Psihologie sociala

2. James Bovard (n. 1956) scriitor i analist politic americanș
american

3. 2. Constituirea şi evoluţia psihosociologiei
pe plan mondial
Planul lecţiei
◙ Preistoria psihosociologiei
◘ Antichitatea (sec. VI î.e.n. – sec. I e.n.)
◘ Secolele XIV – XIX
◙ Istoria psihosociologiei
◘ Fondatorii (1880 – 1934)
◘ Perioada clasică (1935 – 1960)
◘ Perioada modernă (1961 – 1989)
◘ Perioada contemporană (1990 – 2014)

4. Bibliografie
Chelcea, S. (2002) Un secol de cercetări
psihosociologice. Iaşi: Editura Polirom.
Chelcea, S. [2006](2010) „Constituirea i evolu iaș ț
psihosociologiei”, în S. Chelcea (coord.)
Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii (ed. a
III-a, pp. 35-44). Iaşi: Editura Polirom.
Ralea, M. şi Herseni, T. (1969) Introducere în
psihologia socială. Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
Seneca, L.A. [f.a.] (1967) Scrisori către Luciliu.
Bucureşti: Editura Politică (Epistolae ad Lucilium.
Trad. rom. Gh. Guţu).

5. Preistoria psihosociologiei
PS. – o lungă preistorie, o scurtă istorie.
La ce serve te cunoa terea ist.ș ș PS?
Evolu ia domeniuluiț
Cele mai noi teme au fost anticipate în Antichitate
Antichitatea
■ India. Legile lui Manu (Manawa Dharmasastra),
anterioare sec. al VI-lea î.e.n.).
◘ Societatea este constituită asemenea unei fiinţe.
■ China: Confucius (sec. al V-lea î.e.n.).
■ Antichitatea greacă şi romană: Platon, Aristotel, Seneca
(sec. IV-lea î.e.n. – sec. I e.n.).

6. Confucius
(cca 551-479 î.e.n.)
● Natura este pătrunsă de o
esenţă divină din care se
desprinde natura umană.
● Fericirea – ameliorarea morală
prin venerarea tradiţiilor.
● Poporul să se supună clasei
dominante şi aceasta să
amelioreze condiţiile de trai.
● Elaborează conceptul de
“jăn”, echivalent celui de
“omenie”.
● Prietenia şi echitatea sunt
valori fundamentale.

7. Platon şi Aristotel

8. Platon (427-347 î.e.n)
Discipolul lui Socrate (470-399 î.e.n.)
Întemeiază la Atena o şcoală numită “Academia”.
Problema polis-ului, a organizării statului, punct central în
reflecţia filozofică (vezi lucrările Republica şi Legile).
Dialoguri filozofice: Banchetul (tema iubirii: posesie, dăruire
de sine).
◙ În Republica (“statul ideal” sau “ce trebuie să fie omul”):
● denunţă rolul corupător al artei; ● societatea să fie
formată din trei caste (filozofi – sufletul raţional, nivelul
capului; gardieni – sufletul curajos, nivelul diafragmei;
agricultori-meseriaşi – sufletul dorinţei, nivelul
pântecelui); ● castele dominante: comunitatea averilor, a
femeilor şi a copiilor ● respinge în politică dreptul celui
mai tare.

9. ■ Mitul peşterii: o peşteră adâncă în care sunt înlănţuiţi nişte
prizonieri cu faţa la perete. Prin spatele lor trece o cărare
abruptă pe care se perindă oameni şi obiecte. Dincolo de
cărare arde un foc mare, iar mai în spate se află intrarea în
peşteră, prin care pătrund razele soarelui. Prizonierii nu-şi
pot întoarce capul şi văd doar umbrele proiectate ale celor
ce trec pe cărare. Ei iau umbrele drept realitate.
Unul dintre prizonieri îşi smulge lanţurile: descoperă
cărarea, oamenii, lucrurile. Se târăşte afară din peşteră. Este
orbit de lumina zilei. Descoperă o nouă lume.
Coboară în peşteră pentru a-i îndemna pe prizonieri să nu se
mai lase amăgiţi de umbre. Dar nu mai poate distinge nimic
în întunericul peşterii şi cei înlănţuiţi râd de el.
■ Care este semnificaţia mitului peşterii? Ce sunt umbrele?
Ce reprezintă focul? Dar lucrurile şi fiinţele care se perindă
pe cărare? Dar Soarele? (vezi J. Hersch, 1981/2006, 33).

