2. ORIZONTURI NR. 1
IULIE 2013
Revista Cabinetului Interşcolar de
Asistenţă Psihopedagogică
Liceul Tehnologic Agricol– Beclean
COLECTIVUL DE REDACTIE:
COORDONATOR: Prof. Stela Romanese
ECHIPA MANAGERIALĂ:
Inspector de specialitate, Prof. Daniel Pavelea
Dir. C.J.R.A.E. B-N, Prof. Daniela Hudrea
Coordonator C.J.A.P. , Prof. Luciana Sidor
Dir. Liceul Tehnologic” Henri Coandă“ , Prof. Vlaicu Săplăcan
Dir. Liceul Tehnologic Agricol, Prof. Ovidiu Măierean
Consilier educativ: prof. Medgyeşi Margareta
COLABORATORI:
Prof. Emeşe Cîmpan
Prof. Ioana Doroş
Prof. Dora Florean
Prof. Rubinca Lakatoş
Prof. Tatiana Silveşan
Prof. Veturia Seserrman
Prof. Maria Romanese
Redactare: Stela Romanese
Coperta: Mihuţ Onel
ISSN 2344 – 1399
ISSN–L 2344 – 1399
2
3. C.J.R.A.E.– BN
CABINETUL INTERŞCOLAR DE ASITENŢĂ
PSIHOPEDAGOGICĂ
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL
BECLEAN
REVISTĂ PENTRU :
. ELEVI
. PROFESOR
. PĂRINŢI
3
4. PROFESORI MAI BUNI,
PĂRINŢI MAI IMPLICAŢI
PENTRU
ELEVI MAI BINE PREGĂTIŢI !!!
Ce fac pentru a îmbunătăţăţii rezultatele elevilor?
. Evaluez nivelul de pregătire al elevilor
. Depistez lacunele în învăţare.
. Ofer sprijin permanent pentru îmbunătăţirea
nivelului de pregătire.
. Încurajez elevul şi celebrez succesul !
STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ !
4
5. ARGUMENT
De ce...ORIZONTURI?
Pentru că– mi doresc o revistă!
Ce este pentru mine....această revistă ?
Este “ o carte de vizită “.
Este un mecanism de informare, exprimare şi mediatizare a activităţilor desfăşurate la cabinetul de asistentă psihopedagogică şi implicit a “ vieţii” din cele două
licee tehnologice, Liceul Tehnologic Agricol şi Liceul Tehnologic “Henri Coandă “.
ORIZONTURI, ar putea constitui un
mijloc de a dialoga cu elevii care vin, cu
generaţiile viitoare şi în acelaşi timp să fie
o legătură cu trecutul, odată ce elevii
părăsesc băncile acestor instituţii.
Ne vom regăsim în ea, elevi şi profesori, într-o încercare frumoasă de a ne
înţelege preocupările, de a ne apropia interesele, de a ne găsi modele. Este o lecţie nouă despre educaţie.
Fiecare număr o să aducă ceva nou, astfel încât să se apropie de o publicaţie profesionistă, să placă elevilor, şi nu munai, să fie utilă, iar conţinutul conceput să fie atrăgător.
Nu o să reuşesc să cuprind în paginile revistei toată activitatea cabinetului sau totul
despre Proiectul “Educaţia pentru timpul liber “ dar sunt convinsă că fiecare număr al revistei va reprezenta scopul revistei… acela de a ajunge cât mai aproape de sufletele cititorilor, de a deschide lumi şi de a face cunoscute idealurile şi activităţile elevilor.
Sper că mi- am atins din obiective, dar pentru asta vă invit la...lectură, ca să vă convingeţi singuri!
Coordonator: Profesor Romanese Stela
5
7. “Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul”.
GÂND BUN!
Pe parcursul activităţi profesionale, am avut ocazia să îmi valorific competenţele sociale şi relaţionale, operând cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă,
în activităţile şcolare, extracuriculară şi extraşcolare în egală măsură. De fapt , aceste activităţi însumate înseamnă activitate didactică.
Cât despre activitatea de planificare, organizare şi analiză, aceasta mi-am îmbogăţit-o
folosind metode diverse şi eficiente de comunicare, în vederea realizării scopurilor educaţionale raportate la conţinutul acestora, manifestând exigenţă maximă în evaluarea lor.
După ce m-am documentat asupra criteriilor de evaluare a PROIECTELOR
EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE “CAEN 2013”, am gândit, că experienţa pe care am
dobândit-o în calitate de iniţiator şi organizator al unor proiecte şi programe extraşcolare
poate continua.
În acest sens, am iniţiat Proiectul Naţional “ Educaţia pentru timpul liber “, care
cuprinde trei activităţi distincte:
1.Proiecţie de filme documentare „Turismul la noi acasă”;
2.Concurs de grafică pe calculator - in vedeerea realizarii unei coperţi de revistă;
3.Concurs de creaţie literară pentru elevi:,,Cum îmi petrec timpul liber!”
