Evaluarea didactica -
esenta, specificul si
rolul actiunilor
evaluative
Universitatea Danubius
Departamentul pentru Pregatirea
Personalului Didactic
Conf. Dr. Ionut Vlădescu

Evaluare formativă, sumativă
 Profesorii colectează în mod
constant informaţii despre
ceea ce elevii lor învaţă. Ei
verifică prin teste si evaluări
continue monitorizează
activităţile elevilor din grupuri
mici. Ei folosesc aceste
informaţii intr-o varietate de
scopuri, de la comunicarea cu
părinţii până la atingerea
obiectivelor şi standardelor
cerute. Dacă profesorii
folosesc informaţiile obţinute
şi le folosesc efectiv, atunci
pot să-şi ajute elevii să-şi
dezvolte gândirea şi modul de
înţelegere.
 Prin termenul “evaluare” ne
vom referi în continuare la
toate tipurile de metode şi
strategii care pot oferi
informaţii despre învăţarea
elevilor.
 Evaluarea formativă oferă
informaţii celor care învaţă,
prin intermediul feedback-
urilor, despre cum se
desfăşoară întregul process
de învăţare. Evaluarea
sumativă va avea loc la
sfârşitul unităţii de învăţare
sau al proiectului şi oferă atât
profesorilor cât şi elevilor,
informaţii despre abilităţile,
deprinderile şi cunoştinţele pe
care elevii le-au dobîndit..

Evaluarea formativă poate fi utilizată pentru:
 Identificarea cunoştinţele iniţiale ale elevilor,
starea lor de pregătire, nevoile acestora
 Încurajarea auto-direcţionării învăţării şi a
colaborării
 Oferirea unui diagnostic al reacţiei elevului
 Monitorizarea progresului
 Verificarea înţelegerii şi încurajarea metacogniţiei
 Demonstrarea înţelegerii şi s abilităţilor dobândite

Evaluarea formativă
Deşi testele şi examenele nu vor dispărea
din şcoli, învăţarea elevilor poate fi
îmbunătăţită atunci când informaţiile
provenite de la o varietate de tipuri de
evaluare este folosită în înstruire, oferă un
feedback, evaluează produsele şi
performanţele. Evaluarea ce se desfăşoară
înainte şi în timpul desfăşurătii unităţii de
invăţare se numeşte evaluare
formativă.

Câteva tipuri de strategii oferă elevilor şi profesorilor
informaţii despre ce ar avea nevoie să-şi îmbunătăţească
procesul de învăţare:
 Strategii pentru identificarea nevoilor
elevilor
 Strategii pentru încurajarea propriei
orientări şi colaborării în grup
 Strategii pentru monitorizarea
progresului
 Strategii pentru verificarea înţelegerii

Evaluarea sumativă
 Câtă vreme evaluarea formativă oferă
profesorilor şi elevilor informaţii despre cât
de bine lucrează aceştia la proiect, la un
moment dat, profesorii trebuie să
raporteze asupra învăţării elevilor la
sfîrşitul unei unităţi de învăţare sau la
sfârşitul unui proiect. Elevii de asemenea
trebuie să ştie cât de bine au lucrat. Acest
tip de evaluare, facută la sfârşitul unei
activităţi, se numeşte evaluare
sumativă.

Evaluarea formativă
Ajută profesorii să întâmpine nevoile
individuale ale elevilor prin instruire
diferenţiată.
Dezvoltând abilităţile necesare pentru
învăţare de-a lungul întregii vieţi,
profesorii oferă elevilor şanse de a avea
succes în secolul 21. Folosind strategic
evaluarea formativă elevii îşi dezvoltă
abilitatea de a deveni proprii învăţători.

Ghid pentru a ajuta educatorii să dezvolte şi să
evalueze abilităţile de gândire pentru elevii lor:
 Axplică elevilor ce tip de gândire aştepţi de la ei
 Discută mereu şi dă exemple despre cum o gândire
sănătoasă poate să ajute în diverse proiecte
 Cere elevilor să cu propriile criterii şi standarde pe care să
le folosească atunci când îşi evaluează propria gândire.
 Dă indicaţii elevilor despre ce tip de evaluare este cel mai
adecvat pentru diferite proiecte sau unităţi de învăţare.
 Dă elevilor instrucţiuni şi exersează împreună cu ei
evaluarea pe care o să le-o aplici.
 Evaluează procesele de gândire la fel de bine ca şi
produsele de gândire.
 Dă elevilor multe feedback-uri şi oferă-le posibilitatea să
dea feedback unul altuia.

