BIBLIOTECA REPUBLICANĂ
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
SUDAREA METALELOR
EXPOZIȚIE TEMATICĂ
2018

EXPOZIŢIA ÎNSUMEAZĂ:
2
SCURT ISTORIC DESPRE SUDARE:
- Dezvoltarea tehnologiei de sudare
- Materiale utilizate la sudare
- Procedee de sudare
- Sudabilitatea materialelor
PUBLICAŢII DIN COLECŢIILE BRTŞ:
- Monografii, manuale, structurate după tehnologiile de sudare
- Manuale defecte ale sudurii şi verificarea calităţii sudurii
- Monografii, manuale procedee conexe sudurii: tăierea şi lipirea metalelor
- Îndrumătoare pentru sudori, securitate în munca pentru sudarea metalelor
- Standarde în vigoare
- Cataloage industriale
- Brevete de invenţii

Scurt istoric despre sudare
Sudarea este o metodă de îmbinare nedemontabilă a două
corpuri solide prin stabilirea, în anumite condiţii de
temperatură şi presiune, a unor forţe de legătură între atomii
marginali aparţinând celor două corpuri de îmbinat.
La început acolo a fost focul! Această sursă primară de
energie a fost singura sursă utilizată în acest scop. Îmbinarea
a două materiale metalice se realiza prin forjare. Cele două
părţi se încălzeau în foc şi apoi forjate.
Începutul industrializării a generat o cerere mare pentru
procesele de producţie. Datorită dezvoltării construcţiei de
maşini şi a celor navale, procesele de sudare au fost obligate
să îndeplinească cerinţele prevăzute de rezistenţă şi de
economicitate. Numărul proceselor de sudare a crescut de la 2
în 1800 la 5 în jurul anului 1900. Prin 1950 existau mai mult de
20 de tipuri; astăzi există mai mult de 40 de tipuri. 3

Dezvoltarea tehnologiei de sudare
1782. Lichtenberg a descoperit arcul electric
1809. Davy (Fizician englez) a utilizat arcul electric ca sursă de lumină
1867. Elihu Thomson a descoperit sudarea prin presiune a oţelului
1885. Bernados şi Olszewski au testat procedeul de sudare cu arc electric
1890. Slavianoff a dezvoltat procedeul de sudare cu arc electric cu electrozi consumabili
1892. Descoperirea acetilenei
1895. Dezvoltarea procesului de lichefiere a aerului de către Linde
1896. Drager a realizat un cap de sudare cu duza de aspiraţie şi de compresie
1901. Pentru prima data s-a folosit acetilena dizolvată în acetone
1908. Kjelberg a utilizat electrozi înveliţi pentru sudură de reparaţii
1937.În Germania s-a utilizat pentru prima data procedeul de sudare sub strat de flux
1940. S-a încercat sudarea TIG în atmosferă de heliu în USA
1948. Începutul sudării WIG în atmosferă de argon în Germania
1952. Sudarea în mediul de gaz protector în atmosferă de CO2
1955. Dezvoltarea sudarii în baie de zgură în URSS
1956. S-a brevetat realizarea sudurii cu electrod bandă
1957. Utilizarea sudarii în baie de zgură. Utilizarea tăierii cu plasmă
1961. A fost brevetată o maşină de sudare cu fascicul de electroni
1963. S-a realizat pentru prima data sudarea cu arc de plasmă
1965. Dezvoltarea sudării LASER în mediu de gaz şi lichid
1970. Prima sudare cu laser
1985. MSG proces de sudare de înaltă performanţa
1990. Sudarea cu laser hibrid şi lipirea laser
1994. Sudarea MAG cu două sârme
1995. Sudarea MAG în tandem
4

Materiale utilizate la sudare
Metalul sau materialul de îmbinare supus operaţiei de sudare se numeşte
metal sau material de bază, iar dacă pentru îmbinare se foloseşte un metal
sau material suplimentar, sub formă de sârmă, de vergele sau granule, acesta se
numeşte metal sau material de adaos. După topire prin procesul de sudare,
metalul de adaos în amestec cu metalul de bază topit formează sudura.
Sudura care îmbină piesele poate fi din metal de bază sau un amestec de
metal de bază cu metal de adaos; ţinând seamă că ea trebuie realizată pe
întreaga lungime de jur împrejurul piesei, poartă denumirea şi de cordon de
sudură. Cusătura cu marginile adiacente , formează îmbinarea sudată.
(STAS 2601-84)
La procedeele de sudare prin presiune sudura este formată numai din metalul de
bază. Metalele neferoase si aliajele lor se sudează pe scară largă prin procedeul
cu gaz. În funcţie de temperatura de topire şi de conductivitatea termică a
metalului sau a aliajului respectiv se alege mărimea suflaiului şi in multe
cazuri chiar gazul combustibil.
5
Materiale utilizate la sudare