SECTIUNI: A. Proză - compuneri, eseuri
B. Poezie - versuri
Scopul acestui proiect a fost acela, de implicare a elevilor în realizarea unor lucrări ingenios concepute şi transmiterea unor mesaje educaţionale de impact prin intermediul diferitelor tehnici de exprimare respectând tematica proiectului - EDUCATIA PENTRU TIMPUL LIBER.
Un accent deosebit de important îl acord muncii mele, care mă preocupă în mod expres, şi anume, acela de a obţine rezultate măsurabile în competiţiile provocate prin acest
proiect. Evaluarea lucrărilor/jurizarea a fost făcută de cadre didactice de specialitate cu experienţă în domeniu şi în evaluare.
Capacitatea de a găsi soluţii şi de a mă adapta diverselor situaţii de muncă, precum şi
importanţa acordată în a oferi servicii de calitate, reprezintă atu-uri suplimentare în a organiza şi desfăşura activităţi, aşa cum rezultă din clasamentul fiecărei activităţi, cuprins în
monitorizarea proiectul ,,Educaţia pentru timpul liber”.
În această revistă se vor regăsi materiale ale unor elevi care s-au implicat în activităţile
proiectului şi care au dorit să-şi promoveze lucrările, colaboratori ai proiect .
Profesor Romanese Stela
7
8. Ce înseamnă o profesie de economist? O profesie de economist înseamnă a organiza
eficient o activitate umană, fie la nivel de întreprindere, la nivel de stat, la nivel de familie.
Ariile de angajare acoperă o gama extrem de variata: multe dintre departamentele firmelor
de producţie (strategie, marketing, vânzări, contabilitate etc.), şi tot ce ţine de comerţ şi servicii: financiare, bancare, transporturi interne şi internaţionale, telefonie fixă şi mobilă, societăţi de consultantă, turism etc. În principiu, un loc de muncă trebuie să fie ales în funcţie
de specializarea absolvită, însă fenomenul "migrării" este frecvent: absolvenţi de Contabilitate ajung să lucreze în Finanţe, cei care au terminat Relaţii Economice Internaţionale optează pentru Marketing sau muncă în bănci şi exemplele ar putea continua.
Economiştii nu sunt cei care produc bunuri tangibile, care pot fi sesizate, apreciate după calitate şi care să corespundă unor standarde. Economiştii sunt cei care produc idei, soluţii, analize, fac prognoze, scenarii ce ţin de eventuale evoluţii economice. Economiştii din
toată lumea s-au implicat de fiecare dată în a-şi face meseria, chiar dacă au fost învinuiţi şi
li s-au adus critici dure, în primul rând pentru faptul că nu au reuşit să anticipeze şi să prevină situaţia de criză financiară şi economică care a afectat majoritatea statelor lumii, inclusiv România. Această criză a adus prejudicii de imagine profesiei de economist.
O pregătire economică devine atractivă în ceea ce priveşte dezvoltarea unei cariere şi
de luat în seamă este aspectul de remunerare a muncii care este mai înalt pe piaţa muncii
(şi în prezent ), în comparaţie cu alte specialităţi (lideri la acest capitol sunt cei din sistemul
financiar-bancar). Economiştii analizează alegerile concentrându-se pe stimulente, evaluând
alternative pro şi contra. Astfel, dacă salariile pedagogilor (sau inginerilor) cresc faţă de cele a absolvenţilor unei facultăţi economice, creşte stimulentul alegerii unei facultăţi pedagogice (sau inginereşti) faţă de alegerea celei de economie. În plus, în condiţiile date, absolvenţii unei facultăţi economice au posibilităţi mai mari de angajare pe piaţa muncii.
În orice activitate trebuie să ne axăm pe criterii de eficienţă şi rentabilitate. Dacă tinerii
absolvenţi, vor avea aceste bariere, nu vor reuşi să- şi găsească un loc de muncă, decât la fel
de greu ca şi până acum, şi vor porni în viaţă descurajaţi şi dezamăgiţi.
8
9. Ca o tendinţă de îmbunătăţire ar fi faptul ca
marile companii de la noi din ţară, inclusiv
cele cu capital străin, la fel şi instituţiile de
stat, să promoveze un număr mai mare de
absolvenţi ai facultăţilor noastre fără să- i
condiţioneze (chiar şi în funcţii de conducere), renunţând la ,, tradiţionalismul”:
“ – Câţi ani de vechime ai?„ sau
,, - Unde ai mai lucrat…”
Creşterea calităţii învăţământului superior economic şi cultura economică a populaţiei
trebuie să devină o preocupare prioritară în zilele noastre, dar aici există rezerve şi mai
mari. Nu oricine va înţelege ce înseamnă creşterea PIB-ului, creşterea ratei de angajare în
câmpul muncii a populaţiei, scăderea inflaţiei sau creşterea deficitului bugetar. Şi mai puţină lume doreşte să înţeleagă esenţa compromisului economic: că este limitat bugetul, că trebuie să alegem între mai multe alternative etc…, că a avea mai mult dintr-un lucru înseamnă a renunţa la altul. De asemenea populaţia va aştepta întotdeauna o îmbunătăţire a calităţii
vieţii, în special prin creşterea salariilor, pensiilor, burselor. În consecinţă aceste speranţe ţin
de cei care promovează şi implementează politici economice, în deosebi la nivel de stat. De
regulă, toate succesele economice ale unui stat sunt atribuitele economiştilor, dar şi insuccesele la fel.
