SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  26
Télécharger pour lire hors ligne
Curs 9: Grafuri orientate
Teoria grafurilor

Radu Dumbr˘veanu
a
Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti
a,
Facultatea de Stiinte Reale
,
,

Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a
a
¸
¸
Distribuire-ˆ
ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0)
¸
a

B˘lti, 2013
a,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

1/1
Graf orientat; Arce

Definitie
,
Un graf orientat este o pereche G = (V , E) de multimi unde E este o
,
multime de perechi ordonate de elemente din V .
,
Elementele multimii V se numesc vˆ
ırfurile grafului G; elementele multimii
,
,
E se numesc arcele grafului G.
Multimea arcelor este o submultime a produsului cartezian V × V .
,
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

2/1
Reprezentarea grafic˘
a

v

x
u

z

y

G = ({u, v, x, y, z}, {(u, v), (u, x), (u, y), (u, z)})

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

3/1
Reprezentarea grafic˘
a

v

x
u

z

y

H = (V , E) unde V = {u, v, x, y, z}, E = {vx, xy, zy, vz}

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

4/1
Grade

Gradul exterior al vˆ
ırfului v se noteaz˘ d + (v) ¸i este egal cu num˘rul de
a
s
a
arce care au ca extremitate initial˘ pe v.
¸ a
Gradul interior al vˆ
ırfului v se noteaz˘ d − (v) ¸i este egal cu num˘rul de
a
s
a
arce care au ca extremitate final˘ pe v.
a
Se numeste succesor al vˆ
ırfului v oirce vˆ la care ajunge un arc care iese
ırf
,
din vˆ
ırful v
Se numeste predecesor al vˆ
ırfului vˆ orice vˆ la care intr˘ un arc in
ırf
ırf
a
,
vˆ
ırful v

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

5/1
Grade

v

x
u

z

y

Succesorul vˆ
ırfului x este y; predecesorul lui x este v.
Grade interioare si exterioare: d − (x) = d + (x) = 1; d − (y) = 2 si
,
,
d + (y) = 0.

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

6/1
Drum; Circuit

Se numeste drum ˆ
¸
ıntr-un graf orientat o secvent˘ de vˆ
¸a
ırfuri v1 , v2 , ..., vn ,
astfel ˆ ıt pentru oricare dou˘ vˆ
ıncˆ
a ırfuri consecutive vi ¸i vi+1 exist˘ arcul
s
a
(vi , vi+1 ).
Un drum ˆ
ınchis, ˆ
ınceputul si sfˆ , itul coincid, se numeste circuit.
ırs
,
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

7/1
Drum vs Lant; Circuit vs ciclu
,
v1
v4

v2

v0
v3

Drum de la v0 la v3 : (v0 , v1 , v2 , v3 ).
Lant care nu este drum: (v1 , v2 , v4 ).
,
ˆ general nu exist˘ drumuri care s˘ se termine ˆ v4 .
In
a
a
ın
Cicuit: v1 , v2 , v3 , v1 .
Ciclu, dar nu si circuit: v0 , v1 , v3 , v0 .
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

8/1
Secvente infinite de vˆ
ırfuri
,
Lemma
a
ırfuri (v0 , v1 , ...) astfel ˆ ıt
ıncˆ
Dac˘ un digraf contine o secvent˘ infinit˘ de vˆ
a
,
,a
vi−1 vi este un arc pentru orice i > 0, atunci G contine un circuit.
,
v2

v1

v3
v7

v0

v4
v5

v6

Exemplu de secventa infinit˘ cu prorietatea c˘ vi−1 vi este un arc pentru orice i:
a
a
,
(v0 , v1 , ..., v5 , v6 , v0 , v1 , ..., v5 , v6 , ...).