10. Aristotel (384-322 î.e.n.)
Discipol al lui Platon, învăţătorul tânărului Alexandru.
Întemeiază la Atena Şcoala “peripatetică” sau Liceul.
Opera lui Aristotel acoperă toate domeniile.
◙ Omul – fiinţă socială (zoon politikon), adică membru al
unui polis (oraş-stat).
În Politica analizează 158 de legi (aduse de Alexandru
Macedon, fostul său elev).
◘ Cele trei forme de guvernare: monarhia, aristocraţia şi
republica pot conduce la forme degradate: tirania,
oligarhia, demagogia.
În cele trei Etici (nichomahică, cea mare, eudemică)
analizează fenomene PS precum prietenia (“un suflet cu
două trupuri), ospitalitatea, dragostea faţă de patrie etc.

11. Aristotel dă “cea mai potrivită definiţie a
psihologiei sociale” (M. Ralea şi T. Herseni, 1969, p. 196)
“A trăi înseamnă a simţi şi a cunoaşte;
în consecinţă, a trăi laolaltă înseamnă
a simţi împreună şi a cunoaşte împreună”.

12. Lucius Annaeus Seneca (4 î.e.n.- 65 e.n.)
“A trăi în conformitate cu
natura”(Vivere secundum
naturam).
■ Rectitudinea morală: curaj,
justiţie, libertate.
◙ Scrisori către Luciliu
“Omul este sfânt pentru om”
(Homo sacra res homini).
◙ Despre binefaceri
(De beneficiis):
comportamentul prosocial.

13. Contribuţiile filozofilor, moraliştilor,
scriitorilor, oamenilor politici (sec. XVI-XIX)
Nicolò Machiavelli
Michel de Montaigne
La Rochefoucauld
Blaise Pascal
Baruch Spinoza
La Bruyère
Montesquieu

14. Nicolò Machiavelli
(1469-1527)
◙ Principele (1516)
◘ termenul de “opinie publică”;
◘ interesele şi forţa dictează în
politică;
◘ conducătorii să merite
afecţiunea poporului;
◘ manipularea comportamentală
ca alternativă la conducerea
prin forţă.
■ Termenul de “machiavelism”
(Scala Mach IV)

15. Michel de Montaigne (1533-1592)
■ Este reprezentativ pentru
gândirea Renaşterii.
◙ Eseuri (1580)
Împotriva prejudecăţilor
medievale.
Promovează observaţia şi
autoobservaţia.
Reflecţii despre
persuasiune, sinceritate,
compasiune, gelozie,
complezenţă, comunicare.

16. ● Încrederea în bunătatea celorlalţi este o dovadă
sigură a propriei tale bunătăţi.
● E mai greu să păstrezi banii decât să-i câştigi.
● Nu există replică mai usturătoare decât dispreţul
tăcut.
● A filozofa înseamnă a te îndoi.
● Cine nu are memorie bună nu trebuie să mintă.
● Obişnuinţa ne ascunde adevărata faţă a lucrurilor.
● Adevărata oglindă a vorbelor noastre este cursul
vieţii noastre.

17. La Rochefoucauld (1613-1680)
Cugetări sau maxime
morale:
Portretul omului epocii
sale.
Modelul “omului
onest”.
Analiza egoismului,
geloziei, minciunii
etc.
A intuit sistemul
“rol-status”.

18. ● Nu eşti niciodată atât de ridicol prin calităţile pe
care le ai pe cât eşti prin cele pe care te prefaci că
le ai.
● Când ridicăm în slăvi afecţiunea pe care o au
prietenii pentru noi, adesea o facem nu atât din
recunoştinţă, cât din dorinţa de a ni se aprecia
meritul.
● Dacă am fi noi înşine fără cusururi, n-am simţi
atâta plăcere să le descoperim la alţii.
● Ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce
virtuţii.
● Adeseori, ne-ar fi ruşine de faptele noastre cele mai
frumoase dacă lumea ar cunoaşte motivele care le-
au determinat.