Cred că, această “cultură economică “, despre care am amintit anterior, ar trebui cultivată în şcoală, binenţeles că în clasele de liceu (cum este şi în alte ţări), şi atunci fiecare individ ar deţine câteva noţiuni economice minimale, fapt ce i-ar determina să-şi dezvolte
propriile afaceri, pe de o parte. Iar în altă ordine de idei ar exista o înţelegere mai bună a
tuturor fenomenelor economice ce apar spontan în societate.
În încheiere doresc să menţionez, că orice profesie este bună şi îţi oferă şanse în cazul în
care o faci din suflet şi cu multă responsabilitate, creativitate şi cunoştinţă de cauză.
Profesor, economist, Maria Romanese
9
10. CARNAVALUL PRIMĂVERII
Vântul adie încetişor trezind la viaţă
totul. Primăvara se instalează.
- Treziţi-vă! Strigă vântul plantelor si
insectelor. Aţi dormit suficient.
- O, ce frumos miroase! strigă un
cărăbuş cu barba care începu să urce pe
un fir de păpădie ce se înalţă uşor din iarbă.
- Mai încet cărăbuşule, îi strigă păpădia. Cu greutatea ta o să mă dobori la pamânt şi nici n
-am apucat să-mi deschid florile galbene cu petale aurii.Furnicuţa se uită speriată în jurul ei.
- Ce minge mare şi călduroasă a apărut pe cer!
- E soarele cu razele lui puternice! îi strigă greierele morocănos. Numai un gândăcel
mic şi roşu stătea întins la soare pe o buturugă mititică. Admirând natura spuse:
- A sosit primăvara! În poiană e mare carnaval!
Apoi toate gâzele s-au adunat pentru a participa la
“Carnavalul primăverii”.
Greierele şi-a scos bagheta şi a dat startul. Acestea şi-au etalat pe scenă rochiile lungi, cu
trenă, în culori transparente. Aici a avut loc şi concursul “Miss şi mister primăvara”.unde au
ieşit învingători fluturele şi albina care au primit multe daruri. Toţi aplaudau cu putere.Câtă
bucurie şi frumuseţe !
SILVEŞAN CRISTINA, Clasa a V a B,
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE SILAŞI” BECLEAN
10
11. VIAŢA MEA, TIMPUL MEU...
Când un om scapă din lumea dură şi plină de stres a muncii, a şcolii…cred că vrea să
fugă în lume, să privească razele soarelui cum cad lin pe oglinda apei.. Asta vreau şi eu, asta fac…
În puţine clipe trăiesc momente cât într-un an. Închid ochii şi încep să visez, visez cum fac
paşi sub soare explorând lumea toată, cum fluier pe ritmul dat de vântul lin care trece printr
-o şuviţă creaţă a parului meu. Mă plimb şi soarele după mine.. Uneori mă gândesc dacă e
bine să- mi vindec durerile sufleteşti sau doar îmi agravez situaţia. Dar acesta este un alt
semn de întrebare care mi-l pun,la care nu-i voi găsi răspuns dacă îmbrăţişez izolarea…
Când vezi doi copii cum se joaca îţi revin atâtea amintiri. Te pătrund atâtea sentimente. E
înduioşător când îţi priveşti trecutul şi vezi o fata veselă care se bucura de orice bănuţ pe
care să-şi poată cumpăra o gumă sau o îngheţată.
Uneori în viaţa mai primeşti câte o lovitură. Lângă cele bune apar şi cele rele.. E dureros să vezi persoane dragi care se duc cu paşi repezi sau foarte încet, când vezi că cei care
te-au crescut se îndepărtează de mâna TA şi TU înaintezi în vârstă.
11
12. .
Mă gândesc cât rău mă înconjoară… dar uneori cate-o melodie mă alină sau… un chip cu
doi ochi frumoşi, pe care m-i imaginez…îmi dă putere şi mă întorc în lumea mea…Acolo,
nimic nu e perfect dar merg mai departe.
Soarele se duce aşa cum se duc şi visele şi speranţele la o viaţă mai bună. Merg si eu mai
departe. Mă duc către soare, să mai fredonez un vers din viaţa mea.