Gândire critică
 Gândirea critică implică analizarea şi
evaluarea informaţiilor şi are şase
caracteristici:
interpretare, analiză, tragerea
concluziilor, evaluare, prelucrarea şi
generalizarea.

Creativitate
 Mulţi educatori nu se simt destul de
încrezători în a evalua procesele creative
ale elevilor lor. Acest lucru este de înţeles,
câtă vreme, după părerea lor, munca
creativă este imprevizibilă, neobişnuită,
surprinzătoare. Cu toate acestea,
procesele creative trebuie încurajate
oricum, iar unele aspecte ale creativităţii
pot fi evaluate. Elevii chiar pot fi instruiţi
să-şi evalueze meritul propriei munci, o
cheie componentă a creativităţii.

Metacogniţia
Metacogniţia, sau “învăţare despre învăţare” se referă la procesele
mentale care controlează şi se adaptează la modul în care elevii
gândesc. Metacogniţia este în special importantă în cadrul muncii
la proiect, deoarece elevii trebuie să ia decizii asupra strategiilor
pe care trebuie să înveţe să le aplice şi cum să le aplice.
Poţi cere elevilor să-şi noteze îm propriile jurnale răspunsuri la
următoarele chestiuni:
 Ce strategii de gândire foloseşti când te gîndeşti la ceea ce
lucrezi?
 Ce strategii dse gândire foloseşte colegul de bancă?
 Cât de folositoare sunt strategiile alese de tine?
 Ce ai putea să încerci data viitoare?
În concluzie, profesorii trebuie să explice în mod clar la ce tip de
gîndire se aşteaptă de la elevi, şi se va asigura că elevii îşi
dezvoltă abilităţi de gândire.

Strategii de evaluare
 1. Identificarea nevoilor elevilor:
Metode, instrumente:
- grafice care permit o
reprezentare vizuală a nivelului
de înţelegere

Exemplu de grafic K-W-L
 Scrie ce ştii despre un animal (de
exemplu ghepard) ce trăieşte în
Africa. Apoi scrie ce vrei să ştii
despre acest animal. Când vom
termina unitatea de învăţare vei
completa rubrica despre ce ai
invăţat despre ghepard

Grafic KWL
Ce ştiu: Ce vreau să
ştiu:
Ce am
învăţat:
Ghepardul mănâncă
antilope.
Cum ucide un
ghepard antilopele?
Unde trăiesc
antilopele? Câte
antilope manâncă un
ghepard într-o
săptămână?
Antiplopele scapă
vreodată de un
ghepard?
Ghepardul aleargă cu 70
km/h pentru a prinde o
antilopă.
Ghepardul găseşte
antilopele când acestea
pasc în savana africană.
Ghepardul trebuie să
sufoce antilopa pentru
că are fălcile mici şi nu
poate s-o ucidă dintr-o
simgură muşcătură.

Brainstorming (asalt de idei)
 Este un mod util de a ajuta elevii să lanseze idei
noi fără teamă de critici sau de reproşuri. Pentru
început cereţi elevilor să genereze cât mai multe
idei despre tema în discuţie, încurajaţi-i să
speculeze idei, să aibă idei noi, neobişnuite, sau
idei care să provoace comentarii. Notaţi ideile pe
tablă sau pe o planşă astfel încât toţi elevii să le
poată vedea.
După ce a fost propusă o listă iniţială, cereţi
elevilor să împartă ideile în subcategorii, de
exemplu idei despre care se ştie deja, în idei
despre care nu sunt siguri, sau în idei despre care
vor studia în viitor.

Unele întrebări pot să orienteze
discuţia spre topicul dorit:
 Ce ştim deja despre această temă?
 Ce putem afla în urma listei de pe
tablă?
 Putem învăţa despre toate aceste
idei în timp ce lucrăm la proiect?
 Care idee de pe tablă ar avea
prioritate?

Exemple de Brainstorm (idée
inspirată):
 ABC Brainstrorm
 Cere elevilor să întocmească o listă de
litere ale alfabetului. Apoi să completeze
pentru fiecare literă scrisă un cuvânt sau o
frază referitoare la tema propusă spre
discuţie. Elevii lucrează mai întâi
individual, apoi în perechi sau grupuri mici
îşi completează lista, iar apoi îşi
împărtăşesc ideile cu toată clasa.

