Ce diaporama a bien été signalé.
Le téléchargement de votre SlideShare est en cours. ×

Teoria şi metodologia evaluării

Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
Publicité
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
STUDII SUPERIOARE, CICLUL II, MASTERAT
PROG...
Recomandată în şedinţa Catedrei de Psihopedagogie şi Management Educaţional
proces verbal nr.______
din __________________...
Standard de formare profesională iniţială
Codul:
Denumirea disciplinei: Teoria şi metodologia evaluării
Cursul prevede în ...
Publicité
Publicité
Chargement dans…3
×

Consultez-les par la suite

1 sur 10 Publicité

Plus De Contenu Connexe

Diaporamas pour vous (20)

Publicité

Similaire à Teoria şi metodologia evaluării (20)

Plus récents (20)

Publicité

Teoria şi metodologia evaluării

  1. 1. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI STUDII SUPERIOARE, CICLUL II, MASTERAT PROGRAMA ANALITICĂ A CURSULUI MODULAR TEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRII DOMENIUL: ŞTIINŢELE ALE EDUCAŢIEI CHIŞINĂU - 2010
  2. 2. Recomandată în şedinţa Catedrei de Psihopedagogie şi Management Educaţional proces verbal nr.______ din _______________________ 2010 Autor: Mariana Marin, dr. ped., lector superior universitar Aprobată de Consiliul Ştiinţifico-Didactic, proces verbal nr. _________ din _____________ 2010.
  3. 3. Standard de formare profesională iniţială Codul: Denumirea disciplinei: Teoria şi metodologia evaluării Cursul prevede în total 120 de ore, inclusiv 40 ore contact direct (20 ore prelegeri, 20 ore seminare) şi 80 ore lucrul individual Cursul se predă în semestrul I în contextul programului pre-Bologna/programul Bologna. Evaluarea finală: examen scris. Numărul de credite profesionale transferabile – 4 Obiectivul general: Dezvoltarea şi aprofundarea competenţelor profesionale şi investigaţionale în cadrul domeniului de specializare. Competenţele vizate: 1. la nivel teoretic: • abordarea comprehensivă, integratoare şi globală a problematicii procesului de instruire şi educaţie, respectiv, a componentelor acestuia; • identificarea unor strategii de lucru şi a unor forme de organizare a activităţii didactice care să implice responsabil elevii, fiind în acelaşi timp operante şi productive. 2. la nivel operaţional: • centrarea pe învăţare, în relaţie structurală şi funcţională cu predarea şi evaluarea; • reproiectarea, în consens cu teoria curriculum-ului, a raporturilor existente între elev – profesor – materia de studiat şi efectele formative ale educaţiei; • reevaluarea şi selectarea conţinutului învăţământului atât în sensul deschiderii lui spre “noile educaţii”, cât şi a selectării sale după valoarea formativă; 3. la nivel creator: • proiectarea conţinutului învăţământului prin raportarea la toate tipurile de curriculum specifice unui învăţământ eficient: curriculum comun – curriculum diferenţiat; curriculum obligatoriu – curriculum la decizia şcolii; curriculum formal – curriculum informal etc.; Evaluarea curentă include 60% din nota finală şi designează media celor două evaluări curente şi gradul şi calitatea participării la activităţile solicitate de profesor în cadrul prelegerilor, seminariilor
  4. 4. şi altor lucrări (discuţii, dialog didactic, dezbateri, lucrul în grup, referate ştiinţifice, răspunsuri individuale la seminarii, asimilarea materialului bibliografic obligatoriu). Evaluarea finală semnifică 40% din nota finală, expunerea subiectelor în cadrul examenului oral sau scris. DISTRIBUIREA ORELOR PE TEME: Temele Învă ământ de ziț Prelegeri Seminare 1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şi interacţionale. 2 2 2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica Moldova. 4 2 3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare- predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului. 2 2 4. Profesorul de succes. De la principiile didactice tradiţionale la principiile de pedagogie practică. 2 4 5. Elemente de noutate în învăţarea integrată. 4 2 6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț 4 4 7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi. 2 4 Total: 20 20