Privesc în micile oglinzi ale vieţii mele şi încep să dansez cu pozele vechi să-mi amintesc
de mine, parcă nu mai cunosc pe nimeni, văd doar feţe străine. Aveam un zâmbet frumos,
ştiu, mi l-am văzut în poză. Acum zâmbesc altfel…
Am rănit persoane dragi, asta mi-e firea. Mă uit în ochii mei, în poză şi-mi întorc privirea. Am dezgropat destul trecutul, acum am pe obraz o rază de soare dar în sufletul meu
plouă. După câteva momente în care am trăit multă bucurie şi tristeţe…deopotrivă, revin la
realitate şi ca orice persoană când rămâne fără inspiraţie spun, "STOP!
FAZECAŞ REBECA, Cls IX a B,
LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN,
Îndrumător, Prof. ROMANESE MARIA
12
13. LA BUNICI
Aştept cu nerăbdare sfârşitul de săptămână ca să
plec la bunici. Ei mă aşteaptă cu drag de fiecare dată. Şi
vacanţele le petrec acolo.
Bunicii mei sunt oameni buni. Pe chipul lor se pot
citi anii care au trecut. Mâinile aspre cu care mă mângâie îmi amintesc de zilele când mergeam împreună la
câmp. Eu ajutam doar la plivitul buruienilor, dar bunicii mei săpau din greu cu sapa. Îmi
plăcea când mă duceam la fân. Ce frumos mirosea fânul abia cosit! O ajutam pe bunica să
întoarcă brazdele, adunam cu grebla şi apoi ei făceau clăi. Eu eram cea „călca claia” ca să
se aşeze fânul mai bine.
Seara ne adunăm mai mulţi copii în faţa casei bunicilor. Ne jucăm „de-a v-aţi ascunselea” sau povestim tot felul de întâmplări. Câteodată vine şi bunicul şi ne povesteşte despre
copilăria lui, despre viaţa grea pe care o aveau copiii atunci. Parcă nu-mi vine a crede ceea
ce spune. Cât de mult lucrau copiii atunci!
M-a uimit foarte mult când ne-a spus că nu aveau curent electric în casă, că nu aveau
televizor, radio, frigider, calculator. Cum se poate trăi fără toate acestea..mă întreb? Îmi
plac serile când ne vorbeşte despre şcoală. Atunci nu mergeau toţi copiii la şcoală că nu
aveau cu ce se îmbrăca sau încălţa. Noi avem acum multe haine şi cred că ar trebui să fim
mai generoşi cu cei care nu au.
Cu bunica mă duc duminica la biserică. Când ne întâlnim cu cineva care nu mă cunoaşte ea spune bucuroasă: „E nepoata mea.”. Iar eu aş striga din răsputeri: „Aceasta e bunica mea şi mi-e tare dragă!”.
Îmi place mult la bunici şi aş vrea să petrec cât mai mult timp alături de ei.
NĂSTASĂ CRISTINA MARIA, Clasa a III-a,
COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN,
Îndrumător, prof. înv. primar, DOROŞ IOANA
13
14. Oare, ce am chef să fac?
Nu fac mereu acelaşi lucru. Uneori citesc, desenez alteori mă plimb sau merg cu rolele şi cel
mai mult, ascult muzică…Pot să spun că pasiunea mea este muzica. Când ascult muzică
mă simt mai relaxată.
În principiu trebuie să-mi găsesc mereu altceva de făcut ca să mă relaxeze. Şi cum am
spus, muzica îmi place foarte mult, o ascult chiar şi când am ceva de lucru sau altceva de
făcut. Când ascult muzică, parcă şi timpul trece mai repede. O muzică buna “mă unge la
suflet”. Aceasta este părerea mea care nu trebuie să o împărtăşească toată lumea dar , pentru că exixtă un dar, trebuie să fim foarte atenţi la alegerea genului de muzică, care fără să
ne dăm seama, ne va influenţa în tot ceea ce facem,(la şcoală, acasă, cu prietenii, cu iubitul…în viaţa de zi cu zi).
Muzica este prezentă în viaţa tuturor adolescenţilor, prin ea ne exprimăm sentimentele
sau chiar ne regăsim în versurile unor piese muzicale.
Datorită versurilor, muzica îmi induce, uneori o anumită stare în funcţie de situaţia în
care mă aflu în acel moment când o ascult. Această stare poate să mă binedispună sau sămi provoace suferinţă. Cred că cel mai bine este ca muzica să fie simţită în adevăratul
sens al cuvântului.
Sunt convinsă că în realitate fac multe lucruri în timpul liber dar, uite acum îmi dau
seama că este destul de greu să mă concentrez, să gândesc şi să aştern pe hârtie câteva idei
despre un subiect foarte bine cunosc.
VIDICAN SILVIA IZABELA, Clasa a X-a E,
LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN
Îndrumător, Prof. ROMANESE STELA
14
15. Muzică! Muzică!
Majoritatea tinerilor cred că timpul liber
este timpul acela în care se “plictisesc” de
aceea au păreri diferite.
