SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  37
Télécharger pour lire hors ligne
FIZIOPATOLOGIE
1. In insuficienta cardiaca debitul cardiac :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
2. In insuficienta cardiaca viteza de circulatie a sangelui :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
3. In insuficienta cardiaca presiunea venoasa :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
4. In insuficienta cardiaca presiunea intracardiaca :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
5. In insuficienta cardiaca consumul de oxigen :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
6. In insuficienta cardiaca masa sanguina totala :
a. nu se modifica
b. scade
c. creste
7. Insuficienta ventriculara stanga :
a. este o forma clinica a insuficientei cardiace
b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii
c. este o forma clinica a insuficientei cardiace globale
8. Insuficienta ventriculara dreapta :
a. este o forma clinica a insuficientei cardiace
b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii
c. este o forma clinica de hipoxie periferica
9. Insuficienta cardiaca globala:
a. este o forma clinica a insuficientei cardiace
b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii
c. este o forma clinica de hipoxie periferica
10. Astmul cardiac :
a. este o forma clinica a insuficientei cardiace
b. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangi
c. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte
11. Edemul pulmonar acut:
a. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangi
b. este o forma clinica a insuficientei cardiace
c. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte
12. Cardiopatia ischemica se clasifica in :
a. cardiopatie ischemica dureroasa si cardiopatie ischemica nedureroasa
b. angina pectorala si infarct
c. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct
13. Cardiopatia ischemica dureroasa se clasifica in :
a. angina pectorala ,infarct si moarte subita
b. angina pectorala si infarct
c. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct
14. Cardiopatia ischemica nedureroasa se manifesta prin:
a. modificari ECG si moarte subita
b. insuficienta cardiaca si tulburari de ritm
c. insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moarte subita
15. Cauza cardiopatiei ischemice este :
a. insuficienta coronariana
b. insuficienta cardiaca
c. o tulburare de ritm
16. Insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moartea subita sunt manifestari ale:
a. cardiopatiei ischemice dureroase
b. cardiopatiei ischemice nedureroase
c. insuficientei aortice
17. Cauza cea mai frecventa a cardiopatiei ischemice este :
a. o tulburare de ritm
b. ateroscleroza arterelor coronare
c. insuficienta aortica
18. In infarctul miocardic aspectul esential este :
a. leziunea
b. ischemia
c. necroza
19. Hipertensiunea arteriala (HTA) se clasifica din punct de vedere etiologic in :
a. esentiala si secundara
b. esentiala ,primara si secundara
c. esentiala si primara
20. In hipertensiunea arteriala TA maxima ( sistolica) are valoarea:
a. peste 160 mm Hg
b. peste 100 mm Hg
c. peste 140 mm Hg
21. TA minima ( diastolica) indica hipertensiunea arteriala, atunci cand are valoarea:
a. peste 90 mmHg
b. peste 100 mmHg
c. peste 110 mmHg
22. Cea mai frecventa forma de hipertensiune arteriala secundara este :
a. HTA renala
b. HTA din feocromocitom
c. HTA din sindromul Cushing
Feocromocitomul este :
a. o tumora a hipofizei
b. o tumora a glandei medulosuprarenale
c. o tumora a glandei corticosuprarenale
24. In feocromocitom creste secretia de :
a. adrenalina si noradrenalina
b. aldosteron
c. vasopresina
25.
Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mare sau egala cu:
a. 100 mm Hg
b. 140 mm Hg
c. 90 mm Hg
26. Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mica sau egala cu:
a. 160 mm Hg
b. 140 mm Hg
c. 100 mm Hg
27. In sindromul Cushing creste secretia de :
a. cortizol
b. aldosteron
c. glucagon
28. In sindromul Conn creste secretia de :
a. cortizol
b. aldosteron
c. glucagon
29. Hipertensiunea arteriala apare in :
a. sindromul Cushing
b. sindromul Conn
c. variantele A si B sunt corecte
30. In HTA renala mecanismul fiziopatologic de baza este :
a. sistemul renina- angiotensina
b. cresterea sintezei de aldosteron
c. cresterea presiunii in artera renala
31. Renina este :
a. un hormon
b. un mediator chimic
c. o enzima
32. Angiotensina II are efect :
a. vasodilatator
b. vasoconstrictor
c. anti-aldosteron
33. Angiotensinogenul este :
a. un hormon
b. un mediator chimic
c. substratul asupra caruia actioneaza renina
34. Tetanosul se poate manifesta clinic prin:
a. cresterea tensiunii arteriale
b. scaderea tensiunii arteriale
c. soc anafilactic
35. Medicamentele simpatomimetice :
a. cresc TA
b. nu modifica TA
c. scad TA
36. Hemoragiile cerebrale insotite de hipertensiune intracraniana :
a. scad TA
b. cresc TA
c. nu modifica TA
37. Traumatismele craniocerebrale insotite de hipertensiune intracraniana :
a. scad TA
b. cresc TA
c. nu modifica TA
38. Leziunile medulare complete deasupra segmentului T6 pot determina :
a. cresterea tensiunii arteriale
b. scaderea tensiunii arteriale
c. variantele A si B sunt corecte
39. In tetanos poate apare HTA prin :
a. hiperactivitate simpatica
b. hiperactivitate parasimpatica
c. cresterea sintezei de aldosteron
40. Medicamentele simpatomimetice :
a. nu modifica TA
b. cresc TA
c. scad TA
41. In sindromul Cushing in peste 85% din cazuri :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
42 In coarctatia de aorta :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
43. In stenoza arterei renale :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
44. In feocromocitom :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. tensiunea arteriala nu se modifica
45. Cea mai frecventa forma de HTA este :
a. HTA renala
b. HTA esentiala
c. HTA secundara
46. In nefropatii sistemul renina-angiotensina este :
a. inhibat
b. activat
c. nemodificat
47. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic:
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. tensiunea arteriala nu se modifica
48. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. tensiunea arteriala nu se modifica
49. Rezistenta periferica crescuta :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
50. Debitul cardiac scazut :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
51. Vascozitatea scazuta :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
52. Elasticitatea scazuta a peretilor arteriali :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
53. Angiotensina II :
a. nu modifica secretia de aldosteron
b. scade secretia de aldosteron
c. creste secretia de aldosteron
54. Corticosteroizii :
a. scad volemia
b. cresc volemia
c. nu modifica volemia
55. Volemia crescuta :
a. creste tensiunea arteriala
b. scade tensiunea arteriala
c. nu se modifica TA
56. In coarctatia de aorta sistemul renina-angiotensina este :
a. inhibat
b. activat
c. nemodificat
57. In sindromul Cushing :
a. scade volemia
b. creste volemia
c. nu se modifica volemia
58. In sindromul Conn :
a. scade volemia
b. creste volemia
c. nu se modifica volemia
59. HTA esentiala se mai numeste si :
a. HTA renala
b. HTA endocrina
c. primitiva
60. HTA reprezinta cresterea :
a. presiunii sistolice
b. presiunii diastolice
c. oricarei componente (sistolice si/sau diastolice)
61. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin :
a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hg
b. scaderea TA sistolice sub 90 mm Hg
c. scaderea TA sistolice sub 80 mm Hg
62. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin :
a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hg
b. scaderea TA diastolice sub 80 mm Hg
c. scaderea TA diastolice sub 60 mm Hg
63. Sincopa este o forma de :
a. HTA
b. Hipotensiune arteriala
c. hipocalcemie
64. In sincopa starea de constienta :
a. e suspendata temporar
b. nu se modifica
c. e usor alterata
65. In sincopa vaso-vagala starea de constienta :
a. e suspendata temporar
b. nu se modifica
c. e usor alterata
66. Hipotensiunea ortostatica se datoreaza:
a. anemiei
b. hipocalcemiei
c. hipertoniei vegetative
67. In lipotimie starea de constienta :
a. e suspendata temporar
b. nu se modifica
c. e usor alterata
68. Sincopa mictionala este de origine :
a. cardiaca
b. nervoasa (neuroreflexa)
c. renala
69. Sincopa tusigena este de origine :
a. cardiaca
b. nervoasa (neuroreflexa)
c. respiratorie
70. Sincopa cardiaca este cauzata de :
a. scaderea debitului cardiac
b. scaderea rezistentei periferice
c. scaderea volemiei
71. In insuficienta adenohipofizara TA:
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
72. In insuficienta corticosuprarenaliana cronica TA:
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
73. In insuficienta tiroidiana TA:
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
74. In insuficienta gonadica TA cel mai frecvent :
a. scade
b. nu se modifica
c. creste
75. In miocardite cronice TA :
a. scade
b. nu se modifica
c. creste
76. In stenoza aortica TA :
a. scade
b. nu se modifica
c. creste
77. In stenoza mitrala TA :
a. scade
b. nu se modifica
c. creste
78. In insuficienta ventriculara stanga TA:
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
79. In pericarditele constrictive TA :
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
80. In boala Parkinson TA cel mai frecvent :
a. creste
b. nu se modifica
c. scade
RESPIRATOR
81.Respiratia cuprinde cateva etape fundamentale, in numar de :
a. 2
b. 3
c. 4
82. Respiratia cuprinde cuprinde cateva etape fundamentale :
a. alveolo-capilara, circulatorie si tisulara
b. alveolo-capilara si circulatorie
c. alveolo-capilara si tisulara
83. Hipoxia este :
a. insuficienta in aprovizionarea tesuturilor cu oxigen
b. cresterea concentratiei CO2 in sange
c. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul alveolar
84. Hipoxia hipoxica este :
a. cresterea concentratiei CO2 in sange
b. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic
c. scaderea presiunii partiale a CO2 in aerul alveolar
85. Hipoxia hipoxica apare la:
a. altitudini peste 800 m
b. altitudini peste 1400 m
c. altitudini peste 3000 m
86. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are :
a. 3 forme
b. 4 forme
c. 2 forme
87. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are urmatoarele forme :
a. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie
b. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxica
c. Hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxica
88. Hipoxia hipoxica este :
a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange
b. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic
c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi
89. Hipoxia histotoxica este :
a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange
b. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic
c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi
90. Hipoxia de transport este :
a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange
b. determinata de scaderea presiunii partiale de transport a oxigenului in aerul
atmosferic
c. hipoxia prin tulburari ale procesului de transport a oxigenului de catre tesuturi
91. Hipoxia respiratorie este :
a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange
b. hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen
c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi
92. Hipoxia respiratorie este determinata de :
a. tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi
b. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic
c. tulburari ale functiei aparatului respirator ( toraco-pulmonar)
93. Fibrina (alegeí varianta gresita):
a. Rezulta din ruperea echilibrului intre sistemele activatoare si inhibitoare ale
coagularii
b. Este polimer al fibrinogenului
c. Este factor inhibitor al coagularii
94. Raspunsul trombolitic apare dupa:
a. Permeabilizarea arborelui vascular
b. Depunere tisulara de fibrina
c. Conservarea capacitatii hemostatice
