2. Definiţie:
Chilotoraxul reprezintă un revărsat pleural secundar
acumulării de lichid limfatic la nivel pleural.
Aspectul acestui lichid este alb-lăptos, caracteristic.
3. Fiziopatologie:
Chilotoraxul se formează întotdeuna prin extravazarea limfei de la
nivelul canalelor limfatice toracice.
Grăsimile ingerate şi digerate sunt absorbite la nivel digestiv. De aici,
marea majoritate a grăsimilor sunt transportate în limfă sub formă de
chilomicroni. Fac excepţie acizii graşi cu lanţ mediu (cu mai puţin de 10
atomi de carbon), care sunt transportaţi prin sângele venos.
Limfa de la nivel digestiv este colectată în cisterna Chili de unde
pleacă canalul limfatic (toracic).
Canalul toracic îşi are originea în spaţiul retroperitoneal, la nivelul
cisternei limfatice (reper vertebra L2) şi el urcă în mediastinul posterior,
între aortă şi esofag, până la vărsarea în sistemul venos, la joncţiunea dintre
vena jugulară internă stângă şi subclavie.
4. Afectarea canalului toracic:
• DEASUPRA vertebrei T5 produce un chilotorax DREPT
• Leziunile SUB vertebra T5 duc la constituirea unui revărsat
STÂNG.
Chilotoraxul poate fi însă şi BILATERAL, atât prin
cauze traumatice, cât şi obstructive.
5. Volumul chiluluiVolumul chilului este de 1500-2000 ml/zi, dar fluxuleste de 1500-2000 ml/zi, dar fluxul săusău
creşte în cadrul alimentaţiei bogate în grăsimi.creşte în cadrul alimentaţiei bogate în grăsimi.
Chilul are aspect lăptos, opalescent şi conţineChilul are aspect lăptos, opalescent şi conţine
chilomicroni, trigliceride, fosfolipide şi colesterol.chilomicroni, trigliceride, fosfolipide şi colesterol.
Volumul revărsatului pleural în chilotorax este importantVolumul revărsatului pleural în chilotorax este important
şi toracenteza evacuatoareşi toracenteza evacuatoare NUNU reduce ritmul reformăriireduce ritmul reformării
lichidului.lichidului.
După toracenteze repetate, independent de boala de bază,După toracenteze repetate, independent de boala de bază,
apar slăbiciune, denutriţie şi limfopenie, prin pierderea unorapar slăbiciune, denutriţie şi limfopenie, prin pierderea unor
mari cantităţi de proteine, grăsimi, vitamine liposolubile şimari cantităţi de proteine, grăsimi, vitamine liposolubile şi
electroliţi, conţinute în revărsatul chilos.electroliţi, conţinute în revărsatul chilos.
6. Diagnostic:
• Anamneza
• Puncţia pleurală
• Examenul de laborator – concentraţia de lipide mai mare
decât în plasmă
• Examene imagistice – radiografii, CT pentru descoperirea
cauzei
• Limfografie
7. TORACENTEZA – pune în evidenţă un lichid lăptos,
gros, alcalin şi fără miros.
Lăsat liniştit decantează cu un strat superior cremos,
format din chilomicroni.
Chilul are un efect BACTERIOSTATIC şi se infectează
greu chiar dacă este lăsat la temperatura camerei.
De asemenea el NU IRITĂ PLEURA.
9. Criterii de diagnostic:
• Un conţinut ridicat de trigliceride >110 mg/dl.
• Un conţinut redus de trigliceride (<50 mg/dl) exclude de
obicei diagnosticul de chilotorax.
• Lichidele chiloase conţin puţin colesterol spre deosebire de
cele pseudo chiloase. Valori valabile atât pentru adulţi, cât şi
pentru copii.
• !!!!! Conţinutul în trigliceride este puternic influenţat de
alimentaţie!
• Demonstrarea existenţei de chilomicroni → chilotorax,
indiferent de celelalte caracteristici ale lichidului.
10. Criterii de clasificare:
Dar, în absenţa punerii directe în evidenţă a
chilomicronilor, adăugăm următoarele criterii:
• Un raport trigliceride pleurale/trigliceride serice <1 exclude
chilotoraxul.
• Un raport colesterol pleural/colesterol seric <1 exclude
pseudochilotoraxul.
Atât pentru chilotoraxul nontraumatic, cât şi în cel
traumatic, diagnosticul trebuie completat cu stabilirea
etiologiei sale şi dacă este necesar cu sediul afectării canalului
toracic.
12. Chilotorax congenital:
• Absenţa sau atrezia de canal toracic
• Traumatism al canalului toracic la naştere
Chilotorax traumatic:
• Traumatisme toracice închise, asociate cu hiperextensia coloanei toracice
sau fracturi vertebrale
• Traumatisme toracice externe
• Plăgi penetrante la gât şi torace
• Chirurgia esofagului
• Chirurgia cardiovasculară cu mobilizarea arcului aortic sau arterei
subclavii stângi
• Aortografia translombară
• Tromboza de subclavie (secundară sondelor şi cateterelor endovasculare)
13. Chilotorax obstructiv (de cauză medicală):
• Limfoame mediastinale
• Metastaze ganglionare mediastinale (în special neoplasm bronşic)
• Boli granulomatoase mediastinale (tuberculoză, histoplasmoză) –
limfadenopatii de cauză diversă
• Tromboză de venă subclavie stângă
• Ciroză hepatică
• Insuficienţă cardiacă congestivă severă
• Idiopatic (probabil traumatism minor prin tuse sau vărsătură)
14.
15. Bibliografie:
• Mihăescu T., Grigoriu B. D., Mitrofan C. – Patologie pleurală, Editura
Junimea, p. 105-111.
• Gherasim L. – Medicină internă, Vol. I, Ediţia a II-a, Editura Medicală,
Bucureşti, 2003, p. 499-500.