Carusel Brainstorm
 Se împarte clasa în grupe de elevi şi fiecărui grup
i se cere să scrie sau sa deseneze pe o planşă
idei referitoare la subtopicuri ale temei propuse.
Oferiţi un timp astfel încât elevii să îşi pună pe
planşă cât mai multe idei, apoi mutaţi planşa la
alt grup şi astfel fiecare grup adaugă propriile
idei pentru fiecare subtopic propus. La sfârşit
toate planşele sunt aşezate în aşa fel încât să le
vadă toată lumea, lansaţi o discuţie generală
pentru a analiza ideile prezentate sau returnaţi
fiecare planşă la grupul iniţial în astfel încât
acesta să analizeze ideile celorlalte grupe
adăugate la ideile iniţiale.

2. Încurajarea propriei orientări şi a
colaborării
Dezvoltarea propriei învăţări
Scopul fundamental al educaţiei este cel de a forma
elevi ce pot învăţa singuri. Este o cerinţă esenţială în
secolul 21, perioadă cu rapide schimbări în
tehnologie, cînd noi abilităţi trebuie să fie deprinse în
mod constant. Elevii vor ştii astfel cum să identifice şi
să utilizeze o largă varietate de resurse şi
instrumente tehnologice. Îşi vor asuma răspunderi şi
vor învăţa din propriile greşeli.

Metode, instumente:
Planificarea proiectelor este de obicei legătura
dintre elev şi profesor care descrie componentele
proiectului, scopul şi obiectivele acestuia,
procesul prin care se ating aceste obiective, un
grafic de timp precum şi criterii de evaluare a
învăţării. Beneficii ale planificării:
 ajută elevii să înveţe să planifice şi să ia decizii
asupra propriei învăţări
 ajută elevii să-şi gestioneze timpul
 permite fiecăruia să înveţe în ritmul său
 oferă elevilor scopuri şi aşteptări

Autoevaluare care poate lua
forme multiple:
 conferinţe scrise
 discuţii cu întreaga clasă sau în
grupuri mici
 jurnale de reflecţie
 liste de verificare pentru auto-
evaluare
 interviuri profesor-elev
 grile criteriale pentru evaluare

 Toate aceste tipuri de evaluări au
ceva în comun: cer elevilor să-şi
revizuiască întreaga propria muncă,
pentru a determina ce au învăţat,
cum au învăţat, dacă există lucruri
pe care nu sunt siguri, dacă există
confuzie în înţelegere.

3. Monitorizarea progresului
Metode, instrumente:
 Observaţii informale şi notiţe în agende
 Notiţele sunt descrieri scrise ale observaţiilor
făcute în timp ce elevii lucrează. Oferă aspecte
ale muncii elevilor, care nu pot fi identificate prin
tehnică, cum ar fi comportamentele psihice şi
atitudinile. Acestea se referă la toţi elevii, dar unii
elevii beneficiază de informaţii suplimentare.
 Se poate astfel monitoriza nivelul de înţelegere,
strategii şi abilităţi sau tipuri de gîndire, Circulaţi
de la un grup la altul, ascultaţi conversaţiile pe
care le poartă, notaţi ce au înţeles, ce dificultăţi
întâmpină, cum procesează informaţia.

 Jurnale folosesc elevilor pentru a se
documenta astfel incât să ducă la bun
sfârşit activităţile propuse în clasă.
Inregistrările făcute trebuie să fie
obiective, scurte, concise, esenţiale,
impersonale. Poate să fie o soluţie la o
problemă de la matematică, fizică,
observaţie a unui experiment ştiinţific, o
listă de obiective, o sarcină propusă ca
temă de casă, un memento, ceva care să-
şi amintească

 Liste de progres sunt necesare când
proiectele cer elevilor să respecte un
program sau învăţarea se desfăşoară
gradat, conform unui graphic.
 Raport de progres ajută elevii să se
documenteze asupra progresului pe care l-
au înregistrat. Poate fi sub forma unei
schiţe neprelucrate, a unor tabele ce reţin
date sumar descrise .

4. Verificarea înţelegerii
 Metode, instrumente
 Jurnale scrise care obligă elevii să-
şi exprime ideile în scris, permiţând
atât profesorilor cât şi elevilor să
analizeze reflecţiile, părerile, opiniile,
ideile, meditaţiile.

