1. DESCRIEREA INVENŢIEI
Biofiltru geotextil cu autodrenare
Invenţia se referă la un dispozitiv pentru epurarea biologică a apelor uzate menajere, din categoria
biofiltrelor
Apa uzata ajunge in biofiltru prin gurile de preaplin . Epurarea biologica are loc cu ajutorul
microorganismelor aerobe. Astea se plaseaza pe suportul de biomasa. Acest suport este compus din
piese sau materiale au suprafata foarte mare, pe unitatea de volum. Bacteriile necesare epurarii se
prind de suportul de biomasa, rezultand biofilmul.
Materialele suport de biomasa numite si biofiltre sunt sub forma de fibre de vata minerala sau
subproduse vegetale si corpuri sau granule din materiale plastice asezate in straturi. O suflanta de aer
sau ventilatia naturala sunt folosite pentru aerarea necesare pentru crearea si mentinerea biofilmului
activ.
Apa epurata este deversata direct printr-un orificiu intr-un emisar natural sau intr-un camp de drenaj .
Conform stadiului tehnic cunoscut, toate tipurile de statiile de epurare, sunt construite astfel, suport de
biomasa este compus din fibre de vata minerala sau subproduse vegetale si corpuri sau granule din
materiale plastice asezate in straturi iar apa epurata este deversata in exterior prin un orificiu , in ape
de suprafata sau in campuride denaj.
Problemele tehnice pe care le rezolva statiile de epurare pentru ape uzate menajere etajate constau in
cresterea numarului de suprafete suport pentru namolul activ incat pentru decantarea primara si procesele de
epurare anaeroba fara cresterea volumului acestor rezervoare .
Statia de epurare etajata are rezervorul pentru decantare primara si cel pentru decantare secundara
construite dintr-un recipient exterior, care are pe interior polite orizontale si inclinate si un recipient interior
introdus in recipientul exterior, care are pe peretii verticali la exterior si interior, la diferite nivele, polite
orizontale sau inclinate si fante, iar la partea superioara si inferioara, la diferite nivele, tavi. Recipientul interior
comunica cu recipientul exterior prin fante si cu exteriorul, printr-o teava care iese printr-un orificiu practicat in
recipientul exterior.
Politele si tavile sunt construite pentru asigurarea unor suprafete cat mai mari de depunere a namolului
activ si sedimentelor minerale pe unitatea de volum a fosei septice si o distributie cat mai uniforma a acestora.
Apa uzata patrunde in recipientii exteriori si interiori si se separa astfel: intr-un strat de substante mai grele decat
apa, care se vor depune la baza si pe politele recipientului exterior si pe politele si pe tavile recipientului interior,
intr-un strat de substante mai usoare decat apa, care vor pluti in recipientul exterior, deasupra recipientului
interior si o parte de densitate apropiata de a apei situata intre celelalte doua straturi, situata in ambii recipienti.
Substantele grele sunt digerate de bacteriile anaerobe, situate in cea mai mare parte in zonele unde sunt depuse
substantele grele, formand namolul activ, care digera substantele organice. Stratul de sus contine elemente
plutitoare, cum sunt uleiurile si grasimile. Aceasta parte este descompusa de namolul activ de pe tava superioara
a recipientului interior si de namolul ridicat de pe polite si de la baza recipientului exterior, prin curentii
ascendenti creati de gazele de digestie anaeroba. Stratul din mijloc, care este format din apa, lichide dizolvate si
solide organice in suspensie, se gaseste in recipientului exterior si in recipientul interior. Lichidele organice
dizolvate si solidele organice in suspensie sunt digerate de bacteriile anaerobe care se gasesc din abundenta pe
suprafetele mari, etajate pe verticala si orizontala respectiv polite si tavi, digestia fiind amplificata de recircularea
namolului datorata turbulentei marite de prezenta sicanelor generate de polite si fante, la patrunderea afluxului
de apa uzata. Datorita cresterii vitezei de digestie pe unitatea de debit apa uzata, se micsoreaza volumul de
retentie necesar si volumul de sedimente. Apa epurata iese din recipentul interior dupa sedimentare si clarificare
la nivelul superior al acestuia, prin teava de evacuare, la fiecare aflux de apa uzata care patrunde in recipientul
exterior.
In statia de epurare etajata decantarea primara si preepurarea se efectueaza in rezervorul din
recipientul exterior 1 sau in intr-un recipient separat , care are un orificiu 5 prin care intra apa uzata in
recipientul interior , un orificiu pentru curatare 7 si un recipient interior 2 .
Partile verticale ale recipientilor exteriori, sunt prevazute cu politele interioare , partile verticale ale
recipienti lor interiori sunt prevazute cu politele exterioare si polite interioare', cu fante 4 si cu tavi la partea
superioara 3 .
Apa uzata patrunde in recipientul interior 2, prin orificiul 5 si se separa dupa intrare asfel: intr-un strat
de substante mai grele decat apa, care vor cadea pe polite si pe tavile superioare 3 ale recipientului interior 2,
intr-un strat de substante mai usoare decat apa, care vor pluti si o parte de densitate apropiata de a apei, situata
intre celelalte doua straturi, care va patrunde prin fantele 4 si in recipientul exterior 1 In acest recipient va
patrunde si o parte din namolul activ incarcat cu bacterii care se va depune pe partea inferioara si pe politele