Aşi vrea să mă opresc puţin la unul dintre hobbyuri-le multor tineri din ziua de astăzi şi
al meu, binenţeles. Muzica!
Unii preferă muzica clasică, alţii hip-hop sau rap şi pot enumera multe alte tipuri de muzică.
Ascultată şi fredonată de către adolescenţi în tren, pe strada, în casă sau,,.oriunde. Dar
oare …ascultăm muzică pentru că simţim nevoia, pentru a fi în trend cu cei care ascultă o
anumită muzică sau din pură curiozitate? Ei bine da, la început muzica ne stârneşte curiozitate, apoi începe să ne placă “sentimental” . Uneori mă întreb dacă muzica îmi induce o
anumită stare sau nu? Ei bine, eu cred că, da, muzica trebuie simţită în adevăratul sens al
cuvântului.
Ce vreau să spun? Când ascult o muzică, gen Tokyo Hotel, părerea mea este că nu trebuie să mă las influenţată de versuri pentru că ar putea să-mi inducă stare de depresie, mai
ales dacă am păţit ceva sau m-a supărat cineva chiar atunci.
Cântecul Mădălinei Manole ”Fără lacrimi nu există dor adevărat” spune multe, îmi
aminteşte despre anumite lucruri trăite, astfel că ar putea să-mi facă rău fizic sau psihic,
aducându-mi în prim plan amintiri triste. Da, îmi place muzica dar ….uneori îmi provoacă
un gust amar pe care l-am gustat din paharul anilor care au trecut.
Ţarcă Alexandra-Ambra,Clasa a X-a E,
LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN
Îndrumător, Prof. ROMANESE MARIA
15
16. - MUZICA NOTE PENTRU SUFLET
Majoritatea dinte noi căutăm şi
ne găsim câte o activitate de care ne
ataşăm şi o practicăm cât mai des.
De cele mai multe ori, această îndeletnicire devine un hobby. Fie că
unii citesc, alţii înoată, câţiva scriu
sau se plimbă, aceste ocupaţii domină mai ales în timpul liber.
Ceea ce face din timpul meu liber cu plăcere, este muzica. Nu îmi pot imagina un moment în care să nu am absolut nimic de făcut şi să nu ascult muzică. Orice plimbare pe care
o fac, orice lucru pe care îl scriu, orice mişcare înfăptuită trebuie neapărat să o fac pe un
fundal muzical.
Muzica este ceva ce pur şi simplu face parte din mine. Este cel mai simplu mod de a-ţi
asculta trăirile spuse (cântate) din gura altora. Partea cea mai bună este faptul că noi înşine
ne alegem melodia, tipul de muzică, artistul sau trupa pe care o ascultăm, toate acestea după
bunul nostru plac. Datorită multitudinii de genuri muzicale, chiar şi cele mai pretenţioase
gusturi pot fi satisfăcute.
Un moment de libertate. O şansă să pot face ceva ce îmi place, fără să mă gândesc la
ceea ce am de făcut sau la sarcinile care îmi revin mie. Este timpul meu liber şi, de exemplu, aleg să merg la calculator, să îmi irosesc timpul acolo. Primul lucru pe care îl fac după
ce sistemul este pornit, e să îmi pornesc muzica.
16
17. O zi plictisitoare, dar totuşi liberă, cel mai adesea mult-iubita zi de sâmbătă. Niciun prieten disponibil. Ce fac atunci? Aleg să ies la o plimbare. Ceea ce nu lipseşte niciodată este
muzica. Paşii mei urmează ritmul melodiei, expresia feţei se schimbă de la un vers la altul,
buzele murmură cuvintele atât de cunoscute şi atât de dragi mie.
Noaptea, înainte de culcare. Chiar şi atunci există acel răgaz cuprins între ,,treaz şi adormit”. Aceeaşi preocupare - muzica, aceleaşi bune prietene gemene - căştile, acele versuri
minunate. Ascult acele banale melodii care descriu cum mi-a fost ziua: superbă, şi atunci
cântăreţii îmi conturează un zâmbet pe buze prin veselia lor, un zâmbet pe care îl iau cu mine în lumea viselor.
Câteodată ascult acele versuri parcă ,,de răzbunare,” versuri care îmi dau curajul să ridic
capul sus, indiferent dacă obrazul este încă umezit de lacrimi şi ele îmi dau mereu speranţa
că, într-un final, totul, absolut totul, va fi bine.
Uneori îmi fac toate treburile în grabă, rapid, ca să îmi eliberez programul şi să mă pot
refugia în colţul meu, în care să-mi ascult cea mai bună prietenă vorbindu-mi, ajutându-mă
şi dându-mi sfaturi, aceleaşi sfaturi inserate în versuri, pe care le spune mereu, însă de fiecare dată pentru altă situaţie. Întotdeauna voi avea alături muzica şi ea este cea care face
timpul meu liber unic şi chiar special.
