
simţului
gustativ
108. NERVUL FACIAL
METODICA EXAMENULUI CLINIC
II. EXAMENUL DINAMIC
1. Pacientul este invitat să încreţească fruntea.
2. Pacientul este invitat să închidă ochii.
3. Pacientul este invitat să arate dinţii.
III. EXPLORAREA REFLEXELOR
1. Nazopalpebral. 2. Opticopalpebral. 3. Cohleopalpebral.
IV. EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV
112. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Manifestările clinice de
Nr. d/o Denumirea Cauze
suferinţă
VII FACIAL PAREZĂ MIMICĂ DE TIP Leziuni periferice
“PERIFERIC” ale nervului:
EXAMENUL STATIC -infecţii bacteriene
-inecţii virale
1. Asimetria feţei spre - “a frigore”
hemifaţa sănătoasă. - traumatisme
2. Pliurile hemifrunţii şterse.
3. Lagoftalmie.
4. Şanţul nazogenian şters.
113. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Manifestările clinice de
Nr. d/o Denumirea Cauze
suferinţă
VII FACIAL PAREZĂ MIMICĂ DE TIP Factori
“PERIFERIC” infecţioşi:
EXAMENUL STATIC - virusul gripei
- virusul ECHO
5. Gura întreagă deviată
- virusul
spre partea sănătoasă.
Coxackie
6. Comisura gurii de partea - adenovirusuri
bolnavă este situată mai - Borrelia
jos ↓. Burgdorferi
7. De partea bolnavă
lipseşte clipitul.
8. Hiperlacrimaţia, epiphora.
114. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Manifestările clinice de
Nr. d/o Denumirea Cauze
suferinţă
VII FACIAL PAREZĂ MIMICĂ DE TIP -diabetul zaharat
“PERIFERIC”
-uremia
EXAMENUL DINAMIC
- stările carenţiale
şi de malabsorbţie
1. La invitaţia de a încreţi
fruntea în hemifruntea
bolnavă pliurile lipsesc.
2. Semnul Charles Bell +.
3. Semnul “paletei” +.
4. Reducerea forţei
muşchilor mimici.
115. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Manifestările clinice de
Nr. d/o Denumirea Cauze
suferinţă
VII FACIAL PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
EXPLORAREA REFLEXELOR
1. Lipseşte reflexul
nazopalpebral.
2. Lipseşte reflexul
opticopalpebral
3. Lipseşte reflexul
cohleopalpebral.
4. Lipseşte reflexul
cornean.
116. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Manifestările clinice de
Nr. d/o Denumirea Cauze
suferinţă
VII FACIAL PAREZĂ MIMICĂ DE TIP
“PERIFERIC”
EXPLORAREA SIMŢULUI
GUSTATIV
Aguezie / Hipoguezie /
Disguezie în 2/3 anterioare
ale hemilimbii bolnave.
117. NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
Nivelul I. Gaura
stilomastodiană
MANIFESTĂRILE CLINICE:
pareză mimică “periferică”
+
hiperlacrimaţie / epiphoră
118. NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
Nivelul II.
emergenţa coardei
timpanului
MANIFESTĂRILE CLINICE:
Nivelul I
+
hipo- dis- guezie pe 2/3
anterioare ale hemilimbii
119. NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
Nivelul III.
emergenţa n.
muşchiului scăriţei
MANIFESTĂRILE CLINICE:
Nivelul II
+
hiperacuzie
120. NERVUL FACIAL
semiologia leziunilor la
diverse niveluri
Nivelul IV. emergenţa n.
mare pietros superficial
al stâncii
MANIFESTĂRILE CLINICE:
Nivelul III
-
hiperlacrimaţie / epiphoră
+
xeroftalmie
121. NERVUL FACIAL
este singurul nerv periferic afecţiunea căruia se poate
complica prin
CONTRACTURĂ FACIALĂ
HEMISPASM FACIAL POSTPARALITIC
123. NERVUL ACUSTICO-
VESTIBULAR
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
124. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
VIII ACUSTICO –
VESTIBULAR
125. VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR
N. VIII, porţiunea Corpul celulei Canalul Canalul
N. VII vestibulară nervoase din semicircular semicircular
ganglionul anterior posterior
N. VIII, porţiunea vestibular
acustică (Scarpa)
Ampulele
Meatus acusticus
internus
Canalul
semicircular
orizontal
Prima buclă cohleară:
-scala tympani
-ductul cohlear
-scala vestibulară
Corpul celulei
nervoase din
ganglionul cohlear
(spiral)
Organul Corti
(spiral)
132. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
VIII ACUSTICO – Orificiul 1. Acumetria Hipo/
acustic fonică Anacuzie
VESTIBULAR intern
2. Acumetria Hiperacuzie
instrumen-
VIII a – Acufene
tală
porţiunea (tinnitus)
acustică -proba
Weber Halucinaţii
auditive
VIII v – -proba
porţiunea Schwabah
vestibulară
-proba Rinné
133. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
-DIVERSE AFECTIUNI OTOLOGICE (otita medie
VIII a ACUSTICO –
supurată, dopul de cerumen)
VESTIBULAR
-INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –
streptomicină)
VIII a –
porţiunea -INFECŢII
acustică -TRAUMATIZME
-TULBURĂRI VASCULARE CEREBRALE
-TUMORI CEREBRALE
-BOLI PSIHICE
-etc.
134. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările clinice
Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL examenului de suferinţă
clinic
VIII ACUSTICO – Orificiul 1. Proba Instabilitate (tulburări
acustic Romberg de echilibru static şi
VESTIBULAR intern dinamic)
2. Proba Deviere tonică a
VIII v – Bárány braţelor
porţiunea
vestibulară 3. Proba Mers
Babinski- “în stea”
Weil
4. Consta- Nistagmus:
tarea nistag- -orizontal
musului -vertical
-rotator
-multiplu
135. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă
-INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –
VIII a ACUSTICO –
aminozidele, alcool)
VESTIBULAR
-SCHWANOMUL de nerv VIII
VIII v – -VESTIBULOPATII PERIFERICE
porţiunea -etc.
vestibulară
136. VERTIJUL
este o iluzie halucinatoare de mişcare a corpului sau a
mediului înconjurător
- VERTIJUL FIZIOLOGIC (răul de mare, răul de maşină,
vertijul vizual (cinema)
-VERTIJUL PATOLOGIC
- poziţional benign
- boala Ménière
- psihogen
138. NERVUL GLOSOFARINGIAN
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
139. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
IX GLOSO-
FARINGIAN
147. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Orificiul Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
IX GLOSO- Gaura 1. Funcţia
FARINGIAN ruptă senzitivă
posterioară Sensibilitatea Hipoestezie sau
tactilă din 1/3 anestezie în 1/3
posterioară a posterioară a
limbii, loja limbii, în partea
amigdaliană şi posterioară a
peretele palatului moale
posterior al şi în faringe
faringelui.
Nevralgii
glosofaringiene
148. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Orificiul Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
IX GLOSO- Gaura 2. Funcţia Tulburarea
gustului amar
FARINGIAN ruptă senzorială
(hiperguezie,
posterioară Se aguezie) pe
investighează treimea
perceperea posterioară a
gustului amar limbii
înapoia “V-
ului” lingual
folosindu-se
un tampon de
vată îmbibat în
chinină. Se
ating cele 2
jumătăţi ale
limbii
149. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie Jenă în
IX GLOSO-
Examenul static: se deglutiţia
FARINGIAN
inspectează peretele (disfagie)
posterior al faringelui, pentru
punându-se în evidenţă alimente
simetria lui. solide.
Examenul dinamic: pacientul Semnul
este invitat să pronunţe cortinei
vocalele “a”, “e”, “o”, (perdelei)
urmărindu-se mişcarea Vernet:
peretelui posterior al peretele
faringelui produsă prin posterior al
contracţia muşchiului hemifaringelui
stilofaringian. Se invită bolnav este
pacientul să înghită alimente tracţionat
solide, apreciindu-se subiectiv înspre partea
şi obiectiv deglutiţia pentru sănătoasă
solide.
150. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie
IX GLOSO-
FARINGIAN Explorarea reflexelor.
Reflexul faringian: pacientul
ţine gura larg deschisă. Cu o Reflexul
spatulă se atinge peretele faringian şi de
posterior al faringelui. În mod vomă de partea
normal se produce o ridicare lezată este
şi o contracţie a musculaturii diminuat sau
faringelui şi o retracţie a abolit
limbii însoţită de greaţă şi Se observă
chiar vomă. cum peretele
Reflexul de vomă: Cu o posterior al
spatulă sau un stilet se atinge hemifaringelui
baza limbii. În mod normal se bolnav este
produce o retracţie a limbii, tracţionat
însoţită de mişcări vomitive. înspre partea
sănătoasă
151. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
3. Funcţia salivară Xerostomie
IX GLOSO-
FARINGIAN Se plasează pe limbă
alimente codimentate şi se
observă scurgerea salivei
din ductul lui Stenon situat
la nivelul celui de-al doilea
premolar superior
152. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze
neurinoame ale nervului IX
IX GLOSO-
neurinoame ale nervilor găurii rupte posterioare
FARINGIAN
tumori ale unghiului pontocerebelos
meningioame ale sinusului lateral
tumori osoase ale bazei craniului
arahnoidite ale fosei cerebrale posterioare
angioame şi anevrisme ale sistemului vertebrobazilar sau
ale carotidei
tumori amigdalo-faringiene
mono- şi polineuropatii ale nervilor cranieni de origine
infecţioasă, toxică, compresivă sau traumatică
flebite jugulare
anomaliile joncţiunii craniorahidiene (platibazia,
impresiunea bazilară, sindrom Arnold-Chiari etc.).
153. TRUNCHIUL CEREBRAL
NERVII CRANIENI
X. NERVUL VAG
(PNEUMOGASTRIC)
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
154. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
X VAG
160. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Orificiul Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
X VAG Gaura 1. Funcţia
ruptă senzitivă
posterioară Sensibilitatea Hipoestezia în
cutanată din partea
zona anterioară a
retroauriculară, mucoasei
peretele palatului moale
posterior al şi pe pereţii
conductului hemifaringelui
auditiv extern,
precum şi
sensibilitatea
mucoasă din
baza luetei, 1/3
superioară a
pilierilor
vălului palatin
şi faringe.
161. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie
X
(n. vag) Examenul static:
pacientul ţine gura larg Paralizia hemivălului
deschisă. Se apreciază homolateral, vocea
poziţia mediană a devine nazonată;
luetei
Tracţionarea părţii
Examenul dinamic:
pacientul se invită să
paretice înspre
pronunţe vocalele “a”, partea sănătoasă
“e”. În mod normal cu ocazia
vălul se ridică, iar lueta vocalizărilor
se menţine pe linia
La deglutiţie lichidele
mediană. Se apreciază
refluează pe nas, pot
subiectiv şi obiectiv
pătrunde în trahee
deglutiţia pentru
provocând tuse
lichide. Se explorează
fonaţia.
162. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie
X Vag
Explorarea reflexelor.
Reflexul velopalatin:
se excită cu spatula peretele reflexul
anterior al palatului, de velopatin
ambele părţi. În mod normal este diminuat
se produce o ridicare a sau abolit
palatului moale şi retracţia
simultană a uvulei. Dacă
excitaţia este unilaterală,
uvula deviază ipsilateral.
163. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
X 3. Funcţia vegetativă
manifestări
Se explorează funcţia respiratorie şi cardio- cardioinhibitorii
vasculară şi
Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se tensiodepresive,
obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8 care pot atinge
bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate intensităţi
mai bine pe EKG. sincopale
Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau
feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse
ca răspuns normal.
Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona
sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în
bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,
hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în
cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.
Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă
164. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze
polioencefalitele de tip inferiorî
X VAG
trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare
scleroza laterală amiotrofică
fracturile care interesează gaura ruptă posterioară
polineuropatiile craniene infecţioase
siringobulbie
anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare
tumori
afecţiuni care interesează fasciculul geniculat
165. CT of head and cranial neuropathy
CT of the head showing the posterior fossa structures. Note the medially
driven fractured fragment of the anterior foramen magnum.
166. CT of head and cranial neuropathy 2
CT scan demonstrates the condylar fracture of occiput. The fracture
continues in an upward direction and involves the petrous temporal bone.
168. TRUNCHIUL CEREBRAL
NERVII CRANIENI
X. NERVUL SPINAL (ACCESOR)
Prof. M. Gavriliuc,
Catedra de Neurologie a USMF
“Nicolae Testemiţanu”
Institutul de Neurologie şi
Neurochirurgie
169. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Structura Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
anatomică
clinic suferinţă
XI SPINAL
(ACCESOR)
175. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Orificiul Cauze
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de
clinic suferinţă
X VAG Gaura 1. Funcţia
ruptă senzitivă
posterioară Sensibilitatea Hipoestezia în
cutanată din partea
zona anterioară a
retroauriculară, mucoasei
peretele palatului moale
posterior al şi pe pereţii
conductului hemifaringelui
auditiv extern,
precum şi
sensibilitatea
mucoasă din
baza luetei, 1/3
superioară a
pilierilor
vălului palatin
şi faringe.
176. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie
X
(n. vag) Examenul static:
pacientul ţine gura larg Paralizia hemivălului
deschisă. Se apreciază homolateral, vocea
poziţia mediană a devine nazonată;
luetei
Tracţionarea părţii
Examenul dinamic:
pacientul se invită să
paretice înspre
pronunţe vocalele “a”, partea sănătoasă
“e”. În mod normal cu ocazia
vălul se ridică, iar lueta vocalizărilor
se menţine pe linia
La deglutiţie lichidele
mediană. Se apreciază
refluează pe nas, pot
subiectiv şi obiectiv
pătrunde în trahee
deglutiţia pentru
provocând tuse
lichide. Se explorează
fonaţia.
177. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o Denumirea examenului clinice de Cauze
clinic suferinţă
2. Funcţia motorie
X Vag
Explorarea reflexelor.
Reflexul velopalatin:
se excită cu spatula peretele reflexul
anterior al palatului, de velopatin
ambele părţi. În mod normal este diminuat
se produce o ridicare a sau abolit
palatului moale şi retracţia
simultană a uvulei. Dacă
excitaţia este unilaterală,
uvula deviază ipsilateral.
178. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Metodica Manifestările
Nr. d/o examenului clinice de
clinic suferinţă
X 3. Funcţia vegetativă
manifestări
Se explorează funcţia respiratorie şi cardio- cardioinhibitorii
vasculară şi
Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se tensiodepresive,
obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8 care pot atinge
bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate intensităţi
mai bine pe EKG. sincopale
Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau
feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse
ca răspuns normal.
Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona
sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în
bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,
hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în
cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.
Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă
179. NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire
Nr. d/o Denumirea Cauze
polioencefalitele de tip inferiorî
X VAG
trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare
scleroza laterală amiotrofică
fracturile care interesează gaura ruptă posterioară
polineuropatiile craniene infecţioase
siringobulbie
anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare
tumori
afecţiuni care interesează fasciculul geniculat