2. interioare, la partea superioara, realizandu-se separea lichidului.
Partile grele din substante, sunt digerate partial de bacterii anaerobe, situate in cea mai mare parte in
zonele unde sunt depozitate substantele grele, formand namolul activ, care digera substantele organice. Stratul de
sus contine elemente plutitoare cum sunt uleiurile si grasimile.
Aceasta parte este descompusa treptat de namolul activ de pe tavile superioare ale rezervorului interior
3 si de namolul ridicat de pe polite si de la partea de jos a recipientului exterior prin curentii accendenti creati de
gazele de digestie anaeroba. Stratul din mijloc care este format din apa, lichide dizolvate si solide organice in
suspensie si se gaseste in partea de mijloc a recipientului exterior dar si recipientului exterior 1 unde patrude prin
fante numai cu solidele organice, cu dimensiunile mai mici decat dimensiunile fantelor, mai usor digerabile in
acest recipient.
Lichidele organice dizolvate si solidele organice in suspensie sunt digerate de bacteriile anaerobe, care
se gasesc din abundenta pe suprafetele mari de contact, dispuse pe verticala si orizontala pe polite si tavi si
datorita recircularii namolului datorate turbulentei marite de prezenta sicanelor generate de polite si fante, la
patrunderea afluxului de apa uzata.
Efluentul intră apoi bio-filtrul construit in acelasi recipient exterior 1 separat de peretele 9 sau intr-un
recipient separat . Bio-filtrul utilizează straturi alternative de pasaje aeriene şi materiale minerale granulare sau
fibre de piatra. Aceastea sunt în contact permanent cu aerul care este aspirat natural dupa principiul ,, cos de
fum'' pentru a trata efluentul exact în acelaşi mod cum natura tratează efluentul in sol . Bacteriile cresc în fibre
de piatră se hranesc cu materialele organice, iar apa se prelinge curata.
Apa epurata este evacuata prin orificiul 6.
Statia de epurare etajata etajată conform invenţiei prezintă următoarele avantaje :
− o eficienţă ridicată in folosirea volumului rezervoarelor prin multiplicarea prin etajare a suprafeţelor suport
pentru depunerea nămolului activ
− ofera suprafeţe suplimentare de digestie a poluantilor organici, prin miscarea nămolului activ, făra consum
de energie.
Se dă, in continuare un exemplu de realizare al statiei de epurare etajate in legătură cu fig.1-4
care reprezintă :
− fig.1, vedere din faţă a statiei de epurare etajate
− fig.2, secţiune cu un plan axial I-I prin fig.1
− fig.3 vedere de sus a staiei de epurare etajate
− fig.4 sectiune cu un plan orizontal II-II prin fig. 2
3
Statia de epurare etajata este construită din recipientul exterior 1 care are un orificiu 5 prin care intră apa
uzată, un orificiu 6 prin care iese teava de apa epurată 6' , un orificiu pentru curăţare 7 si un orificiu pentru
evacuarea gazelo, de digestie 8 si nisterecipienti interiori 2 care au o ţeava montata 6 ', care iese print-un
orificiu 6 prin recipientul exterior. Orificiile 7 şi 8 se folosesc pentru vidanjarea, respectiv pentru evacuarea
biogazului.
Părtile verticale ale recipienţilor exteriori, sunt prevăzute cu poliţele interioare 4 , părtile verticale ale
recipienţilor interiori sunt prevăzute cu poliţele exterioare 4' si politele interioare 4'', cu fantele 9 si cu tăvi
la partea superoara 3 si la partea inferioara 3'.
Apa uzată patrunde in recipientul exterior 1, prin orificiul 5 si se separă dupa intrare asfel : într-un strat de
substanţe mai grele decat apa, care vor cădea in partea de jos si pe politele 4
ale recipientului exterior 1, pe poliţele 4' si pe tăvile superioare 3 ale recipientului interior 2, intr-un strat de
substanţe mai uşoare decât apa, care vor pluti si o parte de densitate apropiată de a apei, situată între celelalte