95. Procesele de coagulare si fibrinoliza sunt:
a. Complementare
b. Multifactoriale
c. Antagoniste
96. Hemostaza fiziologica:
a. Este un mecanism de aparare
b. Reprezinta elementul integrativ al circulatiei sanguine
c. Apare in CID
97. Capilarul sanguin:
a. Are functie integrativa a aparatului respirator
b. Participa la mentinerea conditiilor hemodinamice fiziologice
c. Are un endoteliu bogat in fibre colagene
98. Capilarul sanguin:
a. In mod obisnuit nu are perete continuu
b. Participa la mecanismele hemostazei fiziologice
c. Este captusit, catre lumen, cu un strat de cement
99. Trombocitul:
a. Are structura celulara nucleata
b. Se formeaza in maduva osoasa
c. Are rol esential in fibrinoliza
100. Trombopoietina:
a. Este o gama-globulina
b. Este un factor splenic al trombogenezei
c. Mediaza controlul feed-back al trombocitopoiezei
101. Trombocitul are rol in:
a. Formarea trombusului alb
b. Permeabilizarea peretelui vascular
c. Transportul bradikininei si serotoninei
102. Substantele inductoare ale activitatii trombocitelor sunt (cu exceptia):
a. Colagenul, adrenalina, tripsina
b. Colagenul, acizii grasi, serotonina
c. Colagenul, latex-ul, trombopoietina
103. Trombocitul are rol in:
a. Apararea generala a organismului
b. Procesul de fibrinoliza
c. Nici unul dintre aceste procese
104. Aderenta plachetara este declansata de:
a. Inductor
b. Membrana eritocitara
c. Ambele elemente
105. Dupa aderare (alegeti varianta gresita):
a. Creste permeabilitarea membranei trombocitare
b. In citoplasma trombocitului patrund ioni de calciu
c. Se elibereaza ATP din granulele citoplasmatice
106. Agregarea trombocitelor:
a. Este favorizata de trombina si complexe imune
b. Inseamna lipirea trombocitelor de moleculele de fibrina din peretele vascular
c. Este favorizata de aderenta plachetara
107. Care dintre variantele succedarii unor etape ale procesului de coagulare este corecta:
a. Aderenta primara - aderenta secundara - eliberare - agregare - contractie
b. Inductie - aderenta - eliberare - agregare - contractie
c. Aderenta - eliberare - agregare primara - eliberare - agregare secundara -
contractie
108. Agregarea trombocitelor se mai numeste:
a. Aglutinare
b. Aderenta
c. Precipitare
109. Factorii plasmatici ai coagularii sunt (cu exceptia):
a. Ionii de calciu
b. Tromboplastina trombocitara
c. Tromboplastinogen A
110. Printre factorii trombocitari ai hemostazei, nu se numara:
a. Protrombina
b. Serotonina
c. Antifibrinolizina
111. Arteriopatia periferica apare in:
a. tulburari circulatorii periferice
b. tulburari circulatorii centrale
c. diabet zaharat
112. Arteriopatia periferica beneficiaza de:
a. tratament kinetic
b. tratament medicamentos
c. ambele variante sunt corecte
113. Timpii respiratori (cuprinzand si pauzele) sunt in numar de:
a. 2
b. 3
c. 4
114. Procesul fibrogenetic apare:
a. prin solubilizarea fibrinogenului
b. in fenomene de permeabilizare a arborelui capilar
c. in cadrul hemostazei reparatorii
115. In paralel cu polimerizarea fibrinogenului, la nivel endotelial se produce:
a. activarea cascadei enzimatice fibrinoformatoare
b. solubilizarea unei cantitati echivalente de fibrina
c. un proces inflamator tisular
116. Fibrinoliza compensatorie favorizeaza urmatoarele procese, cu exceptia:
a. conservarea capacitatii hemostatice
b. permeabilizarea arborelui vascular
c. procesele inflamatorii tisulare
117. Procesul de fibrinogeneza debuteaza :
a. in situatii care evolueaza cu agregare plachetara
b. cu spasm vascular
c. in cazul traumatismelor vasculare soldate cu leziuni endoteliale
118. Procesul de coagulare se bazeaza pe:
a. polimerizarea fibrinogenului
b. formarea fibrinei
c. ambele variante sunt corecte
119. Fibrina este:
a. monomer solubil
b. polimer insolubil
c. ambele variante sunt eronate
120. Fibrinogenul este:
a. monomer solubil
b. monomer insolubil
c. ambele variante sunt eronate
121. Coagularea si fibrinoliza sunt doua procese:
a. antagoniste
b. complementare
c. ambele variante corecte
122. Procesul trombolitic apare:
a. dupa formarea unui microtrombus
b. dupa formarea unui hematom
c. ambele variante sunt gresite
123. Fibrinogeneza poate aparea:
a. in depuneri tisulare de fibrina
b. in procese inflamatorii tisulare
c. dupa formarea unui microtrombus
124. Fibrinoliza favorizeaza urmatoarele procese (cu exceptia):
a. aparitia microleziunilor vasculare
b. conservarea capacitatii hemostatice
c. permeabilitatea arborelui vascular
125. Hemostaza se coreleaza in vivo cu (alegeti varianta gresita):
a. reactia febrila
b. reactia inflamatorie
c. reactia imuna
126. Procesul trombolitic apare:
a. in inflamatii;
b. dupa un traumatism vascular;
c. dupa formarea unui microtrombus
127. Hemostaza fiziologica este eficienta intr-una din situatiile urmatoare:
a. rupturi arteriale
b. rupturi arteriolare
c. rupturi capilare
128. Obstructia trombotica se realizeaza la nivelul:
a. arteriolelor
b. capilarelor
c. ambele situatii sunt posibile
129. Intre factorii hemostazei fiziologice se gaseste:
a. megacariocitul
b. aferenta informationala
c. endoteliul capilar
130. Intre factorii hemostazei fiziologice nu se gaseste:
a. megacariocitul
b. trombocitul
c. fibrinogenul
131. Megacariocitul da nastere:
a. limfoblastelor
b. plasmocitelor
c. trombocitelor
132. Procesul de formare a trombocitelor presupune:
a. endogeneza
b. fagocitoza
c. pinocitoza
133. Procesul de formare a trombocitelor presupune (alegeti varianta gresita):
a. endogeneza
b. extravazare
c. fragmentare
134. Peretele capilar are la exterior:
a. un strat bogat de fibrina
b. un strat de tesut conjunctiv
c. ambele variante sunt corecte
135. Peretele capilar are la interior:
a. un strat bogat de fibrina
b. un strat de tesut conjunctiv
c. nici o varianta nu este corecta
136. Spatiile celulare endoteliale contin
a. zonulae ocludentes
b. cement
c. nici o varianta nu este corecta
137. La interior, trombocitul are:
a. nucleu sferic
b. nucleu lobat
c. nici o varianta nu este corecta
138. Procesul de trombocitogeneza este controlat prin:
a. mecanism reflex
b. mecanism de tip feed-back
c. nici una dintre variante nu este corecta
139. Se descriu capilare cu perete discontinuu la nivelul:
a. splinei
b. ficatului
c. ambele variante sunt corecte
140. Procesul de trombocitogeneza este influentat de:
a. reactiile rapide de la nivelul capilarelor hepatice
b. traumatismele ficatului
c. trombopoietina
141. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la trombocit, este falsa:
a. este o structura celulara
b. este nediferentiat
c. nu are nucleu
142. Trombopoietina este:
a. secretata cand scade numarul de trombocite circulante
b. secretata cand creste numarul de trombocite circulante
c. o gama-globulina
143. Capilarul sanguin este:
a. sistemul integrativ al aparatului circulator
b. absent la nivelul osului
c. format din endoteliu multicelular asezat pe membrana bazala
144. Trombopoietina este:
a. mediator al activitatii factorilor trombocitari ai hemostazei
b. o beta-globulina
c. ambele variante sunt gresite
145. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita):
a. formarea trombusului alb
b. protejarea endoteliului vascular
c. ambele variante sunt gresite
146. Secretia si eliberarea trombopoietinei sunt reglate de:
a. factorul splenic
b. numarul trombocitelor circulante
c. ambele variante sunt corecte
147. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. procesul inflamator
b. formarea trombului rosu
c. stimularea inductorilor procesului de aderenta
148. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. eliberarea de serotonina
b. eliberarea de trombina
c. eliberarea de ADP
149. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. protejarea endoteliului vascular
b. transportul unor substante vasoactive
c. ambele variante sunt adevarate
150. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. accidentele ischemice cerebrale
b. mecanismele generale de aparare a organismului
c. ambele variante sunt adevarate
151. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. eliberarea unor factori parietali ai hemostazei
b. eliberarea unor factori moleculari ai hemostazei
c. eliberarea unor factori plasmatici ai hemostazei
152. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. eliberare de adrenalina
b. intretinerea procesului ateromatos
c. sclerozarea arterelor cerebrale si renale
153. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
a. transportul trombinei
b. transportul serotoninei
c. transportul acetilcolinei
154. Trombocitele au rol (alegeti varianta corecta):
a. fiziopatologic
b. fiziologic
c. ambele
155. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita):
a. depunerea de tesut fibros in cheagul format
b. producerea IMA
c. boala tromboembolica
156. Aderenta este proprietatea trombocitelor de a adera la:
a. colagen
b. peretele vascular lezat
c. ambele
157. Alegeti varianta corecta privind serotonina:
a. adera la trombocit
b. stimuleaza activitatea trombocitelor
c. adera la peretele vascular
158. Trombocitul adera la:
a. complexe imune
b. latex
c. elastina
159. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):
a. colagenul
b. placa de aterom
c. sticla
160. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):
a. acidul uric
b. veninurile de insecte
c. siliconul
161. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia):
a. tripsina
b. protrombina
c. complexele imune
162. Contactul inductorului cu membrana trombocitului declanseazã un proces
care se deruleazã corect, in urmatoarea succesiune:
a. aderentã plachetara › eliberare › contractie › agregare primara › eliberare
b. inductie › aderenta plachetara › eliberare › agregare primara › eliberare › agregare
secundara › contractie.
c. inductie › agregare primara › aderenta plachetara › eliberare › agregare
secundara › contractie.
163. Proprietatea plachetelor de a se lipi de o suprafatã biologicã lezatã se numeste:
a. agregare
b. aderenta
c. precipitare
164. Suprafata biologica la care poate adera trombocitul este de:
a. sticla
b. colagen
c. latex
165. Dupa aderare, permeabilitatea membranei trombocitului:
a. scade
b. creste
c. nu se modifica
166. Ionii de calciu au rol in formarea trombului alb deoarece (alegetivarianta gresita):
a. patrund in trombocit
b. ies din trombocit
c. favorizeaza eliberarea adrenalinei
167. Care dintre substantele urmatoare nu este factor favorizant al agregarii plachetare?
a. adrenalina
b. histamina
c. adenozin-difosfatul
168. Agregarea duce la formarea:
a. trombului alb
b. trombului rosu
c. aderentei plachetare
169. Procesul de agregare plachetara poate fi:
a. reversibil
b. ireversibil
c. ambele variante sunt corecte
170. Degranularea trombocitara este favorizata de:
a. tripsina
b. adenozin-difosfat
c. trombina
171. Intre factorii plasmatici ai coagulãrii nu se afla:
a. calciul
b. antiheparina
c. tromboplastina
172. Care afirmatie referitoare la factorii plasmatici ai coagularii este falsa?
a. intrã în acþiune în ordinea enumerãrii
b. au roluri de substrat
c. produc o agregare ireversibilã
173. Factorii plasmatici ai coagularii au urmatoarele roluri, cu exceptia:
a. rol de inductori
b. rol de inhibitor
c. rol anticoagulant
174. Trombul alb se transforma in tromb rosu (alegeti afirmatia incorecta):
a. prin impregnarea trombului alb cu fibrina
b. prin prinderea in cheag a hematiilor
c. prin transformarea fibrinogenului in fibrina
175. Factorii moleculari plasmatici au, in principal, rol de:
a. inhibitor al procesului de coagulare
b. potentatori ai procesului de coagulare
c. solubilizatori ai fibrinogenului
176. Cei mai importanti factori anticoagulaní din plasma sunt:
a. antiheparinele
b. antitrombinele
c. antitrombokinaza
177. Care dintre afirmatiile privind factorii inhibitori ai coagulãrii este eronata?
a. sunt prezenti n mod normal in sange
b. sunt prezenti in conditii patologice in sange
c. sunt in numar de sase
178. Antiheparina este:
a. factorul plachetar 3
b. factorul plachetar 4
c. factorul plachetar 5
179. Serotonina reprezinta:
a. mediator al transmiterii nervoase
b. factorul plachetar 5