Pentru elevi îi ajută să-şi organizeze:
 reflecţiile, impresiile, opiniile
 munca, sentimentele, atitudinea
pentru auto-evaluare pe parcursul şi
la sfârşitul proiectului
 întrebări şi comentarii pe care
profesorul să le analizeze

Pentru profesori să-i ajute să:
 intuiască, pătrundă în studiul
individual al elevului
 compare notiţele pentru a determina
progresul individual al elevului
 reflecteze la eventualele strategii de
evaluare pentru a dezvolta
capacitatea de înţelegere

 Exemple de jurnale punctuale
 Exemple de întrebări:
 Întrebări individuale
 Întrebări pentru monitorizarea gândirii
 Întrebări informale
Teste scrise şi orale oferă răspunsuri
directe şi evidente despre acumularea de
cunoştinţe şi despre înţelegerea acestora.

5. Demonstrarea înţelegerii
 Metode şi instrumente
 Produsele şi performanţele elevilor sunt
obiecte pe care elevii le crează, le construiesc
pentru a-şi arăta învăţarea. Acestea sunt
prezentări, publicaţii care arată ce pot să facă
elevii, nu numai ce ştiu. Câmd elevii crează
produse aceştia depun o muncă autentică,
asemănătoare cu munca depusă de adulţi în viaţa
reală. Aceste produse trebuie să se adreseze mai
multor factori. Pentru a ajuta la concentrarea pe
aceşti factori, se pot propune întrebări de forma:

 Ce concept, ce abilitate, strategie
sau cunoştinţe încerci să apreciezi,
să evaluezi, să estimezi?
 Ce ar trebuie să cunoască elevii mei?
 La ce nivel elevii ar trebui să se
situeze?
 Ce tip de cunoştinţe este evaluat:
raţionament, memorare, proces?

 Exemple de grile criteriale pentru
evaluarea:
 Matematica,
 afis-poster,
 colaborare,
 speech convingator,
 jurnal

 Portofolii care reprezintă o colecţie de
mai multe produse ale elevilor realizate pe
parcursul unei perioade de timp şi care
arată efortul, progresul şi realizările
acestora. Trebuie să demonstreze o
evoluţie, să conţină o varietate de sarcini
realizate de elevi, o cantitate adecvată de
informaţii, să includă obiective, scopuri
pentru o activitate viitoare. Toate acestea
pot reprezenta criterii pentru evaluarea
unui portofoliu.

 Exemple de grile criteriale
 Evaluare eseu,
 evaluare ştiinţifică,
 evaluare abilităţi practice

Strategii de Evaluare
1. Gauging Needs ( Identificare nevoilor )
2. Developing Independent Learners (Dezvoltarea
învăţării independente)
3. Monitoring Progress ( Monitorizarea
progresului)
4.Checking for Understanding and Encouraging
Metacognition ( Verificarea pentru învăţarea şi
incurajarea metacogniţiei )
5.Demonstrating Understanding and Skill
(Demonstrarea înţelegerii şi a abilităţilor)

TERMEN Semnificatie
RUBRIC - Grila de evaluare criteriala (descriptori)
4/3/2/1- se descriu performantele elevilor in
termeni de competente pe nivele
CHECK LIST - Lista de verificare
SCORRING
GUIDE
- Barem de notare/ grila de scorare
COMPETENTE CARE SUNT URMARITE
• self-direction -> autonomie
• self-assesment -> autoevaluare
• peer feedback -> interevaluare
• reflection -> reflectarea asupra propriei invatari
• research -> investigatie
• colaboration -> colaborare
• comunication -> comunicare

1. Gauging Needs
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Examinarea
muncii elevului
Examinarea
muncii elevului
evidentiaza natura
si gradul de
intelegere al
elevului, clarifica
asteptarile de
invatare pt elevi si
ofera posibilitatea
evaluarii calitatii
unei teme predare
anterior si
implicatiile pentru
instruirea practica
Inainte de a planifica
proiectul, uitati-va la
munca elevului si
intrebati-va : Ce
aptitudini, cunostiinte
si intelegeri
demonstreaza
elevul ? Care este
dovada? Care sunt
notiunile intelese
gresit? Exista
anumite tipare pe
care trebuie insistat?
Exemple de
lucrari si
examinari de la
diferiti elevi
Exemple ale
unui student de-
a lungul
timpului
Date din teste

