Ce diaporama a bien été signalé.
Le téléchargement de votre SlideShare est en cours. ×

Lucrarea de licenta in 10 pasi

Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Chargement dans…3
×

Consultez-les par la suite

1 sur 9 Publicité
Publicité

Plus De Contenu Connexe

Diaporamas pour vous (20)

Similaire à Lucrarea de licenta in 10 pasi (20)

Publicité

Lucrarea de licenta in 10 pasi

  1. 1. 1 Elaborarea unei luc ri de licen în 10 pa i 1. Alegerea subiectului lucr rii. Premise: Este normal ca fiecare student sa aib o preferin pentru o anumit tem a lucr rii de licen . Aceast preferin este determinat de experien a celor trei ani de studiu, de afinitatea cu un anumit profesor, de studiile personale ale fiec ruia dintre studen i, de posibilitatea de documentare i/sau de sfaturile i recomand rile colegilor absolven i sau ale p rin ilor. Subiectul lucr rii de licen este de regul preluat dintr-o tem general , cursul sau capitolul preferat din disciplinele studiate de-a lungul celor 3 ani. Un alt criteriu de alegere a temei poate fi pentru studen ii de la ID mai ales, activitatea pe care o desf oar la locul de actual munc sau previzionat dup absolvire. Termen: Aceasta etap trebuie parcurs în prima lun a anului III universitar. Pân la finalul lunii octombrie ar trebui s fi i hot râ i asupra subiectului pe care îl ve i aborda în lucrarea de licen . Profesorul coordonator: În aceast perioad profesorii titulari de disciplin , vor comunica subiecte sau chiar titluri de lucr ri de licen pentru a fi alese de studen i. Daca îns tema pe care a i ales-o nu o regasi i în oferta profesorilor, pute i s propune i chiar voi subiectul preferat profesorului care considera i c este cel mai specializat în domeniul din care face parte tema aleas . Profesorul coordonator v va îndruma din acest moment în elaborarea lucr rii de licen . Subiectul lucr rii de licen trebuie apoi studiat din punct de vedere teoretic.Asta ne conduce la urm torul pas. 2.Etapa de informare-documentare Odat aleas tema, urmeaz studiul celor mai importante c r i, articole site- uri de internet cu referire la subiectul pe care îl ve i aborda. Profesorul coordonator va va indica surse bibliografice, dar în plus studentii trebuie s investigeze la biblioteca universit ii, i la alte biblioteci cum ar fi Biblioteca Jude eana Arad sau biblioteca personala i pe internet . Acest studiu trebuie s v dea o imagine exact asupra nivelului tiintific al domeniului pe care l-a i ales, trebuie s v asigure baza teoretic pentru a putea rezolva aplica ia practic pe care o ve i analiza în lucrare. Observa ie: Nota i cu aten ie toate sursele bibliografice, autorii, titlul lucr rilor sau ale c r ilor, editura sau site-ul, anul apari iei, paginile la care se g sesc subiectele studiate. Termen: Aceast etap este continu pe toata perioada elabor rii lucr rii: începe odat cu etapa de alegere a temei lucr rii i se finalizeaz odat cu
  2. 2. 2 3.Conceperea lucr rii Din acest moment începe etapa în care creativitatea studentului este cea mai important resurs . Pe baza analizei teoretice, a no iunilor, deprinderilor, cuno tintelor acumulate de-a lungul celor trei ani, studentul trebuie s înceap procesul de crea ie. Adic trebuie s aplice no iunile, cuno tintele, formulele, teoremele cunoscute pentru a analiza, a previziona, a rezolva, sau a decide asupra unei probleme din aria de cunoa tere a temei alese. Acum trebuie definit aplica ia practic din domeniul ales i pe care lucrarea o rezolv . Este momentul în care se culeg date de la societ i comerciale, de la b nci, de la burs , din legisla ie, din reviste, c r i, sau din alte surse, care s asigure o veridicitate a modelelor economice care sunt aplicate în lucrare. Pe baza acestor date se poate verifica modelul economic sau financiar analizat i solu iile alese pot fi evaluate. Din acest moment absolventul va avea o imagine de ansamblu asupra lucr rii, big picture cum spun americanii. Aceast conceptualizare îl ajut pe student s abordeze mai u or etapele urm toare. 