Jjregan Estera Flavia,Clasa a IX a F,
COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN
Îndrumător, Prof. FLOREAN DORA LAURA
17
18. O ZI DE NEUITAT
E vară. Soarele îşi trimite razele fierbinţi
asupra pământului. Întinderea albastră ca floarea de nu-mă uita este brăzdată de câteva
zburătoare.
Am ieşit în livadă împreună cu surorile
mele. Pomii erau încărcaţi de roade. Florile multicolore îşi ridicau capetele spre soare. Am
admirat iarba mătăsoasă şi moale din jur. Ne-am aşezat la umbra unui măr ca să ne bucurăm de privelişte.
- Ce frumos e aici! a spus Nicola.
- Da, mi-ar plăcea să vină şi părinţii mei.
Nu trecu mult timp şi numai că-i văd pe tata şi pe mama .
- Ce faceţi aici, fetelor? V-am căutat!
- Admirăm peisajul. Priviţi câtă frumuseţe! Iarba se întinde ca un covor verde, florile râd soarelui, iar pomii s-au îmbrăcat cu roade.
- Ascultaţi şi păsările! a spus tatăl meu.
Aud trilurile lor. Se îngână una pe cealaltă.
- Uite câţiva fluturaşi! Zboară prin toată livada.
Văd şi câteva albine. Ele vizitează florile ca să culeagă polen.
- Sunt un exemplu pentru noi, a adăugat mama. Cât e ziua de mare lucrează .
Ce bine ne-am simţit toată familia! Îmi amintesc că am rămas acolo până seara târziu. Ne salutase şi luna. Stelele se aprindeau una câte una. A fost o zi de neuitat
MOLDOVAN BIANCA LOREDANA,Clasa a III,
COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN
Îndrumător, prof. înv. primar, DOROŞ IOANA
18
19. ÎN POIENIŢĂ
Când vin de la şcoală
Eu în poieniţă merg,
Desenez pe câte-o coală
Sau cu drag alerg.
Se-aud cântând păsărele
Mai sus sau în jos,
Ele stau pe rămurele
Şi se-ngână-n glas duios.
Florile-şi ridică capul
Spre cerul senin,
Galbene sau ca şi macul
Şi totu-i divin.
Acolo mă simt bine
Şi mă recreez,
Uneori şi muza-mi vine
Poezii ca să creez.
SFECHIŞ ANDA, Casa a III-a,
COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN
Îndrumător, prof. înv. primar, DOROŞ IOANA
19
20. IUBITELE FLORI
Tu, narcisă minunată
Eşti floarea mea preferată!
Primăvara înfloreşti
Pe mine mă-nveseleşti.
.
Toporaşi şi albăstrele,
Trandafiri catifelaţi
Şi crinii cei parfumaţi
Toate sunteţi minunate!
Îmi sunteţi ca nişte surate.
Eu pe toate vă iubesc
Şi cu drag vă îngrijesc.
ŞNEAGA CRISTINA Clasa a III-a,
C.S.E.I. , BECLEAN,
Îndrumător, Prof. SILVEŞAN TATIANA
20
21. Codrul
Codrule, tu înverzeşti
Când primăvara vine,
Iar iarna iar te dezgoleşti
De verdele din tine.
Tu codrule ai înverzit,
Răsuni când cântă cucul
Şi păsările şi-au găsit
Pe ramuri loc să-şi facă cuiburi.
Eu voi veni mereu la tine,
Să stau la umbra ta,
S-ascult cum cântă păsărele,
S-aline dorurile mele.
CRISTIAN VLĂDUŢ,Clasa a III-a
C.S.E.I., BECLEAN,
Îndrumător, Prof. SILVEŞAN TATIANA
21
22. O ALTĂ LUME!
Pentru mine, timpul liber
Este darul cel mai scump,
Doar atunci mă simt eu bine,
Când nu trebuie să lupt
Cu "obstacolele vieții"
Care mă opresc din drum.
Aerul proaspăt de munte,
Îmi dă senzația de vis
Și când privesc înainte,
Parc-aș fi în paradis !
Natura-i libertatea mea,
Unde eu îmi pot crea
Propria mea lume perfectă
Care este și corectă.
Așa-mi petrec eu timpul liber,
În natură, fără nimeni,
Căci numai aici găsești
O lume de vis, ca în poveşti!
RUS GABRIELA MARIA, Clasa a IX-F,
COLEGIUL NAŢIONAL ,,PETRU RAREŞ,,BECLEAN
Îndrumător, Prof. FLOREAN DORA LAURA
22
23. MIMEZ, POZEZ ŞI MĂ DISTREZ!
Ora şapte!
Ce mă fac?
Altă zi de îndurat.
Note bune, proaste, iar,
Ochii mei plini de amar
Se gândesc la marea zi
Când vor fi şi ei “copii”
Şi m-am luat cu vorba iar
Dar toate sunt in zadar.