19. Blaise Pascal
(1623-1662)
Cugetări (1670, postum)
◘ Omul nu este decât o trestie dintre
cele mai slabe ale naturii, dar este o
trestie cugetătoare. Nu este nevoie
ca întreg universul să se înarmeze
pentru a-l strivi; un abur, o picătură
de apă sunt de ajuns ca să-l ucidă.
Dacă universul l-ar strivi, omul ar fi
totuşi mult mai nobil, pentru că el
îşi dă seama că moare, pe când
universul nu ştie nimic despre
avantajul său.

20. Baruch Spinoza (1637-1677)
◘ A intuit teoria relaţiilor
interpersonale, formulată trei
secole mai târziu de către
Fritz Heider.
◘ A sesizat rolul percepţiei
sociale.
Ethica more geometrico demonstrata (terminată în 1676,
publicată postum).
“M-am străduit neîncetat să nu ridiculizez, să nu deplâng şi
nici să dispreţuiesc acţiunile umane, ci să le înţeleg.”

21. La Bruyère (1645-1696) ◙ Caracterele sau
moravurile acestui veac
(1688)
Comportamentele sociale:
“omul care se vede”
vorbeşte despre “omul
care nu se vede”.
Analiza unor fenomene
psihosociologice:
comunicarea verbală,
prietenia, dragostea.

22. ● Mai adeseori, din orgoliu decât din lipsă de
înţelegere ne opunem cu atâta îndârjire părerilor
celor mai comune: găsim primele locuri ocupate în
tabăra cea bună şi nu vrem cu niciun chip locuri de
codaşi.
● Adevărata iubire este la fel cu apariţia duhurilor:
toată lumea vorbeşte despre ele, dar puţini au văzut
aşa ceva.
● Bătrânilor le place să dea poveţe bune, ca să se
consoleze că nu mai sunt în stare să dea exemple
rele.
● Există oameni care n-ar fi fost nicicând îndrăgostiţi
dacă n-ar fi auzit niciodată vorbindu-se de dragoste.

23. Montesquieu (1689-1755)
◙ Scrisori persane (1721)
Discută despre “caracterele naţiunilor”, prefigurând tema
“identităţii sociale”.
Denunţă prejudecăţile francezilor.
- Cum poate fi cineva persan?
- Cum poate fi cineva francez?
◙ Spiritul legilor (1749)
Societatea este guvernată de legi, de “raporturi
necesare care derivă din natura lucrurilor”.

24. ● “Tot cetăţeanul este
dator să moară pentru
patria sa, nimeni nu
este silit să mintă de
dragul ei.”
● “Când am călătorit în
ţări străine, m-am legat
de fiecare dintre ele ca
şi cum ar fi fost
propria mea ţară.”
MontesquieuMontesquieu

25. ■ Istoria psihosociologiei
◘ Fondatorii (1880 – 1934)
◘ Perioada clasică (1935 – 1960)
◘ Perioada modernă (1961 – 1989)
◘ Perioada contemporană (1990 – 2008)

26. Fondatorii (1880 – 1934)
Max Ringelmann
Gabriel Tarde
Gustave Le Bon
Norman Triplett
Wilhelm Wundt
William McDougall
Edward A. Ross
Charles H. Cooley
Floyd H. Allport
Jacob L. Moreno

27. Max Ringelmann (1861-1931)
Recherches sur les moteurs animés: Travail de l'homme,
Annales de l'Institut National Agronomique, 1913, seria a
II-a, vol. 12, pp. 1-40.
“Efectul Ringelmann” → “Frânarea socială” (“social
loafing”, Bibb Latané, 1934)

28. Gabriel Tarde (1843 – 1904)
Les lois de l'imitation (1890)
La psychologie économique
(1902-1903)

29. Gustave Le Bon (1841 – 1931)
Psychologie des foules
(1895)
Les opinions et les
croyances (1911)
Aphorismes du temps
présent (1913)

30. Aphorismes du temps présent (1913)
Voinţele slabe se traduc într-un discurs; voinţele puternice
se traduc prin fapte.
Un adevăr prea clar încetează în scurt timp să mai fie un
adevăr fecund.
Setea de egalitate nu este, adesea, decât o formă
mărturisibilă a dorinţei de a avea inferiori şi nu
superiori.
La mulţi oameni, cuvântul precede gândirea. Ei ştiu la ce se
gândesc abia după ce au auzit ceea ce au spus.
Cine urmăreşte laudă se îndoieşte de propria sa valoare.