c. factor favorizant al adezivitatii plachetare
180. In timpul procesului de eliberare, din trombocite se elimina:
a. apa
b. calciu
c. adrenalina
181. Renina este:
a. vehiculata de sange
b. precursor al angiotensinogenului
c. secretata de celulele juxtaglomerulare
182. Angiotensinogenul este:
a. vehiculat de sange
b. cel mai puternic vasoconstrictor
c. polimer al angiotensinei
183. In arteriopatii termoterapia este permisa:
a. doar regional, la nivelul obstructiei arteriale
b. doar regional, la nivel abdominal
c. ambele variante sunt eronate
184. In arteriopatii, sunt permise urmatoarele tratamente fizioterapice, cu exceptia:
a. undelor ultrascurte
b. aplicatiilor de ultrasunete
c. magnetodiaflux
185. In preventia arteriopatiilor se recomanda:
a. regimul alimentar desodat
b. regimul alimentar sarac in proteine
c. regimul alimentar sarac in lipide
186. Dupa lezarea sau ruperea unui vas sanguin, nu se produce:
a. spasm vascular
b. degradarea enzimatica a filamentelor de fibrina
c. coagularea sangelui
187. Fibrinoliza realizeaza (alegeti varianta gresita):
a. disolutia cheagului de trombina
b. mentinerea permeabilitatii unor canale subtiri
c. reglarea proceselor de reparatie tisularã.
188. Fibrinoliza este:
a. un proces fiziologic
b. un proces patologic
c. ambele variante sunt gresite
189. Fibrinoliza este un proces:
a. de control al proceselor de reparatie tisularã
b. de reglare a proceselor de reparatie tisularã
c. ambele variante sunt corecte
190. Fibrinoliza poate fi definitã ca (alegeti varianta gresita):
a. proces de degradare enzimaticã
b. proces fiziopatologic care contribuie la declansarea CID
c. etapa finalã a procesului de coagulare
191. Hemostaza spontanã depinde de (alegeti varianta eronata):
a. numãrul si calitatea plachetelor
b. numarul leziunilor vasculare
c. factorii plasmatici ai coagulãrii
192. Tulburarile hemostazei pot determina (alegeti varianta incorecta):
a. predispozitie la tromboze
b. predispozitie la accidente vasculare
c. predispozitie la reactii alergice
193. Plaga hemoragica se poate datora:
a. traumatismelor ortopedice
b. traumatismelor obstetricale
c. ambelor tipuri de traumatisme
194. Sangerarile care pot fi induse de tulburari ale hemostazei au localizare la nivel (alegeti
varianta eronata):
a. cutanat sau mucos
b. visceral
c. osos
195. Hemostaza spontana nu depinde de:
a. cantitatea si calitatea fibrinei
b. numãrul si calitatea plachetelor
c. trombochinaza
196. In sange si tesuturi ar exista:
a. peste 50 de substante care influenteaza procesul coagularii
b. peste 35 de substante care influenteaza procesul coagularii
c. peste 20 de substante care influenteaza procesul coagularii
197. În situatii patologice, in timpul coagularii, in plasmã pot apãrea:
a. autoanticorpi antiheparina
b. anticorpi antinucleari
c. imunoglobuline patologice
198. În care din situatiile patologice urmatoare, în plasmã pot apãrea inhibitori inactivi ai factorilor
coagulãrii?
a. în sângele pacientilor cu deficiente congenitale la nivelul sintezei unui anumit
factor (cel mai frecvent hemofilia A, sau B)
b. post-partum
c. la vârstnici
199. Inhibitorii plasmatici ai proteazelor detin:
a. 40-45% din activitatea antitrombinicã a plasmei
b. 30-35% din activitatea antitrombinicã a plasmei
c. 20-25% din activitatea antitrombinicã a plasmei
200. La transformarea protrombinei in trombina participa (cu exceptia):
a. substante activatoare provenite din peretele vascular
b. substante activatoare provenite din trombocite
c. substante activatoare provenite din maduva osoasa
201. Cheagul începe sã se contracte, eliminând lichidul continut:
a. la cateva secunde de la formare
b. la cateva minute de la formare
c. la cateva ore de la formare
202. Retractia cheagului este deficitara intr-una din urmatoarele conditii:
a. numar redus de trombocite
b. leziune vasculara prea mica
c. ambele variante sunt corecte
203. Retractia cheagului va produce:
a. apropierea marginilor leziunii vasculare
b. limitarea pierderii sângelui din vas
c. ambele variante sunt corecte
204. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la fibrina, este incorecta?
a. se polimerizeaza formand filamente lungi
b. in formarea sa sunt implicati ionii de sodiu
c. rezulta din polimerizarea fibrinogenului
205. Sindroamele hemoragice se caracterizeaza prin:
a. aparitia spontana a sangerarilor
b. aparitia sangerarilor provocate
c. ambele variante sunt corecte
206. Sindroamele hemoragice pot avea natura (alegeti varianta incorecta):
a. trombocitara
b. vasculara
c. infectioasa
207. Care dintre afirmatiile referitoare la purpure este corecta?
a. sunt afectiuni din categoria bolilor ereditare
b. sunt afectiuni din categoria bolilor dobandite
c. ambele variante sunt posibile
208. Sindromul Marfan se caracterizeaza prin:
a. hipoplazie mezenchimalã cu distrofie consecutivã a vaselor mici
b. dilatarea arterelor aortã ºi pulmonarã
c. ambele variante sunt corecte
209. Telangectazia hemoragicã ereditarã reprezinta o boala (alegeti varianta incorecta):
a. vasculara
b. trombocitara
c. cu transmitere autozomal-dominanta
210. Care afirmatie, referitoare la boala Rendu-Osler este falsa:
a. are manifestari cutanate
b. se transmite autozomal-recesiv
c. determina anemie feripriva
211. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta incorecta)::
a. vasculitã generalizatã
b. teleangectazie generalizata
c. manifestare clinica de eruptie cutanatã
212. Sindroamele hemoragice dobândite (alegeti varianta corecta):
a. reprezintã afectiuni denumite purpure vasculare
b. reprezintã afectiuni denumite teleangectazii
c. ambele variante sunt corecte
213. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta corecta)::
a. sindrom abdominal cu manifestãri variate
b. sindrom renal
c. ambele variante sunt corecte
214. Care dintre afirmatiile urmatoare, privitoare la boala Henoch-Schonlein este falsa:
a. apare cu frecventã mai mare la copii, cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani
b. are manifestare sezoniera
c. se insoteste uneori de HTA primitiva
215. Printre manifestarile paraclinice ale purpurei alergice nu se numara:
a. nivele crescute în sânge ale alfa-globulinelor serice
b. valori ASLO crescute
c. unele teste alergice pozitive
216. In formele purpurice prin autosensibilizare, apar anticorpi anti:
a. hematii
b. leucocite
c. endoteliu vascular
217. Periarterita nodoasa se manifesta prin:
a. sindrom articular, tiroidian, cutanat
b. sindrom articular, muscular, cutanat
c. sindrom articular, digestiv, cutanat
218. Purpura anafilacticã (purpura vascularã alergicã) Henoch – Schönlein este caracterizatã prin
vasculitã generalizatã, manifestatã clinic prin:
a. eruptie cutanatã caracteristicã
b. sindrom articular si hepatic
c. hiper gama-globulinemie, în special IgG
219. Purpure declansate de intoxicatii endogene se intalnesc in (cu exceptia):
a. insuficienta hepatica
b. diabetul decompensat (complicat cu acidozã)
c. insuficienta duodenala
220. Purpurele din boli infecþioase si infecto-contagioase pot fi declansate de (cu exceptia):
a. leptospirozã, rickettsioze, septicemii cu streptococ
b. stafilococ, pneumococ, virusul SIDA
c. scarlatinã, rujeolã, varicelã, leptospirozã
221. Vasculopatiile arteriolo-capilare simptomatice sunt secundare unor afectiuni ca:
a. avitaminoza C
b. boli infecto-contagioase
c. purpurele de origine hormonala
222. Purpurele datorate cresterii presiunii sanguine apar intr-una din situatiile (cu exceptia):
a. la copii cu hipocalcemie
b. bãtrâni,
c. dupã aplicarea prelungitã a unui garou
223. Care dintre afirmatiile referitoare la sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã sunt
corecte:
a. se datoreazã defectelor cu localizare plachetarã
b. pot fi congenitale sau dobândite
c. ambele variante sunt corecte
224. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã se pot clasifica in (alegeti varianta
incorecta):
a. Cantitative si calitative
b. congenitale sau dobândite
c. trombocitopatii si trombopatii
225. Printre semnele clinice caracteristice ale sindroamelor hemoragice cu origine trombocitarã,
nu se numara:
a. echimoze, cu localizare preferentialã mai ales la nivelul extremitãtilor
b. petesii plane, intraepidermice
c. purpura mecanicã de stazã
226. Hemoragiile cu punct de plecare la nivelul diferitelor mucoase, sub forma pierderilor de
sânge localizate, se intalnesc in:
a. Hemosideroza pulmonarã idiopaticã
b. Trombocitopenii
c. Forme purpurice prin autosensibilizare
227. Trombocitopeniile cu origine centralã se produc prin (alegeti varianta eronata):
a. prelungirea timpului de sângerare
b. insuficienta factorului de trombocitopoiezã
c. hipoplazie sau aplazie medularã
228. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul
din urmatoarele:
a. degenerescenta venulara de varsta
b. “topirea” tesutului adipos perivascular, de protectie
c. deficit al fenomenului de retractie a cheagului
229. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul
din urmatoarele:
a. cresterea numãrului trombocitelor
b. scãderea numãrului trombocitelor
c. ambele variante sunt corecte
230. Investigaþiile paraclinice in sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã nu evidentiaza:
a. fragilitate crescutã a peretelui capilarelor
b. consumul factorilor coagularii
c. modificarea functiei plachetare
231. Trombocitopeniilre cu origine centralã se datoreaza:
a. afectarii trombocitopoiezei
b. distructiei exagerate a plachetelor
c. ambele variante sunt corecte
232. Trombocitopeniile cu origine perifericã se pot datora:
a. afectarii trombocitopoiezei
b. distructiei exagerate a plachetelor
c. ambele variante sunt gresite
233. Insuficienta factorului de trombocitopoiezã apare prin (alegeti varianta gresita):
a. hipoplazie sau aplazie medularã, primitivã
b. hipoplazie sau aplazie medularã aparent primitiva
c. hipoplazie sau aplazie medularã secundara
234. Hipoplazia sau aplazia medularã secundarã, nu poate fi declansata de:
a. intoxicatii endogene (uremie)
b. intoxicatii exogene (plumb, benzen)
c. nici o varianta nu este corecta
235. Hipoplazia sau aplazia medularã de cauzã cunoscutã poate fi declansata de:
a. iradiere cu raze X, sau izotopi radioactivi
b. tratamente agresive cu vitamine din grupul B
c. distructie a celulelor medulare prin invazie de osteoclaste
236. Hipoplazia sau aplazia medularã pot fi declansate de (o singura varianta este corecta)
a. aplazia medularã primitivã a adultului
b. reticuloze maligne
c. ambele variante sunt posibile
237. Maladia Fanconi reprezinta:
a. o reticuloza maligna
b. aplazie medularã congenitala
c. proces de osteomielofibrozã
238. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin:
a. inhibarea liniilor megacariocitare plachetoformatoare
b. distructie exageratã plachetelor
c. ambele variante sunt corecte
239. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin:
a. sechestrare splenica
b. mecanisme imunologice
c. ambele variante sunt corecte
240. Troombocitopeniile imunologice recunosc ca mecanisme de producere:
a. trombocitoliza imunologicã
b. distructia exagerata în periferie a plachetelor circulante
c. ambele variante sunt corecte
241. Autoanticorpii formati în mod patologic în timpul procesului trombolitic, in trombocitopeniile
imunologice sunt:
a. de tip IgE
b. de tip IgG
c. de tip IgA
242. Trombocitopeniile imunologice sunt:
a. produse prin consum plachetar crescut
b. explicate prin scãderea numãrului plachetelor circulante
c. explicate prin deficit al factorilor de maturatie celularã
243. Trombocitemiile sunt afectiuni caracterizate prin:
a. scaderea numarului de trombocite
b. cresterea numarului de trombocite
c. ambele variante sunt eronate
244. In trombocitemii numarul plachetelor este de:
a. 150 000 - 400 000 / mm3
b. peste 800 000 / mm3
c. sub 600 000 / mm3
245. Trombocitemiile sunt de mai multe categorii, printre care:
a. esentiale
b. Hemofilii
c. trombocitopatii secundare
246. Trombopatiile functionale se caracterizeazã prin:
a. modificarea numãrului trombocitelor
b. modificãri ale structurii trombocitelor
c. ambele variante sunt corecte