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

9/1
Secvente infinite de vˆ
ırfuri
,
Demonstratie.
¸
Graful G are un num˘r finit de vˆ
a
ırfuri; reiese c˘ ˆ secvent˘ sˆ vˆ
a ın
, a ınt ırfuri care
se repet˘.
a
Fie c˘ vi = vj pentru un careva i < j si toti vk , i < k < j sˆ diferiti (nu
a
ınt
,
,
,
se repet˘ ˆ acest diapazon).
a ın
Atunci vi , vi+1 , ..., vj este un ciclu ˆ G.
ın
Analog putem demonstra urm˘toarea lem˘:
a
a

Lemma
Dac˘ un digraf contine o secvent˘ infinit˘ de vˆ
a
a
ırfuri (v0 , v1 , ...) astfel ˆ ıt
ıncˆ
,
,a
vi+1 vi este un arc pentru orice i ≥ 0, atunci G contine un circuit.
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

10 / 1
Surse si destinatii
,
,

Teorem˘
a
Un digraf f˘r˘ circuite contine cel putin un vˆ f˘r˘ succesori ¸i cel putin
aa
¸
ırf a a
s
¸
un vˆ f˘r˘ predecesori.
ırf a a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

11 / 1
Surse si destinatii
,
,

Demonstratie.
¸
Presupunem c˘ G nu contine vˆ
a
ırfuir f˘r˘ succesori.
aa
,
Alegem v0 ˆ baza presupunerii acesta are cel putin un succesor; alegem
ın
,
unul din ei, de exemplu v1 .
Pentru v1 este valabil˘ aceeasi presupunere, deci putem alege succserotul
a
,
v2 s.amd.m.d.
,
Dar atunci lema spune c˘ graful are circuite; Contradictie.
a
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

12 / 1
Drumuri; Num˘r cromatic
a

Teorem˘
a
Orice graf orientat G contine un drum elementar de lungimea χ(G) − 1.
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

13 / 1
Conexitate tare

ˆ
Intr-un digraf dou˘ vˆ
a ırfuri se numesc tare conexe dac˘ exist˘ un drum de
a
a
la primul vˆ spre al doilea si invers.
ırf
,
Un digraf este tare conex dac˘ orice dou˘ vˆ
a
a ırfuri sˆ tare conexe.
ınt
Vom considera c˘ orice vˆ este tare conex cu el ˆ asi.
a
ırf
ıns˘ ,
Un digraf este conex dac˘ ˆ
a ıntre orice dou˘ vˆ
a ırfuri exist˘ un lant.
a
,
ˆ
Intr-un digraf care nu este tare conex putem evidentia componente tari
,
[conexe].

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

14 / 1
Grafuri orientate remarcabile

Graf orientat complet pe n vˆ
ırfuri este graful ˆ care ˆ
ın
ıntre orice dou˘
a
vˆ
ırfuri exist˘ un arc.
a
ˆ general pe n vˆ
In
ırfuri putem construi mai multe grafuri complete.
Un graf orientat se numeste antisimetric dac˘ pentru oricare dou˘ vˆrfuri
¸
a
a a
din graf u ¸i v dac˘ exist˘ arcul (u, v), atunci nu exist˘ arcul (v, u).
s
a
a
a
Un graf orientat complet ¸i antisimetric se numeste graf turneu.
s
¸

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

15 / 1
Digraf asimetric; Turneu

v1

v2

v1

v0

v2

v3

v0

v3

Primul digraf este un turneu; al doilea nu este antisimetric si respectiv nu
,
poate fi turneu.

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

16 / 1
Grafuri orientate remarcabile

Notatiile pentru grafurile remarcabile neorientate r˘mˆ aceleasi doar c˘
a ın
a
,
,
prefixate cu “D”;
Digraful circuit: DCn .
Digraful drum: DPn .
Digraful complet: DKn .