1.Gauging Needs
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrumen
t
Organizatoare
grafice
Organizatoarele
grafice ofera o
reprezentare
vizuala a
procesului de
intelegere si
gandire a elevului
la momentul
curent si
elucideaza
prejudecatile.
La inceputul unui
proiect se obtin
informatii de la
elevi prin creearea
unui organizator
grafic pe o harta
pentru a obtine o
idee clara despre
cunostiintele
anterioare ale
elevului. Puneti la
dispozitie
organizatori pentru
fiecare elev si
folositi pe perioada
proiectului
Concept Maps
Sequencing
Activities
Classification
Charts
Prioritized Lists

1.Gauging Needs
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrumen
t
Know-Wonder-
Learn (K-W-L)
Charts
Hartile K-W-L ofera o
structura pentru
elevi prin care sa se
gandeasca la ce
anume cunosc
despre un subiect ,
sa vada ceea ce au
invatat si ce mai au
de invatat. Ofera
elevilor posibilitatea
sa faca ei legaturi,
inainte de a fi
explorat continutul in
profunzime
Folositi la
inceputul unui
proiect , pe
parcursul unei
discutii in clasa
sau individual in
jurnale
Topic on chart
paper or
electronic white
board
Journal

1. Gauging Needs
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrumen
t
Think-
Pair-Share
(schimb
de idei)
Think-Pair-Share le
solicita elevilor sa se
gandeasca la o
intrebare, apoi sa
faca pereche cu
cineva , sa isi
impartaseasca verbal
raspunsurile si la
sfarsit sa faca un
rezumat al ideilor in
beneficiul intregii
clase.Aceasta ii ajuta
pe elevi sa isi
organizeze
cunostiintele
anterioare
Folositi la
inceputul
proiectului si in
timpul discutiilor
in clasa
Question or
prompt
Form for recording
summaries and
questions
Intrebari sau
raspunsuri
Structura pentru
rezumate si
intrebari

1. Gauging Needs
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Brainstor
ming
Elevii formuleaza
termeni si idei in
legatura cu un
subiect si formeaza
legaturi creative intre
cunostiinte
anterioare si noi
posibilitati
Folositi la
inceputul
proiectului, in
timpul discutiilor
in clase,
individual sau in
grupuri mici
Topic on chart
paper or
electronic white
board

2. Developing Independent Learners
(Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Project
Plans
Ajuta studentii sa
inteleaga obiectivele
urmarite, sa-si
defineasca strategiile
pentru atingerea
scopului, crearea
unui timeliner
pentru a se incadra
in termenele stabilite
, sa inteleaga
criteriile de evaluare
se utilizeaza la
inceputul
demararii
proiectului
Ajuta elevii sa-si
planifice
activitatile si sa
urmareasca in
permanenta
stadiul propriului
proiect
Checklists
Prompts
Forms

2.Developing Independent Learners
(Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrum
ent
Self-
Assessment
and
Reflection
(autoevaluare si
reflectie)
Furnizeaza elevilor
oportunitati de
autoevaluare,
monitorizarea
propriului progres,
imbunatatgandirea,
invatarea, si
reflectarea la unele
metode de
imbunatatire
Folositi de
parcusul
proiectului ori
oral, ori prin
conferinte sau in
scris
Checklists
Prompts

2.Developing Independent Learners
(Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Peer
Feedback
( interevaluare)
Realizarea
conexiunii inverse
in perechi ii ajuta
pe elevi sa
internalizeze
caracteristicile
calitatii muncii
prin evaluarea
muncii perechii
sale
- Se utilizeaza pe
parcursul
derularii
proiectului, prin
intermediul
discutiilor de
grup, dupa
realizarea unei
schite sau la
finalul proiectului
Checklists
Scoring
Guide or
Rubric
Prompts
Forms

2. Developing Independent Learners
(Dezvoltarea invatarii independente)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Observati
on of
Groups
Observarea
muncii unui grup
asigura evaluarea
aptitudinilor de
colaborare.
Folositi pe parcursul
proiectului prin
luare de notite,
folosind liste in care
sa bifati, si oferind
sfaturi in timp ce
grupurile lucreaza
impreuna pentru a
termina sarcinile.
Elevii isi evalueaza
de asemenea
munca grupului din
care fac parte
folosind liste in care
sa bifeze si reflectii
Checklists
Questions
Reflection
s

3. Monitoring Progress
(Monitorizarea progresului)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Informal
Observati
ons and
Anecdotal
Notes
- Observatii
care furnizeaza
informatii
pentru
evaluarea finala
Pe parcursul
intregii unitati
de invatare,
munca
grupului sau
individuala. Se
colecteaza intr-
un folder
Notes collected
in individual or
group folders
Checklists to
help focus
expected
behaviors