247. Care dintre afirmatiile privitoare la sindroame hemoragice de naturã plasmaticã sunt
adevarate - alegeti o singura varianta corecta:
a. determinã hipercoagulabilitate sanguinã
b. pot fi ereditare, sau dobândite
c. ambele variante sunt adevarate
248. Din punct de vedere clinic, coagulopatiile se caracterizeazã prin:
a. tromboze
b. hematoame
c. ambele variante sunt corecte
249. Hemofiliile cu transmitere X-lincata sunt insotite de:
a. hemartroze
b. alte defecte cromozomiale
c. ambele variante sunt corecte
250. Daca sotul este sanatos, in cazul in care este purtatoare a defectului genetic care determina
hemofilia A, o femeie (alegeti varianta cea mai putin probabila):
a. poate avea descendenti masculini bolnavi
b. poate avea descendenti sãnãtosi feminini
c. poate avea descendenti bolnavi de sex feminin
1. Hemofilia C se mai numeste:
a. boala Hageman
b. boala Rosenthal
c. boala Christmas
2. Hemofilia A se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari, mai putin una. Care este
aceasta?
a. este mult mai rara decat hemofilia B
b. se datoreaza unui defect pe cromozomul X
c. se datoreaza defectului de factor VIII al coagularii
3. Deficitul de factor II sau hipoprotrombinemia aderãratã este:
a. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal dominantã
b. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal recesivã
c. o boalã cu forma dobandita frecventa
4. Deficitul de factor II are manifestãri clinice reprezentate de:
a. sângerãri spontane
b. sângerãri provocate de intervenþii chirurgicale
c. gingivoragii si hematemeze
5. Care din afirmatiile privind deficitul de factor V este eronat:
a. se mai numeste parahemofilia Owen
b. poate imbraca forme foarte grave, chiar letale
c. are transmitere autozomal dominanta
6. Care dintre enunturile referitoare la timpul Quick este falsa:
a. este scurtat in coagulopatii prin tulburarea trombinogenezei
b. are valori normale cuprinse intre 12” – 14”
c. exprimã integritatea fazei a II-a a coagulãrii
7. Complexul protrombinic este format din factorii:
a. II, VI, VIII, X
b. II, V, VII, X
c. II, V, VIII, XI
8. Hipovitaminoza K poate apãrea prin (alegeti varianta eronata):
a. carentã alimentarã
b. administrarea prelungitã a antibioticelor cu spectru larg
c. enteropatii cu tranzit intestinal incetinit
9. Tulburarile formarii fibrinei sunt determinate de:
a. sinteza deficitara a fibrinogenului
b. lipsa, la nastere a florei intestinale
c. afectari secundare dupa trombopenii
10. Deficitul de factor XIII se caracterizeaza printr-una dintre afirmatiile:
a. se transmite autozomal dominant
b. se consuma exagerat in CID
c. produce sângerãri post-traumatice
11. Deficitul de factor XII poate fi dobandit dupa nastere, in (alegeti varianta gresita):
a. hepatopatii
b. plagi defectuos cicatrizate
c. mielom multiplu
12. Deficitul de factor XII se caracterizeaza prin (alegeti varianta gresita):
a. timp de coagulare prelungit
b. formarea unui cheag fragil
c. teste de coagulare sunt în limite normale
13. Anticoagulantele circulante (alegeti varianta gresita):
a. apar în circulatie în conditii patologice
b. apar în circulatie în conditii normale
c. pot interfera cu oricare dintre factorii procesului de coagulare
14. Au fost identificate coagulopatii prin prezenta anticorpilor:
a. Antifactorului VIII, antifactorului IX
b. Proteinei Bence-Jones, din mielomul multiplu, care poate inhiba
trombina si alti factori ai coagulãrii
c. antifibrinazei
15. Coagularea intravascularã diseminatã - CID recunoaste ca mecanisme de producere:
a. activarea excesiva a factorilor coagulãrii
b. Hiperfibrinoliza ca urmare a ruperii echilibrului între coagulare ºi fibrinolizã
c. depunerea difuzã a fibrinei la nivelul capilarelor
16. Factorii care au rol probabil în CID se grupeazã în (indicati varianta eronata):
a. factori care induc stazã în microcirculatie
b. factori activatori ai procesului coagulãrii
c. anticorpi antifactori ai coagularii
17. Trombozele reprezintã (alegeti varianta eronata):
a. manifestarea anarhicã a mecanismelor hemostazei fiziologice
b. dezechilibre localizate la nivelul uterului, prostatei, plãmânului, pancreasului
c. dezechilibre localizate ale procesului coagulolitic
18. Printre cauzele trombozelor se numara:
a. Hipercoagulabilitatea structuralã
b. Insuficienþa sistemului fibrinolitic
c. Ambele cauze
19. Printre bolile care evolueaza cu hipercoagulabilitate nu se numara:
a. arsurile
b. traumatismele
c. colagenozele
20. In evolutia bolilor cronice se intalnesc urmatoarele tipuri de tromboze, cu exceptia:
a. trombozelor itinerante
b. trombozelor lacunare
c. trombozelor tranzitorii
21. Intre componentele sistemului imun, independente funcional, citam:
a. sistemul bursodependent
b. sistemul timodependent
c. ambele variante sunt corecte
22. Lanturile de reactii reflexe care se succed realizand raspunsul imun se caracterizeaza prin:
a. decurg unele din altele
b. depind de eferentele efectoare
c. depind de anticorpii circulanti
23. La primul contact al organismului cu antigenul se produce:
a. prelungirea duratei raspunsului imun
b. sensibilizarea organismului
c. declansarea memoriei imunologice
24. Al doilea contact al organismului cu antigenul declanseaza:
a. raspunsul imun primar
b. raspunsul imun imediat
c. raspunsul imun intarziat
25. Reactiile imune au rol in:
a. lupta împotriva reacþiei antigenice
b. îndepãrtarea mutaþiilor celulare
c. ambele variante sunt corecte
26. Partea din antigen fata de care se formeaza anticorpi nu se numeste
a. purtator
b. grupare determinanta
c. haptena
27. Antigenelor li se descriu (alegeti varianta eronata):
a. structura chimica glico-proteica
b. proprietãþile antigenice
c. gruparea determinantã si purtãtorul
28. Antigenele de contact pot fi (cu exceptia):
a. unor produse industriale
b. unor proteine animale din carne
c. unor medicamente aplicate pe tegument
29. Pot juca rol de antigene:
a. alimentele cu provenientã diversã
b. imunoglobulinele cu fractiunile alfa, beta, dar mai ales gama
c. un complex de factori, prezent în serul sanguin normal
30. Complementul este:
a. sintetizat in structuri glandulare
b. activat de raspunsul imun secundar
c. principalul mecanism efector umoral al rãspunsului imun
31. Complementul are ca actiuni principale (alegeti varianta eronata):
a. eliminarea agentilor umorali nonself
b. inlãturarea celulelor heteroloage
c. stabilizarea complexelor antigen-anticorp
32. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata):
a. stã la baza procesului imun
b. se datoreaza limfocitelor care recunosc structura antigenica
c. stã la baza fenomenelor hiperergice
33. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata):
a. se realizeaza in cateva minute
b. se bazeazã pe existenta, la nivelul celor douã substante, a unor situsuri
complementare
c. sta la baza fenomenelor hiperergice
34. Limfocitele T au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a. au durata mare de viata
b. iau nastere prin diferentierea megacariocitelor
c. iau nastere in maduva osoasa
35. Macrofagele reprezintã o populatie celularã:
a. inrudita cu trombocitele
b. inrudita cu limfocitele
c. inrudita cu monocitele
36. Macrofagele au urmatoarele proprietati, mai putin una:
a. raspund specific in cadrul reactiilor imune
b. se deplaseazã rapid spre locul de pãtrundere al substanþei, sau celulei purtãtoare
de caractere antigenice
c. sunt specializate în pinocitozã (fagocitozã)
37. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la raspunsul imun nu este adevarata:
a. Raspunsul imun umoral este realizat prin intermediul anticorpilor specifici
b. Raspunsul imun celular este realizat de limfocitele B
c. Rãspunsul imun celular se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate
întârziatã
38. Rãspunsul imun, care se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate întârziatã,
apare in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a. reactiei organismului fata de tumori
b. reactiei inflamatorii locale la locul de patrundere a antigenelor
c. alergiei tuberculinice
39. Toleranta imunologica poate fi:
a. naturala
b. mediata
c. indusa
40. Imunodeficientele reprezinta:
a. stãrile patologice produse datoritã disfunctiei mecanismelor de recunoastere si de
neutralizare a structurilor antigenice
b. stãrile patologice aparute in urma transplantelor de organ
c. stãrile patologice aparute in urma cresterii capacitatii antigenice ale proteinelor
ingerate
41. Imunodeficientele specifice se datoreaza (alegeti varianta falsa):
a. disfunctiei structurilor antigenice
b. disfunctiei imunoglobulinelor cu rol de anticorpi
c. insuficientei mecanismelor de fagocitare
42. Imunodeficientele mediate celular au printre cauzele de aparitie (alegeti varianta falsa):
a. disfunctionalitãti ale limfocitelor T
b. disfunctionalitãti ale mastocitelor
c. disfunctionalitãti ale celulelor susã
43. Imunodeficientele mediate celular (alegeti afirmatia falsa):
a. se caracterizeazã prin gravitate deosebitã
b. evolueazã cu anemie
c. pacientii au sperantã de viatã redusã
44. Alegeti afirmatia falsa privitoare la imunodeficientele specifice:
a. se întâlnesc în afectiuni splenice, hepatice, reumatoide
b. sunt primare si secundare
c. pot insoti boala Hodgkin
45. Reactiile hiperergice pot fi:
a. de trei tipuri
b. de patru tipuri
c. de cinci tipuri
46. Printre agentii etiologici ai inflamatiei nu se citeaza:
a. paraziti de origine animalã
b. substante rezultate în urma unor procese necrotice
c. microorganisme saprofite ale organismului uman
47. Mecanismul declansator al inflamatiei este reprezentat de:
a. scaderea permeabilitatii vaselor mici
b. stimularea terminatiilor nervoase libere din tegument
c. alterari ale interstitiului si celulelor parenchimatoase
48. Faza stazei vasculare pasive,modificare vasculara citata in producerea inflamatiei, nu se
datoreaza:
a. acumularii locale a produsilor de catabolism
b. cresterii fluxului sanguin local
c. acidozei
49. La omul normal, durerea cuprimde (cu exceptia):
a. componente traumatice
b. componente afectiv-emoþionale
c. componente motivaþionale
50. Variatiile de intindere, perceptie, localizare a durerii se datoreaza:
a. densitatii diferite a unitãtilor algoreceptoare pe unitatea de suprafatã tisulara
b. existentei durerilor reflectate sau iradiate
c. faptului ca senzatia de disconfort se asociazã cu actiunea stimulului nociceptiv
51. In arteriopatii periferice, principala modalitate de antrenament este:
a. mersul
b. ciclismul
c. antrenamentul la efort dozat
52. In recuperarea IMA sunt descrise:
a. 2 faze
b. 3 faze
c. 4 faze
53. In IMA faza I a recuperarii se termina cu:
a. Incarcare de antrenament
b. Testare de efort
c. Antrenament la efort dozat low-level
54. In hipertensiunea arteriala stadiile III si IV tratamentul consta in:
a. asocierea blocantilor de ioni de calciu cu beta-blocanti
b. asocierea diureticului cu beta-blocant
c. orice asociere este permisa, in scopul scaderii valorilor tensionale
55. Tratamentul kinetic al IMA are ca element specific al programului fazei a II-a tardive:
a. introducerea antrenamentului la efort dozat
b. introducerea exercitiilor izometrice
c. introducerea incarcarii de 7 MET
56. In tratamentul kinetic al arteriopatiilor sunt specificate urmatoarele indicatii, mai putin una:
a. exercitiile izometrice segmentare
b. exercitiile in piscina
c. blocarea toraco-abdominala prin manevra Valsalva
57. Incontinentele urinare apar frecvent (alegeti varianta eronata):
a. la batrani
b. la femei in perioada post-climax
c. la copii traumatizati sau neglijati
58. In faza I a recuperarii IMA se recomanda urmatoarele exercitii, cu exceptia:
a. exercitiilor de respiratie
b. exercitiilor active rezistive
c. tehnicilor de relaxare
59. Inaintea fazei a II-a tardive din cadrul recuperarii IMA se recomanda:
a. un test de efort low-level
b. un test de efort cu incarcarea de 4 MET
c. un test de efort cu incarcarea de 7 MET
60. Hipertensivilor li se recomanda:
a. antrenament la efort dozat
b. ascensiuni montane
c. hidroterapie hiperterma