31. Norman Triplett (1861–1931)
Triplett, N. (1898). The
dynamogenic factors in
pacemaking and competition.
American Journal of
Psychology, 9, pp. 507-533.
Efectul de “facilitare socială”
→ Facilitarea socială, Robert
Zajonc, 1965.

32. Wilhelm M. Wundt (1832–1920)
Grundzüge der
physiologischen
Psychologie, 1874
Völkerpsychologie: eine
Untersuchung der
Entwicklungsgesetze
von Sprache, Mythus
und Sitte (1900-1920)

33. William McDougall (1871–1938)
An Introduction to
Social Psychology
(1908)
The Group Mind
(1920)

34. Edward A. Ross (1866–1951)
■ Social Control (1901)
■ Sin and Society (1907)
■ Social Psychology
(1908)
■ The Principles of
Sociology (1920)

35. Charles H. Cooley (1864–1929)
1902: Human Nature and
the Social Order
(revăzută, 1922)
1909: Social
Organization: a Study
of the Larger Mind.
1930: Sociological
Theory and Social
Research.

36. Floyd H. Allport (1890–1978)
Social psychology
(1924)
Institutional behavior
(1933)
The J-curve hypothesis of
conforming behavior
(1934)
Toward a science of public
opinion (1937)

37. Jacob L. Moreno (1889–1975)
■ Who Shall Survive? A
New Approach to the
Problem of Human
Interrelations (1934)
■ Sociometry in a
Cooperative Community
(1938)

38. SCURTĂ ISTORIE A PSIHOLOGIEI
SOCIALE (prof. A. Gavreliuc)
• Perioada fondatorilor (1880–1934)
Norman Triplett -1898 – facilitarea socială;
– ”COTITURA” 1908
• William McDougall - psihologie hormică, teoria
instinctelor.
• Edward Ross – studiul fenomenelor de grup.
REFERIN A:Ț Floyd Allport – 1924 – SOCIAL
PSYCHOLOGY
L. Thurstone – 1928 – atitudinile sociale;
Max Ringelmann - 1880 – lenea socială;

39. Perioada clasică (1935–1960)
C. Murchinson (1935) – Handbook of SP (2 vol.)
M. Sherif (1935) – Yale University – normalizarea;
Primele studii de cogni ie socialăț (F. Heider, 1944)
Personajul reper al anilor 40: Kurt Lewin – ”ingineria socială” -
coala dinamicii grupuluiȘ
Stilurile de conducere (Lewin, Lippitt, White, 1931)
Discipolii lui K. Lewin: L. Festinger, J. Tibaut, S. Schachter, M.
Deutch, H. Kelley, R. Lippitt, D. Cartwright.
EVOLU II INSTITU IONALE:Ț Ț
Centrul de cercetare a dinamicii grupului la Institute for Technology –
Boston (1944)
Department of Social Relations – Harvard (1946) – coordonator:
Talcott Parsons
Primele departamente de SP: Columbia, Yale, Michigan (Institute for
Social Research)

40. EVOLU II INSTITU IONALE:Ț Ț
Centrul de cercetare a dinamicii grupului la Institute for Technology –
Boston (1944)
Department of Social Relations – Harvard (1946) – coordonator:
Talcott Parsons
Primele departamente de PS: Columbia, Yale, Michigan (Institute for
Social Research)
1952 – prima privire critică – Solomon Asch – Social Psychology
excesul „obiectivist“ al unei psihologii care, citind fenomene atît de
complexe interumane doar în cheie behavioristă, inducea o
„parţialitate sistematică a ideilor curente din psihologie“, ascunzînd
un „dogmatism şi mai inflexibil“.
reumanizarea psihologiei

41. Anii 50
Th. Adorno – personalitatea autoritară (1950)
S. Asch – conformismul (1956)
L. Festinger
Teoria comparării sociale (1954)
Teoria disonan ei cognitive (1957)ț

42. perioada modernă (1961–1989)
”Marea rea ezareș ”
Deceniul VII este şi deceniul a numeroase clivaje şi rupturi
social-istorice: războiul din Vietnam şi marile mişcări de
opoziţie, baricadele Parisului, invazia din Cehoslovacia.
o nouă generaţie în care mesajele militante ale lui John
Lennon, Bob Dylan sau Jimmy Hendrix ori, la noi, Phoenix
se întîlneau cu mesajele imprecatorii ale Sorbonei primăverii
anului 1968 sau cu delirul anarhic, dar impetuos, al
Woodstock-ului.
Ccrize majore epistemologice şi etice (îndeosebi
deontologice)
Experimentele lui S. Milgram asupra obedien eiț (1963-
1974)
Începând cu anii 80 – curentul cognitivist – dominant.

