2. Examinarea laringelui si faringelui reprezinta o
componenta importanta a examinarii complete cap gat.
Laringoscopia indirecta poate fi realizata prin 2 metode:
• prin utilizarea unei oglinzi dentare;
• prin utilizarea endoscopului cu fibra
optica flexibil.
Prin laringoscopie se pot identifica o varietate de
afectiuni: acute sau cronice, benigne sau maligne.
3. Indicatii:
Generale :
tuse cronica;
dispnee laringotraheala;
disfonie;
modificari ale vocii;
otalgie persistenta;
disfagie;
simptome de aspiratie;
tulburari de deglutitie.
Specifice:
pacientii cu risc crescut de
cancer in zona cap gat;
orice pacient cu otalgie,
disfonie sau disfagie cu
durata mai mare de 2
saptamani;
Pacienti cu angioedem,
epistaxis, trauma
cervicofaciala, stridor sau
suspiciune de ingestie de
corp strain;
Diagnosticul altor boli ca
reflux gastroesofagian,
tuberculoza, sarcoidoza,
alergie, sau boli neurologice.
4. Contraindicatii:
Aceste metode de examinare prezinta
putine contraindicatii;
Se refera la cazurile in care calea aeriana
este sever compromisa (epiglotita) cand
laringoscopia trebuie realizata cu atentie
deoarece poate accentua edematierea si
precipita stopul respirator.
5. Echipament:
Laringoscopia cu oglinda:
Oglinda dentara;
Sursa de lumina externa;
Compresa sterila;
Solutie “antifogging”.
Laringoscopia cu fibroscop flexibil:
• Fibroscop flexibil standard;
• Manusi;
• Spray decongestionant: 0.05% Oximetazolina sau 0.1-1.0%
Fenilefrina;
• Spray anestezic: Lidocaine 4.0%;
• Aspiratie cu cateter de aspiratie tip Frasier;
• Solutie “antifogging”.
6. Laringoscopia cu oglinda:
Bolnavul deschide gura la maximum şi işi
proiectează limba afară.
Se prinde limba cu ajutorul unei bucăţi de tifon
intre policele mainii stangi (pe faţa dorsală a
limbii)şi index sau medius (pe faţa ventrală) şi se
tracţionează uşor in afară.
In mana dreaptă se ţine oglinda de laringoscopie
care se introduce in cavitatea bucală. In acest
moment se aplică oglinda la baza luetei cu
suprafaţa reflectantă in jos şi se solicită
bolnavului să pronunţe lung vocala „E”.
In timpul manevrei se solicita pacientului sa
respire usor pe gura.
Ceea ce se vede in partea superioară a oglinzii
este de fapt anterior, ceea ce se vede in partea
inferioară este posterior.
9. Complicatii:
Laringoscopia nu este asociata cu durere, de aceea
analgezia postprocedura nu este necesara;
Pacientii sunt sfatuiti sa evite consumul de alimente si
bauturi timp de o ora, dupa aplicarea lidocainei;
Sensibilitatea laringofaringeala redusa ca urmare a
aplicarii anestezicului poate predispune pacientul la
fenomene de aspiratie.
Epistaxisul si hemoptizia sunt complicatii rare.
10. Concluzii:
Evaluarea laringelui si faringelui este o componenta
importanta a examenului fizic complet.
Metodele de examinare prezentate pot fi efectuate la adulti
si copii in scopul diagnosticarii unor afectiuni benigne sau
maligne.
Cunoasterea laringoscopiei si a antomiei laringofaringiene
este importanta intr-un numar crescut de specialitati
medicale.