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

17 / 1
Orient˘ri
a

Un graf neorientat poate fi transformat ˆ
ıntr-un digraf asociind fiec˘rei
a
muchii o directie.
,
Acest proces se numeste orientare a grafului.
,
Dac˘ un graf neorientat are m muchii acesta poate orientat ˆ 2m moduri;
a
ın
ın
ınt
ˆ general printre aceste 2m digrafuri unele sˆ izomorfe.
O problem˘ practic˘ ˆ cazul orientarii grafurilor este de a orienta astfel
a
a ın
ıncˆ
a
ˆ ıt digraful rezultat s˘ fie tare conex.
O astfel de orientare se numeste orientare tare.
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

18 / 1
Orient˘ri tari
a

Teorem˘
a
Un graf conex G are o orientare tare dac˘ si numai dac˘ orice muchie
a ,
a
apartine la cel putin un ciclu.
,
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

19 / 1
Turnee
ˆ cazul cˆ avem o competitie sportiv˘ ˆ care fiecare participant trebuie
In
ınd
a ın
,
s˘ joace cu toti ceilalti participanti si rezultatul fiec˘rui joc este cˆ, tig sau
a
a
ıs
,
,
, ,
pierdere; acesta poate fi modelat˘ printr-un digraf.
a
Participantii reprezent˘m prin vˆ
a
ırfuri, iar dac˘ x a cˆ, tigat jucˆ cu y
a
ıs
ınd
,
ducem un arc de xy.
Pentru n participanti avem un graf orientat complet si asimetric; care se
,
,
numeste turneu.
,
Gradul exterior al unui vˆ este num˘rul de cˆ, tiguri al acestui participant.
ırf
a
ıs
Dac˘ avem arcul xy spunem c˘ x domin˘ y.
a
a
a
Un turneu este reductibil dac˘ multimea vˆ
a
ırfurilor poate fi partitionat˘ ˆ
a ın
,
,
dou˘ submultimi nevide X si Y astfel ˆ ıt fiecare vˆ din X domin˘
a
ıncˆ
ırf
a
,
,
fiecare vˆ din Y .
ırf

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

20 / 1
Turnee

Teorem˘
a
Un turneu este ireductibil dac˘ si numai dac˘ este tare conex.
a ,
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

21 / 1
Turnee
Demonstratie.
¸
Presupunem c˘ G este un turneu reductibil si fiecare vˆ din X domin˘
a
ırf
a
,
fiecare vˆ din Y .
ırf
Atunci nici un vˆ din X nu este accesibil din Y (nu exist˘ drum din Y
ırf
a
spre X ), deci G nu este tare conex.
Presupunem c˘ G nu este tare conex; fie dou˘ vˆ
a
a ırfuri u si v astfel ˆ ıt v
ıncˆ
,
nu este accesibil din u.
Not˘m prin X multimea tuturor vˆ
a
ırfurilor care nu-s accesibile din u.
,
Si prin Y multimea vˆ
ırfurilor care-s accesibile din u.
,
,
Atunci X si Y nu sˆ vide deoarece u ∈ X si v ∈ Y ; X ∩ Y = ∅ si
ınt
,
,
,
X ∪ Y = V (G).
ˆ plus orice vˆ din X domin˘ orice vˆ din Y . Deci G este reductibil.
In
ırf
a
ırf

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

22 / 1
Turnee

Corolar
Orice vˆ dintr-un turneu ireductibil apartine unui circuit de lungimea 3.
ırf
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

23 / 1
Turnee; Drum Hamilton

Un drum Hamilton este drum elementar care contine toate vˆ
ırfurile
,
digrafului

Teorem˘
a
Orice turneu contine un drum Hamilton.
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

24 / 1
Turnee; Drum Hamilton

Demonstratie.
¸
Fie dat un turneu pe n vˆ
ırfuri; adic˘ un DKn .
a
ˆ baza unei teoreme anterioare ˆ DKn exist˘ un drum elementar de
In
ın
a
lungimea χ(DKn ) − 1.
Acesta este drumul Hamilton c˘utat deoarece χ(DKn ) = n − 1.
a

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

25 / 1
Turnee; Circuit Hamilton

Teorem˘
a
Orice vˆ ˆ
ırf ıntr-un turneu tare conex pe n vˆ
ırfuri, n ≥ 3, apartine unui
,
circuit de lungimea k pentru orice 3 ≤ k ≤ n.