43. • perioada contemporană (1989–prezent)
• „Eră a pluralismului“:
în care nu se mai urmăreşte aproape exclusiv „ce
gîndesc oamenii“ — perspectiva cognitivistă —, ci
şi ce simt, ce aşteptări au semenii noştri în
contextul unei lumi tot mai dinamice, cu un ritm al
schimbărilor tot mai accelerat.
Reperul: Handbook of social psychology, editat de
Daniel Gilbert, Susan Fiske & Gardner Lindzey
(1998).

44. Publica ii de specialitate relevanteț :Journal of
Experimental Psychology (din 1965) Journal of Personality
and Social Psychology
European Journal of Social Psychology (din 1971)
Journal of Applied Psychology (din 1971)
Social Cognition (din 1982)
În România: „Psihologie socială” (1998, fondată de prof.
Adian Neculau, Universitatea „Al. I. Cuza”)

45. Perioada clasică (1935 – 1960)
Muzafer Sherif
John L. Dollard
Ronald Lippitt
Theodor M. Newcomb
Kurt Lewin
Fritz Heider
Solomon E. Asch
Leon Festinger
Stanley Schachter

46. Carl I. Hovland
Hadley Cantril
Robert F. Bales
Albert Bandura
Gordon W. Allport
Abraham H. Maslow
Harold D. Lasswell
Alfred C. Kinsey
Erik H. Erikson
Alwin Gouldner

47. Perioada modernă (1961 – 1989)
George C. Homans
Jack W. Brehm
Jean Stoetzel
Stanley Milgram
William J. McGuire
Morton Deutsch
Elaine Walster (Hatfield)
Leonard Berkowitz
Robert B. Zajonc

48. Serge Moscovici
Edward T. Hall
Julian B. Rotter
Robert Sommer
Daryl J. Bem
Robert Rosenthal
Irving M. Piliavin
Henri Tajfel
Herbert Blumer
Philip G. Zimbardo
Jean Maisonneuve

49. Ellen Berscheid
Bibb Latané
John M. Darley
John C. Turner
Edward E. Jones
Irving L. Janis
Elliot Aronson
Donald T. Campbell
Robert B. Cialdini
Wilem Doise
Malvin J. Lerner

50. Icek Ajzen
Keneth j. Gergen
Shelley E. Taylor
Philip Brickman
Daniel Bar-Tal
Michael Argyle
Bernard Rimé
Robert S. Feldman
Alice H. Eagly
Robert J. Sternberg
Denise Jodelet

51. Perioada contemporană (1990 – 2008)
James C. Coleman
Donald M. Taylor
Gilles Ferréol
Jean-Léon Beauvois
Jean-Noël Kapferer
Jozef M. Nuttin
Hazel R. Markus
Pierre De Visscher
Robert S. Baron

52. Jerry Parott
Susan T. Fiske
Juan Antonio Pérez
Shelly Chaiken
Richard Y. Bourhis
Jacques-Philippe Leyens
Vincent Yzerbyt
David G. Mayers
Jean- Claud Abric
Tvetan Teodorov

53. Ewa Drozda-Senkowska
Arie W. Kruglanski
Antony S. R. Manstead
Mahzarin Banaji
Robert Farr
Bella M. DePaulo
Fathali M. Mogaddam
Cecilia L. Ridgeway
Irving Crespi
Russell H. Fazio

54. First Summer School (European Research Training Seminar in Exp. Soc. Psych.), Faculty staff,
Leuven 1967 Front row: H. Gerard, J.M. Nuttin, J. Jaspars, H. Kelley Back row: P. Zimbardo, J.
Rabbie, R. Zajonc, R. Rommetveit

55. Bibliografie
Krâsiko, V. G. [2005](2007) Psihologia socială.
Bucureşti: Editura EuroPress Group (Trad. rom. V.
Poleanu).
Moscovici, Serge şi Marcová (2006) The Making of
Modern Social Psychology. Rhe hidden Story of
How an Inernational Social Science was Creared.
Malden, MA: Polity Press