  5. 5. UNITĂŢILE DE CONŢINUT Tema 1. Probleme actuale ale procesului de învăţământ – analiză conceptuală, abordări structural-sistemice, funcţionale şi interacţionale. Variabilele informativ-formative ale procesului de învăţământ. Dinamica procesului de învăţământ. Metodologia procesului de învăţământ. Analiza sistemelor de organizare a procesului de învăţământ. Reconceptualizarea sistemului de învăţământ pe clase şi lecţii. Reconceptualizarea tipologiei şi structurii lecţiilor. Alte forme de organizare a procesului de învăţământ. Sistemul monitorial sau sistemul Bell – Lancaster. Sistemul herbartian. Sistemul Basedovv sau sistemul fllantropist. Sistemul Frobel. Sistemul sau Planul Dalton. Sistemul Wenetka. Sistemul Montessori. Sistemul proiectelor. Sistemul Decroly sau sistemul centrelor de interes. Sistemul Mannheim. Sistemul Jena sau metoda "complexelor. Sistemul muncii pe echipe. Sistemul Freinet. Sistemul nondirectivist. Sistemul Waldorf. Sistemul foaierelor socioeducative şi al claselor deschise. Sistemul tutorial. Sistemul Dottrens. Sistemul modular. Corelarea sistemelor alternative din învăţământ cu sistemul tradiţional. Impactul sistemelor alternative asupra metodologiei de predare-învăţare-evaluare. Organizarea conştientă a consultaţiilor, meditaţiilor, cercurilor pe obiecte de învăţământ. Impactul excursiei didactice. Tema 2. Modernizarea procesului de învăţământ în Republica Moldova. Învăţământul în Republica Moldova - prioritate naţională. Modernizarea învăţământului preuniversitar. Modernizarea standardelor educaţionale şi a curriculumului şcolar. Managementul evaluării curriculumului educaţional în învăţământul preuniversitar. Percepţiile cadrelor didactice privind schimbarea curriculumului educaţional. Repere strategice de modernizare a curriculumului şcolar. Abordarea acţională a curricula şcolare: formarea de competenţe disciplinare. Modernizarea modelelor de organizare a obiectivelor într-o manieră integrată pentru transformare şi derivare a competenţelor. Adoptarea pedagogiei competenţelor. Dezvoltarea integrală a personalităţii. Fezabilitatea planului–cadru cu fuziuni crosscurriculare centrate pe integrare activă a copilului în problemele societăţii Asigurarea funcţionalităţii curriculumului şcolar prin monitorizarea demersului de modernizare. Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe. Metodologia elaborării standardelor de competenţă. Metodologia elaborării standardelor de competenţă. Abordarea sistemică a standardelor în educaţie. Educaţia printre standarde. Managementul schimbării în contextul şcolii prietenoase copilului Tema 3. Reproiectarea interacţiunii/interelaţiilor proiectare-predare-învăţare-evaluare în didactica domeniului.
  6. 6. Predarea – act de comunicare pedagogică eficientă. Predarea – cadre istorice şi evolutive. Predarea sistematică. Predarea creativă. Noile schimbări şi provocări în învăţare. Învăţarea şcolară. Context: percepţia noilor schimbări şi provocări. Structura şi procesualitatea în învăţarea şcolară. Teoriile învăţării – o sinteză taxonomică. Condiţiile învăţării: taxonomie şi descriptori. Managementul învăţării eficiente. Matricea relaţiilor obiective-competenţe- conţinuturi–strategii în instruirea şcolară. Reflecţii asupra teoriei şi practicii evaluării educaţionale. Tendinţe de modernizare a evaluării şcolare. Evaluarea autentică versus evaluarea standardizată. Paradigma triangulară predare-învăţare-evaluare. Semnificaţii şi interpretări actuale. Proiectarea instruirii. Tema 4. Profesorul de succes. De la principiile didactice tradiţionale la principiile de pedagogie practică. Principiul competenţei cadrului didactic. Principiul ascultării active. Principiul evitării gândirii stereotipe. Principiul autorităţii cadrului didactic. Principiul efectului placebo. Principiul familiarită ii. Principiul personalizării rela iei. Principiul empatiei. Principiulț ț feedbackului. Principiul flexibilită ii. Principiul con tientizării. Principiul dialogului.