Corolar
Orice turneu tare conex contine un circuit Hamilton.
,

R. Dumbr˘veanu (USARB)
a

Curs 9: Grafuri orientate

B˘lti, 2013
a,

26 / 1

Contenu connexe

Tendances

Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiStructuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiRadu Dumbrăveanu
 
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneagMagda Pop
 
Barem Culegere evaluare nationala 2012
Barem Culegere evaluare nationala 2012Barem Culegere evaluare nationala 2012
Barem Culegere evaluare nationala 2012Nicoleta Serban
 
Elemente de trigonometrie
Elemente de trigonometrieElemente de trigonometrie
Elemente de trigonometrieClimenteAlin
 
Sinteza geometriei cls. a vii a
Sinteza geometriei cls. a vii aSinteza geometriei cls. a vii a
Sinteza geometriei cls. a vii aGherghescu Gabriel
 
Culegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuCulegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuzanvas
 
Formule matematice cls. v viii in doua pagini
Formule matematice cls. v   viii in doua paginiFormule matematice cls. v   viii in doua pagini
Formule matematice cls. v viii in doua paginiGherghescu Gabriel
 

Tendances (12)

Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: MulțimiStructuri discrete - Curs1: Mulțimi
Structuri discrete - Curs1: Mulțimi
 
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag
6207247 probleme-de-algebra-liniara-dumitru-busneag
 
Barem Culegere evaluare nationala 2012
Barem Culegere evaluare nationala 2012Barem Culegere evaluare nationala 2012
Barem Culegere evaluare nationala 2012
 
Elemente de trigonometrie
Elemente de trigonometrieElemente de trigonometrie
Elemente de trigonometrie
 
Sinteza geometriei cls. a vii a
Sinteza geometriei cls. a vii aSinteza geometriei cls. a vii a
Sinteza geometriei cls. a vii a
 
Culegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziuCulegere probleme gimnaziu
Culegere probleme gimnaziu
 
Numere rationale VII
Numere rationale VIINumere rationale VII
Numere rationale VII
 
Algebra clasa a vi a
Algebra clasa a vi aAlgebra clasa a vi a
Algebra clasa a vi a
 
Panduru
PanduruPanduru
Panduru
 
Aplicatii ale matematicii
Aplicatii ale matematiciiAplicatii ale matematicii
Aplicatii ale matematicii
 
Team 3
Team 3Team 3
Team 3
 
Formule matematice cls. v viii in doua pagini
Formule matematice cls. v   viii in doua paginiFormule matematice cls. v   viii in doua pagini
Formule matematice cls. v viii in doua pagini
 

Plus de Radu Dumbrăveanu

About extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesAbout extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesRadu Dumbrăveanu
 
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalStructuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalRadu Dumbrăveanu
 
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriCurs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriRadu Dumbrăveanu
 
Metode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleMetode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleRadu Dumbrăveanu
 
Experiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationExperiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationRadu Dumbrăveanu
 

Plus de Radu Dumbrăveanu (8)

What is git?
What is git?What is git?
What is git?
 
About extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spacesAbout extensions of mappings into topologically complete spaces
About extensions of mappings into topologically complete spaces
 
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propoziționalStructuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
Structuri discrete - Curs5: Calculul propozițional
 
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; FactorizăriCurs 6: Cuplaje; Factorizări
Curs 6: Cuplaje; Factorizări
 
GNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU StowGNU Parallel și GNU Stow
GNU Parallel și GNU Stow
 
Metode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodleMetode de autentificare în moodle
Metode de autentificare în moodle
 
Experiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle AdministrationExperiences of Moodle Administration
Experiences of Moodle Administration
 