Contenu connexe

Similaire à Kt an3 fiziopatologie(1) grile

Similaire à Kt an3 fiziopatologie(1) grile (12)

HIPERTENSIUNEA_ARTERIALA.pptx
HIPERTENSIUNEA_ARTERIALA.pptxHIPERTENSIUNEA_ARTERIALA.pptx
HIPERTENSIUNEA_ARTERIALA.pptx
 
1
11
1
 
Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca
 
Hipertensiune
HipertensiuneHipertensiune
Hipertensiune
 
Socul.ppt
Socul.pptSocul.ppt
Socul.ppt
 
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
13-14. Curs ARITMIILE -2019.ppt
 
10. CURS - IC+EPA+HTA-2019.ppt
10. CURS - IC+EPA+HTA-2019.ppt10. CURS - IC+EPA+HTA-2019.ppt
10. CURS - IC+EPA+HTA-2019.ppt
 
Farmacologie: tonicardiace și cardiostimulatoare
Farmacologie: tonicardiace și cardiostimulatoareFarmacologie: tonicardiace și cardiostimulatoare
Farmacologie: tonicardiace și cardiostimulatoare
 
medicinainternatest.pdf
medicinainternatest.pdfmedicinainternatest.pdf
medicinainternatest.pdf
 
Terapia intensiva a socului
Terapia intensiva a soculuiTerapia intensiva a socului
Terapia intensiva a socului
 
Valvulopatii Mitrale
Valvulopatii MitraleValvulopatii Mitrale
Valvulopatii Mitrale
 
Sindrom Coronarian Acut
Sindrom Coronarian AcutSindrom Coronarian Acut
Sindrom Coronarian Acut
 

Plus de Georgeta Alexandru

Kinetologie medicala-mariana-cordun
Kinetologie medicala-mariana-cordunKinetologie medicala-mariana-cordun
Kinetologie medicala-mariana-cordunGeorgeta Alexandru
 
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenkoCum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenkoGeorgeta Alexandru
 
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbengheRecuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbengheGeorgeta Alexandru
 
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...Georgeta Alexandru
 

Plus de Georgeta Alexandru (7)

Kinetologie medicala-mariana-cordun
Kinetologie medicala-mariana-cordunKinetologie medicala-mariana-cordun
Kinetologie medicala-mariana-cordun
 
Curs picior-postrauatic
Curs picior-postrauaticCurs picior-postrauatic
Curs picior-postrauatic
 
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenkoCum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
Cum sa-devii-fenomen-de-albert-ignatenko
 
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbengheRecuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
Recuperarea medicala-a-sechelelor-posttraumatice-ale-membrelor-sbenghe
 
Fiziologie normala-si-a-final
Fiziologie normala-si-a-finalFiziologie normala-si-a-final
Fiziologie normala-si-a-final
 
Fiziologiegeneral raveica
Fiziologiegeneral raveicaFiziologiegeneral raveica
Fiziologiegeneral raveica
 
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...
Eficiența iontoforezei cu_acid_acetic_și_a_ultrasunetului_în_tratamentul_pint...
 