PROCEDEE DE SUDARE
În funcţie de starea în care sunt aduse marginile pieselor de sudat se
deosebesc:
PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE
 PROCEDEE DE SUDARE PRIN PRESIUNE
 Procedeele de sudare prin topire cuprind toate procedeele la care
marginile pieselor de îmbinat sunt aduse cu ajutorul unor surse de
încălzire, în stare de topire, şi unde în general este topit succesiv şi
materialul de adaos, care după solidificare formează sudura.
VARIETĂŢILE PRINCIPALE ALE SUDĂRII PRIN TOPIRE:
- Sudarea cu arc electric
- Sudarea electrică în baie de zgură
- Sudarea cu fascicul de electroni
- Sudarea cu arc electric prin impulsuri
- Sudarea cu plasmă
- Sudarea cu laser
6

 Procedeele de sudare prin presiune cuprind procedeele la care
marginile pieselor sunt puternic presate la rece sau încălzite, una contra
celeilalte, până la obţinerea sudurii. Încălzirea nu se aplică la materiale cu
grad mare de deformare, cum sunt aluminiul sau cuprul, la care sudura se
realizează numai prin presare.
VARIETĂŢILE PRINCIPALE ALE SUDĂRII PRIN PRESIUNE:
- Sudarea prin rezistenţă de contact
- Sudarea cu ultrasunete
- Sudarea prin frecare
- Sudarea la rece
- Sudarea cu gaze prin presiune
- Sudarea cu termit
- Sudarea cu curenţi de
înaltă frecvenţă
7

Sudabilitatea materialelor
Sudabilitatea materialelor sau a aliajelor este proprietatea acestora de a putea fi îmbinate
prin sudare, astfel încât îmbinarea obţinută să satisfacă toate condiţiile tehnice de exploatare.
Sudabilitatea oţelurilor se determină cu ajutorul unei formule denumită formula carbonului
echivalent. S-a constatat că la oţeluri carbon şi slab aliate, cu cât conţinutul de carbon este
mai redus, cu atât sudabilitatea lor este mai bună. Celelalte elemente conţinute în oţel
influenţează, de asemenea, sudabilitatea oţelului.
• În afară de oţeluri, se folosesc numeroase alte metale şi aliaje, ceea ce face necesar ca în
prealabil să fie executate încercări în vederea aprecierii sudabilităţii acestora.
• Fonta este un material foarte dificil de sudat de aceea sudarea se execută la cald, după ce
piesa respectivă a fost încălzită la roşu închis, la temperatura de 650….700C .
• Metalele neferoase şi aliajele acestora sunt în general greu sudabile, din cauza
conductivităţii termice mari şi afinităţii pe care le au faţă de gaze.
• Plumbul, zincul, nichelul, magneziul şi aliajele acestora se sudează prin
procedeele cu flacăra, folosindu-se şi fluxuri decapante.
• Aluminiul şi aliajele de aluminiu se sudează folosindu-se fluxuri şi preîncălzirea, în vederea
operaţiei de sudare, iar pentru sudare sunt necesare surse puternice.
• Cuprul şi aliajele de cupru (alama, alpaca, tombac, bronz) se sudează dificil; se folosesc
fluxuri de dezoxidare, preîncălzirea şi surse puternice pentru sudare.
8

PUBLICAŢII DIN COLECŢIILE BRTŞ
9

PUBLICAŢII DIN COLECŢIILE BRTŞ
10

MANUALE TEORIA SUDĂRII METALELOR
11

SUDAREA ELECTRICĂ PRIN TOPIRE
12
Sudarea electrică cu arc definește toate
procedeele de sudare electrică prin topire
(temperatură ridicată, presiune redusă), la care
cordonul sudat se formează prin solidificarea
comună a materialelor de bază și a materialului de
adaos.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC
13
Arc a primit numele de
forma caracteristică, pe
care o adoptă atunci
când arde între doi
electrozi distanțate
orizontal; gaze fierbinți
tind să se ridice și
curbele cu descărcare
electrică luând forma
unui arc.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC
14

SUDAREA CU ARC ELECTRIC
15

SUDAREA PRIN PRESIUNE
16
Sunt o familie de procedee de sudare
la care activarea energetică a
procesului de sudare este realizată
preponderent prin aplicarea unor
presiuni de contact ridicate.
Sudarea electrică prin presiune poate
realiza în puncte sau în linie.