Presentation
PresentationPresentation
Presentation
 

Curs 9: Grafuri orientate

  • 1. Curs 9: Grafuri orientate Teoria grafurilor Radu Dumbr˘veanu a Universitatea de Stat “A. Russo” din B˘lti a, Facultatea de Stiinte Reale , , Aceast˘ prezentare este pus˘ la dispozitie sub Licenta Atribuire a a ¸ ¸ Distribuire-ˆ ın-conditii-identice 3.0 Ne-adaptat˘ (CC BY-SA 3.0) ¸ a B˘lti, 2013 a, R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 1/1
  • 2. Graf orientat; Arce Definitie , Un graf orientat este o pereche G = (V , E) de multimi unde E este o , multime de perechi ordonate de elemente din V . , Elementele multimii V se numesc vˆ ırfurile grafului G; elementele multimii , , E se numesc arcele grafului G. Multimea arcelor este o submultime a produsului cartezian V × V . , , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 2/1
  • 3. Reprezentarea grafic˘ a v x u z y G = ({u, v, x, y, z}, {(u, v), (u, x), (u, y), (u, z)}) R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 3/1
  • 4. Reprezentarea grafic˘ a v x u z y H = (V , E) unde V = {u, v, x, y, z}, E = {vx, xy, zy, vz} R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 4/1
  • 5. Grade Gradul exterior al vˆ ırfului v se noteaz˘ d + (v) ¸i este egal cu num˘rul de a s a arce care au ca extremitate initial˘ pe v. ¸ a Gradul interior al vˆ ırfului v se noteaz˘ d − (v) ¸i este egal cu num˘rul de a s a arce care au ca extremitate final˘ pe v. a Se numeste succesor al vˆ ırfului v oirce vˆ la care ajunge un arc care iese ırf , din vˆ ırful v Se numeste predecesor al vˆ ırfului vˆ orice vˆ la care intr˘ un arc in ırf ırf a , vˆ ırful v R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 5/1
  • 6. Grade v x u z y Succesorul vˆ ırfului x este y; predecesorul lui x este v. Grade interioare si exterioare: d − (x) = d + (x) = 1; d − (y) = 2 si , , d + (y) = 0. R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 6/1
  • 7. Drum; Circuit Se numeste drum ˆ ¸ ıntr-un graf orientat o secvent˘ de vˆ ¸a ırfuri v1 , v2 , ..., vn , astfel ˆ ıt pentru oricare dou˘ vˆ ıncˆ a ırfuri consecutive vi ¸i vi+1 exist˘ arcul s a (vi , vi+1 ). Un drum ˆ ınchis, ˆ ınceputul si sfˆ , itul coincid, se numeste circuit. ırs , , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 7/1
  • 8. Drum vs Lant; Circuit vs ciclu , v1 v4 v2 v0 v3 Drum de la v0 la v3 : (v0 , v1 , v2 , v3 ). Lant care nu este drum: (v1 , v2 , v4 ). , ˆ general nu exist˘ drumuri care s˘ se termine ˆ v4 . In a a ın Cicuit: v1 , v2 , v3 , v1 . Ciclu, dar nu si circuit: v0 , v1 , v3 , v0 . , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 8/1
  • 9. Secvente infinite de vˆ ırfuri , Lemma a ırfuri (v0 , v1 , ...) astfel ˆ ıt ıncˆ Dac˘ un digraf contine o secvent˘ infinit˘ de vˆ a , ,a vi−1 vi este un arc pentru orice i > 0, atunci G contine un circuit. , v2 v1 v3 v7 v0 v4 v5 v6 Exemplu de secventa infinit˘ cu prorietatea c˘ vi−1 vi este un arc pentru orice i: a a , (v0 , v1 , ..., v5 , v6 , v0 , v1 , ..., v5 , v6 , ...). R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 9/1