Kt an3 fiziopatologie(1) grile

  • 1. FIZIOPATOLOGIE 1. In insuficienta cardiaca debitul cardiac : a. nu se modifica b. scade c. creste 2. In insuficienta cardiaca viteza de circulatie a sangelui : a. nu se modifica b. scade c. creste 3. In insuficienta cardiaca presiunea venoasa : a. nu se modifica b. scade c. creste 4. In insuficienta cardiaca presiunea intracardiaca : a. nu se modifica b. scade c. creste 5. In insuficienta cardiaca consumul de oxigen : a. nu se modifica b. scade c. creste 6. In insuficienta cardiaca masa sanguina totala : a. nu se modifica b. scade c. creste 7. Insuficienta ventriculara stanga : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica a insuficientei cardiace globale 8. Insuficienta ventriculara dreapta : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica de hipoxie periferica 9. Insuficienta cardiaca globala: a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a insuficientei circulatorii c. este o forma clinica de hipoxie periferica 10. Astmul cardiac : a. este o forma clinica a insuficientei cardiace b. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangi c. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte 11. Edemul pulmonar acut:
  • 2. a. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare stangi b. este o forma clinica a insuficientei cardiace c. este o forma clinica a Insuficientei ventriculare drepte 12. Cardiopatia ischemica se clasifica in : a. cardiopatie ischemica dureroasa si cardiopatie ischemica nedureroasa b. angina pectorala si infarct c. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct 13. Cardiopatia ischemica dureroasa se clasifica in : a. angina pectorala ,infarct si moarte subita b. angina pectorala si infarct c. angina pectorala , sindrom intermediar si infarct 14. Cardiopatia ischemica nedureroasa se manifesta prin: a. modificari ECG si moarte subita b. insuficienta cardiaca si tulburari de ritm c. insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moarte subita 15. Cauza cardiopatiei ischemice este : a. insuficienta coronariana b. insuficienta cardiaca c. o tulburare de ritm 16. Insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, modificari ECG si moartea subita sunt manifestari ale: a. cardiopatiei ischemice dureroase b. cardiopatiei ischemice nedureroase c. insuficientei aortice 17. Cauza cea mai frecventa a cardiopatiei ischemice este : a. o tulburare de ritm b. ateroscleroza arterelor coronare c. insuficienta aortica 18. In infarctul miocardic aspectul esential este : a. leziunea b. ischemia c. necroza 19. Hipertensiunea arteriala (HTA) se clasifica din punct de vedere etiologic in : a. esentiala si secundara b. esentiala ,primara si secundara c. esentiala si primara 20. In hipertensiunea arteriala TA maxima ( sistolica) are valoarea: a. peste 160 mm Hg b. peste 100 mm Hg c. peste 140 mm Hg 21. TA minima ( diastolica) indica hipertensiunea arteriala, atunci cand are valoarea: a. peste 90 mmHg
  • 3. b. peste 100 mmHg c. peste 110 mmHg 22. Cea mai frecventa forma de hipertensiune arteriala secundara este : a. HTA renala b. HTA din feocromocitom c. HTA din sindromul Cushing Feocromocitomul este : a. o tumora a hipofizei b. o tumora a glandei medulosuprarenale c. o tumora a glandei corticosuprarenale 24. In feocromocitom creste secretia de : a. adrenalina si noradrenalina b. aldosteron c. vasopresina 25. Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mare sau egala cu: a. 100 mm Hg b. 140 mm Hg c. 90 mm Hg 26. Valoarea normala a tensiunii arteriale sistolice ( maxime) este mai mica sau egala cu: a. 160 mm Hg b. 140 mm Hg c. 100 mm Hg 27. In sindromul Cushing creste secretia de : a. cortizol b. aldosteron c. glucagon 28. In sindromul Conn creste secretia de : a. cortizol b. aldosteron c. glucagon 29. Hipertensiunea arteriala apare in : a. sindromul Cushing b. sindromul Conn c. variantele A si B sunt corecte 30. In HTA renala mecanismul fiziopatologic de baza este : a. sistemul renina- angiotensina b. cresterea sintezei de aldosteron c. cresterea presiunii in artera renala 31. Renina este :
  • 4. a. un hormon b. un mediator chimic c. o enzima 32. Angiotensina II are efect : a. vasodilatator b. vasoconstrictor c. anti-aldosteron 33. Angiotensinogenul este : a. un hormon b. un mediator chimic c. substratul asupra caruia actioneaza renina 34. Tetanosul se poate manifesta clinic prin: a. cresterea tensiunii arteriale b. scaderea tensiunii arteriale c. soc anafilactic 35. Medicamentele simpatomimetice : a. cresc TA b. nu modifica TA c. scad TA 36. Hemoragiile cerebrale insotite de hipertensiune intracraniana : a. scad TA b. cresc TA c. nu modifica TA 37. Traumatismele craniocerebrale insotite de hipertensiune intracraniana : a. scad TA b. cresc TA c. nu modifica TA 38. Leziunile medulare complete deasupra segmentului T6 pot determina : a. cresterea tensiunii arteriale b. scaderea tensiunii arteriale c. variantele A si B sunt corecte 39. In tetanos poate apare HTA prin : a. hiperactivitate simpatica b. hiperactivitate parasimpatica c. cresterea sintezei de aldosteron 40. Medicamentele simpatomimetice : a. nu modifica TA b. cresc TA c. scad TA 41. In sindromul Cushing in peste 85% din cazuri : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA
  • 5. 42 In coarctatia de aorta : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 43. In stenoza arterei renale : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 44. In feocromocitom : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. tensiunea arteriala nu se modifica 45. Cea mai frecventa forma de HTA este : a. HTA renala b. HTA esentiala c. HTA secundara 46. In nefropatii sistemul renina-angiotensina este : a. inhibat b. activat c. nemodificat 47. Stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic: a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. tensiunea arteriala nu se modifica 48. Stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. tensiunea arteriala nu se modifica 49. Rezistenta periferica crescuta : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 50. Debitul cardiac scazut : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 51. Vascozitatea scazuta : a. creste tensiunea arteriala
  • 6. b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 52. Elasticitatea scazuta a peretilor arteriali : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 53. Angiotensina II : a. nu modifica secretia de aldosteron b. scade secretia de aldosteron c. creste secretia de aldosteron 54. Corticosteroizii : a. scad volemia b. cresc volemia c. nu modifica volemia 55. Volemia crescuta : a. creste tensiunea arteriala b. scade tensiunea arteriala c. nu se modifica TA 56. In coarctatia de aorta sistemul renina-angiotensina este : a. inhibat b. activat c. nemodificat 57. In sindromul Cushing : a. scade volemia b. creste volemia c. nu se modifica volemia 58. In sindromul Conn : a. scade volemia b. creste volemia c. nu se modifica volemia 59. HTA esentiala se mai numeste si : a. HTA renala b. HTA endocrina c. primitiva 60. HTA reprezinta cresterea : a. presiunii sistolice b. presiunii diastolice c. oricarei componente (sistolice si/sau diastolice)
  • 7. 61. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin : a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hg b. scaderea TA sistolice sub 90 mm Hg c. scaderea TA sistolice sub 80 mm Hg 62. Hipotensiunea arteriala se caracterizeaza prin : a. scaderea TA sistolice sub 100 mm Hg b. scaderea TA diastolice sub 80 mm Hg c. scaderea TA diastolice sub 60 mm Hg 63. Sincopa este o forma de : a. HTA b. Hipotensiune arteriala c. hipocalcemie 64. In sincopa starea de constienta : a. e suspendata temporar b. nu se modifica c. e usor alterata 65. In sincopa vaso-vagala starea de constienta : a. e suspendata temporar b. nu se modifica c. e usor alterata 66. Hipotensiunea ortostatica se datoreaza: a. anemiei b. hipocalcemiei c. hipertoniei vegetative 67. In lipotimie starea de constienta : a. e suspendata temporar b. nu se modifica c. e usor alterata 68. Sincopa mictionala este de origine : a. cardiaca b. nervoasa (neuroreflexa) c. renala 69. Sincopa tusigena este de origine : a. cardiaca b. nervoasa (neuroreflexa) c. respiratorie 70. Sincopa cardiaca este cauzata de :
  • 8. a. scaderea debitului cardiac b. scaderea rezistentei periferice c. scaderea volemiei 71. In insuficienta adenohipofizara TA: a. creste b. nu se modifica c. scade 72. In insuficienta corticosuprarenaliana cronica TA: a. creste b. nu se modifica c. scade 73. In insuficienta tiroidiana TA: a. creste b. nu se modifica c. scade 74. In insuficienta gonadica TA cel mai frecvent : a. scade b. nu se modifica c. creste 75. In miocardite cronice TA : a. scade b. nu se modifica c. creste 76. In stenoza aortica TA : a. scade b. nu se modifica c. creste 77. In stenoza mitrala TA : a. scade b. nu se modifica c. creste 78. In insuficienta ventriculara stanga TA: a. creste b. nu se modifica c. scade 79. In pericarditele constrictive TA : a. creste b. nu se modifica c. scade 80. In boala Parkinson TA cel mai frecvent : a. creste b. nu se modifica
  • 9. c. scade RESPIRATOR 81.Respiratia cuprinde cateva etape fundamentale, in numar de : a. 2 b. 3 c. 4 82. Respiratia cuprinde cuprinde cateva etape fundamentale : a. alveolo-capilara, circulatorie si tisulara b. alveolo-capilara si circulatorie c. alveolo-capilara si tisulara 83. Hipoxia este : a. insuficienta in aprovizionarea tesuturilor cu oxigen b. cresterea concentratiei CO2 in sange c. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul alveolar 84. Hipoxia hipoxica este : a. cresterea concentratiei CO2 in sange b. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic c. scaderea presiunii partiale a CO2 in aerul alveolar 85. Hipoxia hipoxica apare la: a. altitudini peste 800 m b. altitudini peste 1400 m c. altitudini peste 3000 m 86. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are : a. 3 forme b. 4 forme c. 2 forme 87. Hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen are urmatoarele forme : a. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie b. Hipoxia hipoxica, hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxica c. Hipoxia respiratorie si hipoxia histotoxica 88. Hipoxia hipoxica este : a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange b. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi 89. Hipoxia histotoxica este : a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange b. determinata de scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi
  • 10. 90. Hipoxia de transport este : a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange b. determinata de scaderea presiunii partiale de transport a oxigenului in aerul atmosferic c. hipoxia prin tulburari ale procesului de transport a oxigenului de catre tesuturi 91. Hipoxia respiratorie este : a. hipoxia prin tulburari ale transportului gazelor respiratorii in sange b. hipoxia prin tulburari ale aportului de oxigen c. hipoxia prin tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi 92. Hipoxia respiratorie este determinata de : a. tulburari ale procesului de folosire a oxigenului de catre tesuturi b. scaderea presiunii partiale a oxigenului in aerul atmosferic c. tulburari ale functiei aparatului respirator ( toraco-pulmonar) 93. Fibrina (alegeí varianta gresita): a. Rezulta din ruperea echilibrului intre sistemele activatoare si inhibitoare ale coagularii b. Este polimer al fibrinogenului c. Este factor inhibitor al coagularii 94. Raspunsul trombolitic apare dupa: a. Permeabilizarea arborelui vascular b. Depunere tisulara de fibrina c. Conservarea capacitatii hemostatice 95. Procesele de coagulare si fibrinoliza sunt: a. Complementare b. Multifactoriale c. Antagoniste 96. Hemostaza fiziologica: a. Este un mecanism de aparare b. Reprezinta elementul integrativ al circulatiei sanguine c. Apare in CID 97. Capilarul sanguin: a. Are functie integrativa a aparatului respirator b. Participa la mentinerea conditiilor hemodinamice fiziologice c. Are un endoteliu bogat in fibre colagene 98. Capilarul sanguin: a. In mod obisnuit nu are perete continuu b. Participa la mecanismele hemostazei fiziologice c. Este captusit, catre lumen, cu un strat de cement 99. Trombocitul: a. Are structura celulara nucleata
  • 11. b. Se formeaza in maduva osoasa c. Are rol esential in fibrinoliza 100. Trombopoietina: a. Este o gama-globulina b. Este un factor splenic al trombogenezei c. Mediaza controlul feed-back al trombocitopoiezei 101. Trombocitul are rol in: a. Formarea trombusului alb b. Permeabilizarea peretelui vascular c. Transportul bradikininei si serotoninei 102. Substantele inductoare ale activitatii trombocitelor sunt (cu exceptia): a. Colagenul, adrenalina, tripsina b. Colagenul, acizii grasi, serotonina c. Colagenul, latex-ul, trombopoietina 103. Trombocitul are rol in: a. Apararea generala a organismului b. Procesul de fibrinoliza c. Nici unul dintre aceste procese 104. Aderenta plachetara este declansata de: a. Inductor b. Membrana eritocitara c. Ambele elemente 105. Dupa aderare (alegeti varianta gresita): a. Creste permeabilitarea membranei trombocitare b. In citoplasma trombocitului patrund ioni de calciu c. Se elibereaza ATP din granulele citoplasmatice 106. Agregarea trombocitelor: a. Este favorizata de trombina si complexe imune b. Inseamna lipirea trombocitelor de moleculele de fibrina din peretele vascular c. Este favorizata de aderenta plachetara 107. Care dintre variantele succedarii unor etape ale procesului de coagulare este corecta: a. Aderenta primara - aderenta secundara - eliberare - agregare - contractie b. Inductie - aderenta - eliberare - agregare - contractie c. Aderenta - eliberare - agregare primara - eliberare - agregare secundara - contractie
  • 12. 108. Agregarea trombocitelor se mai numeste: a. Aglutinare b. Aderenta c. Precipitare 109. Factorii plasmatici ai coagularii sunt (cu exceptia): a. Ionii de calciu b. Tromboplastina trombocitara c. Tromboplastinogen A 110. Printre factorii trombocitari ai hemostazei, nu se numara: a. Protrombina b. Serotonina c. Antifibrinolizina 111. Arteriopatia periferica apare in: a. tulburari circulatorii periferice b. tulburari circulatorii centrale c. diabet zaharat 112. Arteriopatia periferica beneficiaza de: a. tratament kinetic b. tratament medicamentos c. ambele variante sunt corecte 113. Timpii respiratori (cuprinzand si pauzele) sunt in numar de: a. 2 b. 3 c. 4 114. Procesul fibrogenetic apare: a. prin solubilizarea fibrinogenului b. in fenomene de permeabilizare a arborelui capilar c. in cadrul hemostazei reparatorii 115. In paralel cu polimerizarea fibrinogenului, la nivel endotelial se produce: a. activarea cascadei enzimatice fibrinoformatoare b. solubilizarea unei cantitati echivalente de fibrina c. un proces inflamator tisular
  • 13. 116. Fibrinoliza compensatorie favorizeaza urmatoarele procese, cu exceptia: a. conservarea capacitatii hemostatice b. permeabilizarea arborelui vascular c. procesele inflamatorii tisulare 117. Procesul de fibrinogeneza debuteaza : a. in situatii care evolueaza cu agregare plachetara b. cu spasm vascular c. in cazul traumatismelor vasculare soldate cu leziuni endoteliale 118. Procesul de coagulare se bazeaza pe: a. polimerizarea fibrinogenului b. formarea fibrinei c. ambele variante sunt corecte 119. Fibrina este: a. monomer solubil b. polimer insolubil c. ambele variante sunt eronate 120. Fibrinogenul este: a. monomer solubil b. monomer insolubil c. ambele variante sunt eronate 121. Coagularea si fibrinoliza sunt doua procese: a. antagoniste b. complementare c. ambele variante corecte 122. Procesul trombolitic apare: a. dupa formarea unui microtrombus b. dupa formarea unui hematom c. ambele variante sunt gresite 123. Fibrinogeneza poate aparea: a. in depuneri tisulare de fibrina b. in procese inflamatorii tisulare c. dupa formarea unui microtrombus