ț ș Principiul participării active. Principiul interactivită ii. Principiul manipulării. Principiulț lucrului în echipă. Principiul consecvenţei comportamentale. Principiul pedepsei şi recompensei. Principiul non-escaladării. Principiul mentoring-ului şi coaching-ului. Principiul rarităţii. Principiul bunului model/bunelor practici. Principiul succesului Tema 5. Elemente de noutate în învăţarea integrată. De la ra ionalitatea transversala la curriculumul ca praxis. Disciplina: repere etimologice,ț surse si evolu ii istorice. Repere pentru generarea strategiilor didactice. Temele cross-ț curriculare. Învăţământul secundar contemporan: politici, structuri, finalităţi, conţinuturi Curriculum integrat: conceptualizare şi tipologie. Capacităţi cognitive: tipologie, semnificaţie, poziţia şi rolul lor în cadrul programului educaţional. Proiectarea şi validarea metodologiei de construcţie a curriculumului integrat Tema 6. Cadrul constructivist al învă ării prin cooperare.ț Fundamente teoretice ale învăţării prin cooperare. Paradigma gândirii critice. Defini ii aleț gândirii critice. Teoria inteligenţelor multiple. Inteligen ele multiple în educa iei. Sugestiiț ț pentru practica Teoriei Inteligen elor Multiple. Ugestii pentru predarea, învă area, evaluareaț ț diferen iată cu ajutorul inteligen elor multiple. Inteligen ele multiple i educarea părin ilor.ț ț ț ș ț Învă area prin cooperare – premisă a învă ării cooperării. Învă area prin cooperare iț ț ț ș învă area prin colaborare. Învă area competitivă versus învă area cooperativă. Strategii deț ț ț învăţare prin cooperare. Grupul şi comunicarea în cadrul grupului. Dinamica grupului şi a echipei. Tehnici de construire a grupului. Ecologia mediului învăţării. Utilizarea conflictului în învăţare: controversa creativă, controversa decizională, focus-grup. Învă area prinț problematizare. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving): harta kinestezică, tehnica fishboning, tehnica galaxiilor, recensământul problemelor, tehnica votării anonime. Învă area prin descoperire. Învă area bazată pe jocul de rol. Învă areaț ț ț bazată pe studiul de caz. Evaluarea şi autoevaluarea învăţării cooperative. Realizarea posterului de prezentare. Teorii ale comunicării prezente în învă area cooperativă. Teoria luiț
  7. 7. Lasswel. Modelul lui Shannon i a colegului său Weaver. Modelul lui Osgood i Schramm.ș ș Modelul elcoidal al lui Dance. Modelul lui Gerbner. Modelul ABX. Teoria Gestalt. Transformarea comunită ii colare în comunită i de învă are.ț ș ț ț Tema 7. Tendinţe de reconsiderare şi valorificare continuă a managementului clasei de elevi. Probleme generale ale clasei de elevi. Managementul relaţiilor de comunicare în clasa de elevi. Managementul situaţiilor de criză educaţională. Probleme generale ale managementului clasei de elevi. Managementul clasei de elevi – delimitări conceptaule. Rolurile manageriale ale cadrului didactic. Dimensiunile managementului clasei de elevi. Dimensiunea ergonomică. Dispunerea mobilierului în sala de clasă. Vizibilitatea. Amenajarea sălii de clasă. Dimensiunea psihologică. Capacitatea de învăţare a elevilor. Fundamentele psihologice ale competenţelor socio-relaţionale. Dimensiunea socială. Clasa ca grup social, structura informaţiei sociale în grupul clasă. Structura informaţiei sociale în grupul clasă. Individualizare, grupare şi organizare în clasă. Dimensiunea normativă. Normativitatea în clasa de elevi. Dimensiunea operaţională. Proceduri şi strategii de intervenţie ale cadrului didactic. Conformare şi complianta comportamentală în clasă. Dimensiunea inovatoare. Managementul clasei de elevi - aplicaţii la nivelul procesului instructiv – educativ. Managementul instruirii. Managementul problemelor disciplinare. Relaţii educaţionale – interactiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii şi interacţiuni educaţionale în clasa de elevi. Relaţii de intercunoaştere. Relaţii de intercomunicare. Relaţii socio-afective Relaţii de influenţare. Caracteristicile demersului de influenţă educaţionale. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Structura situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi. Strategii de intervenţie în situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi. Stiluri de intervenţie în situaţii de criză educaţională. Intervenţia în cazul copiilor cu nevoi speciale în clasă. Intervenţia în cazul abaterilor comportamentale grave. Bibliografie selectivă: 1. Gherguţ A., Managementul general şi strategic în educaţie. Polirom, 2007 2. Ciolan L., Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Polirom, 2008 3. Gherguţ A., Ceobanu C., Elaborarea si managementul proiectelor in serviciile educationale. Ghid practice. Polirom, 2009 4. Birzea, C., Arta si tiin ele educa iei, Bucuresti, EDP, 1995.ș ț ț 5. Cerghit I., Metode de învăţămînt, Bucureşti, 2006. 6. Crişan Al. Curriculum şcolar. Ghid metodologic. Bucureşti, 1996. 7. Cristea S., Fundamentele ştiinţelor educaţiei, Litera educational, Bucureşti, 2003. 8. Cristea S., Teoria şi metodologia curriculum-ului, Bucureşti, 2007. 9. Cristea, S. Dicţionar de pedagogie. Ed.: Litera, Chişinău-Bucureşti, 2000. 10. Cristea, S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Ed.: Litera, Chişinău, 2003. 11. Crişan A. Reforma la firul ierbii. Editura Humanitas Educaţional, 2003. 12. Flueraş V., Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009 13. Iucu R., Păcurari O., Formare iniţială şi continuă. Humanitas educaţional, 2001 14. Jinga I., Istrate E., Manual de pedagogie, Bucureşti, 1998. 15. Macavei, El., Pedagogie. Teoria educaţiei, Vol.I, Aramis, Bucureşti, 2001. 16. Negreţ-Dobridor I., Pâinişoară I. O., O ştiinţă a învăţării de la teorie la practică, Polirom, 2005.
  8. 8. 17. Opre Adrian (2003, 2006). Studiul personalităţii. În Introducere în teoriile personalităţii. Ed. ASCR, Cluj-Napoca 18. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Rurac A., Teoria educaţiei. Suport de curs, UPS „I.Creangă”, Chişinău, 2006. 19. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria educaţiei, Ghid metodologic. Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău, 2006. 20. Papuc L., Cojocaru M., Sadovei L., Teoria instruirii, I. Suport de curs, II. Ghid metodologic, Editura UPS „I.Creangă”, Chişinău 2006. 21. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l , 2, 3, 4 în volumul II. Construcţie şi dezvoltare curriculară Ghid metodologic, p.l 1-47, Tip. Centrală. ÎSFEP, Chişinău, 2005. 22. Pâslaru, Vl.A.Zbârnea, cap.l - Conceptul de curriculum. cap.2 - Construcţie curriculară. cap.3Dezvoltarea curriculară în volumul 1. Construcţie şi dezvoltare curriculară. Cadrul teoretic, p. 11-47, Tip. Centrală, ÎSFEP, Chişinău. 2005. 23. Potolea Dan, Manolescu Marin, Teoria şi metodologia Curriculumului, Bucureşti, 2006 24. Silistraru N., Vademecum în pedagogie, USM, Chişinău, 2004.
  9. 9. I. Evaluarea rezultatelor scolare – acŃiune componentă a procesului de invăŃămant 1. Delimitări conceptuale 2. FuncŃiile evaluării scolare 3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃare II. Caracteristicile demersurilor evaluative 1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă 2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială 3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolare III.Metodologia evaluării rezultatelor scolare 1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste, chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Repere in elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare 2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare 3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare
  10. 10. I. Evaluarea rezultatelor scolare – acŃiune componentă a procesului de invăŃămant 1. Delimitări conceptuale 2. FuncŃiile evaluării scolare 3. Impactul evaluării asupra proceselor de predare-invăŃare II. Caracteristicile demersurilor evaluative 1. Evaluarea iniŃială, evaluarea formativă, evaluarea sumativă 2. Evaluarea normativă si evaluarea criterială 3. Argumente pentru promovarea diferitelor strategii de evaluare a rezultatelor scolare III.Metodologia evaluării rezultatelor scolare 1. Metode de evaluare ( verificări orale, observarea sistematică a activităŃii elevilor, teste, chestionare, lucrări scrise, lucrări practice, referatul, proiectul, portofoliul s.a.). Repere in elaborarea testelor – tipuri de itemi; etape si norme de elaborare 2. Determinări ale relaŃiei obiective – predare-invăŃare – evaluare 3. Evaluarea formativă si metodologia reglării proceselor de predare-invăŃare

×