Timpu' trece, nu mai vine
Să profit cum ştiu mai bine!
Timp liber nu prea am...
Şcoala e tot timpu-n plan.
Însă ştiu să mă distrez
Şi timpul să-l folosesc.
Merg la şcoală de cinci ori
Însă se ivesc şi nori...
Nori ce mă-nconjoară blând
”
23
24. Cu al lor zâmbet surâzând
Nori ce aruncă “gheaţă”
Ce strică ziua de dimineaţă!
Dar eu nu încetez să fac
Toate care-mi sunt pe plac.
Învăţ şi pictez,
Cânt şi dansez
Mă joc şi pozez
Alerg şi mimez.
Lumea să impresionez
Şi sufletul să-l încălzesc.
Toate astea ţin de mine
Doar eu ştiu cum e mai bine
Să îmi aduc pe chip
Zâmbetul cald şi voinic.
Facebook e virusul ce se extinde
Ce blochează a noastră minte
Şi-mi răpeşte zi de zi
Timpul ce nu-l poţi opri
Însă am timp să evadez
Pe Facebook să-l sabotez
24
25. Cartea să o lecturez.
Liniştită şi cuminte
Ca şi timpul ce ne minte.
Teatrul e pasiunea mea
Modelling cam tot aşa
Timpul îl ocup cu ele
Când am timp și nu-s în toane rele.
Timpul trece
E şi rece
Nu doar roz cu floricele
Amintirile rămân
Aducând doar gânduri bune
Nu rele!
LIBER ANDRA, Clasa a IX-a F
COLEGIUL NAŞIONAL „ PETRU RAREŞ ”, BECLEAN
Îndrumător, Prof. FLOREAN DORA LAURA
25
26. EVADARE DIN PROPRIUL UNIVERS
Stres,emoţii, lacrimi, ,fericire
Multe sentimente plus un strop de iubire,
Ajung să ne ghideze spre un colţ din suflet mai
aparte,
Constituit o bună parte din libertate.
.
Suntem oameni, avem raţiune, simţire, voinţă,
Şi mai avem şi noi câte o dorinţă.
Tindem mereu spre o scurtă evadare,
Dintr-un univers monoton, spre o poartă de salvare.
Şi eu sunt copil, mai bine zis adolescent
Şi am şi eu vise,ca un om coerent.
Însă înainte de toate
Îmi place să mă bucur de a mea libertate.
Să mă joc, să dansez, să cânt, să mă plimb,
Sunt unele din pasiunile spre care tind.
“Evadare” uneori pot să mă mai numesc,
Pătrunzând în alt univers, îmi place să trăiesc
26
27. Totuşi înainte de toate,
Această libertate eu o găsesc in carte.
Citind, simt că dau tot la o parte,
Că trăiesc o viaţă dintr-o poveste de departe.
Când mă simt captivă în propria-mi lume,
Prefer să îmi petrec timpul liber prin puţină acţiune.
Îmi place să fac drumeţii, să am parte de-aventură,
Excursiile cu prietenii fiind cea mai bună cură.
Aşadar timpul liber cam aşa mi-l petrec
Într-o lume “colorată” îmi place să trăiesc.
Fiecărei clipe îi dau importanţă,
Fiindcă îmi place să mă simt liberă în această viaţă.
TODORAN ALINA, Clasa a IX-a F,
COLEGIUL NAŞIONAL „ PETRU RAREŞ ”, BECLEAN
Îndrumător, Prof. FLOREAN DORA LAURA
27
28. LEGĂTURA DINTRE SUBSTANŢELE
CHIMICE,
PIETRELE SEMIPREŢIOASE ŞI CELE
12 ZODII
Putem să ne ajutăm organismul să funcţioneze corect,
ţinând cont de substanţele necesare, printr-o alimentaţie
corectă, dar şi purtând pietrele asociate semnului zodiacal, care exercită o influenţă benefică asupra vieţii noastre, având efecte de potenţare sau calmare a unor caracteristici zodiacale, ducând la o armonie.
S-a stabilit că sunt 12 substanţe necesare proceselor vitale: fosfat de fier;fosfat de magneziu;fosfat de sodiu;fosfat de calciu; fosfat de potasiu; sulfat de sodiu;sulfat de potasiu;
sulfat de calciu; clorură de potasiu;clorură de sodiu; fluorură de calciu; siliciu. Fiecare persoană, în funcţie de zodia sa, are o afinitate specifică pentru una din cele 12 substanţe, numite şi „sărurile lui Schussler”.
BERBEC ( 21.03-20.04 )
Piatra recomandată este ametistul.Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de potasiu.
Sursele naturale de fosfat de potasiu sunt : salata, varza, conopida, spanac, cartofi, castravete, ridichi, ceapa, măsline, mere.
TAUR ( 21.04-20.05 )
Patra recomandată este agatul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de sodiu. Sursele
naturale de sulfat de sodiu sunt : sfecla roşie, spanac, conopida, ridichi, castravete, ceapa,
dovleac.