  • 14. 124. Fibrinoliza favorizeaza urmatoarele procese (cu exceptia): a. aparitia microleziunilor vasculare b. conservarea capacitatii hemostatice c. permeabilitatea arborelui vascular 125. Hemostaza se coreleaza in vivo cu (alegeti varianta gresita): a. reactia febrila b. reactia inflamatorie c. reactia imuna 126. Procesul trombolitic apare: a. in inflamatii; b. dupa un traumatism vascular; c. dupa formarea unui microtrombus 127. Hemostaza fiziologica este eficienta intr-una din situatiile urmatoare: a. rupturi arteriale b. rupturi arteriolare c. rupturi capilare 128. Obstructia trombotica se realizeaza la nivelul: a. arteriolelor b. capilarelor c. ambele situatii sunt posibile 129. Intre factorii hemostazei fiziologice se gaseste: a. megacariocitul b. aferenta informationala c. endoteliul capilar 130. Intre factorii hemostazei fiziologice nu se gaseste: a. megacariocitul b. trombocitul c. fibrinogenul 131. Megacariocitul da nastere: a. limfoblastelor b. plasmocitelor c. trombocitelor 132. Procesul de formare a trombocitelor presupune:
  • 15. a. endogeneza b. fagocitoza c. pinocitoza 133. Procesul de formare a trombocitelor presupune (alegeti varianta gresita): a. endogeneza b. extravazare c. fragmentare 134. Peretele capilar are la exterior: a. un strat bogat de fibrina b. un strat de tesut conjunctiv c. ambele variante sunt corecte 135. Peretele capilar are la interior: a. un strat bogat de fibrina b. un strat de tesut conjunctiv c. nici o varianta nu este corecta 136. Spatiile celulare endoteliale contin a. zonulae ocludentes b. cement c. nici o varianta nu este corecta 137. La interior, trombocitul are: a. nucleu sferic b. nucleu lobat c. nici o varianta nu este corecta 138. Procesul de trombocitogeneza este controlat prin: a. mecanism reflex b. mecanism de tip feed-back c. nici una dintre variante nu este corecta 139. Se descriu capilare cu perete discontinuu la nivelul: a. splinei b. ficatului c. ambele variante sunt corecte
  • 16. 140. Procesul de trombocitogeneza este influentat de: a. reactiile rapide de la nivelul capilarelor hepatice b. traumatismele ficatului c. trombopoietina 141. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la trombocit, este falsa: a. este o structura celulara b. este nediferentiat c. nu are nucleu 142. Trombopoietina este: a. secretata cand scade numarul de trombocite circulante b. secretata cand creste numarul de trombocite circulante c. o gama-globulina 143. Capilarul sanguin este: a. sistemul integrativ al aparatului circulator b. absent la nivelul osului c. format din endoteliu multicelular asezat pe membrana bazala 144. Trombopoietina este: a. mediator al activitatii factorilor trombocitari ai hemostazei b. o beta-globulina c. ambele variante sunt gresite 145. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita): a. formarea trombusului alb b. protejarea endoteliului vascular c. ambele variante sunt gresite 146. Secretia si eliberarea trombopoietinei sunt reglate de: a. factorul splenic b. numarul trombocitelor circulante c. ambele variante sunt corecte 147. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. procesul inflamator b. formarea trombului rosu c. stimularea inductorilor procesului de aderenta 148. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta):
  • 17. a. eliberarea de serotonina b. eliberarea de trombina c. eliberarea de ADP 149. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. protejarea endoteliului vascular b. transportul unor substante vasoactive c. ambele variante sunt adevarate 150. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. accidentele ischemice cerebrale b. mecanismele generale de aparare a organismului c. ambele variante sunt adevarate 151. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. eliberarea unor factori parietali ai hemostazei b. eliberarea unor factori moleculari ai hemostazei c. eliberarea unor factori plasmatici ai hemostazei 152. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. eliberare de adrenalina b. intretinerea procesului ateromatos c. sclerozarea arterelor cerebrale si renale 153. Trombocitele au rol in (alegeti varianta corecta): a. transportul trombinei b. transportul serotoninei c. transportul acetilcolinei 154. Trombocitele au rol (alegeti varianta corecta): a. fiziopatologic b. fiziologic c. ambele 155. Trombocitele au rol in (alegeti varianta gresita): a. depunerea de tesut fibros in cheagul format b. producerea IMA c. boala tromboembolica
  • 18. 156. Aderenta este proprietatea trombocitelor de a adera la: a. colagen b. peretele vascular lezat c. ambele 157. Alegeti varianta corecta privind serotonina: a. adera la trombocit b. stimuleaza activitatea trombocitelor c. adera la peretele vascular 158. Trombocitul adera la: a. complexe imune b. latex c. elastina 159. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia): a. colagenul b. placa de aterom c. sticla 160. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia): a. acidul uric b. veninurile de insecte c. siliconul 161. Inductorii membranari care stimuleaza activarea trombocitelor pot fi (cu exceptia): a. tripsina b. protrombina c. complexele imune 162. Contactul inductorului cu membrana trombocitului declanseazã un proces care se deruleazã corect, in urmatoarea succesiune: a. aderentã plachetara › eliberare › contractie › agregare primara › eliberare b. inductie › aderenta plachetara › eliberare › agregare primara › eliberare › agregare secundara › contractie. c. inductie › agregare primara › aderenta plachetara › eliberare › agregare secundara › contractie.
  • 19. 163. Proprietatea plachetelor de a se lipi de o suprafatã biologicã lezatã se numeste: a. agregare b. aderenta c. precipitare 164. Suprafata biologica la care poate adera trombocitul este de: a. sticla b. colagen c. latex 165. Dupa aderare, permeabilitatea membranei trombocitului: a. scade b. creste c. nu se modifica 166. Ionii de calciu au rol in formarea trombului alb deoarece (alegetivarianta gresita): a. patrund in trombocit b. ies din trombocit c. favorizeaza eliberarea adrenalinei 167. Care dintre substantele urmatoare nu este factor favorizant al agregarii plachetare? a. adrenalina b. histamina c. adenozin-difosfatul 168. Agregarea duce la formarea: a. trombului alb b. trombului rosu c. aderentei plachetare 169. Procesul de agregare plachetara poate fi: a. reversibil b. ireversibil c. ambele variante sunt corecte 170. Degranularea trombocitara este favorizata de: a. tripsina b. adenozin-difosfat c. trombina
  • 20. 171. Intre factorii plasmatici ai coagulãrii nu se afla: a. calciul b. antiheparina c. tromboplastina 172. Care afirmatie referitoare la factorii plasmatici ai coagularii este falsa? a. intrã în acþiune în ordinea enumerãrii b. au roluri de substrat c. produc o agregare ireversibilã 173. Factorii plasmatici ai coagularii au urmatoarele roluri, cu exceptia: a. rol de inductori b. rol de inhibitor c. rol anticoagulant 174. Trombul alb se transforma in tromb rosu (alegeti afirmatia incorecta): a. prin impregnarea trombului alb cu fibrina b. prin prinderea in cheag a hematiilor c. prin transformarea fibrinogenului in fibrina 175. Factorii moleculari plasmatici au, in principal, rol de: a. inhibitor al procesului de coagulare b. potentatori ai procesului de coagulare c. solubilizatori ai fibrinogenului 176. Cei mai importanti factori anticoagulaní din plasma sunt: a. antiheparinele b. antitrombinele c. antitrombokinaza 177. Care dintre afirmatiile privind factorii inhibitori ai coagulãrii este eronata? a. sunt prezenti n mod normal in sange b. sunt prezenti in conditii patologice in sange c. sunt in numar de sase 178. Antiheparina este: a. factorul plachetar 3 b. factorul plachetar 4 c. factorul plachetar 5
  • 21. 179. Serotonina reprezinta: a. mediator al transmiterii nervoase b. factorul plachetar 5 c. factor favorizant al adezivitatii plachetare 180. In timpul procesului de eliberare, din trombocite se elimina: a. apa b. calciu c. adrenalina 181. Renina este: a. vehiculata de sange b. precursor al angiotensinogenului c. secretata de celulele juxtaglomerulare 182. Angiotensinogenul este: a. vehiculat de sange b. cel mai puternic vasoconstrictor c. polimer al angiotensinei 183. In arteriopatii termoterapia este permisa: a. doar regional, la nivelul obstructiei arteriale b. doar regional, la nivel abdominal c. ambele variante sunt eronate 184. In arteriopatii, sunt permise urmatoarele tratamente fizioterapice, cu exceptia: a. undelor ultrascurte b. aplicatiilor de ultrasunete c. magnetodiaflux 185. In preventia arteriopatiilor se recomanda: a. regimul alimentar desodat b. regimul alimentar sarac in proteine c. regimul alimentar sarac in lipide 186. Dupa lezarea sau ruperea unui vas sanguin, nu se produce: a. spasm vascular b. degradarea enzimatica a filamentelor de fibrina c. coagularea sangelui
  • 22. 187. Fibrinoliza realizeaza (alegeti varianta gresita): a. disolutia cheagului de trombina b. mentinerea permeabilitatii unor canale subtiri c. reglarea proceselor de reparatie tisularã. 188. Fibrinoliza este: a. un proces fiziologic b. un proces patologic c. ambele variante sunt gresite 189. Fibrinoliza este un proces: a. de control al proceselor de reparatie tisularã b. de reglare a proceselor de reparatie tisularã c. ambele variante sunt corecte 190. Fibrinoliza poate fi definitã ca (alegeti varianta gresita): a. proces de degradare enzimaticã b. proces fiziopatologic care contribuie la declansarea CID c. etapa finalã a procesului de coagulare 191. Hemostaza spontanã depinde de (alegeti varianta eronata): a. numãrul si calitatea plachetelor b. numarul leziunilor vasculare c. factorii plasmatici ai coagulãrii 192. Tulburarile hemostazei pot determina (alegeti varianta incorecta): a. predispozitie la tromboze b. predispozitie la accidente vasculare c. predispozitie la reactii alergice 193. Plaga hemoragica se poate datora: a. traumatismelor ortopedice b. traumatismelor obstetricale c. ambelor tipuri de traumatisme 194. Sangerarile care pot fi induse de tulburari ale hemostazei au localizare la nivel (alegeti varianta eronata): a. cutanat sau mucos b. visceral c. osos
  • 23. 195. Hemostaza spontana nu depinde de: a. cantitatea si calitatea fibrinei b. numãrul si calitatea plachetelor c. trombochinaza 196. In sange si tesuturi ar exista: a. peste 50 de substante care influenteaza procesul coagularii b. peste 35 de substante care influenteaza procesul coagularii c. peste 20 de substante care influenteaza procesul coagularii 197. În situatii patologice, in timpul coagularii, in plasmã pot apãrea: a. autoanticorpi antiheparina b. anticorpi antinucleari c. imunoglobuline patologice 198. În care din situatiile patologice urmatoare, în plasmã pot apãrea inhibitori inactivi ai factorilor coagulãrii? a. în sângele pacientilor cu deficiente congenitale la nivelul sintezei unui anumit factor (cel mai frecvent hemofilia A, sau B) b. post-partum c. la vârstnici 199. Inhibitorii plasmatici ai proteazelor detin: a. 40-45% din activitatea antitrombinicã a plasmei b. 30-35% din activitatea antitrombinicã a plasmei c. 20-25% din activitatea antitrombinicã a plasmei 200. La transformarea protrombinei in trombina participa (cu exceptia): a. substante activatoare provenite din peretele vascular b. substante activatoare provenite din trombocite c. substante activatoare provenite din maduva osoasa 201. Cheagul începe sã se contracte, eliminând lichidul continut: a. la cateva secunde de la formare b. la cateva minute de la formare c. la cateva ore de la formare 202. Retractia cheagului este deficitara intr-una din urmatoarele conditii: a. numar redus de trombocite b. leziune vasculara prea mica c. ambele variante sunt corecte
  • 24. 203. Retractia cheagului va produce: a. apropierea marginilor leziunii vasculare b. limitarea pierderii sângelui din vas c. ambele variante sunt corecte 204. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la fibrina, este incorecta? a. se polimerizeaza formand filamente lungi b. in formarea sa sunt implicati ionii de sodiu c. rezulta din polimerizarea fibrinogenului 205. Sindroamele hemoragice se caracterizeaza prin: a. aparitia spontana a sangerarilor b. aparitia sangerarilor provocate c. ambele variante sunt corecte 206. Sindroamele hemoragice pot avea natura (alegeti varianta incorecta): a. trombocitara b. vasculara c. infectioasa 207. Care dintre afirmatiile referitoare la purpure este corecta? a. sunt afectiuni din categoria bolilor ereditare b. sunt afectiuni din categoria bolilor dobandite c. ambele variante sunt posibile 208. Sindromul Marfan se caracterizeaza prin: a. hipoplazie mezenchimalã cu distrofie consecutivã a vaselor mici b. dilatarea arterelor aortã ºi pulmonarã c. ambele variante sunt corecte 209. Telangectazia hemoragicã ereditarã reprezinta o boala (alegeti varianta incorecta): a. vasculara b. trombocitara c. cu transmitere autozomal-dominanta 210. Care afirmatie, referitoare la boala Rendu-Osler este falsa: a. are manifestari cutanate b. se transmite autozomal-recesiv c. determina anemie feripriva
  • 25. 211. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta incorecta):: a. vasculitã generalizatã b. teleangectazie generalizata c. manifestare clinica de eruptie cutanatã 212. Sindroamele hemoragice dobândite (alegeti varianta corecta): a. reprezintã afectiuni denumite purpure vasculare b. reprezintã afectiuni denumite teleangectazii c. ambele variante sunt corecte 213. Boala Henoch – Schönlein este caracterizatã prin (alegeti varianta corecta):: a. sindrom abdominal cu manifestãri variate b. sindrom renal c. ambele variante sunt corecte 214. Care dintre afirmatiile urmatoare, privitoare la boala Henoch-Schonlein este falsa: a. apare cu frecventã mai mare la copii, cu vârste cuprinse între 5 si 7 ani b. are manifestare sezoniera c. se insoteste uneori de HTA primitiva 215. Printre manifestarile paraclinice ale purpurei alergice nu se numara: a. nivele crescute în sânge ale alfa-globulinelor serice b. valori ASLO crescute c. unele teste alergice pozitive 216. In formele purpurice prin autosensibilizare, apar anticorpi anti: a. hematii b. leucocite c. endoteliu vascular 217. Periarterita nodoasa se manifesta prin: a. sindrom articular, tiroidian, cutanat b. sindrom articular, muscular, cutanat c. sindrom articular, digestiv, cutanat 218. Purpura anafilacticã (purpura vascularã alergicã) Henoch – Schönlein este caracterizatã prin vasculitã generalizatã, manifestatã clinic prin: a. eruptie cutanatã caracteristicã b. sindrom articular si hepatic c. hiper gama-globulinemie, în special IgG
  • 26. 219. Purpure declansate de intoxicatii endogene se intalnesc in (cu exceptia): a. insuficienta hepatica b. diabetul decompensat (complicat cu acidozã) c. insuficienta duodenala 220. Purpurele din boli infecþioase si infecto-contagioase pot fi declansate de (cu exceptia): a. leptospirozã, rickettsioze, septicemii cu streptococ b. stafilococ, pneumococ, virusul SIDA c. scarlatinã, rujeolã, varicelã, leptospirozã 221. Vasculopatiile arteriolo-capilare simptomatice sunt secundare unor afectiuni ca: a. avitaminoza C b. boli infecto-contagioase c. purpurele de origine hormonala 222. Purpurele datorate cresterii presiunii sanguine apar intr-una din situatiile (cu exceptia): a. la copii cu hipocalcemie b. bãtrâni, c. dupã aplicarea prelungitã a unui garou 223. Care dintre afirmatiile referitoare la sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã sunt corecte: a. se datoreazã defectelor cu localizare plachetarã b. pot fi congenitale sau dobândite c. ambele variante sunt corecte 224. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã se pot clasifica in (alegeti varianta incorecta): a. Cantitative si calitative b. congenitale sau dobândite c. trombocitopatii si trombopatii 225. Printre semnele clinice caracteristice ale sindroamelor hemoragice cu origine trombocitarã, nu se numara: a. echimoze, cu localizare preferentialã mai ales la nivelul extremitãtilor b. petesii plane, intraepidermice c. purpura mecanicã de stazã 226. Hemoragiile cu punct de plecare la nivelul diferitelor mucoase, sub forma pierderilor de sânge localizate, se intalnesc in: a. Hemosideroza pulmonarã idiopaticã b. Trombocitopenii