4. Checking for Understanding and
Encouraging Metacognition
(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Written
Journals
Jurnalele sunt
reflectii scrise,
mai intinse,
asupra invatarii .
In completarea
reflectiilor,
intrarile
evidentiaza
abilitatile specifice
de gandire la
momente cheie
ale proiectului
Folositi pe
parcursul
proiectului, la
momente cheie
si la sfarsitul
proiectului
Prompts for
Entries
Journal Review
Plan

4. Checking for Understanding and
Encouraging Metacognition
(Verificare pentru invatarea si incurajare a metacognitiei)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Video and
Photo
Journals
Aceste jurnale
contin o
documentatie
vizuala a
progresului,
reactiilor si
reflectiilor sau
demonstreaza
dezvoltarea
abilitatilor.
Folositi pe
parcursul
proiectului, dar
pot fi integrate
in produsele
sau
performantele
finale
Outline of Photo
Sequence and
Topic (shot list)
Schedule for
Video Scenes

4. Checking for Understanding and
Encouraging Metacognition
(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Structured
Interviews
and
Observations
(Interviuri si
observatii
structurate )
Interviurile orale
formale sunt
programate pentru
fiecare in parte sau
echipe pentru a
demonstra nivelul de
intelegere.Intrebarile
din interviu ii pun pe
elevi sa explice si sa dea
motive nivelul lor de
intelegere. Observatiile
structurate sunt
asemanatoare , dar sunt
folosite pentru
aptitudini, procese sau
performantele
examenelor si pot fi
realizate si de catre
elevi.
Folositi interviuri
structurate sau
observatii pe
parcursul
proiectului
Conference
Questions
Observation
by Students
Observation
by Teacher

4. Checking for Understanding and
Encouraging Metacognition
(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Informal
Questionin
g
Intrebarile le permit
elevilor sa isi
exprime deschis
ideile si gandurile, le
permit sa reflecteze
asupra explicatiilor
altor elevi si , de
asemenea, sa faca
legaturi. Folositi
pentru a asigura
competitii, pentru a
fixa cunostiintele
elevilor si
recapitulati lectiile
daca este necesar.
Folositi pe
parcursul
proiectului,
adeseori in
timpul lucrului in
grupuri sau in
discutiile in clasa.
Questions

4. Checking for Understanding and
Encouraging Metacognition
(Verificarea invatarii si incurajarea metacognitiei)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Written
and Oral
Tests and
Quizzes
Testele si quiz-
urile ofera o
evidenta directa a
acumularii si
intelegerii
cunostiintelor
Folositi la
momente cheie
ale proiectului si
la sfarsitul sau
Test and Quiz
Questions

5. Demonstrating Understanding and Skill
(Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Products
(Produse)
Produsele sunt
lucrurile pe care
elevii le creaza si
le construiesc
pentru a prezenta
invatarea
Deseori la
terminarea
proiectului, dar
depinde de
produs si de
marimea
proiectului
Rubrics or
Scoring
Guides
( Rubrics=
Grila de
evaluare
criteriala/
(descriptori)
barem de
notare)

5. Demonstrating Understanding and Skill
(Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Performan
ces
Performantele
sunt
demonstratiile,
produsele si
evenimentele pe
care elevii le
planifica si conduc
pentru a
demonstra
invatarea
Prezentat deseori
la sfarsitul
proiectului, dar
depinde de
produs si de
lungimea
proiectului
Rubrics or
Scoring
Guides

5. Demonstrating Understanding and Skill
(Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Portfolios Portofoliile permit
evaluarea
progresului si
performantele
elevilor pe
parcursul unitatii
de invatare
Accumulate work
and reflections
over the course
of a project,
semester, class,
or year.
Checklists
Rubrics or
Scoring
Guides
Reflection
Questions

5. Demonstrating Understanding and Skill
(Demonstrarea intelegerii si a abilitatilor)
Metoda de
evaluare
Scop Cand se
poate
folosi
Instrume
nt
Student-Led
Conferences
Conferintele elevilor,
necesita organizare si
comunicare a propriei
invatari, impartasirea
scopului, a muncii, a
autoevaluarii
Schedule at the
beginning of the
year to help set
goals and inform
parents of
expectations and
at the end of a
project or the
year to reflect
on growth.
Forms
Prompts