4. Alegerea titlului Din acest moment lucrarea de licen este în mare parte definit . Studentul are în acest moment imaginea exact a tematicii i a aplica iei practice care vor face subiectul lucr rii. Titlul lucr rii trebuie astfel ales încât s oglindeasc tema lucr rii i subiectul aplica iei practice. Trebuie s fie concis dar s descrie exact con inutul lucr rii. Trebuie s eviden ieze domeniul din care face parte lucrarea dar s arate i particularitatea aplica iei pe care lucrarea o rezolv . Exemple: ¾ Acorduri stand by ale FMI. Cazul României în 2009. ¾ Creditul ipotecar la Alpha Bank. Studiu de caz. ¾ Evaluarea unui portofoliu de 5 ac iuni cotate la BVB 7.Partea aplicativ Cea mai important parte a lucr rii este aplica ia practic . Este contribu ia creativ a studentului la lucrarea de licen . Aplica ia practic poate analiza econometric o rela ie economic sau financiar , poate previziona o evolu ie macroeconomic , sau poate fi o analiz ex-post a unor fenomene economice sau financiare. Poate fi un studiu de caz, sau chiar o teorie nou . Ce este îns
  3. 3. 3 important este ca aceast parte a lucr rii s fie original , adic s nu fie un copy paste al unor afirma ii sau citate din c r i, articole sau documenta ii de pe internet, ci s demonstreze preocuparea studentului pentru tema aleas i s reliefeze contribu ia proprie. 6.Structura lucr rii Pentru o lucrare de licen se propune o structur clasic cu urm toarele capitole: ¾ Cuprinsul ¾ Introducere ( executive summary ) ¾ Prezentarea temei alese, locul , rolul, resursele, rezultatele din domeniul tiin ific al aplica iei practice. ¾ Aplica ia practic . Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei. ¾ Concluzii ¾ Bibliografie ¾ Anexe Cuprinsul Con ine titlurile capitolelor i subcapitelelor precum i paginile la care se g sesc acestea. Capitolele trebuie numerotate cu cifre dar în acela i timp fiecare capitol i subcapitol trebuie intitulat corespunz tor con inutului lui. Exemplu: III.2 Evaluarea contractelor futures ... 23 III.2.1 .Rela ia dintre pre urile futures i pre urile spot estimate ..24 Ipoteza estim rilor ( Expectation Hypothesis ) ...24 Revers normal.( Normal Backwardation ) ...25 III.2.2.Rela ia între pre urile futures i pre urile spot curente .. 27 III.3. Evaluarea op iunilor 31 Introducerea Este o prezentare utilizând 1-2 pagini a temei lucr rii, a mijloacelor folosite în lucrare, a structurii lucr rii, a aplica iei ce va fi analizat i a rezultatelor preconizate a se ob ine . În terminologia englez acest capitol se denume te executive summary i cuprinde o sintez a lucr rii pe 2-3 pagini.
  4. 4. 4 Prezentarea teoriei corespunz toare temei alese, locul , rolul, resursele, rezultatele ob inute în domeniul aplica iei practice alese Acesta este primul capitol consistent al lucr rii. Trebuie s sintetizeze câteva elemente de teorie corespunz toare temei alese pe cuprinsul a maximum 15-20 pagini. Dac e nevoie, aceast parte a lucr rii poate fi constituit din 2-3 capitole i atâtea subcapitole cât sunt necesare pentru fiecare din capitole. Aplica ia practic . Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei. Este cel mai important capitol al lucr rii i cuprinde prezentarea temei, i solu iile propuse pentru rezolvarea acesteia. Acest capitol poate avea 5-15 pagini. Poate fi prezentat utilizând grafice, tabele, figure sau chiar imagini. Acest capitol trebuie s fie marcat de personalitatea absolventului, i prezentarea de asemenea. Studiu de caz, sau analiz ex-post sau o previziune ex-ante , aplica ia practic trebuie s reliefeze contribu ia proprie a absolventului. Concluzii Finalul lucr rii este rezervat concluziilor ce pot fi trase din analiza aplica iei practice sau a studiului de caz. Acest capitol poate fi concentrat pe 1-2 pagini. Concluziile trebuie s fie pertinente, s rezulte ca urmare a analizei din capitolul anterior, s oglineasc exact munca absolventului. Concluziile pot fi generale cu privire la domeniul tiin ific abordat sau particulare cu privire la rezultatele aplica iei practice. Bibliografia Con ine autorii, c r ile sau articolele , editura i anul în care au fost publicate sursele de informa ie utilizate începând cu faza de informare documentare i pân la redactarea lucr rii Exemplu: 1. Gradu Mihaela, Tranzac ii bursiere - Editura Economic 1995 2. Herbei M. - Opera iuni de burs . Evaluarea bursier a agen ilor economici, Timi oara, editura Mirton 1994 3. Nitu Adrian - Burse de M rfuri i Valori Instrumente i tranzac ii bursiere - Tribuna Economic 2002 4. Popa Ioan, Bursa vol I,II Ed.Adev rul 1993, 1994 Anexe Sunt utilizate în cazul în care tabele, figuri, grafice sau imagini sunt utilizate în cuprinsul lucr rii sau se face referire la ele f r a putea fi intercalate în textul lucr rii i în acest caz sunt plasate în anexele finale.
  5. 5. 5 5.Redactarea lucr rii Lucrarea de licen nu trebuie s se întind pe mai mult de 50 pagini. Redactarea trebuie s utilizeze editoare cum ar fi editorul Microsoft Office Word, s fie îngrijit i s respecte o regul strict care poate fi de forma urm toare: Textul : Font Times New Roman 12 ppt. Justify, Line spacing Single max 50 pagini Pagina : A4, Aliniere: 2,5 cm (top bottom), 2,5 cm (left right) Header : 2 cm, Gutter: 2 cm Titlu: Times New Roman 16 ppt, Bold, Center Heading 1: Times New Roman 14 ppt, Bold, Left align Heading 2: Times New Roman 13 ppt, Bold, Left align Heading 3: Times New Roman 12 ppt, Bold , Left align Exemplu: Titlu: FONDURI DE HEDGING. Evaluarea performan elor fondurilor de investi ii pe pia a de capital din România :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 2 Defini ii. Caracteristici. Clasificare 2.1 Pia a de capital Pia a de capital reprezint ansamblul rela iilor i mecanismelor prin care se realizez transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital investitorii c tre cei care au nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) i prin intermediul unor operatori specifici (societ ile de servicii de investi ii financiare). 2.1.1 Fondurile de investi ii Fondurile de investi ii fac plasamente pe pia a de capital, în titluri primare, valori mobiliare de tipul ac iunilor i obliga iunilor, activitatea acestora cuprinzând dou direc ii distincte: pe de-o parte colecteaz fonduri de pe pia a de capital, stabilind o rela ie direct cu investitorii individuali care pot astfel fie s investeasc fie s se retrag apoi din investi ie, iar pe de cealalt parte fondurile colectate sunt apoi investite pe pia a de capital pentru a genera profit. 2.1.2 Fondurile de hedging O traducere consacrat pentru "hedge-fund" nu este. Mai exist "fonduri speculative" sau "fonduri de investi ii cu risc ridicat". În anumite publica ii acestea au fost traduse ca fonduri de acoperire a riscului . Pe parcursul lucr rii voi face referire la aceste fonduri folosind in special termenii de fonduri de hedging sau fonduri hedge , precum i cei men iona i mai sus.