  • 10. Secvente infinite de vˆ ırfuri , Demonstratie. ¸ Graful G are un num˘r finit de vˆ a ırfuri; reiese c˘ ˆ secvent˘ sˆ vˆ a ın , a ınt ırfuri care se repet˘. a Fie c˘ vi = vj pentru un careva i < j si toti vk , i < k < j sˆ diferiti (nu a ınt , , , se repet˘ ˆ acest diapazon). a ın Atunci vi , vi+1 , ..., vj este un ciclu ˆ G. ın Analog putem demonstra urm˘toarea lem˘: a a Lemma Dac˘ un digraf contine o secvent˘ infinit˘ de vˆ a a ırfuri (v0 , v1 , ...) astfel ˆ ıt ıncˆ , ,a vi+1 vi este un arc pentru orice i ≥ 0, atunci G contine un circuit. , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 10 / 1
  • 11. Surse si destinatii , , Teorem˘ a Un digraf f˘r˘ circuite contine cel putin un vˆ f˘r˘ succesori ¸i cel putin aa ¸ ırf a a s ¸ un vˆ f˘r˘ predecesori. ırf a a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 11 / 1
  • 12. Surse si destinatii , , Demonstratie. ¸ Presupunem c˘ G nu contine vˆ a ırfuir f˘r˘ succesori. aa , Alegem v0 ˆ baza presupunerii acesta are cel putin un succesor; alegem ın , unul din ei, de exemplu v1 . Pentru v1 este valabil˘ aceeasi presupunere, deci putem alege succserotul a , v2 s.amd.m.d. , Dar atunci lema spune c˘ graful are circuite; Contradictie. a , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 12 / 1
  • 13. Drumuri; Num˘r cromatic a Teorem˘ a Orice graf orientat G contine un drum elementar de lungimea χ(G) − 1. , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 13 / 1
  • 14. Conexitate tare ˆ Intr-un digraf dou˘ vˆ a ırfuri se numesc tare conexe dac˘ exist˘ un drum de a a la primul vˆ spre al doilea si invers. ırf , Un digraf este tare conex dac˘ orice dou˘ vˆ a a ırfuri sˆ tare conexe. ınt Vom considera c˘ orice vˆ este tare conex cu el ˆ asi. a ırf ıns˘ , Un digraf este conex dac˘ ˆ a ıntre orice dou˘ vˆ a ırfuri exist˘ un lant. a , ˆ Intr-un digraf care nu este tare conex putem evidentia componente tari , [conexe]. R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 14 / 1
  • 15. Grafuri orientate remarcabile Graf orientat complet pe n vˆ ırfuri este graful ˆ care ˆ ın ıntre orice dou˘ a vˆ ırfuri exist˘ un arc. a ˆ general pe n vˆ In ırfuri putem construi mai multe grafuri complete. Un graf orientat se numeste antisimetric dac˘ pentru oricare dou˘ vˆrfuri ¸ a a a din graf u ¸i v dac˘ exist˘ arcul (u, v), atunci nu exist˘ arcul (v, u). s a a a Un graf orientat complet ¸i antisimetric se numeste graf turneu. s ¸ R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 15 / 1
  • 16. Digraf asimetric; Turneu v1 v2 v1 v0 v2 v3 v0 v3 Primul digraf este un turneu; al doilea nu este antisimetric si respectiv nu , poate fi turneu. R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 16 / 1
  • 17. Grafuri orientate remarcabile Notatiile pentru grafurile remarcabile neorientate r˘mˆ aceleasi doar c˘ a ın a , , prefixate cu “D”; Digraful circuit: DCn . Digraful drum: DPn . Digraful complet: DKn . R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 17 / 1
  • 18. Orient˘ri a Un graf neorientat poate fi transformat ˆ ıntr-un digraf asociind fiec˘rei a muchii o directie. , Acest proces se numeste orientare a grafului. , Dac˘ un graf neorientat are m muchii acesta poate orientat ˆ 2m moduri; a ın ın ınt ˆ general printre aceste 2m digrafuri unele sˆ izomorfe. O problem˘ practic˘ ˆ cazul orientarii grafurilor este de a orienta astfel a a ın ıncˆ a ˆ ıt digraful rezultat s˘ fie tare conex. O astfel de orientare se numeste orientare tare. , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 18 / 1