3. două straturi, care va pătrunde prin fantele 9 si in recipientul interior 2. In acest recipient va pătrunde si o parte
din namolul activ incărcat cu bacterii care se va depune pe tava inferioară 3' si pe poliţele interioare 4'', la partea
superioară, fără fante, realizăndu-se clarificarea apei.
Părtile grele din substanţe, sunt digerate partial de bacterii anaerobe, situate in cea mai mare parte in zonele
unde sunt depozitate substanţele grele, formând namolul activ, care digeră substanţele organice. Stratul de sus
conţine elemente plutitoare cum sunt uleiurile şi grăsimile. Aceasta parte este descompusă treptat de nămolul
activ de pe tăvile superioare ale rezervorului interior 3 si de nămolul ridicat de pe poliţe si de la partea de jos a
recipientului exterior prin curentii accendenti creati de gazele de digestie anaeroba. Stratul din mijloc care este
format din apa, lichide dizolvate si solide organice in suspensie si se găseşte in in parte de mijloc a recipientului
exterior dar si recipientului interior 2 unde pătrude prin fante
numai cu solidele organice, cu dimensiunile mai mici decat dimensiunile fantelor, mai usor digerabile in acest
recipient . Lichidele organice dizolvate si solidele organice in suspensie sunt digerate de bacteriile anaerobe,
care se gasesc din abundenţa pe suprafetele mari de contact, dispuse pe verticală si orizontală pe poliţe si tăvi si
datorită recirculării namolului datorate turbulenţei mărite de prezenţa şicanelor generate de poliţe si fante, la
pătrunderea afluxului de apa uzată. Apa epurată este evacuată pe ţeava 6 la fiecare flux de apa uzată care
pătrunde in recipientul exterior.
4
REVENDICARE
Statia de epurare etajata caracterizată prin aceea că este constituită din nişte recipienţi exteriori (1), în care
pătrunde apa uzată prin orificiul (5), care au nişte poliţe orizontale şi înclinate (4) pe pereţii interiori, pe care
se aşează namolul activ si nişte recipienţi interiori(2), introduşi in recipienţii exteriori, care au pe pereţii
verticali, niste poliţe orizontale şi înclinate, pe exterior (4') si pe interior(4''), pe care se aşeaza nămolul activ,
nişte fante(9), prin care apa uzata si nămolul activ pătrund in recipientii interior, nişte tăvi la partea superioara
(3) si inferioara(3'), pe care se depune nămolul activ si o ţeavă (6')prin care iese apa epurata.

4. 5
REZUMATUL INVENTIEI
Prezenta invenţie constă în aceea ca statia de epurare este construită din nişte recipienţi exteriori (1),
în care pătrunde apa uzată prin orificiul (5), care au nişte poliţe orizontale şi înclinate (4) pe pereţii interiori,
pe care se aşează namolul activ si nişte recipienţi interiori(2), introduşi in recipienţii exteriori, care au pe pereţii
verticali, niste poliţe orizontale şi înclinate, pe exterior (4') si pe interior(4''), pe care se aşeaza nămolul activ,
nişte fante(9), prin care apa uzata si nămolul activ pătrund in recipientii interior, nişte tăvi la partea superioara
(3) si inferioara(3'), pe care se depune nămolul activ si o ţeavă (6')prin care iese apa epurata.

5. 6

6. 6