SUDAREA PRIN CONTACT
17

SUDAREA PRIN CONTACT
18
Sudarea prin contact se
utilizează în producţia
industrială, în întreprinderile
de inginerie mecanică, în
industria aviatică

SUDAREA CU ULTRASUNETE
19
Undele ultrasonice au fost utilizate
pentru sudarea materialelor
plastice încă din anii 1960.
Se pot suda materiale ca: aluminiu
şi aliajele sale, aur, argint, platina,
sticla metalizată, materiale
ceramice, oteluri speciale s.a.

SUDAREA CU FLACĂRA DE GAZE
Cu flacăra de gaze se pot suda
oţeluri nealiate, fonta
cenuşie, metalele neferoase
şi aliajele lor (Al,Cu,Zn,Mg
etc.), metalele preţioase,
precum şi masele plastice

SUDAREA CU FLACĂRĂ DE GAZE
21

ALTE TEHNOLOGII DE SUDARE A METALELOR
22

ALTE TEHNOLOGII DE SUDARE A METALELOR
23

DIVERSE PARTICULARITĂŢI ÎN SUDARE
24

DEFECTE ALE SUDURII
25

VERIFICAREA CALITĂŢII SUDURII
26

VERIFICAREA CALITĂŢII SUDURII
27
Calitatea producţiei este totalitatea de proprietăţi ale producţiei care asigură
posibilitatea de a îndestula anumite necesităţi în corespundere cu destinaţia ei. Indicii
calităţii îmbinărilor sudate se determină cu ansamblul următoarelor proprietăţi:
rezistenţa, siguranţa, lipsa defectelor, structura metalului cusăturii şi a zonei influenţate
termic (ZIT), rezistenţa la uzură, numărul şi caracterul corectării ş.a.

PROCEDEE CONEXE SUDURII: tăierea metalelor
Tăierea cu flacăra de gaz
sau cu arc electric, se
realizează prin topire sau
prin ardere, cu ajutorul
unui suflu de oxigen, care
se aduce la topire; arderea
intensă a materialului de
baza aduce la o taiere de
separare.
28

TĂIEREA sau debitarea este operaţia tehnologica prin care se urmăreşte
desprinderea totală sau parţială a unei părţi dintr-un material, în scopul prelucrării
acestuia
Clasificarea procedeelor de tăiere este prezentată în schema următoare:
29

PROCEDEE CONEXE SUDURII: lipirea metalelor
30

PROCEDEE CONEXE SUDURII: lipirea metalelor
31
Lipirea este un procedeu de îmbinare nedemontabila, prin încălzirea marginilor la temperaturi
inferioare temperaturii de topire, a materialelor de lipit cu materialul de adaos eterogen ; când
aliajul de lipire are temperatura de lipire sub 450C, lipirea se numeşte moale, iar când
temperatura de topire a aliajului este de peste 450C, se numeşte tare (brazare). Astăzi, pentru
lipirea metalelor este larg folosita lipirea cu adezivi sintetici, adică şi cu materiale nemetalice.

PROCEDEE CONEXE SUDURII: lipirea metalelor
32

AI ÎNCREDERE ÎN METAL
Reguli de bază la sudarea metalelor
Prescripţii generale
 Operaţiile de sudare vor corespunde prescripţiilor de instalare a echipamentelor
electrice şi vor prevedea mecanizarea şi automatizarea operaţiilor într-o măsură cât mai
mare. Astfel, se vor lua măsuri de localizare şi diminuare a factorilor nocivi şi periculoşi.
 Îmbrăcămintea de protecţie va fi tratată ignifug, purtată în aşa fel încât să nu prezinte
zone în care să fie reţinuţi stropi de metal topit împroşcaţi în timpul lucrului.
 Sudarea în spatii închise se va executa numai după ce s-au luat măsuri de siguranţă
(asigurarea aerului necesar sudorului, absorbţia gazelor toxice, etc.)
 La sudarea în spatii umede sudorul va purta cizme electroizolante şi va lucra pe un
covor izolat electric faţă de pământ.
 Nu se sudează în locuri cu pericol mare de incendiu.
 Persoanele care nu lucrează direct în operaţiile de sudare vor fi protejate cu ajutorul
unor paravane de protecţie.
Arzătorul de sudare
 Sunt interzise reparaţiile arzătoarelor de sudură de către persoane nespecializate şi
neautorizate.
 Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de lucru, urcarea pe scări sau
schele sunt interzise.
 Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare sau dulapuri
33