GEMENI ( 21.05-21.06 )
Piatra recomandată este acvamarinul. Substanţa caracteristică zodiei este clorura de potasiu.
Sursele naturale de clorură de potasiu sunt : fasolea verde, spanac, conopida, morcovi, ţelina, prune, caise.
RAC ( 22.06-22.07 )
Piatra recomandată este chihlimbarul. Substanţa caracteristică zodiei este fluorura de calciu.
Sursele naturale de fluorură de calciu sunt : secara şi gălbenuşul de ou crud.
LEU ( 23.07-23. 08 )
Piatra recomandată este rubinul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de magneziu.
28
29. Sursele naturale de fosfat de magneziu sunt : produse de grâu şi secară, alune, ţelina,
smochine, nuci, lămâi, piersici, seminţe de floarea-soarelui, mere
FECIOARA (24.08-22.09)
Piatra recomandată este onixul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de potasiu.
Sursele naturale de sulfat de potasiu sunt : grâu, secară şi ovăz (germinate ), andive, alune,
măsline, brânză, citrice.
BALANŢA ( 23.09-22.10 )
Piatra recomandată este malahitul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de sodiu.
Sursele naturale de fosfat de sodiu sunt : fasolea, spanac, cartofi, sfecla, porumb, orez
nedecorticat, alune, căpşuni, stafide,mere.
SCORPION ( 23.10-22.11 )
Piatra recomandată este hematitul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de calciu.
Sursele naturale de sulfat de calciu sunt : conopida, ridichi, prune, smochine.
SĂGETĂTOR (23.11-21.12)
Piatra recomandată este turcoazul. Substanţa caracteristică zodiei este siliciul. Sursele naturale bogate în siliciu, sunt : smochine, prune, căpşuni, cartofi, gălbenuşul de ou crud, coaja
fructelor şi legumelor.
CAPRICORN(22.12-20.01)
Piatra recomandată este fluorina. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de calciu.
Sursele naturale de fosfat de calciu, sunt : varza, orez nedecorticat, alune, citrice, lapte,
brânza de vaci.
VĂRSĂTOR ( 21.01-19.02 )
Piatra recomandată este zirconul. Substanţa caracteristică zodiei este clorura de sodiu (sarea
de bucătărie). Sursele naturale de clorură de sodiu sunt : spanac, salata, ţelina, varza, ridichi, porumb, alune, nuci, mere, pere, piersici, lămâi, portocale, mandarine.
PEŞTI ( 20.02-20.03 )
Piatra recomandată este citrinul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de fier.
Sursele naturale care conţin suficient fosfat de fier sunt: fasolea uscată, caise, piersici, mere,
struguri, stafide, citrice, gălbenuşul de ou crud.
Culese şi tehnoredactate de prof. Tatiana Silveşan
29
30. SĂ RÂDEM:
Ion şi Gheorghe se întâlnesc la un colţ de stradă. Întreaba Ion pe Gheorghe: Unde meri, mă?
- Nu ştiu! Da‟ tu unde meri, mă?
- Nu ştiu! - No, atunci hai p-aci că-i mai aproape.
CULMI
Culmea mişcării: Cu o mână să înoti şi cu cealaltă să dai din picioare.
Culmea prostiei: Să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a
stins. Culmea mizeriei: Să aiba păduchii pureci.
Culmea fitness-ului: Să reuşească să slăbeasca un ardei gras.
Culmea zgârceniei: Să-ţi pui ceasul cu trei ore în urma ca să faci economie
de timp.
Culmea politeţii: Să baţi la uşă şi când ieşi afară.
Culmea furatului: Să furi gaz cu roaba.
Culese de COMAN OVIDIU, elev clasa a XI-a E,
LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL– BECLEAN
30
31. DIN SUMAR
Cele trei pălării
Argument
Din activităţile proiectului
Gând bun
Profesie, ocupaţie, funcţie, meserie
Carnavalul primăverii
Viaţa mea, timpul meu..
La bunici
Oare, ce am chef să fac?
Muzică, muzică
Muzica-note pentru suflet
O zi de neuitat
În poieniţă
Iubitele flori
Codrul
O altă lume
Mimez, pozez şi mă distrez
Evadare din propriul univers
Cele 12 Zodii
Să râdem
31
32. Succesele se obţin greu, ele sunt cununa truditorilor.
Fără muncă, pasiune şi dăruire nu putem avea bucuria împlinirii.
Să ne bucurăm împreună de valorile pe care le avem.
Mulţumim pentru tot ce am realizat în 2012-2013.
Suntem mândri de voi!
COLECTIVUL DE REDACŢIE
Notă:
Responsabilitatea pentru conţinutul
materialelor publicate aparţine autorilor.
Unele imagini din revisită sunt preluate de pe Internet.
ISSN 2344 – 1399
ISSN–L 2344 – 1399
32