  6. 6. 6 2.1.3 Fondurile de fonduri de hedging Din cauz c investi ia într-un singur fond de hedging este riscant , au ap rut fondurile de fonduri de hedging. Acestea sunt fonduri comune care î i distribuie capitalul la mai multe fonduri de hedging, în general în jur de 15-25 de fonduri de hedging diferite. Datorit analizei i expertizei, investitorii ar trebui s aib de-a face doar cu fonduri de hedging redutabile. Cel mai mare dezavantaj este costul, deoarece aceste grupuri de fonduri sunt create pe o structur cu taxe duble. Un risc în general subestimat este posibilitatea ca diversificarea s fie prea mare. Multe studii au fost realizate, dar punctul cel mai bun s-a considerat a fi în jurul a 8 pân la 15 fonduri de hedging. Inventatorul acestor fonduri private de investi ii este Alfred Winslow Jones (Gary Duncan, 2006) :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: 3 Bibliografie 1. Gary Duncan - "ECB warns on hedge fund risk"- The Times, 2006-06-02. Retrieved on 2007-05-01. Observa i i modalitatea de citare a articolului din The Times i apoi cum trebuie prezentat la bibliografie. Pentru prima pagin a lucr rii se utilizeaz forma prezentat la pagina urm toare. 8.Tip rirea lucr rii Dup ce a fost redactat lucrarea trebuie tip rit . Pentru a face economie propun ca tip rirea s fie f cut fa -verso. Editoarele moderne au aceast facilitate la tip rire. De asemenea în aceast etap studen ii trebuie s fie foarte aten i la alegerea imprimantei, la modalitatea de tipar, alb negru sau color în cazul când sunt figure sau imagini color la hârtia aleas , etc. Fig. 2-1 Fonduri de fonduri de hedging
  7. 7. 7 UNIVERSITATEA AUREL VLAICU din ARAD FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE SPECIALIZAREA . LUCRARE DE LICEN FONDURI DE HEDGING. Evaluarea performan elor fondurilor de investi ii pe pia a de capital din România COORDONATOR TIIN IFIC: Conf.univ.dr.Ni u Adrian ABSOLVENT: Nume Prenume ARAD 2009
  8. 8. 8 Este recomandabil ca o prim tip rire s fie f cut de prob iar aceast prim variant a lucr rii s fie supus verific rii atât de c tre student cât i de c tre profesor. 9.Predarea lucr rii pentru verificare În aceast etap absolventul pred lucrarea spre verificare profesorului. Aceast predare pentru verificare poate s reprezinte varianta tip rit a lucr rii sau cea digital care poate fi transmis prin e-mail, CD-uri sau stick-uri de memorie extern . Înainte de trensmiterea lucr rii profesorului pentru verificare, absolventul trebuie s parcurg înc o dat textul, s verifice succesiunea capitolelor, figurile, tabelele, numerotarea paginilor, referin ele bibliografice etc. Profesorul va analiza lucrarea i va transmite recomand ri finale absolventului pe care acesta trebuie s le includ sau s le exclud din lucrare sau acesta trebuie s restructureze unele capitole, s adaoge tabele sau grafice etc. Lucrarea se tip re te la final în trei exemplare. Unul se pred comisiei de sus inere a examenului de licen , altul se transmite profesorului coordonator, iar al treilea exemplar r mâne studentului absolvent. Varianta final rezultat ca urmare a verific rii profesorului se tip re te deci în trei exemplare, apoi se îndosariaz i se transmite la leg torie pentru a fi copertat . 10.Verific ri finale.Referatul profesorului. Dup ce varianta final a fost tip rit copertat i legat în trei exemplare, profesorul va redacta Referatul asupra lucr rii de licen pe care-l va ata a lucr rii pentru a fi prezentat comisiei de sus inere a examenului de licen . Referatul poate fi de forma din pagina urm toare:
  9. 9. 9 Universitatea Aurel Vlaicu Arad Facultatea de tiin e Economice Specializarea: ________________________ Referat asupra lucr rii de licen Cu titlul: _________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ Întocmit de absolventul/a____________________________________ Lucrarea corespunde din punct de vedere al con inutului, se încadreaz în tematic i poate fi sus inut în fa a comisiei. Nota propus _____________________ Data _________________ Coordonator tiin ific conf.univ.dr.Adrian Ni u ___________________

×