  • 27. c. Forme purpurice prin autosensibilizare 227. Trombocitopeniile cu origine centralã se produc prin (alegeti varianta eronata): a. prelungirea timpului de sângerare b. insuficienta factorului de trombocitopoiezã c. hipoplazie sau aplazie medularã 228. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul din urmatoarele: a. degenerescenta venulara de varsta b. “topirea” tesutului adipos perivascular, de protectie c. deficit al fenomenului de retractie a cheagului 229. Sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã numara printre semnele paraclinice, unul din urmatoarele: a. cresterea numãrului trombocitelor b. scãderea numãrului trombocitelor c. ambele variante sunt corecte 230. Investigaþiile paraclinice in sindroamele hemoragice cu origine trombocitarã nu evidentiaza: a. fragilitate crescutã a peretelui capilarelor b. consumul factorilor coagularii c. modificarea functiei plachetare 231. Trombocitopeniilre cu origine centralã se datoreaza: a. afectarii trombocitopoiezei b. distructiei exagerate a plachetelor c. ambele variante sunt corecte 232. Trombocitopeniile cu origine perifericã se pot datora: a. afectarii trombocitopoiezei b. distructiei exagerate a plachetelor c. ambele variante sunt gresite 233. Insuficienta factorului de trombocitopoiezã apare prin (alegeti varianta gresita): a. hipoplazie sau aplazie medularã, primitivã b. hipoplazie sau aplazie medularã aparent primitiva c. hipoplazie sau aplazie medularã secundara 234. Hipoplazia sau aplazia medularã secundarã, nu poate fi declansata de: a. intoxicatii endogene (uremie) b. intoxicatii exogene (plumb, benzen)
  • 28. c. nici o varianta nu este corecta 235. Hipoplazia sau aplazia medularã de cauzã cunoscutã poate fi declansata de: a. iradiere cu raze X, sau izotopi radioactivi b. tratamente agresive cu vitamine din grupul B c. distructie a celulelor medulare prin invazie de osteoclaste 236. Hipoplazia sau aplazia medularã pot fi declansate de (o singura varianta este corecta) a. aplazia medularã primitivã a adultului b. reticuloze maligne c. ambele variante sunt posibile 237. Maladia Fanconi reprezinta: a. o reticuloza maligna b. aplazie medularã congenitala c. proces de osteomielofibrozã 238. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin: a. inhibarea liniilor megacariocitare plachetoformatoare b. distructie exageratã plachetelor c. ambele variante sunt corecte 239. Trombocitopeniile cu origine perifericã se produc prin: a. sechestrare splenica b. mecanisme imunologice c. ambele variante sunt corecte 240. Troombocitopeniile imunologice recunosc ca mecanisme de producere: a. trombocitoliza imunologicã b. distructia exagerata în periferie a plachetelor circulante c. ambele variante sunt corecte 241. Autoanticorpii formati în mod patologic în timpul procesului trombolitic, in trombocitopeniile imunologice sunt: a. de tip IgE b. de tip IgG c. de tip IgA 242. Trombocitopeniile imunologice sunt: a. produse prin consum plachetar crescut b. explicate prin scãderea numãrului plachetelor circulante
  • 29. c. explicate prin deficit al factorilor de maturatie celularã 243. Trombocitemiile sunt afectiuni caracterizate prin: a. scaderea numarului de trombocite b. cresterea numarului de trombocite c. ambele variante sunt eronate 244. In trombocitemii numarul plachetelor este de: a. 150 000 - 400 000 / mm3 b. peste 800 000 / mm3 c. sub 600 000 / mm3 245. Trombocitemiile sunt de mai multe categorii, printre care: a. esentiale b. Hemofilii c. trombocitopatii secundare 246. Trombopatiile functionale se caracterizeazã prin: a. modificarea numãrului trombocitelor b. modificãri ale structurii trombocitelor c. ambele variante sunt corecte 247. Care dintre afirmatiile privitoare la sindroame hemoragice de naturã plasmaticã sunt adevarate - alegeti o singura varianta corecta: a. determinã hipercoagulabilitate sanguinã b. pot fi ereditare, sau dobândite c. ambele variante sunt adevarate 248. Din punct de vedere clinic, coagulopatiile se caracterizeazã prin: a. tromboze b. hematoame c. ambele variante sunt corecte 249. Hemofiliile cu transmitere X-lincata sunt insotite de: a. hemartroze b. alte defecte cromozomiale c. ambele variante sunt corecte 250. Daca sotul este sanatos, in cazul in care este purtatoare a defectului genetic care determina hemofilia A, o femeie (alegeti varianta cea mai putin probabila):
  • 30. a. poate avea descendenti masculini bolnavi b. poate avea descendenti sãnãtosi feminini c. poate avea descendenti bolnavi de sex feminin 1. Hemofilia C se mai numeste: a. boala Hageman b. boala Rosenthal c. boala Christmas 2. Hemofilia A se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari, mai putin una. Care este aceasta? a. este mult mai rara decat hemofilia B b. se datoreaza unui defect pe cromozomul X c. se datoreaza defectului de factor VIII al coagularii 3. Deficitul de factor II sau hipoprotrombinemia aderãratã este: a. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal dominantã b. o boalã ereditarã, cu transmitere autozomal recesivã c. o boalã cu forma dobandita frecventa 4. Deficitul de factor II are manifestãri clinice reprezentate de: a. sângerãri spontane b. sângerãri provocate de intervenþii chirurgicale c. gingivoragii si hematemeze 5. Care din afirmatiile privind deficitul de factor V este eronat: a. se mai numeste parahemofilia Owen b. poate imbraca forme foarte grave, chiar letale c. are transmitere autozomal dominanta 6. Care dintre enunturile referitoare la timpul Quick este falsa: a. este scurtat in coagulopatii prin tulburarea trombinogenezei b. are valori normale cuprinse intre 12” – 14” c. exprimã integritatea fazei a II-a a coagulãrii 7. Complexul protrombinic este format din factorii: a. II, VI, VIII, X b. II, V, VII, X c. II, V, VIII, XI
  • 31. 8. Hipovitaminoza K poate apãrea prin (alegeti varianta eronata): a. carentã alimentarã b. administrarea prelungitã a antibioticelor cu spectru larg c. enteropatii cu tranzit intestinal incetinit 9. Tulburarile formarii fibrinei sunt determinate de: a. sinteza deficitara a fibrinogenului b. lipsa, la nastere a florei intestinale c. afectari secundare dupa trombopenii 10. Deficitul de factor XIII se caracterizeaza printr-una dintre afirmatiile: a. se transmite autozomal dominant b. se consuma exagerat in CID c. produce sângerãri post-traumatice 11. Deficitul de factor XII poate fi dobandit dupa nastere, in (alegeti varianta gresita): a. hepatopatii b. plagi defectuos cicatrizate c. mielom multiplu 12. Deficitul de factor XII se caracterizeaza prin (alegeti varianta gresita): a. timp de coagulare prelungit b. formarea unui cheag fragil c. teste de coagulare sunt în limite normale 13. Anticoagulantele circulante (alegeti varianta gresita): a. apar în circulatie în conditii patologice b. apar în circulatie în conditii normale c. pot interfera cu oricare dintre factorii procesului de coagulare 14. Au fost identificate coagulopatii prin prezenta anticorpilor: a. Antifactorului VIII, antifactorului IX b. Proteinei Bence-Jones, din mielomul multiplu, care poate inhiba trombina si alti factori ai coagulãrii c. antifibrinazei 15. Coagularea intravascularã diseminatã - CID recunoaste ca mecanisme de producere: a. activarea excesiva a factorilor coagulãrii b. Hiperfibrinoliza ca urmare a ruperii echilibrului între coagulare ºi fibrinolizã
  • 32. c. depunerea difuzã a fibrinei la nivelul capilarelor 16. Factorii care au rol probabil în CID se grupeazã în (indicati varianta eronata): a. factori care induc stazã în microcirculatie b. factori activatori ai procesului coagulãrii c. anticorpi antifactori ai coagularii 17. Trombozele reprezintã (alegeti varianta eronata): a. manifestarea anarhicã a mecanismelor hemostazei fiziologice b. dezechilibre localizate la nivelul uterului, prostatei, plãmânului, pancreasului c. dezechilibre localizate ale procesului coagulolitic 18. Printre cauzele trombozelor se numara: a. Hipercoagulabilitatea structuralã b. Insuficienþa sistemului fibrinolitic c. Ambele cauze 19. Printre bolile care evolueaza cu hipercoagulabilitate nu se numara: a. arsurile b. traumatismele c. colagenozele 20. In evolutia bolilor cronice se intalnesc urmatoarele tipuri de tromboze, cu exceptia: a. trombozelor itinerante b. trombozelor lacunare c. trombozelor tranzitorii 21. Intre componentele sistemului imun, independente funcional, citam: a. sistemul bursodependent b. sistemul timodependent c. ambele variante sunt corecte 22. Lanturile de reactii reflexe care se succed realizand raspunsul imun se caracterizeaza prin: a. decurg unele din altele b. depind de eferentele efectoare c. depind de anticorpii circulanti 23. La primul contact al organismului cu antigenul se produce:
  • 33. a. prelungirea duratei raspunsului imun b. sensibilizarea organismului c. declansarea memoriei imunologice 24. Al doilea contact al organismului cu antigenul declanseaza: a. raspunsul imun primar b. raspunsul imun imediat c. raspunsul imun intarziat 25. Reactiile imune au rol in: a. lupta împotriva reacþiei antigenice b. îndepãrtarea mutaþiilor celulare c. ambele variante sunt corecte 26. Partea din antigen fata de care se formeaza anticorpi nu se numeste a. purtator b. grupare determinanta c. haptena 27. Antigenelor li se descriu (alegeti varianta eronata): a. structura chimica glico-proteica b. proprietãþile antigenice c. gruparea determinantã si purtãtorul 28. Antigenele de contact pot fi (cu exceptia): a. unor produse industriale b. unor proteine animale din carne c. unor medicamente aplicate pe tegument 29. Pot juca rol de antigene: a. alimentele cu provenientã diversã b. imunoglobulinele cu fractiunile alfa, beta, dar mai ales gama c. un complex de factori, prezent în serul sanguin normal 30. Complementul este: a. sintetizat in structuri glandulare b. activat de raspunsul imun secundar c. principalul mecanism efector umoral al rãspunsului imun 31. Complementul are ca actiuni principale (alegeti varianta eronata): a. eliminarea agentilor umorali nonself
  • 34. b. inlãturarea celulelor heteroloage c. stabilizarea complexelor antigen-anticorp 32. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata): a. stã la baza procesului imun b. se datoreaza limfocitelor care recunosc structura antigenica c. stã la baza fenomenelor hiperergice 33. Reactia antigen – anticorp (alegeti varianta eronata): a. se realizeaza in cateva minute b. se bazeazã pe existenta, la nivelul celor douã substante, a unor situsuri complementare c. sta la baza fenomenelor hiperergice 34. Limfocitele T au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. au durata mare de viata b. iau nastere prin diferentierea megacariocitelor c. iau nastere in maduva osoasa 35. Macrofagele reprezintã o populatie celularã: a. inrudita cu trombocitele b. inrudita cu limfocitele c. inrudita cu monocitele 36. Macrofagele au urmatoarele proprietati, mai putin una: a. raspund specific in cadrul reactiilor imune b. se deplaseazã rapid spre locul de pãtrundere al substanþei, sau celulei purtãtoare de caractere antigenice c. sunt specializate în pinocitozã (fagocitozã) 37. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la raspunsul imun nu este adevarata: a. Raspunsul imun umoral este realizat prin intermediul anticorpilor specifici b. Raspunsul imun celular este realizat de limfocitele B c. Rãspunsul imun celular se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate întârziatã 38. Rãspunsul imun, care se manifestã în cadrul fenomenului de hipersensibilitate întârziatã, apare in urmatoarele situatii, cu exceptia: a. reactiei organismului fata de tumori b. reactiei inflamatorii locale la locul de patrundere a antigenelor c. alergiei tuberculinice
  • 35. 39. Toleranta imunologica poate fi: a. naturala b. mediata c. indusa 40. Imunodeficientele reprezinta: a. stãrile patologice produse datoritã disfunctiei mecanismelor de recunoastere si de neutralizare a structurilor antigenice b. stãrile patologice aparute in urma transplantelor de organ c. stãrile patologice aparute in urma cresterii capacitatii antigenice ale proteinelor ingerate 41. Imunodeficientele specifice se datoreaza (alegeti varianta falsa): a. disfunctiei structurilor antigenice b. disfunctiei imunoglobulinelor cu rol de anticorpi c. insuficientei mecanismelor de fagocitare 42. Imunodeficientele mediate celular au printre cauzele de aparitie (alegeti varianta falsa): a. disfunctionalitãti ale limfocitelor T b. disfunctionalitãti ale mastocitelor c. disfunctionalitãti ale celulelor susã 43. Imunodeficientele mediate celular (alegeti afirmatia falsa): a. se caracterizeazã prin gravitate deosebitã b. evolueazã cu anemie c. pacientii au sperantã de viatã redusã 44. Alegeti afirmatia falsa privitoare la imunodeficientele specifice: a. se întâlnesc în afectiuni splenice, hepatice, reumatoide b. sunt primare si secundare c. pot insoti boala Hodgkin 45. Reactiile hiperergice pot fi: a. de trei tipuri b. de patru tipuri c. de cinci tipuri 46. Printre agentii etiologici ai inflamatiei nu se citeaza: a. paraziti de origine animalã b. substante rezultate în urma unor procese necrotice
  • 36. c. microorganisme saprofite ale organismului uman 47. Mecanismul declansator al inflamatiei este reprezentat de: a. scaderea permeabilitatii vaselor mici b. stimularea terminatiilor nervoase libere din tegument c. alterari ale interstitiului si celulelor parenchimatoase 48. Faza stazei vasculare pasive,modificare vasculara citata in producerea inflamatiei, nu se datoreaza: a. acumularii locale a produsilor de catabolism b. cresterii fluxului sanguin local c. acidozei 49. La omul normal, durerea cuprimde (cu exceptia): a. componente traumatice b. componente afectiv-emoþionale c. componente motivaþionale 50. Variatiile de intindere, perceptie, localizare a durerii se datoreaza: a. densitatii diferite a unitãtilor algoreceptoare pe unitatea de suprafatã tisulara b. existentei durerilor reflectate sau iradiate c. faptului ca senzatia de disconfort se asociazã cu actiunea stimulului nociceptiv 51. In arteriopatii periferice, principala modalitate de antrenament este: a. mersul b. ciclismul c. antrenamentul la efort dozat 52. In recuperarea IMA sunt descrise: a. 2 faze b. 3 faze c. 4 faze 53. In IMA faza I a recuperarii se termina cu: a. Incarcare de antrenament b. Testare de efort c. Antrenament la efort dozat low-level
  • 37. 54. In hipertensiunea arteriala stadiile III si IV tratamentul consta in: a. asocierea blocantilor de ioni de calciu cu beta-blocanti b. asocierea diureticului cu beta-blocant c. orice asociere este permisa, in scopul scaderii valorilor tensionale 55. Tratamentul kinetic al IMA are ca element specific al programului fazei a II-a tardive: a. introducerea antrenamentului la efort dozat b. introducerea exercitiilor izometrice c. introducerea incarcarii de 7 MET 56. In tratamentul kinetic al arteriopatiilor sunt specificate urmatoarele indicatii, mai putin una: a. exercitiile izometrice segmentare b. exercitiile in piscina c. blocarea toraco-abdominala prin manevra Valsalva 57. Incontinentele urinare apar frecvent (alegeti varianta eronata): a. la batrani b. la femei in perioada post-climax c. la copii traumatizati sau neglijati 58. In faza I a recuperarii IMA se recomanda urmatoarele exercitii, cu exceptia: a. exercitiilor de respiratie b. exercitiilor active rezistive c. tehnicilor de relaxare 59. Inaintea fazei a II-a tardive din cadrul recuperarii IMA se recomanda: a. un test de efort low-level b. un test de efort cu incarcarea de 4 MET c. un test de efort cu incarcarea de 7 MET 60. Hipertensivilor li se recomanda: a. antrenament la efort dozat b. ascensiuni montane c. hidroterapie hiperterma