  • 19. Orient˘ri tari a Teorem˘ a Un graf conex G are o orientare tare dac˘ si numai dac˘ orice muchie a , a apartine la cel putin un ciclu. , , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 19 / 1
  • 20. Turnee ˆ cazul cˆ avem o competitie sportiv˘ ˆ care fiecare participant trebuie In ınd a ın , s˘ joace cu toti ceilalti participanti si rezultatul fiec˘rui joc este cˆ, tig sau a a ıs , , , , pierdere; acesta poate fi modelat˘ printr-un digraf. a Participantii reprezent˘m prin vˆ a ırfuri, iar dac˘ x a cˆ, tigat jucˆ cu y a ıs ınd , ducem un arc de xy. Pentru n participanti avem un graf orientat complet si asimetric; care se , , numeste turneu. , Gradul exterior al unui vˆ este num˘rul de cˆ, tiguri al acestui participant. ırf a ıs Dac˘ avem arcul xy spunem c˘ x domin˘ y. a a a Un turneu este reductibil dac˘ multimea vˆ a ırfurilor poate fi partitionat˘ ˆ a ın , , dou˘ submultimi nevide X si Y astfel ˆ ıt fiecare vˆ din X domin˘ a ıncˆ ırf a , , fiecare vˆ din Y . ırf R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 20 / 1
  • 21. Turnee Teorem˘ a Un turneu este ireductibil dac˘ si numai dac˘ este tare conex. a , a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 21 / 1
  • 22. Turnee Demonstratie. ¸ Presupunem c˘ G este un turneu reductibil si fiecare vˆ din X domin˘ a ırf a , fiecare vˆ din Y . ırf Atunci nici un vˆ din X nu este accesibil din Y (nu exist˘ drum din Y ırf a spre X ), deci G nu este tare conex. Presupunem c˘ G nu este tare conex; fie dou˘ vˆ a a ırfuri u si v astfel ˆ ıt v ıncˆ , nu este accesibil din u. Not˘m prin X multimea tuturor vˆ a ırfurilor care nu-s accesibile din u. , Si prin Y multimea vˆ ırfurilor care-s accesibile din u. , , Atunci X si Y nu sˆ vide deoarece u ∈ X si v ∈ Y ; X ∩ Y = ∅ si ınt , , , X ∪ Y = V (G). ˆ plus orice vˆ din X domin˘ orice vˆ din Y . Deci G este reductibil. In ırf a ırf R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 22 / 1
  • 23. Turnee Corolar Orice vˆ dintr-un turneu ireductibil apartine unui circuit de lungimea 3. ırf , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 23 / 1
  • 24. Turnee; Drum Hamilton Un drum Hamilton este drum elementar care contine toate vˆ ırfurile , digrafului Teorem˘ a Orice turneu contine un drum Hamilton. , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 24 / 1
  • 25. Turnee; Drum Hamilton Demonstratie. ¸ Fie dat un turneu pe n vˆ ırfuri; adic˘ un DKn . a ˆ baza unei teoreme anterioare ˆ DKn exist˘ un drum elementar de In ın a lungimea χ(DKn ) − 1. Acesta este drumul Hamilton c˘utat deoarece χ(DKn ) = n − 1. a R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 25 / 1
  • 26. Turnee; Circuit Hamilton Teorem˘ a Orice vˆ ˆ ırf ıntr-un turneu tare conex pe n vˆ ırfuri, n ≥ 3, apartine unui , circuit de lungimea k pentru orice 3 ≤ k ≤ n. Corolar Orice turneu tare conex contine un circuit Hamilton. , R. Dumbr˘veanu (USARB) a Curs 9: Grafuri orientate B˘lti, 2013 a, 26 / 1