ÎNDRUMĂTOARE PENTRU SUDORI
34

ÎNDRUMĂTOARE PENTRU SUDORI
35

ÎNDRUMĂTOARE PENTRU SUDORI
36

SECURITATE ÎN MUNCA PENTRU SUDAREA METALELOR
37
• Organizarea locului de muncă. Lucrările de sudură se execută numai cu aprobarea conducătorului procesului
de producţie şi după efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului şi la
securitatea muncii.
• Amplasarea echipamentelor de muncă. Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenţi
hidraulici, cu acetilenă, gaze combustibile, apă şi cablurile de alimentare cu energie electrică vor fi protejate
împotriva acţiunilor mecanice şi termice.
• Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor. Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare sau
tăiere se vor curăţi de materiale inflamabile. În spaţiile şi încăperile în care se prelucrează sau se depozitează
substanţe usor inflamabile executarea lucrărilor de sudare a metalelor nu este permisă.
• Protecţia împotriva electocutării. La atingerea electrodului sau a altei părţi a circuitului de sudare,
instalaţiile de sudare în curent alternativ vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să întrerupă funcţionarea în gol a
instalaţiei. Este strict interzis a se atinge electrodul sub tensiune. Schimbarea electrodului se va face numai cu
utilizarea mănuşilor de sudor, care vor fi complet uscate.

Avantajele şi dezavantajele sudării
Avantaje:
- Faţă de celelalte procedee de asamblare (în
special nituirea) se realizează o economie de
material (nu se suprapun tablele) şi în absenţa
găurilor pentru nituri creşte rezistenţa
asamblării;
- faţă de piesele turnate se obţin construcţii mai
suple, consumul de manoperă la sudare este
mai mic, iar rezistenţa la rupere a materialelor
laminate (care se sudează) este mai mare decât
a celor turnate;
- se pot obţine construcţii mixte formate din mai
multe părţi fiecare din alt material sau obţinută
prin alt procedeu tehnologic;
- pentru a suda materiale uzuale utilajele
necesare sunt accesibile şi simple;
- preț scăzut;
- nu necesită o pregătire foarte specializată;
- se poate automatiza;
- nu apar zgomote puternice.
Dezavantaje:
- Nu se pot executa serii de fabricaţie
mari;
- de multe ori după sudură urmează
tratament termic;
- în zona carburatorului de sudură
apar tensiuni interne care pot da
naștere la fisuri;
- putem avea sudură de rezistență
etanșabilă;
- apar raze ultraviolete, care atacă
corpul uman;
- verificarea aparatului de sudură se
face cu aparate speciale;
- procedeele tehnologice de sudare
de mare productivitate necesită
utilaje scumpe. 38

STANDARDE ÎN VIGOARE
39

40

41

42

43

44

45

46

CATALOAGE INDUSTRIALE
47

48

49

BREVETE DE INVENŢII
50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

INTERNET - MAGAZINE
Aparate de sudură
• http://www.netmarket.md/. netmarket.md /ro/18/84/85/77/aparate-de-sudura/ Aparate de sudat Invertor,
TIG, MMA . Chişinău, str.Putnei,26. Tel.: 022- 92-54-50, 022-78-56-60, Mobil: 060497644 / 067749374 /
078108174 / 069491155. Skype : sales@netmarket.md, . Deschis : 09:00-18:00
• http://www.sudura.md/. Chişinău , str. Uzinelor, 21.Tel.: 022- 85-58-56. Fa x: 022 85-58-56.
Mobil: 06800234. e-mail: office@sudura.md
• www.construct.md /aparate-sudare. Chişinău, str. Uzinelor, 186/6. Tel.: 022- 41-03-47; 022-41-06-27
• https://goo.gl/nAEKQY Tel.: 022 -81-92-41. Mobil: 079342299 / 079342299.
Deschis: Luni - Vineri 08:30 – 17:00
• www.supraten.md Chișinău, str. Petricani, 84. Tel.: 022- 26-80-00. Fax: +373 22 268-042
e-mail: website@supraten.md , Deschis: Luni – Vineri: 8:00 – 19:30; Sâmbătă: 8:00 – 18:00,
Duminică: 9:00 – 17:00
• www.volta.md Chişinău: str. Pădurii, 19, str. Uzinelor, 4, str. Calea Orheiului, 101. Tel.: 022- 26-77-77
e-mail: info@volta.md
64

65
Program BRTŞ
Deschis: 830 - 1700
Închis: Sâmbătă, duminică
Accesați: www.brts.md
e-mail: info@brts.md
facebook.com/Biblioteca-Republicana-
Tehnico-Ştiintifica
tel: +373 022 50 - 11 - 21
+373 022 50 - 11 - 28
+373 022 50 - 11 - 33
Adresa: 2064 Chişinău,
str. Ion Creangă, 45
Deplasare:
Troleibuz: 1,3,4,21,22,27
Autobuz: 11,26
Microbuz: 101,121,122,124,125,126,172,174,185
Staţia: Doina şi Ion Aldea Teodorovici
VĂ INVITĂM SĂ VIZITAŢI BIBLIOTECA
REPUBLICANĂ TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
Executor: Iacob Nina,
bibliotecar principal BRTŞ